Dobrogea Nouă, septembrie 1957 (Anul 10, nr. 2832-2856)

1957-09-01 / nr. 2832

•V -y r PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI­VA­ Organ al Comitetului Regional P. M. R. Constanța și a­ Sfatului Popular Regional ANUL X Nr. 2832 DUMIN­CA 1 SEPTEMBRIE 1957 4 pagini 20 bani Ziua aviației R.P.R. începutul secolului XX a cunoscut o luptă aprigă pentru cucerirea spa­țiului aerian. In această perioadă, fiii poporului român, Traian Vuia, Aurel Vlaicu și H. Coandă aduceau aportul lor la tezaurul civilizației umane, alături de marii cuceritori ai văzduhului înaintași. Ei au a­­dus glorie și mîndrie patriei noastre. Cinstind munca neobosită a îna­intașilor aripilor romînești, trebuie să evocăm faptele de vitejie a unei serii de piloți romîni, care au dat dovadă de eroism și sacrificiu în lupta împotriva dușmanilor. Neuitate vor rămîne faptele de arme ale piloților romîni, care în marea bătălie de la Mărășești, mî­­nuind cu măiestrie puținele avioane de care dispunea aviația romînea­­scă au doborît zeci de avioane ger­mane, contribuind astfel la făuri­rea victoriei. Dar cele mai glo­rioase tradiții de luptă ale forțelor noastre aeriene militare s-au fău­rit în focul războiului antihitlerist din anii 1944-1945. Aviatorii ro­­mâni, alături de aviatorii sovietici au luptat vitejește pentru elibera­rea patriei noastre și pentru zdro­birea trupelor hitleriste pe terito­riul Ungariei și Cehoslovaciei. Deși poporul nostru a dat ase­menea inventatori, constructori de avioane și piloți ca Traian Vuia, Aurel Vlaicu, Henri Coandă, deși existau posibilități pentru ca avia­ția noastră să ia o largă dezvol­tare, cercurile burghezo-moșierești n-au fost interesate să facă aceasta. Așa se explică de ce regimul de­­mocrat-popular a moștenit în do­meniul aviației o situație grea ce trebuia grabnic lichidată. Num­ai­ du­pă 23 August 1944 a devenit po­sibilă făurirea unei aviații puternice. Pornind de la ideea că aviația poate și trebuie să slujească cauza construirii socialismului în țara noastră, partidul și guvernul au a­­cordat și acordă o atenție deose­bită dezvoltării Aviației Republicii Populare Romîne, înființată în 1946 pe baze noi, cu sprijinul Uniunii Sovietice avia­ția de transport a înregistrat în anii democrației populare succese remarcabile. Parcul de avioane de transport a crescut considerabil. S-au construit noi aeroporturi și s-au deschis numeroase linii aerie­ne în interiorul țării și peste hotare pe care avioanele TAROM-ului fac curse regulate cu mărfuri și pasa­geri. Numai în anul acesta s-au deschis noi linii aeriene interne ca: București-Craiova-Timișoara, Bu­­curești-Satu Mare și noi linii inter­naționale ca : București-Moscova ; București-Sofia, iar linia București- Berlin s-a prelungit pînă la Stoc­kholm prin Copenhaga. Pentru deservirea în mai bune condițiuni a pasagerilor s-au pus în exploatare elegantele avioane I.L. 14 și s-au amenajat cu saloane pentru curse externe și speciale a­­vioane I.L. 12. Cît de mult a crescut activitatea aviației de transport în anii regi­mului democrației populare ne a­­rată următoarele cifre comparative: numărul călătorilor transportați (exprimat în călători/km.) numai în primele 7 luni ale anului 1957, depășește cu 174 la sută numărul călătorilor din anul 1946, primul an de activitate a aviației de tran­sport. Cu mult succes este folosită in țara noastră aviația în scopuri sa­nitare și pentru dezvoltarea econo­miei naționale. De menționat este faptul că pînă la 23 August 1944 această catego­rie de aviație era inexistentă. Numărul spațiilor aviației utili­tare și al parcului de avioane care concură la aprovizionarea centrelor industriale și a diferitelor localități a crescut; a sporit de asemenea contribuția aviației la desfășurarea lucrărilor agricole, silvicole, pisci­cole. O mare dezvoltare a luat în țara noastră aviația sportivă chemată să formeze piloți și parașutiști te­meinic pregătiți. Semnificative în acest sens sînt recentele recorduri valoroase obținute de tinerii patriei noastre ca Mircea Temesen, Gheor­­ghe Gîlcă, Valeri­u Popovici, Paul Manu, Stelian Mihuț și performan­ța de valoare mondială a sportivu­lui parașutist Tănăsescu Teodor. Organizați în cercurile și școlile Asociației voluntare pentru spriji­nirea apărării patriei, tinerii se străduiesc cu perseverență zi de zi să pătrundă cît mai adînc în tai­nele zborului. Aceste succese obți­nute se datoresc în primul rînd in­teresului crescînd pe care-l mani­festă tineretul față de acest sport. Luptînd pentru dezvoltarea eco­nomiei naționale, pentru ridicarea necontenită a nivelului de trai ma­terial și cultural al oamenilor mun­cii, P.M.R. și guvernul R.P.R. țin seamă că în lume sînt cercuri im­perialiste în frunte cu cele din S.U.A. care uneltesc noi războaie împotriva țărilor lagărului socialist, pentru reinstaurarea orînduielilor capitaliste în aceste țări. In scopul apărării cuceririlor revoluționare ale oamenilor muncii din țara noas­tră, a muncii pașnice creatoare a poporului nostru care construiește socialismul, a independenței, suve­ranității și intereselor de stat ale patriei noastre, Partidul Muncito­resc Român și guvernul Republicii Populare Române acordă toată a­­tenția întăririi capacității de apă­rare a patriei, întăririi puterii de luptă a armatei noastre populare. Aviația noastră militară este în­zestrată cu tehnică modernă, cu a­­­parate de zbor cu reacție ce ating mari viteze. De asemenea, au fost formate cadre necesare capabile să mînuiască cu iscusință tehnica cu care este înzestrată. Crescuți și educați de partid, pi­loții, inginerii și tehnicienii trăgă­torii aerieni și radiofoniștii, meca­nicii și motoriștii, personalul de de­servire, precum și lucrătorii din a­­­telierele de aviație muncesc cu ab­negație pentru a-și perfecționa mă­iestria lor militară și specialitatea lor. Piloți cum sunt cpt. Enache Au­rel, lt. major Marin Gh., lt. major Licu Nicolae, dînd dovadă de o înaltă conștiinciozitate și perseve­rență au ajuns pe treptele înalte ale măiestriei zborului și sînt exemple demne de urmat. Ei fac cinste unită­ților lor și aviației militare române. Succese deosebite în stăpînirea la perfecție a tehnicii moderne au obținut tehnicienii aviației noastre militare ca lt. major Ticoș Petre, lt. major Petre Gh. și alții. An de an crește numărul mili­tarilor fruntași în pregătirea de luptă și politică a inventatorilor, inovatorilor și raționalizatorilor din unitățile de aviație. Dovedind un înalt patriotism mulți militari au dat patriei economii în valoare de (Continuare în pag. a II-a) De la întovărășire la gospodăria colectivă swgngn £ £ 6wg\\n £\s\cncncngngn £^^ In raionul Negru Vodă Prin telefon am primit ves­tea că și în raionul Negru Vo­dă, țăranii muncitori întovără­șiți pășesc pe calea bunăstării, aceea a colectivizării agricul­turii. In comuna General Scărișo­­reanu, de exemplu, în ultimele două zile, s-au înscris 4/ de familii cu 205 ha. teren. Numai în ziua de 30 august, au intrat 18 familii. Printre primii care s-au înscris sînt Adam Gheor­­ghe, Țucuran Gheorghe și alți membri din consiliul întovără­șirii. In satul Curcani la fel 25 de cereri ale întovărășiților au fost depuse zilele acestea, ce­­rînd să fie primiți în familia mare a colectiviștilor. Ei au a­­dus 105 hectare pămînt, 12 cai, 2 căruțe, 2 boi, 2.000 metri vie etc. La fel și în comuna Co­­badin, zilnic țăranii întovără­șiți se alătură muncii în gos­podăria colectivă. Numai în ziua de 30 august 10 familii cu 50 hectare teren și inventar viu și mort s-au alăturat aces­tora.­ ­ In raionul Istria In raionul Istria ritmul co­lectivizării e viu. Acest lucru ni-1 confirmă știrea trimisă de tov. Pandrea Iordan, care ne spune că în ultimele zile în co­muna Nicolae Bălcescu prin in­trarea celor 183 familii de ță­rani întovărășiți s-a colectivi­zat întreaga comună. De ase­menea, și comuna Mihai Bra­­vu este complet colectivizată. In ziua de 30 august, în sa­tul Lunca au mai fost depuse încă 63 de cereri, în comuna Enisala 37 cereri, în orașul Ba­­badag 93 de cereri etc. Aceasta ne dovedește că țăranii munci­tori se conving pe zi ce trece, care este calea ce duce spre progres, spre o viață tot mai bună. i ÎN PORT 31 In noaptea de­ 30 spre august, în portul Constanța a sosit vasul­­ sovietic „Chusovoi“ cu o încărcătura de 1.293 tone bumbac brut pentru in­dustria noastră ușoară, îndată ce vasul a sosit în port a acostat la dana 15, iar echipele de do­cheri numerele 49, 56, 64 și 44, au început descăr­carea. Zilele acestea, s-a întors în patrie și vasul romînesc „Consta­nta" El a adus 371 tone de ulei comestibil pentru consu­mul populației. GH. PALALAE, corespondent SI issim în „N­iinel de iarnă“ a animalelor RAID anchetă în legătură cu însilozarea porumbului furajer Furajele insilozate sunt pentru animale o hrană con­sistentă și ușor asimilabilă. Tocmai datorită calităților lor nutritive au fost și pe bună dreptate numite ,,pă­șunea de iarnă" a animalelor. La noi in regiune, in raport cu numărul de animale existente ,,pășunea de iarnă" va trebui să fie destul de voluminoasă. Avem de insilozat 250.000 tone furaje, dintre care numai organizațiilor de tineret le revine­­sarcina de a însiloza 150.000 tone. Este o sarcină fie răspundere pentru îndeplinirea căreia se cere un mare volum de muncă. Pe de altă parte, perioada optimă de insilozare este destul de scurtă, fiind determinată de stadiul de vegetație al culturii porumbului. Pentru ca marea cantitate de porumb furajer să fie însilozată in perioada optimă — adică în faza de coacere denumită „lapte-ceară" — trebuie folosite rațional toate forțele existente în cuprinsul regiunii. Spre a ajuta la întrebuințarea tuturor mijloacelor­­ menite să asigure succesul insilozării, ziarul nostru a organizat un raid anchetă. Publicăm mai jos cîteva dintre principalele constatări ale redactorilor noștri. LA HARNICII COLECTIVIȘTI DIN COMANA La gospodăria agricolă colectivă din Comana, munca de însilozare a porumbului furajer este în toi. Co­lectiviștii din această comună cunosc avantajele­ insilozării porumbului deoarece și anul trecut ei au avid o cantitate de porumb însilozat cu care au hrănit animalele pe timpul iernii și în urma cărui fapt au obți­nut rezultate foarte bune. Anul a­­cesta, colectiviștii s-au hotărît să în­­silozeze o cantitate și mai mare de porumb furajer. Echipa formată din colectiviști harnici și pricepuți ca Florea Beștiucă, Ionel Ianoș și Nicu Gîrbaci, muncesc cu însuflețire din zori și pînă în seară la tocitoarea repartizată pentru a însiloza cît mai mult porumb. Datorită faptului că recoltatul porumbului și transporta­tul la locul de însilozare au fost bine organizate de către consiliul de con­ducere precum și datorită faptului că echipa de tocători (pe care o vedeți în clișeul alăturat), folosește la ma­ximum timpul, s-a reușit pînă acum să se însilozeze peste 700 tone de po­rumb Rezultatele obținute de colec­tiviștii din Comana se datoresc în bună parte însuflețirii pe care o de­pun în munca zilnică membrii echi­pei de tocători. Aceștia realizează zilnic cîte 5-6 tone. Colectiviștii din Comana sînt hotăriți ca în viitoarele zile în care se poate lucra să mai insilozeze încă pe atît pentru a avea din abundentă hrana necesară ani­malelor. Ei sînt convinși că procedînd în felul acesta vor asigura hrană din belșug și de bună calitate animalelor contribuind la dezvoltarea sectorului zootehnic, la mărirea producției de lapte. G. VIOREL ÎN SLUJBA VIETH m­mnmmmnnr^^ am­rvimmmm­mmmnr^^ E dimineață. Pe cei cîțiva nori, plumburii plutesc purtați de vînt. Dinspre mare adie un vînticel care înghesuie nori spre orizont. Cerul se aglomerează. Aerodromul este liniștit. In dreapta se zărește ur­ avion sani­tar. Lîngă el un pilot, potrivit de sta­tură, plinul, se pregătește de zbor. După ce primește cîteva pachete cu medicamente pe care are misiunea să le parașuteze la Babadag, pășește pe scara avionului și dispare sub acope­rișul de sticlă al carlingii. Pilotul Co­­jan Petre decolează la orele 11 cu misiunea să transporte un copil grav bolnav din Delta Dunării la spitalul din Tulcea. Deodată zgomotul puternic al mo­torului care pune în mișcare elicea sparge liniștea de pe aero­drom. Avionul se smulge din loc Prin geamul carlingii se observă fi­gura calmă a pilotului care prin miș­cări sigure și precise pune în miș­care aparatura mașinii de zbor. Peste cîteva minute avionul strunit, dirijat cu precizie de pilotul Cojan Petre se desprinde de pămînt. Icet, încet avio­nul se înalță și de pe aeroport la în­ceput pare o pasăre, apoi pe măsură ce se înalță și ajunge la orizont ră­mîne doar un punct negru care peste cîteva clipe dispare complet. Avionul sanitar zboară sus, în văz­duhul puțin agitat de puzderia nori­lor. Privirile agere ale pilotului Co­jan Petre se­ înfig ca niște săgeți pe tabloul de bord. Cadranele, contactele, butoanele, manetele și toate celelalte mici și complicate mecanisme sunt cuprinse dintr-o singură privire de ochiul ager al pilotului. Cea mai mică neatenție ar produce derută în zbor. In împărăția văzduhului, pilotul e singurul călător la ora aceasta. Mo­torul, singurul prieten al pilotului în înălțime, cîntă uniform. Cu toate că privirile îi sunt legate de tabloul de bord, gîndurile lui Cojan Petre cu­treieră și ele c­u o iuțeală mult m­­ai mare. Se gîndește la Dorel, băiețașul mic cu părul blond și cu nălucul cu­ o cireașă. Cînd a plecat dimineața la aeroport, Dorel dormea. L-a să­rutat și a plecat. Acum poate se joacă cu macheta avionului pe care i-o fă­cuse cadou într-una din zile. La a­­ceeași oră în deltă, în împărăția stu­fului și a apei, acolo unde nu poate pătrunde nici un vehicul, decît lotca pescarului, un copil probabil tot cu părul blond, di­lionțat, drăgălaș, aș­tepta, purtat pe brațele mamei, sosi­rea avionului care să-l transporte la spital. Părinții așteptau cu nerăbdare. Și acest copil trebuie să se bucure de viață, de copilărie, să se joace Va trebui s-ajungi mai înainte, simț: Cojan un ordin involuntar și acce­­leră. Norii se rostogoleau pe cer o furtună. O parte a cerului s-a întune­cat de-a binelea. Vîntul s-a întețit și el. Cojan își aruncă privirile în jos prin geamul carlingii și fondul ce­nușiu al pămîntului nu se mai deslu­șește. Mîna pilotului Cojan Petre s-a încleștat pe ma­nșă și cu privirile în­cearcă să străpungă întunericul care-l înconjoară. Nu se mai zărește nimic. Norii au acoperit tot cerul și fulge­rele brăzdează de la un capăt la al­tul întunericul. Avionul nu are nici o posibilitate să fie dirijat de la sol. Pe o asemenea vreme pilotul nu poate lua legătura cu aeroportul, în­­trucît avionul său sanitar nu are a­­paratura necesară. Va trebui totuși să zboare. In deltă e în joc viața unui copil. Furtuna iscată ca din se­nin nu va trece repede. Pe fața lui Cojan au apărut ușoare broboane de sudoare. In geamul carlingii picătu­rile de ploaie au început să izbească și mai puternic, încearcă să coboare mai la suprafață pentru a putea cer­ceta terenul, locul unde se află, dar norii îl urmăresc cu încăpățînare pînă la cîteva sute de metri deasupra so­lului. Fulgerele se dezlănțuie și mai aprig, iar avionul este legănat cu un fluture de rafalele puternice de vînt. Toată atmosfera pare că fierbe, că este împotriva acestui avion, a pilo­tului ce vrea să ajungă la copilașul (Continuare în pag. a II-a) Înainte de decolare CUI — Vă­­ interesați de însilozare? ne-a întrebat deunăzi veselul și bine­­dispusul tovarăș Rădulescu, președin­tele comitetului de întreprindere de la G.A.S. Moșneni Și fără să mai aștepte vreo confirmare la propria-i întrebare, a pornit să dea drumul u­­nui adevărat torent vocal. — Or și ele lipsuri în alte privințe. Că de ce să n-o recunoaștem,­ sînt și c-astea. Dar­ la însilozare stăm foar­te, foarte bine. S-a însilozat mult, chiar foarte mult; tocătoarea func­ționează foare bine... întrebuința atît de des superlati­vul absolut și vorbea cu așa de multă cursivitate, încît era capabil să con­vingă de adevărul spuselor sale nu­mai pe baza debitului vocal. In ase­menea cazuri însă cel mai potrivit lucru este să respectăm cunoscutul dicton : „să nu crezi pînă nu vezi“. Analizînd mersul lucrărilor de în­silozare a porumbului la G.A.S. Moș­neni ne-am dat seama că între vor­bele tov Rădulescu și situația reală este o diferență dacă nu chiar ca de la cer la pămînt, cel puțin de la a­­devăr la denaturarea adevărului. Pe o poziție deosebită în „formă" dar identică în conținut se găsește și tov. Andrei Simionescu, inginerul șef al gospodăriei. La G.A.S. Moșneni s-au însilozat 790 de tone porumb furajer din 1890 tone planificate. Pu­țin față de plan și de stadiul de ve­getație al culturii porumbului fura­jer. iar tov. inginer șef Simionescu justifică rămînerea în urmă prin lipsa mijloacelor de tocare. „N-avem to­cători“ — zice dînsul și are perfectă dreptate. „N-avem suficiente tocă­tori" — îl completează tov. Gancea A.tanase, directorul gospodăriei, care are și dînsul dreptate. Nu au decît o singură tocătoare cu o capacitate in­suficientă față de nevoile de însilo­zare. Dar de ce nu au? Aici e­u cum s-ar spune — „călcîiul lui Ahile“, sau cu alte cuvinte, partea „sensi­bilă“ a conducerii gospodăriei de stat Moșneni. Două fapte lămuresc în ce constă „slăbiciunea“ respecti­vilor conducători. Primul fapt, anul trecut aveau două tocători. Au îm­prumutat una gospodăriei de stat Co­­badin. Intre timp gospodăriei din C­obadin i-a sosit tocători. Dar con­ducerea G.A.S. Moșneni nu s-a in­teresat să-și ia înapoi unealta. Trus­tul regional Gostat, văzînd o atare indiferentă, a repartizat tocătoarea unei alte gospodării (Pecineaga) care s-a zbătut să facă rost de tocători și care numai din împrumut­are acum nu una ci două tocători. (De altfel neglijența conducerii gospodăriei fa­ță de amintita tocătoare se oglindește și în aceea că nici măcar la data vi­zitei noastre — 29 august — nu știa nimic despre soarta tocătoarei) Al doilea fapt, neavînd tocători destule conducerea gospodăriei avea (și are încă) datoria să-și asigure alte mijloace pentru pregătirea fu­rajelor. încă din toamna anului 1955 la unele gospodării de stat au fost adaptate batozele reformate pentru însilozarea furajelor. Anul trecut me­toda a fost întrebuințată de un mare număr de S.M.T.-uri și gospodării de stat din regiunea noastră. Totuși, după cum declară inginerul șef al gospodăriei, tov. Simionescu, la Moș­neni nu a fost „cunoscută metoda“. Curios ! Chiar să nu se fi știut, cînd directorul face parte din așa-numitul „comandament raional al insilozării furajelor“, unde în ședința de con­stituire s-a vorbit și despre așa ceva ? știe In schimb la G.A.S. Moșneni­re despre adaptarea combinelor „S-4“ și a bătătoarelor de mazăre la însilozare. Se știe dar nu s-a adap­tat nici una, nici alta dintre mașini pentru însilozatul furajelor. O ultimă constatare: tocătoarea care există la Moșneni lucrează doar 7-8 ore pe zi. Munca nu se organi­zează în 2 schimburi, așa încît u­­nealta să lucreze tot timpul zilei și eventual noaptea. De ce ? „Nu sînt brațe de muncă“ — zice inginerul Simionescu. Și susține acest lucru după ce tinerilor veniți în gospodărie să sprijine acțiunea de însilozare a furajelor nu le-a dat de lucru, spu­­nîndu-le că „nu s'­nt tocătoare". Cu diferite argumente, care mai da care mai șubrede, tovarășii din con­ducerea G.A.S. Moșneni încearcă să mușamalizeze propriile lor lipsuri, propria lor inactivitate pentru înde­plinirea planului de însilozare, în­cearcă să denatureze adevărata stare de lucruri. Folosește oare cuiva astfel de încercare de a denatura a­­d­devărul ? Absolut nimănui. Tocmai de aceea este necesară intervenția operativă a comitetului raional de partid și a Trustului regional Gostat în scopul înlăturării lipsurilor din gospodăria de stat Moșneni. I. CERNEA FOLOSEȘTE? Din inițiativa organi­zației de partid a gos­podăriei colective din co­muna Făcăeni și a co­lectivului gazetei de pe­rete se publică lunar o foaie volantă care oglin­dește realizările din gos­podărie, sarcinile pentru V­i­i­t­o­r, popularizează­ fruntașii și metodele fo­losite de ei pentru mă­rirea producției la hec­tar, mobilizează colecti­viștii la muncă și critică lipsurile pentru a fi în­depărtate. Colectivul de redactare al foii volante adună materialul, îl în­tocmește în manuscrise și apoi îi dă forma de­finitivă pentru tipărire. Foaia este scrisă în 20 de exemplare sub îngri­jirea tovarășului Frîncu Constantin și este îm­părțită la brigăzi și e­­chipe, iar un exemplar se afișează la gazeta de perete. O inițiativă de urmat Foaia volantă a colectiviștilor * ÎN RAIONUL HÎRȘOVA Au trecut 20 de zile de cînd în ra­ionul Hîrșova a început pe alocuri însilozarea porumbului. Colectiviștii din Sălcioara ajutați de mecaniza­torii de­ la S.M.T. Casimcea au însi­lozat­ porumbul și în cîteva zile au terminat sau mai bine-zis au reali­­zat cantitatea­­ planificată., Apoi tocă­­toarea mecanică , care lucra la ei a fost mutată la G.A.C. Călugâ"eni și și-a continuat lucrul. ’ Dacă facem însă o socoteală a fe­lului cum se desfășoară­ lucrările în raion ne dăm seama că în silozoful porumbului se face încet. Această a­­firmație este pe deplin justificată și de faptul că pînă acum din 26.000 de tone porumb pentru însilozat pla­nificate, nu s-au realizat decît 7.000 de tone. Așa cum se­ desfășoară acum ar trebui aproape 50 de zile ,ca să se termine de însilozat cantitatea plani­­­ficată. . Or, .­pe la sp . odtonv (Continuare în pag. a II-a) De pe cuprinsul patriei . La uzinele „Ma­gheru“-Topleț a fost terminat de curînd primul lot de combine romînești pentru în­silozarea porumbului, lucernei și a altor plante furajere. Prin caracte­­risticele sale, noul tip de combină romînească se situează alături de cele mai bune mașini de acest gen, produse în alte țări. Combina de însilozat are o lă­țime de lucru de 2,6 m. și este de­servită de un singur om. Intr-o zi ea poate să recolteze și să însilo­zeze producția de pe 10-12 ha. • De curînd s-a început la uzi­nele „Victoria“ și I.C.A.R. din ca­pitală producția în serie a mașinii de împrăștiat îngrășăminte chimice „T-11“. Mașina de împrăștiat îngrășă­minte chimice „T-11“, prima ma­șină de acest gen cu tracțiune me­canică realizată în țară are o lă­țime de lucru de 3.5 m. și poate fi remarcată în condiții optime de lu­cru cu o viteză de 5 km./oră; ea împrăștie 40-70 kg. îngrășăminte la hectar. • Mașina pentru împrăștierea insecticidelor tot cu tracțiune me­canică, prima de acest gen fabri­cată în țară, este un nou succes al uzinelor de mașini agricole. Ea are­­ o lățime de lucru de 8 m. Poate fi­i folosită pentru împrăștiat insecti­cide fungicide sub formă lichidă sau sub formă de praf. Pentru fun­gicidele lichide mașina are un re­zervor cu o capacitate de 200 litri și împrăștie 10-40 litri lichid la hectar. Pentru insecto­ fungicide praf, mașina are un rezervor cu o capacitate de înmagazinare de 60­­ kg., avînd un randament de 2,5-3,5 ha. pe oră. • Anul trecut volumul de vîn­­­­zări prin rețeaua comerțului socia­list a fost cu 2.789.000.000 lei mai mare decît în anul 1955 și de două­­ ori mai mare față de anul 1951. In prima jumătate a acestui an populația de la oarșe și sate s-a aprovizionat prin rețeaua comerțu­lui socialist cu produse alimentare și industriale a căror valoare în­trece cu 2.060.000.000 lei valoarea celor desfăcute de unitățile comer­țului socialist în perioada corespun­zătoare a anului trecut.

Next