Dobrogea Nouă, septembrie 1957 (Anul 10, nr. 2832-2856)
1957-09-01 / nr. 2832
•V -y r PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚIVA Organ al Comitetului Regional P. M. R. Constanța și a Sfatului Popular Regional ANUL X Nr. 2832 DUMINCA 1 SEPTEMBRIE 1957 4 pagini 20 bani Ziua aviației R.P.R. începutul secolului XX a cunoscut o luptă aprigă pentru cucerirea spațiului aerian. In această perioadă, fiii poporului român, Traian Vuia, Aurel Vlaicu și H. Coandă aduceau aportul lor la tezaurul civilizației umane, alături de marii cuceritori ai văzduhului înaintași. Ei au adus glorie și mîndrie patriei noastre. Cinstind munca neobosită a înaintașilor aripilor romînești, trebuie să evocăm faptele de vitejie a unei serii de piloți romîni, care au dat dovadă de eroism și sacrificiu în lupta împotriva dușmanilor. Neuitate vor rămîne faptele de arme ale piloților romîni, care în marea bătălie de la Mărășești, mînuind cu măiestrie puținele avioane de care dispunea aviația romînească au doborît zeci de avioane germane, contribuind astfel la făurirea victoriei. Dar cele mai glorioase tradiții de luptă ale forțelor noastre aeriene militare s-au făurit în focul războiului antihitlerist din anii 1944-1945. Aviatorii români, alături de aviatorii sovietici au luptat vitejește pentru eliberarea patriei noastre și pentru zdrobirea trupelor hitleriste pe teritoriul Ungariei și Cehoslovaciei. Deși poporul nostru a dat asemenea inventatori, constructori de avioane și piloți ca Traian Vuia, Aurel Vlaicu, Henri Coandă, deși existau posibilități pentru ca aviația noastră să ia o largă dezvoltare, cercurile burghezo-moșierești n-au fost interesate să facă aceasta. Așa se explică de ce regimul democrat-popular a moștenit în domeniul aviației o situație grea ce trebuia grabnic lichidată. Numai după 23 August 1944 a devenit posibilă făurirea unei aviații puternice. Pornind de la ideea că aviația poate și trebuie să slujească cauza construirii socialismului în țara noastră, partidul și guvernul au acordat și acordă o atenție deosebită dezvoltării Aviației Republicii Populare Romîne, înființată în 1946 pe baze noi, cu sprijinul Uniunii Sovietice aviația de transport a înregistrat în anii democrației populare succese remarcabile. Parcul de avioane de transport a crescut considerabil. S-au construit noi aeroporturi și s-au deschis numeroase linii aeriene în interiorul țării și peste hotare pe care avioanele TAROM-ului fac curse regulate cu mărfuri și pasageri. Numai în anul acesta s-au deschis noi linii aeriene interne ca: București-Craiova-Timișoara, București-Satu Mare și noi linii internaționale ca : București-Moscova ; București-Sofia, iar linia București- Berlin s-a prelungit pînă la Stockholm prin Copenhaga. Pentru deservirea în mai bune condițiuni a pasagerilor s-au pus în exploatare elegantele avioane I.L. 14 și s-au amenajat cu saloane pentru curse externe și speciale avioane I.L. 12. Cît de mult a crescut activitatea aviației de transport în anii regimului democrației populare ne arată următoarele cifre comparative: numărul călătorilor transportați (exprimat în călători/km.) numai în primele 7 luni ale anului 1957, depășește cu 174 la sută numărul călătorilor din anul 1946, primul an de activitate a aviației de transport. Cu mult succes este folosită in țara noastră aviația în scopuri sanitare și pentru dezvoltarea economiei naționale. De menționat este faptul că pînă la 23 August 1944 această categorie de aviație era inexistentă. Numărul spațiilor aviației utilitare și al parcului de avioane care concură la aprovizionarea centrelor industriale și a diferitelor localități a crescut; a sporit de asemenea contribuția aviației la desfășurarea lucrărilor agricole, silvicole, piscicole. O mare dezvoltare a luat în țara noastră aviația sportivă chemată să formeze piloți și parașutiști temeinic pregătiți. Semnificative în acest sens sînt recentele recorduri valoroase obținute de tinerii patriei noastre ca Mircea Temesen, Gheorghe Gîlcă, Valeriu Popovici, Paul Manu, Stelian Mihuț și performanța de valoare mondială a sportivului parașutist Tănăsescu Teodor. Organizați în cercurile și școlile Asociației voluntare pentru sprijinirea apărării patriei, tinerii se străduiesc cu perseverență zi de zi să pătrundă cît mai adînc în tainele zborului. Aceste succese obținute se datoresc în primul rînd interesului crescînd pe care-l manifestă tineretul față de acest sport. Luptînd pentru dezvoltarea economiei naționale, pentru ridicarea necontenită a nivelului de trai material și cultural al oamenilor muncii, P.M.R. și guvernul R.P.R. țin seamă că în lume sînt cercuri imperialiste în frunte cu cele din S.U.A. care uneltesc noi războaie împotriva țărilor lagărului socialist, pentru reinstaurarea orînduielilor capitaliste în aceste țări. In scopul apărării cuceririlor revoluționare ale oamenilor muncii din țara noastră, a muncii pașnice creatoare a poporului nostru care construiește socialismul, a independenței, suveranității și intereselor de stat ale patriei noastre, Partidul Muncitoresc Român și guvernul Republicii Populare Române acordă toată atenția întăririi capacității de apărare a patriei, întăririi puterii de luptă a armatei noastre populare. Aviația noastră militară este înzestrată cu tehnică modernă, cu aparate de zbor cu reacție ce ating mari viteze. De asemenea, au fost formate cadre necesare capabile să mînuiască cu iscusință tehnica cu care este înzestrată. Crescuți și educați de partid, piloții, inginerii și tehnicienii trăgătorii aerieni și radiofoniștii, mecanicii și motoriștii, personalul de deservire, precum și lucrătorii din atelierele de aviație muncesc cu abnegație pentru a-și perfecționa măiestria lor militară și specialitatea lor. Piloți cum sunt cpt. Enache Aurel, lt. major Marin Gh., lt. major Licu Nicolae, dînd dovadă de o înaltă conștiinciozitate și perseverență au ajuns pe treptele înalte ale măiestriei zborului și sînt exemple demne de urmat. Ei fac cinste unităților lor și aviației militare române. Succese deosebite în stăpînirea la perfecție a tehnicii moderne au obținut tehnicienii aviației noastre militare ca lt. major Ticoș Petre, lt. major Petre Gh. și alții. An de an crește numărul militarilor fruntași în pregătirea de luptă și politică a inventatorilor, inovatorilor și raționalizatorilor din unitățile de aviație. Dovedind un înalt patriotism mulți militari au dat patriei economii în valoare de (Continuare în pag. a II-a) De la întovărășire la gospodăria colectivă swgngn £ £ 6wg\\n £\s\cncncngngn £^^ In raionul Negru Vodă Prin telefon am primit vestea că și în raionul Negru Vodă, țăranii muncitori întovărășiți pășesc pe calea bunăstării, aceea a colectivizării agriculturii. In comuna General Scărișoreanu, de exemplu, în ultimele două zile, s-au înscris 4/ de familii cu 205 ha. teren. Numai în ziua de 30 august, au intrat 18 familii. Printre primii care s-au înscris sînt Adam Gheorghe, Țucuran Gheorghe și alți membri din consiliul întovărășirii. In satul Curcani la fel 25 de cereri ale întovărășiților au fost depuse zilele acestea, cerînd să fie primiți în familia mare a colectiviștilor. Ei au adus 105 hectare pămînt, 12 cai, 2 căruțe, 2 boi, 2.000 metri vie etc. La fel și în comuna Cobadin, zilnic țăranii întovărășiți se alătură muncii în gospodăria colectivă. Numai în ziua de 30 august 10 familii cu 50 hectare teren și inventar viu și mort s-au alăturat acestora. In raionul Istria In raionul Istria ritmul colectivizării e viu. Acest lucru ni-1 confirmă știrea trimisă de tov. Pandrea Iordan, care ne spune că în ultimele zile în comuna Nicolae Bălcescu prin intrarea celor 183 familii de țărani întovărășiți s-a colectivizat întreaga comună. De asemenea, și comuna Mihai Bravu este complet colectivizată. In ziua de 30 august, în satul Lunca au mai fost depuse încă 63 de cereri, în comuna Enisala 37 cereri, în orașul Babadag 93 de cereri etc. Aceasta ne dovedește că țăranii muncitori se conving pe zi ce trece, care este calea ce duce spre progres, spre o viață tot mai bună. i ÎN PORT 31 In noaptea de 30 spre august, în portul Constanța a sosit vasul sovietic „Chusovoi“ cu o încărcătura de 1.293 tone bumbac brut pentru industria noastră ușoară, îndată ce vasul a sosit în port a acostat la dana 15, iar echipele de docheri numerele 49, 56, 64 și 44, au început descărcarea. Zilele acestea, s-a întors în patrie și vasul romînesc „Constanta" El a adus 371 tone de ulei comestibil pentru consumul populației. GH. PALALAE, corespondent SI issim în „Niinel de iarnă“ a animalelor RAID anchetă în legătură cu însilozarea porumbului furajer Furajele insilozate sunt pentru animale o hrană consistentă și ușor asimilabilă. Tocmai datorită calităților lor nutritive au fost și pe bună dreptate numite ,,pășunea de iarnă" a animalelor. La noi in regiune, in raport cu numărul de animale existente ,,pășunea de iarnă" va trebui să fie destul de voluminoasă. Avem de insilozat 250.000 tone furaje, dintre care numai organizațiilor de tineret le revinesarcina de a însiloza 150.000 tone. Este o sarcină fie răspundere pentru îndeplinirea căreia se cere un mare volum de muncă. Pe de altă parte, perioada optimă de insilozare este destul de scurtă, fiind determinată de stadiul de vegetație al culturii porumbului. Pentru ca marea cantitate de porumb furajer să fie însilozată in perioada optimă — adică în faza de coacere denumită „lapte-ceară" — trebuie folosite rațional toate forțele existente în cuprinsul regiunii. Spre a ajuta la întrebuințarea tuturor mijloacelor menite să asigure succesul insilozării, ziarul nostru a organizat un raid anchetă. Publicăm mai jos cîteva dintre principalele constatări ale redactorilor noștri. LA HARNICII COLECTIVIȘTI DIN COMANA La gospodăria agricolă colectivă din Comana, munca de însilozare a porumbului furajer este în toi. Colectiviștii din această comună cunosc avantajele insilozării porumbului deoarece și anul trecut ei au avid o cantitate de porumb însilozat cu care au hrănit animalele pe timpul iernii și în urma cărui fapt au obținut rezultate foarte bune. Anul acesta, colectiviștii s-au hotărît să însilozeze o cantitate și mai mare de porumb furajer. Echipa formată din colectiviști harnici și pricepuți ca Florea Beștiucă, Ionel Ianoș și Nicu Gîrbaci, muncesc cu însuflețire din zori și pînă în seară la tocitoarea repartizată pentru a însiloza cît mai mult porumb. Datorită faptului că recoltatul porumbului și transportatul la locul de însilozare au fost bine organizate de către consiliul de conducere precum și datorită faptului că echipa de tocători (pe care o vedeți în clișeul alăturat), folosește la maximum timpul, s-a reușit pînă acum să se însilozeze peste 700 tone de porumb Rezultatele obținute de colectiviștii din Comana se datoresc în bună parte însuflețirii pe care o depun în munca zilnică membrii echipei de tocători. Aceștia realizează zilnic cîte 5-6 tone. Colectiviștii din Comana sînt hotăriți ca în viitoarele zile în care se poate lucra să mai insilozeze încă pe atît pentru a avea din abundentă hrana necesară animalelor. Ei sînt convinși că procedînd în felul acesta vor asigura hrană din belșug și de bună calitate animalelor contribuind la dezvoltarea sectorului zootehnic, la mărirea producției de lapte. G. VIOREL ÎN SLUJBA VIETH mmnmmmnnr^^ amrvimmmmmmmnr^^ E dimineață. Pe cei cîțiva nori, plumburii plutesc purtați de vînt. Dinspre mare adie un vînticel care înghesuie nori spre orizont. Cerul se aglomerează. Aerodromul este liniștit. In dreapta se zărește ur avion sanitar. Lîngă el un pilot, potrivit de statură, plinul, se pregătește de zbor. După ce primește cîteva pachete cu medicamente pe care are misiunea să le parașuteze la Babadag, pășește pe scara avionului și dispare sub acoperișul de sticlă al carlingii. Pilotul Cojan Petre decolează la orele 11 cu misiunea să transporte un copil grav bolnav din Delta Dunării la spitalul din Tulcea. Deodată zgomotul puternic al motorului care pune în mișcare elicea sparge liniștea de pe aerodrom. Avionul se smulge din loc Prin geamul carlingii se observă figura calmă a pilotului care prin mișcări sigure și precise pune în mișcare aparatura mașinii de zbor. Peste cîteva minute avionul strunit, dirijat cu precizie de pilotul Cojan Petre se desprinde de pămînt. Icet, încet avionul se înalță și de pe aeroport la început pare o pasăre, apoi pe măsură ce se înalță și ajunge la orizont rămîne doar un punct negru care peste cîteva clipe dispare complet. Avionul sanitar zboară sus, în văzduhul puțin agitat de puzderia norilor. Privirile agere ale pilotului Cojan Petre se înfig ca niște săgeți pe tabloul de bord. Cadranele, contactele, butoanele, manetele și toate celelalte mici și complicate mecanisme sunt cuprinse dintr-o singură privire de ochiul ager al pilotului. Cea mai mică neatenție ar produce derută în zbor. In împărăția văzduhului, pilotul e singurul călător la ora aceasta. Motorul, singurul prieten al pilotului în înălțime, cîntă uniform. Cu toate că privirile îi sunt legate de tabloul de bord, gîndurile lui Cojan Petre cutreieră și ele cu o iuțeală mult mai mare. Se gîndește la Dorel, băiețașul mic cu părul blond și cu nălucul cu o cireașă. Cînd a plecat dimineața la aeroport, Dorel dormea. L-a sărutat și a plecat. Acum poate se joacă cu macheta avionului pe care i-o făcuse cadou într-una din zile. La aceeași oră în deltă, în împărăția stufului și a apei, acolo unde nu poate pătrunde nici un vehicul, decît lotca pescarului, un copil probabil tot cu părul blond, dilionțat, drăgălaș, aștepta, purtat pe brațele mamei, sosirea avionului care să-l transporte la spital. Părinții așteptau cu nerăbdare. Și acest copil trebuie să se bucure de viață, de copilărie, să se joace Va trebui s-ajungi mai înainte, simț: Cojan un ordin involuntar și acceleră. Norii se rostogoleau pe cer o furtună. O parte a cerului s-a întunecat de-a binelea. Vîntul s-a întețit și el. Cojan își aruncă privirile în jos prin geamul carlingii și fondul cenușiu al pămîntului nu se mai deslușește. Mîna pilotului Cojan Petre s-a încleștat pe manșă și cu privirile încearcă să străpungă întunericul care-l înconjoară. Nu se mai zărește nimic. Norii au acoperit tot cerul și fulgerele brăzdează de la un capăt la altul întunericul. Avionul nu are nici o posibilitate să fie dirijat de la sol. Pe o asemenea vreme pilotul nu poate lua legătura cu aeroportul, întrucît avionul său sanitar nu are aparatura necesară. Va trebui totuși să zboare. In deltă e în joc viața unui copil. Furtuna iscată ca din senin nu va trece repede. Pe fața lui Cojan au apărut ușoare broboane de sudoare. In geamul carlingii picăturile de ploaie au început să izbească și mai puternic, încearcă să coboare mai la suprafață pentru a putea cerceta terenul, locul unde se află, dar norii îl urmăresc cu încăpățînare pînă la cîteva sute de metri deasupra solului. Fulgerele se dezlănțuie și mai aprig, iar avionul este legănat cu un fluture de rafalele puternice de vînt. Toată atmosfera pare că fierbe, că este împotriva acestui avion, a pilotului ce vrea să ajungă la copilașul (Continuare în pag. a II-a) Înainte de decolare CUI — Vă interesați de însilozare? ne-a întrebat deunăzi veselul și binedispusul tovarăș Rădulescu, președintele comitetului de întreprindere de la G.A.S. Moșneni Și fără să mai aștepte vreo confirmare la propria-i întrebare, a pornit să dea drumul unui adevărat torent vocal. — Or și ele lipsuri în alte privințe. Că de ce să n-o recunoaștem, sînt și c-astea. Dar la însilozare stăm foarte, foarte bine. S-a însilozat mult, chiar foarte mult; tocătoarea funcționează foare bine... întrebuința atît de des superlativul absolut și vorbea cu așa de multă cursivitate, încît era capabil să convingă de adevărul spuselor sale numai pe baza debitului vocal. In asemenea cazuri însă cel mai potrivit lucru este să respectăm cunoscutul dicton : „să nu crezi pînă nu vezi“. Analizînd mersul lucrărilor de însilozare a porumbului la G.A.S. Moșneni ne-am dat seama că între vorbele tov Rădulescu și situația reală este o diferență dacă nu chiar ca de la cer la pămînt, cel puțin de la adevăr la denaturarea adevărului. Pe o poziție deosebită în „formă" dar identică în conținut se găsește și tov. Andrei Simionescu, inginerul șef al gospodăriei. La G.A.S. Moșneni s-au însilozat 790 de tone porumb furajer din 1890 tone planificate. Puțin față de plan și de stadiul de vegetație al culturii porumbului furajer. iar tov. inginer șef Simionescu justifică rămînerea în urmă prin lipsa mijloacelor de tocare. „N-avem tocători“ — zice dînsul și are perfectă dreptate. „N-avem suficiente tocători" — îl completează tov. Gancea A.tanase, directorul gospodăriei, care are și dînsul dreptate. Nu au decît o singură tocătoare cu o capacitate insuficientă față de nevoile de însilozare. Dar de ce nu au? Aici eu cum s-ar spune — „călcîiul lui Ahile“, sau cu alte cuvinte, partea „sensibilă“ a conducerii gospodăriei de stat Moșneni. Două fapte lămuresc în ce constă „slăbiciunea“ respectivilor conducători. Primul fapt, anul trecut aveau două tocători. Au împrumutat una gospodăriei de stat Cobadin. Intre timp gospodăriei din Cobadin i-a sosit tocători. Dar conducerea G.A.S. Moșneni nu s-a interesat să-și ia înapoi unealta. Trustul regional Gostat, văzînd o atare indiferentă, a repartizat tocătoarea unei alte gospodării (Pecineaga) care s-a zbătut să facă rost de tocători și care numai din împrumutare acum nu una ci două tocători. (De altfel neglijența conducerii gospodăriei față de amintita tocătoare se oglindește și în aceea că nici măcar la data vizitei noastre — 29 august — nu știa nimic despre soarta tocătoarei) Al doilea fapt, neavînd tocători destule conducerea gospodăriei avea (și are încă) datoria să-și asigure alte mijloace pentru pregătirea furajelor. încă din toamna anului 1955 la unele gospodării de stat au fost adaptate batozele reformate pentru însilozarea furajelor. Anul trecut metoda a fost întrebuințată de un mare număr de S.M.T.-uri și gospodării de stat din regiunea noastră. Totuși, după cum declară inginerul șef al gospodăriei, tov. Simionescu, la Moșneni nu a fost „cunoscută metoda“. Curios ! Chiar să nu se fi știut, cînd directorul face parte din așa-numitul „comandament raional al insilozării furajelor“, unde în ședința de constituire s-a vorbit și despre așa ceva ? știe In schimb la G.A.S. Moșnenire despre adaptarea combinelor „S-4“ și a bătătoarelor de mazăre la însilozare. Se știe dar nu s-a adaptat nici una, nici alta dintre mașini pentru însilozatul furajelor. O ultimă constatare: tocătoarea care există la Moșneni lucrează doar 7-8 ore pe zi. Munca nu se organizează în 2 schimburi, așa încît unealta să lucreze tot timpul zilei și eventual noaptea. De ce ? „Nu sînt brațe de muncă“ — zice inginerul Simionescu. Și susține acest lucru după ce tinerilor veniți în gospodărie să sprijine acțiunea de însilozare a furajelor nu le-a dat de lucru, spunîndu-le că „nu s'nt tocătoare". Cu diferite argumente, care mai da care mai șubrede, tovarășii din conducerea G.A.S. Moșneni încearcă să mușamalizeze propriile lor lipsuri, propria lor inactivitate pentru îndeplinirea planului de însilozare, încearcă să denatureze adevărata stare de lucruri. Folosește oare cuiva astfel de încercare de a denatura addevărul ? Absolut nimănui. Tocmai de aceea este necesară intervenția operativă a comitetului raional de partid și a Trustului regional Gostat în scopul înlăturării lipsurilor din gospodăria de stat Moșneni. I. CERNEA FOLOSEȘTE? Din inițiativa organizației de partid a gospodăriei colective din comuna Făcăeni și a colectivului gazetei de perete se publică lunar o foaie volantă care oglindește realizările din gospodărie, sarcinile pentru Viitor, popularizează fruntașii și metodele folosite de ei pentru mărirea producției la hectar, mobilizează colectiviștii la muncă și critică lipsurile pentru a fi îndepărtate. Colectivul de redactare al foii volante adună materialul, îl întocmește în manuscrise și apoi îi dă forma definitivă pentru tipărire. Foaia este scrisă în 20 de exemplare sub îngrijirea tovarășului Frîncu Constantin și este împărțită la brigăzi și echipe, iar un exemplar se afișează la gazeta de perete. O inițiativă de urmat Foaia volantă a colectiviștilor * ÎN RAIONUL HÎRȘOVA Au trecut 20 de zile de cînd în raionul Hîrșova a început pe alocuri însilozarea porumbului. Colectiviștii din Sălcioara ajutați de mecanizatorii de la S.M.T. Casimcea au însilozat porumbul și în cîteva zile au terminat sau mai bine-zis au realizat cantitatea planificată., Apoi tocătoarea mecanică , care lucra la ei a fost mutată la G.A.C. Călugâ"eni și și-a continuat lucrul. ’ Dacă facem însă o socoteală a felului cum se desfășoară lucrările în raion ne dăm seama că în silozoful porumbului se face încet. Această afirmație este pe deplin justificată și de faptul că pînă acum din 26.000 de tone porumb pentru însilozat planificate, nu s-au realizat decît 7.000 de tone. Așa cum se desfășoară acum ar trebui aproape 50 de zile ,ca să se termine de însilozat cantitatea planificată. . Or, .pe la sp . odtonv (Continuare în pag. a II-a) De pe cuprinsul patriei . La uzinele „Magheru“-Topleț a fost terminat de curînd primul lot de combine romînești pentru însilozarea porumbului, lucernei și a altor plante furajere. Prin caracteristicele sale, noul tip de combină romînească se situează alături de cele mai bune mașini de acest gen, produse în alte țări. Combina de însilozat are o lățime de lucru de 2,6 m. și este deservită de un singur om. Intr-o zi ea poate să recolteze și să însilozeze producția de pe 10-12 ha. • De curînd s-a început la uzinele „Victoria“ și I.C.A.R. din capitală producția în serie a mașinii de împrăștiat îngrășăminte chimice „T-11“. Mașina de împrăștiat îngrășăminte chimice „T-11“, prima mașină de acest gen cu tracțiune mecanică realizată în țară are o lățime de lucru de 3.5 m. și poate fi remarcată în condiții optime de lucru cu o viteză de 5 km./oră; ea împrăștie 40-70 kg. îngrășăminte la hectar. • Mașina pentru împrăștierea insecticidelor tot cu tracțiune mecanică, prima de acest gen fabricată în țară, este un nou succes al uzinelor de mașini agricole. Ea are o lățime de lucru de 8 m. Poate fii folosită pentru împrăștiat insecticide fungicide sub formă lichidă sau sub formă de praf. Pentru fungicidele lichide mașina are un rezervor cu o capacitate de 200 litri și împrăștie 10-40 litri lichid la hectar. Pentru insecto fungicide praf, mașina are un rezervor cu o capacitate de înmagazinare de 60 kg., avînd un randament de 2,5-3,5 ha. pe oră. • Anul trecut volumul de vînzări prin rețeaua comerțului socialist a fost cu 2.789.000.000 lei mai mare decît în anul 1955 și de două ori mai mare față de anul 1951. In prima jumătate a acestui an populația de la oarșe și sate s-a aprovizionat prin rețeaua comerțului socialist cu produse alimentare și industriale a căror valoare întrece cu 2.060.000.000 lei valoarea celor desfăcute de unitățile comerțului socialist în perioada corespunzătoare a anului trecut.