Dobrogea Nouă, august 1957 (Anul 10, nr. 2807-2831)

1957-08-01 / nr. 2807

DQBROOTA INTOUA Nr. 2867 G. A. €- 99 Pompiliu Ștefu“ după 6 ani nn minnnmnm­ La 1 aprilie a.c. s-au împlinit 6 ani de cînd a luat ființă gospodăria agricolă colectivă „Pompil­iu Ștefu“ din comuna Mihai Viteazu. Primii ca­re au luptat cu hotărîre și convingere pentru crearea G.A.C. au fost comu­niștii Marin Preda și Ion Costache cărora li s-au alăturat alți gospodari din sat cu toții totalizând un număr de 64 familii cu cîteva atelaje, o vacă și nici o oaie, început greu, lipsuri, câteodată neîncredere în reușită, a­­limentată de unele zvonuri ale duș­manilor ce nu vedeau cu ochi buni drumul nou și bun pe care pornise acest grup de țărani muncitori. Dar munca perseverentă și hotărîtă le-a Învins pe toate. Succesele obținute în primul an au făcut ca în 1952 alte 300 de familii să-și unească forțele și pământul și să pornească pe calea bel­șugului. Aceasta a însemnat mai mul­te atelaje, mai multe animale de mun­că, suprafață mai mare de pămînt, dar în același timp și necesitatea construcțiilor care să dea posibilitatea dezvoltării multilaterale a G.A.C. In 1953, în Ciuda Unior încercări de a des­trăma colectiva, puterea economică a si a crescut și s-au început primele construcții. S-au construit mai întîi 1 grajduri și apoi an de an și parte din celelalte construcții. După șase ani de rodnică activităție, gospodăria colectivă „Pompiliu Ștefu“ și-a întă­rit simțitor puterea economică. Fa­milia mare și unită a colectiviștilor a crescut la 482 familii, iar suprafața totală la 4025 ha. Dezvoltarea ramu­rilor anexe și sectorului zootehnic ia amploare în fiecare an. De pildă, nu­mărul oilor cu tineretul de anul a­­cesta a ajuns la 2079, al cailor la 150, vaci au 38, boi 68, porci 26 și păsări peste 1500. Pe lângă cele 92 de căru­țe, gospodăria și-a cumpărat două au­tocamioane. Anul acesta gospodăria a mai rezolvat o problemă importan­tă — a terminat magazia de cereale cu o capacitate de 60 vagoane. In­­magazinarea bogatei recolte de anul acesta nu va mai da de lucru colec­tiviștilor care până acum erau nevoiți să care bucatele prin diferite maga­zii din sat. Pînă acum gospodăria și-a asigurat adăpostul animalelor și păsărilor, construind 4 grajduri, 2 saivane, 2 puternițe și în prezent se lucrează o remiză pentru adăpostul atelajelor și atelierelor de lemnărie și curelărie și mai are planificat că pînă va da frigul să construiască și maternitatea pentru scroafe. E drept că in raport cu suprafața ce­ o are și perspectivele de dezvoltare multilate­rală mai trebuie construcții și se vor face. Recolta de cereale e buna, po­rumbul frumos și apoi se vor încasa bani frumoși de pe produsele vege­tale și animale ce s-au­­ contractat cu statul. Consiliul de conducere al G.A.C. primește ajutor concret de la organizația de partid de aci care și-a mărit simțitor rândurile. Munca po­­litico-educativă ce-o desfășoară or­ganizația de bază și exemplul perso­nal al comuniștilor au dus și duc la ridicarea continuă a nivelului de cu­noștințe al colectiviștilor. Ei își dau seama că partidul și guvernul prin politica justă urmăresc creșterea ne­contenită a bunăstării poporului mun­citor. Participarea la muncă a colec­tiviștilor nu mai este acum o pro­blemă de rezolvat, iar aplicarea ho­­tărîrilor partidului și guvernului și a propriilor hotărâri se bucura de în­țelegerea și sprijinul acestei mari fa­milii. Acestea se concretizează prin dezvoltarea sectoarelor legumicol, po­micol și viticol, prin cultivarea pe su­prafețe mai mari a plantelor indus­triale și contractarea lor cu statul, lata surse de venituri ce vor situa în curând colectiva din Mihai Viteazu printre cele milionare. Comuniști ca Marin Preda, Ion Costache, Burtea Alexandru, președintele G.A.C., Chi­­dieanu Gh., brigadier, Bratu Radu, mînuitor de Sederătoare, Anica Ara­­bagiu și alții prin exemplul lor per­sonal au ridicat prestigiul organiza­ției de bază care este adevăratul con­ducător politic. Ei au împământenit un spirit sănătos de muncă și orga­nizare, de păstrare și dezvoltare con­tinuă a avutului obștesc. Prin munca perseverentă și continuă dusă de co­muniști, din rîndul co­lectiviștilor s-au format o serie de mecanizatori ce lu­crează la S.M.T. din comună și mun­cesc Ca tragere de inimă pe tarlalele gospodăriei. Nivelul de viață al co­lectiviștilor este incomparabil cu cel dinain­te de a pornti pe druidul bel­șugului. In perioada aceasta ei și-au construit și refăcut 200 case, 80 au­ aparate de radio, sunt bine imbrăcați. In căminul cultural, construit tot în acești ani, bine amenajat și cu o ca­pacitate de 400 locuri, colectiviștii audiază conferinț­e, vizionează filme, bibliotecă este des vizitată de ei. In Comună s-au făcut ȘOSele, s-a instalat lumină electrică. Toate acestea explică de ce în comună mai sunt doar 30 familii în­ întovărășire care în cinstea zilei de 23 August S-au hotărit să vină alături de colectiviști, făcînd o singură și puternică familie unită. Cu puteri unite, prin muncă perseverentă și hotărîtă, G.A.C. „Pompiliu Ștefu“ din Mihai Viteazu se va dezvolta tot mai mult din punct de vedere eco­nomic și organizatoric, își va îndeplini și depăși planul de perspectivă, deve­nind o puternică unitate socialistă și o dată cu ea și nivelul de trai al co­lectiviștilor va crește și mai mult. T­inmnmm­nn: O ședința sindicala din cadrul comi­tetului de întreprindere­ din T.A.P.L., pentru prezentarea dării de seamă privind activita­tea desfășurată în se­m­estrul 1/1957. Din ce­le discutate Cu această ocazie au fel­eȘit o serie de lipsuri, ce s-au mai inifestat în munca cornii Zilele trecute a avut totului de intreprindere, roc adunarea generală a pentru înlăturarea căre­­membrilor de Sindicat­­ă s­-a hotărît Marea de măsuri eficace. Mult comitetul criticat a fost de întreprin­dere pentru felul de­fectuos în care a lucrat pentru încasarea coti­zației de membru. Sînt cazuri cînd unii iMiîti bri de sindicat mi st­ă­­i plătit cotizația pe cîte 14 luni. De altfel, pro­centul la încasarea co­tizației reprezintă nu­mai 62 la sută. Adunarea generală s-a dovedit a fi binevenită și credem că în urma ei munca comitetului de întreprindere de la T.A.P.L. se va îmbună­tăți. JUDOR NICtJLEsGY. corespondent Printre primii la predarea contractărilor­ Colectiviștii din gospodăria a­­gricolă colectivă „Progresul“, co­­­­muna Făcăeni, raionul Fetești, au­­ socotit că este o datorie de onoare , achitarea la timp a obligațiilor contractuale către stat. Printre al­te produse, gospodăria a contrac­­­tat cu I.C.I.L., 1400 litri lapte de­­ oi și a livrat peste sarcina con­­­­tractuală 485 litri. Pe cantitatea­ de lapte predată gospodăria a in­­­­casat suma de 40.952 lei. In achi­­­tarea obligațiilor contractuale ale­ gospodăriei s-au evidențiat colec­­­­tiviștii Sima Gheorghe, brigadier­­ al fermei de oi, precum și colec­tiviștii Vasile Dumitru, Țîrcovnicu­­ Constantin, Eftimie Stoica. FRINCU CONSTANTIN, corespondent . Din cantitatea de cereale Cort-1 tractată cu statul de către colec­­­tiviștii din comuna Poșta, raionul Tulcea, s-a și început a se trans­­­porta la bază de recepție. Așa de­ pildă, num­ai în cîteva zile s-au­­ predat bazei peste 6.000 kg. griu­l secară. Fruntași în acțiunea predării­­ obligațiunilor contractuale, putem da pe colectiviștii Condrat Petre care a predat 400 kg. de grîu, Podgoreanu Ivan 250 kg. și mulți alții. Această acțiune se află în plină desfășurare. Inovatori si inovații la Fabrica de 9 9 ambalaje metalice Constanța Ecoul sunetului sirenei s-a stins de risult, vestind încetarea lucrului la Fabrica de ambalaje m­etalice­ lu­i Con­stanța.­ Hala cea mare a celor două secții, montaj și prese, a rămas pustie. Ba nu ! Iată un grup de cîțiva oamenii, merg discutînd printre ma­șini, oprindu-se ba în fața uneia, ba în fața alteia. Scot carnete, notează. Din buzunare apar rulete metalice. Măsoară. Iar socotesc. Iar discută. Cine sunt acești oameni pentru ca­re după semnalul de încetare a lu­crului munca s-ar părea că de-abia acum începe ? Să comitem o mică in­discreție și să ascultăm, nevăzuți frînturi din convobirile lor. — Ce zici tovarășe Miller, dacă la mașina asta cu foarfecă ghilotină, i-am aplica, uite aici în partea asta, u­n dispozitiv de reglare și fixare, nu-i așa că la ghilotină ar putea lu­cra o singură persoană, în loc de două ? Maistrul Miller Toma cântărește cu ochii minții propunerea maistrului Constantin Andrei. E bună. Și parcă vede de acum ghilotina funcționînd cu o singură lucrătoare. — E strașnică, tovarășe Andrei. Și bănuiesc că și productivitatea mun­­cii va crește cu cel puțin 30-40 la sută. Se elimină și o serie de timpi morți. Inginerul șef Virgil Marinescu in­tervine în discuție: — Cred că cel mai nimerit ar fi, tovarăși, să trecem la fapte. Tov. An­drei, împreună cu tov. Olteanu de la serviciul tehnic, să pregătească toate detaliile pentru a studia cu toții po­sibilitățile practice de aplicare a a­­cestei inovații. După cîteva seri de frământări și discuții, principiul dispozitivului a fost pus la punct. Astăzi, la foarfe­că ghilotină lucrează o singură fază, iar productivitatea muncii a crescut lu cincizeci la sută. Ar Despre colectivul de inovatori al Fabricii de ambalaje metalice din Constanța s-ar putea scrie chiar și o carte. Și cartea aceasta ar expri­ma roadele strădaniei unui buchet de oameni care gândesc în spiritul inte­resului fațâ de colectivitate, în spiri­tul atitudinii noi față de muncă, în spiritul luptei pentru construirea so­cialismului, în frunte cu comuniștii, cu cei mai buni fii ai clasei munci­toare. Chiar și Niculioiu Ion, secre­tarul organizației de bază, se numă­ră printre inovatori. Preocupați în permanență de mă­rirea productivității muncii și redu­cerea prețului de cost, colectivul de inovatori, printre care cităm pe to­varășii ing. Virgil Marinesu, Miller Toma, Constantin Andrei, Pucioiu Ion, Niculcioiu Ion și Radu Tudor, ca re­zultat al chibzuielii și eforturilor lor, au pus în practică de la 1 ianuarie 1957 și purta în prezent multe inova­ții. Iată cîteva mai importante: dis­pozitiv la aparatul de sudat prin puncte, unde se folosește slimă de alamă de­ 6 m­/m, în lob de 25 m/m­i, realizîndu-se o econ­omie lilmiată la un materiale de 600 lei; șiheretlizarea a două mașini: préiá excéritriéa cu­ ma­șina de filetat. S-a redus m­unca a doi oameni, cei de la filetat și fi­guri și cel ce căra cuțiile de la o m­îâ­­șină la cealaltă. Produ­ctivitatea mun­cii a crescut în același timp cu 26 la sută. In momentul de față este în curs de sincronizare alt cuplu simi­lar; transformarea unei mașini de cutii cu diametru mic („Nivea") cu zig­uri automate, elifrtiriindu-se efor­tul manual. Prin automatizare s-a ajuns la o producție de 22.000 bucăți de capace, în loc de 7.000, în opt ore pline de lucru; transformarea unei prese excentrice de 60 tone în presă de amuz­­are. Aceasta permite a se confecționa Cu­tii trase, desființînd o­­perația separată a capacului de fund, cutia avînd pe viitor un singur ca­pac, cel de deprindere. ★ Preocupați continuu de mărirea productivității muncii, de micșorarea prețului de Cost Și de eliminarea unor operații care măreau durata de timp a unor lucrări, colectivul de inovatori a conceput așezarea mașinilor în sec­ții pe principiul benzii rulante, în așa fel ca Operația următoare și succea­­dă, firesc, operației anterioare. In pri­mul rînd s-au introdus electromotoare­ la majoritatea mașinilor, înlocuindu­­se Sistemul vechi prin curele de trans­misie, care făcea ca unele mașini ne­­solicitate să meargă in gol. Roadele acestor eforturi colective n-au întârziat să se arate. Făcîndu-se o comparație cu semestrul 1 al anu­lui trecut, s-a constatat că producti­vitatea muncii a crescut cu 1ó l o sută, iar prețul de Cost s-a redus cu 4,58 la Sista. ★ Toate aceste inovații Și Cele ce vor mai urma — căci harnicul colectiv de inovatori al Fabricii de ambalaje me­talice din Constanță n-are de gînd să se oprească aci — au­ creat de pe acum condiții optime pentru aplicarea sistemului îmbunătățit de salarizare, care va intra în vigoare la această fabrică începînd de la 1 septembrie a c. ILIE CRIS. coma. _ Ajunsuri și neajunsuri Vizitatorii care au ve­nit In orașul Mangalia in ultimii doi ani ră­­mîn cu impresii deosebit de plăcute după ce-l văd iarăși. In ultimii ani. In micul oraș de la marginea țării s-au în­făptuit multe lucruri de seamă: au apărut străzi noi, magazine de tot felul, cooperative, ca­nalizare, instalații de apă etc. Magazinele textile sunt bine aprovizionate cu articole de sezon.­­Ali­mentarele cu sortimente variate, iar piețele d­e zarzavaturi proaspete. Dacă toați aceste’ă sunt o mindrie pentru oraș, lui înseamnă ba de acum oamenii pot admite existența unor lipsuri in aparență mibț­ii totuși mari. De pil­dă, cofetăria „Republi­ca" este instalată din­­tr-o încăpere foarte mică. Cumpărătorii care o vizitează stau înghe­suiți și trebuie să aș­tepte vreme îndelun­gată pentru a fi serviți. La fel la magazinul „A­­limentăra" al Cooperati­vei de consum. Deși a fost mărit, magazinul mai are un aspect de magazie, îndată ce nu­tri­ții apar lăzi cu sticle, Saci de toate mă­rimile, lăzi cu fructe și­ altele. Aspectul urât al magazinului ne în­deamnă să întrebăm conducerea cooperativei CUlii de nu vede­ aceste lucruri ? Conducerii popular orășenesc sfatului l-ami putea spune că orășelul arată ca o casă nouă dar fără ferestre vop­site. In centru, strada A. S. Pușkin n-a fost încă pavată. Este a­­a­ceasta o simplă scăpare sfatului popular? La baia populară nu s-a instalat nici în prezent un­ cazan de apă și trebuie să mărturisim că in această problemă și I.C.R.C.-ul are o mare vină, neinterestrubi-se, de lucrarea ce-i apar­ține. Stația de radioampli­i­fic­are nici pînă acum n-a fost dată în func­țiune. Oamenii muncii veniți la odihnă doresc să asculte programul stațiilor noastre de ra­dio. Dar in Mangalia a­­cest lucru e imposibil. Deși realizările sînt fru­­ moase múl sini Și ne­­ distilurî. Pînă bîrnd vor chiar dăinui ? DELIMAN coresp. VALORIFICĂ FRUCTE Dînd o atenție deosebită îngrijirii pomilor fructiferi, producătorii din co­muna Zebil au reușit să valorifice în anul acesta prin cooperativa 24.500 Kg. căise și Zarzăre. Ca fruntași la obținerea de recolte bogate de fructe, care au predat prin Achiziții cârsu­rați între 800 și 2500 kg. putem cita pe Andrei Pintilie, Miron Petre, Vasile Cartoafă, Dumitru L. și alții. Pentru fructele predate ei au primit însemnate sume de bani. GH. BOTOȘANU, coresp. Apa pentru nevoile agriculturii Regiunea noastră este săracă în cursuri de apă. De aceea, o parte în­semnată din fondurile de investiții a­­locate unităților agricole de stat este destinată lucrărilor de alimentare cu apă. De la începutul acestui an, șantie­rul nr. 3 Constanța al întreprinderii de foraje din București a săpat pu­țuri a căr­or adîncim­e însumată trece de 600 m­. Cifra această poate părea mică siu­m ai afcelora care nu cunosfi gama variată de operații necesare fie­­cărui foraj, care de cele mai multe ori se efectuează în condiții grele de sufert. De pildă, apa necesară sondelor cu­ echipament hidraulic de la Peștera, Cocargeaua, Independența, 2 Octom­brie se aducea cu cisternele de la si* d*? d­oi­/s kilometri. Echipele de la unele locații Zîtti silite să facă de două ori pe zi un drum de 2 ora pînă în satul cel mai apropiat spre a servi masa și a se odihni. Se ivesc și dificultăți tehnologice­ neprevăzute. Astfel, la sonda cu foraj hidraulic percutant de la G.A.S. CocargSâ pom­pele trebuiau menținute continuu­ în funcțiune, deoarece noroiul se pierdea printr-o fisură în straturi, la o adîn­­­cime de 8 m. Totuși, puțul a ajuns la 196 m.s pînă în pîftea de apă rece și proaspătă. Oricît de corect ar fi făcute stu­diile de stratigrafie, preliminare fora­jului, în multe lacune. E greu să de­termini dinainte, cu exactitate, pozi­ția, natura și grosimea straturilor prin care trebuie să se sape pînă la zona de apă. De ac­eea, lucrările tre­buie adaptate în fiece moment la con­dițiile reale — și aceasta cere hiait spirit de inițiativă din partea tehni­cienilor și maiștrilor șantierului. Per­­­tru G.A.S. Baia, de exemplu, proiec­tul prevedea un puț la 60 m. adân­cirile. In cursul forajului însă s-au gă­sit straturi de apă mult mai la su­prafață (între cotele — 15 și — 2a m.). Aceste straturi au fost captate, și în prezent pompa scoate din eter în fiecare oră, 3,5 inc. de apă. Alt caz: la S.M.T. Adamclisi, cu prilejul instrumentației pentru repunerea în funcțiune a unei sonde vechi, s-a in­trodus uni filtru nou în cel existent, lăsîndu­-se între ele uni filtru natural de pietriș. Debitu­l sondei este acum de aproape 4 mc./ori. O altă instru­mentație, la G.A.S. Cobadîh, s-a fă­cut în timpu­l record de o lună și jumătate, datorită bunei organizări a lucrului și folosirii din plin­ a utila­jelor. La S.M.T. Pantelimon, fă gospodă­riile agricole de stat Stupină, Negru Vodă și în alte unități au fost pre­duse în primu­l semestru al acestu­i an 6 suti'de­ fiiHét'e íhálté dé teînfi do­mină acum ogoarele aîtotf gospodării. Cînd veți vedea aserdérea turle, Cînd veți auzi gîfîitul regulat al terezelor D.U.­40, să știți că acolo echipele de sohouri, certŰuSe de oamenii iriirfiosi și pricepuți ca Gheorghe loftică, Hie Ma­­covei și alții, lucrează pen­tru a scoate la fața pămînufruicui apa Cări să facă ogoarele mai roditoare; e. DA­Ml AN / Teatrul Muzical Constanța Aduce la cunoștința celor intere­sați că în ziua de 5 august 1957 la orele 10.00 în sala Teatrului de Stat Constanța va avea loc un Concurs de selecționare pentru ocuparea următoarelor posturi: SOLIȘTI VOCALI (soprane, mezosoprane, contrarie, tenori, bari­­toni, bași). CORIȘTI (sopran­e, altiste, tenori, baritoni, bași). ORCHESTRANȚI (violirto, violă, violoncel, contrabas, flaut, Oboi,­­ clarinet, fagot, Corn, trompeta, tromblon, bastuba, timpane și baterie). COREPETITORI (pianiști): BALERINI (bărbați și femei). Cei interesați Vor depune cererile de înscriere la srtulit de în­văță­­mlnt și cultură la sfatul popular region­al ,oiristanță etaj­ul, tel. 2502, pînă la data de 4 august a.c. inclusiv, iar în ziua concursului la secres­tariatul comisiei. • Candidații vor da urm­atoarele probe: SOLIȘTI VOCALI : — două arii din diferite opere­ sau operete; — probă de m­­üen­alitate; — un solfegiu la alegerea comisiei; ț) — improvizație de acțiune scenică pe o temă aleasă de comisie. 11 CORIȘTI: — O arie de operă sau operetă sau două cântece; — o probă de muzicalitate; — un solfegiu la alegerea comisiei. INSTRUMENTIȘTI : — două piese din repertoriul obișnuit al lrtsh­urtte titutlul respectiv de p­referință un compozitor clasic ; — citire la prima vedere a unei piese dată de comisie. COREPETITORI : — o piesă de pian de un Compozi­tor clasic; — u­ll fragment de operă sau operetă la alegerea Cam­flidarului; — citire lă prim­­a vedere dintr-o operă sau operetă. BALERINI: — un dans clasic sau de caracter la alegerea câtstHtiitului (cu­ acrib­­ ^ parliament de pian­); — probe de aptitudini coregrafi­ce : — O sfrt proviiáfie de acțiune core­grafică pe o­ ferită aleasă de comisie. direcțiun­ea Teatrului muzical­­ Constanța P­roducători­i încheind co­ntracte de creșfere și îngrășare de animale cu vă sporifi veniturile gospodăriilor voastre In afară de prețuri avantajoase, H.C.M.­­22/1Sâ7 ófera con­tractoriților și alte avantaje ca : — prime în sume fixe de fi­ 8 și 200 lei pe cap de animal predat; — per­tru predările efectuate pe lunile iulie, august, septembrie și octombrie 1957 se mai acordă o primă de 0,80 lei per­tru fiecare kg. viu porc și 0,50 lei pentru fiecare kg. vin din Celelalte specii de arii­­s tale, in afară de oi­ — reduceri din cotele obligatorii de cafífe­­ — dreptul de a cumpăra mărfuri din cord­éffiii de îmtfu­rtploaie — gospodăriile colective și gospodăriile at­exe primesc prețuri majorate cu 10 la sută, fir întovărășirile de Crescători de animale. întovără­șirile agricole Și m­­embrii îmt­ovără­șiți primesc prețuri majorate cu 5 la Sută; — la încheierea contractului se acordă credite de producție prin Banca Agricolă; — gospodăriile colective care livrează statului animale prin contract­u­l variare de peste 80.000 lei pot ec­iispăra prin C.R.A.C.A. un autoca­mion; ★ Pentru orice alte informații producătorii se pot adresa oficiilor raionale de achiziții și contractări de orientare (D.R.A.G.A.), achizito­rilor și agenților comunali. PRODUCĂTORI­­ CREȘTEȚI, ÎNGRĂȘAȚI ȘI LIVRAȚI STATULUI PRIN CON­TRACT ANIMALE DE BUNA CALITATE. DIRECȚIUNEA 3 DIN ÎNSEMNĂRILE a doi controlori obștești Cu cîteva zile in u­rmă, ne-am în­dreptat pașii spre Mamaia. Vroiam să mergem la restaurantul „Mamaia-te­­rasă", unde funcționează, în calitate de responsabil, tovarășul Văleanu Aurel. Treaba aceasta se petrecea în jurul Orelor 21 și noi avem conform sarcini, efectuarea unui control aco­perit. Ajunși aici, totul părea firesc. Mi­sele erau ocupate în totalitate de con­sumatori și din cînd în cînd ospă­tarii treceau printre rînduri luînd, sau aducînd, comenzile făcute. Ne-am așezat retrași într-un colț al localului, grijulii de a nu deranja pe­ nimeni și nici chiar pe sus­-numitul responsabil, care, cu toate că era în timpul pro­gramului, se afla în rînd cu toți con­sumatorii stînd la masă și după toate aparențele părea a fi consumat o importantă „doză" de vin. Nu am insistat prea mult asupra­ acestui aspect, adică vrem să spu­nem nu l-am privit prea mult pe res­ponsabil în­ nidică atenția ne-a fost sus­trasă de cîteva­­ persoane ce stăteau la miesele din apropierea noastră și așteptau, așteptau să le vie o porție de... Ospătar (expresia aparține celor cîțiva consumatori de care vorbim). Observâind dervozitatea evidentă a­ ce­lor din­ jurul meselor cu pricină, ne-am adresat cîtorva să-î întrebăm ce néesgeori au. Ni s-a răspuns: — Fiindcă sînteți controlori ob­ștești, luați loc la o m­asă și­­ să vă faceți prima impresie despre felul în care sînt deserviți consumatorii în a­­cest local. Noi așteptăm de circa 35 minute și nici un ospătar, și nu pu­tini sînt cei pe care i-am chemat, ni­ a venit pîn­ă acum să ne întrebe ce STRÎNCETÎ PENELE NOI SI UZATE =5­ . _ DELA Simt. <mün&cuftmic „ sTi?INPETI-LF cmrtmin A mii Tio NmA pzhplok-PRODEXPORT CONSTANȚA (UNDE se PLĂTESC IMEDIAT CD! NHMIRAR ȘI PPOW.Sb INMpgifILE vrem să consumăm. Lucrul acesta se petrece în mai toate serile dar, nu cu toată lumea. „Cunoscuții" sunt serviți de îndată ce iau loc la masă, iar alții După aceasta, am reușit să stăm de vorbă cu responsabilul Văleanu Aurel. Ochii îi erau, ce e drept, puțin tulburi, forța de gravitate se arătă a nu mai avea atracție față de el. In Schimb, puteai înțelege încă... ce si­labisește. Din Vorbă în vorbă, discu­ția noastră a alunecat spre lipsurile ce se manifestă în această unitate și eventual despre unele greutăți ce sunt stavilă unei rodnice activități. Tova­rășul Văleanu a căutat să conchidă discuția cu: — La noi, tovarăși, totul merge strună. Ospătarii sunt spirt, nu alt­ceva. Consumatorii nu așteaptă. Sunt deserviți prompt și conștiincios. Iar despre greutăți, ce s’o vă spun? Nu prea avem. Să fi luat de bine spusele respon­sabilului Văleanu. Realitatea a dovedit greșeam complet, tocmai contra­riul, încercăm să-i facem acum (în momentul efectuării controlului era inutil) cunoscut o parte din cele con­statate. Despre felul „prompt" în care sunt deserviți consumatorii am ară­tat mai sus, dar vrem să amintim despre ardeii grași stricați ce au fost găsiți la bufet, despre pelerinajul a diferite persoane străine în bucătă­rie, despre faptul că n­ai există condică de sugestii și reclamații (aici trebuie precizat că condica a fost solicitată în seara cînd am efectuat controlul de aproximativ 30 persoane și mi cre­dem că din însemnările ce se faceau ar fi fost măcar un­a pozitivă. Vă dați deci seama de ce ea nu există !­ etc. Am sezis’af­î în­ mai d parte din lip­surile constatate și pe care le-am re­latat răsfoind însemnările noastre de la restaurantul „Marițaia­ terasă“. Și, acu­m tovarășe Valeariri, spune-m­e dumneata dacă lucru­rile stau așa cum le vezi ? Avem speranța că tovarășii din conducerea T.A.P.L.-ului vor ține seamă de faptul că în calitate de res­ponsabil te-ai dovedit a fi... irespon­sabil și vor privi lucrurile ca atare. VERA VASILE și CORNEA GHEORGHE, controlori obștești PROGRAMUL I 5.00 Calendarul zilei, buletin de știri și buletin meteorologic. 5.10 Cintece. 5.20 Sfaturi pentru țărani: „Lucrări în stupină“. 5.30 Sfatul medicului: „Chistul Hidatit pub­icitar“. 5.35—6.00 Marșuri pentru fanfară. (La orele 5.45 Secția de gimnastică). 6.00 Bu­­letin­ de știri. 6.15 Cintece și jocuri populare rom­­îrtești. 6.45 Muzică u­­șoară. 7.00 Buletin de Știri Și senia­­riul presei centrale. 7.07 Mu­zică. 7.15 „Clubul curioșilor“. 7.30 Anunțuri și muzică. 7.40 Melodii populare. 8.15 Materiale din presă. 8.30 Muzică. 9.00 Muzică ușoară. 9.30 „Ce ți-a plăcu­t mai rituri 10.00 Mari interpreți ai muzicii lui Chopin. 10.40 Cîntă Ion Criitoreanu. 1X.00 Buletin de știri. 11.03 Muzică de estradă. 11.45 „Ra­dio Prichindel“. 12.00 Suita „Colțul Copiilor“ de Debussy. 12.45 Cintece. 13.00 Buletin de știri. 13.05 Cinta Puica Alexandrescu. 13.30 Muzică in­­stru­men­tală interpretată de soliști ro­mâni. 14.00 Cu cîrttecul și jocul din regiune în regiune. 14.30 Cotele ape­lor Dunării. 14.45 Cintece marină­rești. 15.00 Buletin de știri. 15.05 Mu­zică ușoară de Harry Reininger. 15.25 „Din muzica popoarelor“. 16.15 Vor­bește Moscova! 16.45 Voioși cîntăm tinerețea. 17.00 Buletin de știri și Buletin meteorologic. 17.15 Recoman­dări din program. 17.19 Melodii po­pulare romînești executate la fluier. 1­7.30 „Colegi de școală“. 18.00 Cîntă Alin Noreatiu. 18.15 Medalion lite­rar­­ ),Elsa Triolet“ de V. Lipatti. 18.40 Pe aripile cîntului. 19.00 Bule­tin de știri. 19.05 Actualitatea în ță­rile socialiste. 19.35 Jocuri populare romînești. 19.45 Răspundem ascultă­torilor. 19.55 „Noapte bună, copii“­ , A fost odată Ur­ băiețel pe un gard“ de Octav Pancu-Iași. 20.00 Anunțuri și muzică. 20.10 Cronica cinemato­grafică. 20.20 Muzică de estradă. 21.00 Jurnalul satelor. 21.40 Noi în­registrări de muzică populară romî­­n­ească. 22.00 Buletin de știri, bule­tin meteorologic și sport. 22.30 Lu­crări premiate scrise de tin­ori com­pozitori romîni în cinstea Festivalu­lui de la Moscova. 23.30 Muzică u­­șoară. 23.52—23.55 Buletin de știri. Joi 1 august 1957 Hai la munte ORIZONTAL: 1) Lanți de munți în Carpați între Dîmbovița și Olt — Par­tea cea mai înaltă a b­­utitelui. 2) Cu­loare — Fabrică de pârfuri­ în mijlo­cul pădurii. 3) Măsură în stejar — Nu­ e Cald. 4) Pofu­m — O parte din munți și o parte din vîrf. 5) Vîrf în m­unții Rodnei (2280 metri) — Se în­­tilnești pe munte la tot pasul. 6) Pia­tra... cabană turistică în Bucegi — Cîteodată. 7) Se odihnește într-o vilă la munte.,, — Trecătoare în munți — Florin Nicolae. 8) Pe bocancii alpi­­niștilor — „Locuitor“ al pădurilor. 9) Moștenitor — Floare numită și laptele cucului (pi,). 10) Ară cam încurcat — Parte­a piciorului (pl.) — Pin tăiat, 11) împodobește crestele munților înalți — Arbori de munte, 12) Căță­rător de frunze — Le place să cutreiere munții. VERTICAL: 1) Fructe ce cresc prin regiunile de munte — A tăia drumul (vorbind de alpiniști). 2) Aur (pop.) — Pretutindeni la munte e frumoasă și atrăgătoare. 3) Gros și fără conți­nut — Pisc semeț al Carpaților praho­veni. 4) Bogăția munților Agui Sechi Terminație latină — Pronume — Idem. 5) Măsoară și vîrsta muntelui — Vîr­­ful munților Apuseni — Clătesc. 6) Trage cu arcul — Frunză de brad. 7) Ținut inversat — Cerneală de deser — Lanț de stu­lhți în Europa Occiden­tală. 8) Un fel de pînză subțire din care se fac rucsacuri — Caracteristice regiunilor muntoase. 9) Lanț de munți care desparte Franța de Spania — Monedă japoneză (pl.). 10) Aproape Miel — Cobalt — Sala Oprelu­i Sunt în port. 11) Sinaia la periferii — Punctele creme mai înalte ale munților, 12) Animale care pasc pe munte — Duși cu forța.

Next