Dobrogea Nouă, august 1957 (Anul 10, nr. 2807-2831)
1957-08-01 / nr. 2807
DQBROOTA INTOUA Nr. 2867 G. A. €- 99 Pompiliu Ștefu“ după 6 ani nn minnnmnm La 1 aprilie a.c. s-au împlinit 6 ani de cînd a luat ființă gospodăria agricolă colectivă „Pompiliu Ștefu“ din comuna Mihai Viteazu. Primii care au luptat cu hotărîre și convingere pentru crearea G.A.C. au fost comuniștii Marin Preda și Ion Costache cărora li s-au alăturat alți gospodari din sat cu toții totalizând un număr de 64 familii cu cîteva atelaje, o vacă și nici o oaie, început greu, lipsuri, câteodată neîncredere în reușită, alimentată de unele zvonuri ale dușmanilor ce nu vedeau cu ochi buni drumul nou și bun pe care pornise acest grup de țărani muncitori. Dar munca perseverentă și hotărîtă le-a Învins pe toate. Succesele obținute în primul an au făcut ca în 1952 alte 300 de familii să-și unească forțele și pământul și să pornească pe calea belșugului. Aceasta a însemnat mai multe atelaje, mai multe animale de muncă, suprafață mai mare de pămînt, dar în același timp și necesitatea construcțiilor care să dea posibilitatea dezvoltării multilaterale a G.A.C. In 1953, în Ciuda Unior încercări de a destrăma colectiva, puterea economică a si a crescut și s-au început primele construcții. S-au construit mai întîi 1 grajduri și apoi an de an și parte din celelalte construcții. După șase ani de rodnică activităție, gospodăria colectivă „Pompiliu Ștefu“ și-a întărit simțitor puterea economică. Familia mare și unită a colectiviștilor a crescut la 482 familii, iar suprafața totală la 4025 ha. Dezvoltarea ramurilor anexe și sectorului zootehnic ia amploare în fiecare an. De pildă, numărul oilor cu tineretul de anul acesta a ajuns la 2079, al cailor la 150, vaci au 38, boi 68, porci 26 și păsări peste 1500. Pe lângă cele 92 de căruțe, gospodăria și-a cumpărat două autocamioane. Anul acesta gospodăria a mai rezolvat o problemă importantă — a terminat magazia de cereale cu o capacitate de 60 vagoane. Inmagazinarea bogatei recolte de anul acesta nu va mai da de lucru colectiviștilor care până acum erau nevoiți să care bucatele prin diferite magazii din sat. Pînă acum gospodăria și-a asigurat adăpostul animalelor și păsărilor, construind 4 grajduri, 2 saivane, 2 puternițe și în prezent se lucrează o remiză pentru adăpostul atelajelor și atelierelor de lemnărie și curelărie și mai are planificat că pînă va da frigul să construiască și maternitatea pentru scroafe. E drept că in raport cu suprafața ce o are și perspectivele de dezvoltare multilaterală mai trebuie construcții și se vor face. Recolta de cereale e buna, porumbul frumos și apoi se vor încasa bani frumoși de pe produsele vegetale și animale ce s-au contractat cu statul. Consiliul de conducere al G.A.C. primește ajutor concret de la organizația de partid de aci care și-a mărit simțitor rândurile. Munca politico-educativă ce-o desfășoară organizația de bază și exemplul personal al comuniștilor au dus și duc la ridicarea continuă a nivelului de cunoștințe al colectiviștilor. Ei își dau seama că partidul și guvernul prin politica justă urmăresc creșterea necontenită a bunăstării poporului muncitor. Participarea la muncă a colectiviștilor nu mai este acum o problemă de rezolvat, iar aplicarea hotărîrilor partidului și guvernului și a propriilor hotărâri se bucura de înțelegerea și sprijinul acestei mari familii. Acestea se concretizează prin dezvoltarea sectoarelor legumicol, pomicol și viticol, prin cultivarea pe suprafețe mai mari a plantelor industriale și contractarea lor cu statul, lata surse de venituri ce vor situa în curând colectiva din Mihai Viteazu printre cele milionare. Comuniști ca Marin Preda, Ion Costache, Burtea Alexandru, președintele G.A.C., Chidieanu Gh., brigadier, Bratu Radu, mînuitor de Sederătoare, Anica Arabagiu și alții prin exemplul lor personal au ridicat prestigiul organizației de bază care este adevăratul conducător politic. Ei au împământenit un spirit sănătos de muncă și organizare, de păstrare și dezvoltare continuă a avutului obștesc. Prin munca perseverentă și continuă dusă de comuniști, din rîndul colectiviștilor s-au format o serie de mecanizatori ce lucrează la S.M.T. din comună și muncesc Ca tragere de inimă pe tarlalele gospodăriei. Nivelul de viață al colectiviștilor este incomparabil cu cel dinainte de a pornti pe druidul belșugului. In perioada aceasta ei și-au construit și refăcut 200 case, 80 au aparate de radio, sunt bine imbrăcați. In căminul cultural, construit tot în acești ani, bine amenajat și cu o capacitate de 400 locuri, colectiviștii audiază conferințe, vizionează filme, bibliotecă este des vizitată de ei. In Comună s-au făcut ȘOSele, s-a instalat lumină electrică. Toate acestea explică de ce în comună mai sunt doar 30 familii în întovărășire care în cinstea zilei de 23 August S-au hotărit să vină alături de colectiviști, făcînd o singură și puternică familie unită. Cu puteri unite, prin muncă perseverentă și hotărîtă, G.A.C. „Pompiliu Ștefu“ din Mihai Viteazu se va dezvolta tot mai mult din punct de vedere economic și organizatoric, își va îndeplini și depăși planul de perspectivă, devenind o puternică unitate socialistă și o dată cu ea și nivelul de trai al colectiviștilor va crește și mai mult. Tinmnmmnn: O ședința sindicala din cadrul comitetului de întreprindere din T.A.P.L., pentru prezentarea dării de seamă privind activitatea desfășurată în semestrul 1/1957. Din cele discutate Cu această ocazie au feleȘit o serie de lipsuri, ce s-au mai inifestat în munca cornii Zilele trecute a avut totului de intreprindere, roc adunarea generală a pentru înlăturarea căremembrilor de Sindicată s-a hotărît Marea de măsuri eficace. Mult comitetul criticat a fost de întreprindere pentru felul defectuos în care a lucrat pentru încasarea cotizației de membru. Sînt cazuri cînd unii iMiîti bri de sindicat mi stăi plătit cotizația pe cîte 14 luni. De altfel, procentul la încasarea cotizației reprezintă numai 62 la sută. Adunarea generală s-a dovedit a fi binevenită și credem că în urma ei munca comitetului de întreprindere de la T.A.P.L. se va îmbunătăți. JUDOR NICtJLEsGY. corespondent Printre primii la predarea contractărilor Colectiviștii din gospodăria agricolă colectivă „Progresul“, comuna Făcăeni, raionul Fetești, au socotit că este o datorie de onoare , achitarea la timp a obligațiilor contractuale către stat. Printre alte produse, gospodăria a contractat cu I.C.I.L., 1400 litri lapte de oi și a livrat peste sarcina contractuală 485 litri. Pe cantitatea de lapte predată gospodăria a incasat suma de 40.952 lei. In achitarea obligațiilor contractuale ale gospodăriei s-au evidențiat colectiviștii Sima Gheorghe, brigadier al fermei de oi, precum și colectiviștii Vasile Dumitru, Țîrcovnicu Constantin, Eftimie Stoica. FRINCU CONSTANTIN, corespondent . Din cantitatea de cereale Cort-1 tractată cu statul de către colectiviștii din comuna Poșta, raionul Tulcea, s-a și început a se transporta la bază de recepție. Așa de pildă, numai în cîteva zile s-au predat bazei peste 6.000 kg. griul secară. Fruntași în acțiunea predării obligațiunilor contractuale, putem da pe colectiviștii Condrat Petre care a predat 400 kg. de grîu, Podgoreanu Ivan 250 kg. și mulți alții. Această acțiune se află în plină desfășurare. Inovatori si inovații la Fabrica de 9 9 ambalaje metalice Constanța Ecoul sunetului sirenei s-a stins de risult, vestind încetarea lucrului la Fabrica de ambalaje metalice lui Constanța. Hala cea mare a celor două secții, montaj și prese, a rămas pustie. Ba nu ! Iată un grup de cîțiva oamenii, merg discutînd printre mașini, oprindu-se ba în fața uneia, ba în fața alteia. Scot carnete, notează. Din buzunare apar rulete metalice. Măsoară. Iar socotesc. Iar discută. Cine sunt acești oameni pentru care după semnalul de încetare a lucrului munca s-ar părea că de-abia acum începe ? Să comitem o mică indiscreție și să ascultăm, nevăzuți frînturi din convobirile lor. — Ce zici tovarășe Miller, dacă la mașina asta cu foarfecă ghilotină, i-am aplica, uite aici în partea asta, un dispozitiv de reglare și fixare, nu-i așa că la ghilotină ar putea lucra o singură persoană, în loc de două ? Maistrul Miller Toma cântărește cu ochii minții propunerea maistrului Constantin Andrei. E bună. Și parcă vede de acum ghilotina funcționînd cu o singură lucrătoare. — E strașnică, tovarășe Andrei. Și bănuiesc că și productivitatea muncii va crește cu cel puțin 30-40 la sută. Se elimină și o serie de timpi morți. Inginerul șef Virgil Marinescu intervine în discuție: — Cred că cel mai nimerit ar fi, tovarăși, să trecem la fapte. Tov. Andrei, împreună cu tov. Olteanu de la serviciul tehnic, să pregătească toate detaliile pentru a studia cu toții posibilitățile practice de aplicare a acestei inovații. După cîteva seri de frământări și discuții, principiul dispozitivului a fost pus la punct. Astăzi, la foarfecă ghilotină lucrează o singură fază, iar productivitatea muncii a crescut lu cincizeci la sută. Ar Despre colectivul de inovatori al Fabricii de ambalaje metalice din Constanța s-ar putea scrie chiar și o carte. Și cartea aceasta ar exprima roadele strădaniei unui buchet de oameni care gândesc în spiritul interesului fațâ de colectivitate, în spiritul atitudinii noi față de muncă, în spiritul luptei pentru construirea socialismului, în frunte cu comuniștii, cu cei mai buni fii ai clasei muncitoare. Chiar și Niculioiu Ion, secretarul organizației de bază, se numără printre inovatori. Preocupați în permanență de mărirea productivității muncii și reducerea prețului de cost, colectivul de inovatori, printre care cităm pe tovarășii ing. Virgil Marinesu, Miller Toma, Constantin Andrei, Pucioiu Ion, Niculcioiu Ion și Radu Tudor, ca rezultat al chibzuielii și eforturilor lor, au pus în practică de la 1 ianuarie 1957 și purta în prezent multe inovații. Iată cîteva mai importante: dispozitiv la aparatul de sudat prin puncte, unde se folosește slimă de alamă de 6 m/m, în lob de 25 m/mi, realizîndu-se o economie lilmiată la un materiale de 600 lei; șiheretlizarea a două mașini: préiá excéritriéa cu mașina de filetat. S-a redus munca a doi oameni, cei de la filetat și figuri și cel ce căra cuțiile de la o mîâșină la cealaltă. Productivitatea muncii a crescut în același timp cu 26 la sută. In momentul de față este în curs de sincronizare alt cuplu similar; transformarea unei mașini de cutii cu diametru mic („Nivea") cu ziguri automate, elifrtiriindu-se efortul manual. Prin automatizare s-a ajuns la o producție de 22.000 bucăți de capace, în loc de 7.000, în opt ore pline de lucru; transformarea unei prese excentrice de 60 tone în presă de amuzare. Aceasta permite a se confecționa Cutii trase, desființînd operația separată a capacului de fund, cutia avînd pe viitor un singur capac, cel de deprindere. ★ Preocupați continuu de mărirea productivității muncii, de micșorarea prețului de Cost Și de eliminarea unor operații care măreau durata de timp a unor lucrări, colectivul de inovatori a conceput așezarea mașinilor în secții pe principiul benzii rulante, în așa fel ca Operația următoare și succeadă, firesc, operației anterioare. In primul rînd s-au introdus electromotoare la majoritatea mașinilor, înlocuinduse Sistemul vechi prin curele de transmisie, care făcea ca unele mașini nesolicitate să meargă in gol. Roadele acestor eforturi colective n-au întârziat să se arate. Făcîndu-se o comparație cu semestrul 1 al anului trecut, s-a constatat că productivitatea muncii a crescut cu 1ó l o sută, iar prețul de Cost s-a redus cu 4,58 la Sista. ★ Toate aceste inovații Și Cele ce vor mai urma — căci harnicul colectiv de inovatori al Fabricii de ambalaje metalice din Constanță n-are de gînd să se oprească aci — au creat de pe acum condiții optime pentru aplicarea sistemului îmbunătățit de salarizare, care va intra în vigoare la această fabrică începînd de la 1 septembrie a c. ILIE CRIS. coma. _ Ajunsuri și neajunsuri Vizitatorii care au venit In orașul Mangalia in ultimii doi ani rămîn cu impresii deosebit de plăcute după ce-l văd iarăși. In ultimii ani. In micul oraș de la marginea țării s-au înfăptuit multe lucruri de seamă: au apărut străzi noi, magazine de tot felul, cooperative, canalizare, instalații de apă etc. Magazinele textile sunt bine aprovizionate cu articole de sezon.Alimentarele cu sortimente variate, iar piețele de zarzavaturi proaspete. Dacă toați aceste’ă sunt o mindrie pentru oraș, lui înseamnă ba de acum oamenii pot admite existența unor lipsuri in aparență mibții totuși mari. De pildă, cofetăria „Republica" este instalată dintr-o încăpere foarte mică. Cumpărătorii care o vizitează stau înghesuiți și trebuie să aștepte vreme îndelungată pentru a fi serviți. La fel la magazinul „Alimentăra" al Cooperativei de consum. Deși a fost mărit, magazinul mai are un aspect de magazie, îndată ce nutriții apar lăzi cu sticle, Saci de toate mărimile, lăzi cu fructe și altele. Aspectul urât al magazinului ne îndeamnă să întrebăm conducerea cooperativei CUlii de nu vede aceste lucruri ? Conducerii popular orășenesc sfatului l-ami putea spune că orășelul arată ca o casă nouă dar fără ferestre vopsite. In centru, strada A. S. Pușkin n-a fost încă pavată. Este aaceasta o simplă scăpare sfatului popular? La baia populară nu s-a instalat nici în prezent un cazan de apă și trebuie să mărturisim că in această problemă și I.C.R.C.-ul are o mare vină, neinterestrubi-se, de lucrarea ce-i aparține. Stația de radioampliificare nici pînă acum n-a fost dată în funcțiune. Oamenii muncii veniți la odihnă doresc să asculte programul stațiilor noastre de radio. Dar in Mangalia acest lucru e imposibil. Deși realizările sînt fru moase múl sini Și ne distilurî. Pînă bîrnd vor chiar dăinui ? DELIMAN coresp. VALORIFICĂ FRUCTE Dînd o atenție deosebită îngrijirii pomilor fructiferi, producătorii din comuna Zebil au reușit să valorifice în anul acesta prin cooperativa 24.500 Kg. căise și Zarzăre. Ca fruntași la obținerea de recolte bogate de fructe, care au predat prin Achiziții cârsurați între 800 și 2500 kg. putem cita pe Andrei Pintilie, Miron Petre, Vasile Cartoafă, Dumitru L. și alții. Pentru fructele predate ei au primit însemnate sume de bani. GH. BOTOȘANU, coresp. Apa pentru nevoile agriculturii Regiunea noastră este săracă în cursuri de apă. De aceea, o parte însemnată din fondurile de investiții alocate unităților agricole de stat este destinată lucrărilor de alimentare cu apă. De la începutul acestui an, șantierul nr. 3 Constanța al întreprinderii de foraje din București a săpat puțuri a căror adîncime însumată trece de 600 m. Cifra această poate părea mică sium ai afcelora care nu cunosfi gama variată de operații necesare fiecărui foraj, care de cele mai multe ori se efectuează în condiții grele de sufert. De pildă, apa necesară sondelor cu echipament hidraulic de la Peștera, Cocargeaua, Independența, 2 Octombrie se aducea cu cisternele de la si* d*? doi/s kilometri. Echipele de la unele locații Zîtti silite să facă de două ori pe zi un drum de 2 ora pînă în satul cel mai apropiat spre a servi masa și a se odihni. Se ivesc și dificultăți tehnologice neprevăzute. Astfel, la sonda cu foraj hidraulic percutant de la G.A.S. CocargSâ pompele trebuiau menținute continuu în funcțiune, deoarece noroiul se pierdea printr-o fisură în straturi, la o adîncime de 8 m. Totuși, puțul a ajuns la 196 m.s pînă în pîftea de apă rece și proaspătă. Oricît de corect ar fi făcute studiile de stratigrafie, preliminare forajului, în multe lacune. E greu să determini dinainte, cu exactitate, poziția, natura și grosimea straturilor prin care trebuie să se sape pînă la zona de apă. De aceea, lucrările trebuie adaptate în fiece moment la condițiile reale — și aceasta cere hiait spirit de inițiativă din partea tehnicienilor și maiștrilor șantierului. Pertru G.A.S. Baia, de exemplu, proiectul prevedea un puț la 60 m. adâncirile. In cursul forajului însă s-au găsit straturi de apă mult mai la suprafață (între cotele — 15 și — 2a m.). Aceste straturi au fost captate, și în prezent pompa scoate din eter în fiecare oră, 3,5 inc. de apă. Alt caz: la S.M.T. Adamclisi, cu prilejul instrumentației pentru repunerea în funcțiune a unei sonde vechi, s-a introdus uni filtru nou în cel existent, lăsîndu-se între ele uni filtru natural de pietriș. Debitul sondei este acum de aproape 4 mc./ori. O altă instrumentație, la G.A.S. Cobadîh, s-a făcut în timpul record de o lună și jumătate, datorită bunei organizări a lucrului și folosirii din plin a utilajelor. La S.M.T. Pantelimon, fă gospodăriile agricole de stat Stupină, Negru Vodă și în alte unități au fost preduse în primul semestru al acestui an 6 suti'de fiiHét'e íhálté dé teînfi domină acum ogoarele aîtotf gospodării. Cînd veți vedea aserdérea turle, Cînd veți auzi gîfîitul regulat al terezelor D.U.40, să știți că acolo echipele de sohouri, certŰuSe de oamenii iriirfiosi și pricepuți ca Gheorghe loftică, Hie Macovei și alții, lucrează pentru a scoate la fața pămînufruicui apa Cări să facă ogoarele mai roditoare; e. DAMl AN / Teatrul Muzical Constanța Aduce la cunoștința celor interesați că în ziua de 5 august 1957 la orele 10.00 în sala Teatrului de Stat Constanța va avea loc un Concurs de selecționare pentru ocuparea următoarelor posturi: SOLIȘTI VOCALI (soprane, mezosoprane, contrarie, tenori, baritoni, bași). CORIȘTI (soprane, altiste, tenori, baritoni, bași). ORCHESTRANȚI (violirto, violă, violoncel, contrabas, flaut, Oboi, clarinet, fagot, Corn, trompeta, tromblon, bastuba, timpane și baterie). COREPETITORI (pianiști): BALERINI (bărbați și femei). Cei interesați Vor depune cererile de înscriere la srtulit de învățămlnt și cultură la sfatul popular regional ,oiristanță etajul, tel. 2502, pînă la data de 4 august a.c. inclusiv, iar în ziua concursului la secrestariatul comisiei. • Candidații vor da urmatoarele probe: SOLIȘTI VOCALI : — două arii din diferite opere sau operete; — probă de müenalitate; — un solfegiu la alegerea comisiei; ț) — improvizație de acțiune scenică pe o temă aleasă de comisie. 11 CORIȘTI: — O arie de operă sau operetă sau două cântece; — o probă de muzicalitate; — un solfegiu la alegerea comisiei. INSTRUMENTIȘTI : — două piese din repertoriul obișnuit al lrtshurtte titutlul respectiv de preferință un compozitor clasic ; — citire la prima vedere a unei piese dată de comisie. COREPETITORI : — o piesă de pian de un Compozitor clasic; — ull fragment de operă sau operetă la alegerea Camflidarului; — citire lă prima vedere dintr-o operă sau operetă. BALERINI: — un dans clasic sau de caracter la alegerea câtstHtiitului (cu acrib ^ parliament de pian); — probe de aptitudini coregrafice : — O sfrt proviiáfie de acțiune coregrafică pe o ferită aleasă de comisie. direcțiunea Teatrului muzical Constanța Producătorii încheind contracte de creșfere și îngrășare de animale cu vă sporifi veniturile gospodăriilor voastre In afară de prețuri avantajoase, H.C.M.22/1Sâ7 ófera contractoriților și alte avantaje ca : — prime în sume fixe de fi 8 și 200 lei pe cap de animal predat; — pertru predările efectuate pe lunile iulie, august, septembrie și octombrie 1957 se mai acordă o primă de 0,80 lei pertru fiecare kg. viu porc și 0,50 lei pentru fiecare kg. vin din Celelalte specii de ariis tale, in afară de oi — reduceri din cotele obligatorii de cafífe — dreptul de a cumpăra mărfuri din cordéffiii de îmtfurtploaie — gospodăriile colective și gospodăriile atexe primesc prețuri majorate cu 10 la sută, fir întovărășirile de Crescători de animale. întovărășirile agricole Și membrii îmtovărășiți primesc prețuri majorate cu 5 la Sută; — la încheierea contractului se acordă credite de producție prin Banca Agricolă; — gospodăriile colective care livrează statului animale prin contractul variare de peste 80.000 lei pot eciispăra prin C.R.A.C.A. un autocamion; ★ Pentru orice alte informații producătorii se pot adresa oficiilor raionale de achiziții și contractări de orientare (D.R.A.G.A.), achizitorilor și agenților comunali. PRODUCĂTORI CREȘTEȚI, ÎNGRĂȘAȚI ȘI LIVRAȚI STATULUI PRIN CONTRACT ANIMALE DE BUNA CALITATE. DIRECȚIUNEA 3 DIN ÎNSEMNĂRILE a doi controlori obștești Cu cîteva zile in urmă, ne-am îndreptat pașii spre Mamaia. Vroiam să mergem la restaurantul „Mamaia-terasă", unde funcționează, în calitate de responsabil, tovarășul Văleanu Aurel. Treaba aceasta se petrecea în jurul Orelor 21 și noi avem conform sarcini, efectuarea unui control acoperit. Ajunși aici, totul părea firesc. Misele erau ocupate în totalitate de consumatori și din cînd în cînd ospătarii treceau printre rînduri luînd, sau aducînd, comenzile făcute. Ne-am așezat retrași într-un colț al localului, grijulii de a nu deranja pe nimeni și nici chiar pe sus-numitul responsabil, care, cu toate că era în timpul programului, se afla în rînd cu toți consumatorii stînd la masă și după toate aparențele părea a fi consumat o importantă „doză" de vin. Nu am insistat prea mult asupra acestui aspect, adică vrem să spunem nu l-am privit prea mult pe responsabil în nidică atenția ne-a fost sustrasă de cîteva persoane ce stăteau la miesele din apropierea noastră și așteptau, așteptau să le vie o porție de... Ospătar (expresia aparține celor cîțiva consumatori de care vorbim). Observâind dervozitatea evidentă a celor din jurul meselor cu pricină, ne-am adresat cîtorva să-î întrebăm ce néesgeori au. Ni s-a răspuns: — Fiindcă sînteți controlori obștești, luați loc la o masă și să vă faceți prima impresie despre felul în care sînt deserviți consumatorii în acest local. Noi așteptăm de circa 35 minute și nici un ospătar, și nu putini sînt cei pe care i-am chemat, ni a venit pînă acum să ne întrebe ce STRÎNCETÎ PENELE NOI SI UZATE =5 . _ DELA Simt. <mün&cuftmic „ sTi?INPETI-LF cmrtmin A mii Tio NmA pzhplok-PRODEXPORT CONSTANȚA (UNDE se PLĂTESC IMEDIAT CD! NHMIRAR ȘI PPOW.Sb INMpgifILE vrem să consumăm. Lucrul acesta se petrece în mai toate serile dar, nu cu toată lumea. „Cunoscuții" sunt serviți de îndată ce iau loc la masă, iar alții După aceasta, am reușit să stăm de vorbă cu responsabilul Văleanu Aurel. Ochii îi erau, ce e drept, puțin tulburi, forța de gravitate se arătă a nu mai avea atracție față de el. In Schimb, puteai înțelege încă... ce silabisește. Din Vorbă în vorbă, discuția noastră a alunecat spre lipsurile ce se manifestă în această unitate și eventual despre unele greutăți ce sunt stavilă unei rodnice activități. Tovarășul Văleanu a căutat să conchidă discuția cu: — La noi, tovarăși, totul merge strună. Ospătarii sunt spirt, nu altceva. Consumatorii nu așteaptă. Sunt deserviți prompt și conștiincios. Iar despre greutăți, ce s’o vă spun? Nu prea avem. Să fi luat de bine spusele responsabilului Văleanu. Realitatea a dovedit greșeam complet, tocmai contrariul, încercăm să-i facem acum (în momentul efectuării controlului era inutil) cunoscut o parte din cele constatate. Despre felul „prompt" în care sunt deserviți consumatorii am arătat mai sus, dar vrem să amintim despre ardeii grași stricați ce au fost găsiți la bufet, despre pelerinajul a diferite persoane străine în bucătărie, despre faptul că nai există condică de sugestii și reclamații (aici trebuie precizat că condica a fost solicitată în seara cînd am efectuat controlul de aproximativ 30 persoane și mi credem că din însemnările ce se faceau ar fi fost măcar una pozitivă. Vă dați deci seama de ce ea nu există ! etc. Am sezis’afî în mai d parte din lipsurile constatate și pe care le-am relatat răsfoind însemnările noastre de la restaurantul „Marițaia terasă“. Și, acum tovarășe Valeariri, spune-me dumneata dacă lucrurile stau așa cum le vezi ? Avem speranța că tovarășii din conducerea T.A.P.L.-ului vor ține seamă de faptul că în calitate de responsabil te-ai dovedit a fi... iresponsabil și vor privi lucrurile ca atare. VERA VASILE și CORNEA GHEORGHE, controlori obștești PROGRAMUL I 5.00 Calendarul zilei, buletin de știri și buletin meteorologic. 5.10 Cintece. 5.20 Sfaturi pentru țărani: „Lucrări în stupină“. 5.30 Sfatul medicului: „Chistul Hidatit pubicitar“. 5.35—6.00 Marșuri pentru fanfară. (La orele 5.45 Secția de gimnastică). 6.00 Buletin de știri. 6.15 Cintece și jocuri populare romîrtești. 6.45 Muzică ușoară. 7.00 Buletin de Știri Și seniariul presei centrale. 7.07 Muzică. 7.15 „Clubul curioșilor“. 7.30 Anunțuri și muzică. 7.40 Melodii populare. 8.15 Materiale din presă. 8.30 Muzică. 9.00 Muzică ușoară. 9.30 „Ce ți-a plăcut mai rituri 10.00 Mari interpreți ai muzicii lui Chopin. 10.40 Cîntă Ion Criitoreanu. 1X.00 Buletin de știri. 11.03 Muzică de estradă. 11.45 „Radio Prichindel“. 12.00 Suita „Colțul Copiilor“ de Debussy. 12.45 Cintece. 13.00 Buletin de știri. 13.05 Cinta Puica Alexandrescu. 13.30 Muzică instrumentală interpretată de soliști români. 14.00 Cu cîrttecul și jocul din regiune în regiune. 14.30 Cotele apelor Dunării. 14.45 Cintece marinărești. 15.00 Buletin de știri. 15.05 Muzică ușoară de Harry Reininger. 15.25 „Din muzica popoarelor“. 16.15 Vorbește Moscova! 16.45 Voioși cîntăm tinerețea. 17.00 Buletin de știri și Buletin meteorologic. 17.15 Recomandări din program. 17.19 Melodii populare romînești executate la fluier. 17.30 „Colegi de școală“. 18.00 Cîntă Alin Noreatiu. 18.15 Medalion literar ),Elsa Triolet“ de V. Lipatti. 18.40 Pe aripile cîntului. 19.00 Buletin de știri. 19.05 Actualitatea în țările socialiste. 19.35 Jocuri populare romînești. 19.45 Răspundem ascultătorilor. 19.55 „Noapte bună, copii“ , A fost odată Ur băiețel pe un gard“ de Octav Pancu-Iași. 20.00 Anunțuri și muzică. 20.10 Cronica cinematografică. 20.20 Muzică de estradă. 21.00 Jurnalul satelor. 21.40 Noi înregistrări de muzică populară romînească. 22.00 Buletin de știri, buletin meteorologic și sport. 22.30 Lucrări premiate scrise de tinori compozitori romîni în cinstea Festivalului de la Moscova. 23.30 Muzică ușoară. 23.52—23.55 Buletin de știri. Joi 1 august 1957 Hai la munte ORIZONTAL: 1) Lanți de munți în Carpați între Dîmbovița și Olt — Partea cea mai înaltă a butitelui. 2) Culoare — Fabrică de pârfuri în mijlocul pădurii. 3) Măsură în stejar — Nu e Cald. 4) Pofum — O parte din munți și o parte din vîrf. 5) Vîrf în munții Rodnei (2280 metri) — Se întilnești pe munte la tot pasul. 6) Piatra... cabană turistică în Bucegi — Cîteodată. 7) Se odihnește într-o vilă la munte.,, — Trecătoare în munți — Florin Nicolae. 8) Pe bocancii alpiniștilor — „Locuitor“ al pădurilor. 9) Moștenitor — Floare numită și laptele cucului (pi,). 10) Ară cam încurcat — Partea piciorului (pl.) — Pin tăiat, 11) împodobește crestele munților înalți — Arbori de munte, 12) Cățărător de frunze — Le place să cutreiere munții. VERTICAL: 1) Fructe ce cresc prin regiunile de munte — A tăia drumul (vorbind de alpiniști). 2) Aur (pop.) — Pretutindeni la munte e frumoasă și atrăgătoare. 3) Gros și fără conținut — Pisc semeț al Carpaților prahoveni. 4) Bogăția munților Agui Sechi Terminație latină — Pronume — Idem. 5) Măsoară și vîrsta muntelui — Vîrful munților Apuseni — Clătesc. 6) Trage cu arcul — Frunză de brad. 7) Ținut inversat — Cerneală de deser — Lanț de stulhți în Europa Occidentală. 8) Un fel de pînză subțire din care se fac rucsacuri — Caracteristice regiunilor muntoase. 9) Lanț de munți care desparte Franța de Spania — Monedă japoneză (pl.). 10) Aproape Miel — Cobalt — Sala Oprelui Sunt în port. 11) Sinaia la periferii — Punctele creme mai înalte ale munților, 12) Animale care pasc pe munte — Duși cu forța.