Dobrogea Nouă, octombrie 1957 (Anul 10, nr. 2857-2883)

1957-10-01 / nr. 2857

v; A r i 1 i­i Organ al Comitetului Regional P. M. R. Constanța și al Sfatului Popular Regional______ ANUL X Nr. 2857 MARTI 1 OCTOMBRIE 1957 4 pagini 20 bani MEDGIDIA al 6-lea raion din regiunea noastră ^nnmnnninmnrrimnr^^ s tnrfrtrtrrtim­mm­nmm^^ amrrrrmnmnnrra­ cn agricultură complet colectivizata •Trmnirrtrirrtnrinnmmnnrinmmnnnirprunnnirtf^^ T­ELEGRAME CĂTRE COMITETUL REGIONAL AL P. M. R. ȘI COMITETUL EXECUTIV AL SFATULUI POPULAR REGIONAL CONSTANȚA COMITETUL RAIONAL DE PARTID MEDGIDIA ȘI COMITETUL EXECUTIV AL SFATULUI POPULAR RAIONAL RAPORTEAZĂ CA LA DATA DE 28 SEPTEMBRIE A.C. AGRICULTURA RAIONULUI NOSTRU A FOST IN ÎNTREGIME COLECTIVIZATA. IN PREZENT, ÎNTREAGA ȚĂRĂNIME MUNCITOARE DIN CUPRINSUL RAIONU­LUI MEDGIDIA - MAI MULT DE 11.900 FAMILII - CARE POSEDA LAOLALTA PESTE 93.300 HA. TEREN AGRICOL, S-A UNIT IN CE­LE 58 GOSPODARII AGRICOLE COLECTIVE. ACEST SUCCES DOVEDEȘTE O DATA MAI MULT JUSTEȚEA LINIEI POLITICE A PARTIDULUI NOSTRU PRIVIND CONSTRUI­REA SOCIALISMULUI LA SATE ȘI EL A FOST POSIBIL IN URMA COMITETUL RAIONAL DE PARTID ȘI COMITETUL EXECUTIV AL SFATULUI POPULAR RAIONAL MEDGIDIA SPRIJINULUI PERMANENT PRIMIT DIN PARTEA COMITETULUI REGIONAL DE PARTID ȘI AL CO­MITETULUI EXECUTIV AL SFA­TULUI POPULAR REGIONAL, IN URMA MUNCII PLINE DE AB­NEGAȚIE DESFĂȘURATA DE CADRELE DE PARTID ȘI DE STAT, DE CĂTRE COMUNIȘTII ȘI AGITATORII DIN RAIONUL NOSTRU. NOI ASIGURAM COMITETUL REGIONAL DE PARTID ȘI COMITE­TUL EXECUTIV AL SFATULUI POPULAR REGIONAL CA IN VII­TOR VOM INTENSIFICA MUNCA POLITICA PENTRU CONSOLIDA­REA ȘI DEZVOLTAREA ECONOM­ICO-ORGANIZATORICA A G.A.C.­­URILOR, IN SCOPUL RIDICĂRII NIVELULUI DE VIAȚA MATE­RIAL ȘI CULTURAL AL CELOR CE MUNCESC PE OGOARELE RA­IONULUI NOSTRU. C­A­T­R­E COMITETUL RAIONAL P. M. R. ȘI COMITETUL EXECUTIV ------ AL SFATULUI POPULAR RAIONAL MEDGIDIA -----­ DRAGI TOVARĂȘI, CU MULTA BUCURIE AM PRIMIT VESTEA PRIN CARE NI SE ANUNȚA CA LA 28.IX.1957 ULTIMELE FAMILII DE ȚARANI MUNCITORI ÎNTOVĂRĂȘIȚI DIN RAIONUL MEDGIDIA AU IN­TRAT IN­ MAREA FAMILIE A COLECTIVIȘTILOR, RAIONUL FI­IND ASTFEL IN ÎNTREGIME COLECTIVIZAT. CU PRILEJUL ACESTEI VICTORII ȘI SĂRBĂTORI PERMITE­­ȚI-NE SA VA TRANSMITEM, DRAGI TOVARĂȘI, DUMNEA­VOASTRĂ ȘI PRIN DUMNEAVOASTRĂ TUTUROR MECANIZA­TORILOR DIN S.M.T. ȘI G.A.S., UN FIERBINTE SALUT ȘI SA VA FELICITAM PENTRU REZULTATELE OBȚINUTE. FELICITAM, DE ASEMENEA, PE NOII COLECTIVIȘTI ȘI NE EXPRIMAM CONVINGEREA CA EI ÎMPREUNA CU COLECTIVI­ȘTII VECHI, AVIND CA SCOP FĂURIREA UNEI VIEȚI ÎMBEL­ȘUGATE, VOR LUPTA CU MULTA CONVINGERE ȘI ENERGIE PENTRU ÎNTĂRIREA GOSPODĂRIEI LOR - GOSPODĂRIA AGRI­COLA COLECTIVA. VICTORIA OBȚINUTĂ DE ȚARANIMEA MUNCITOARE DIN RAIONUL MEDGIDIA INDICA INCA O DATA FAPTUL CA LINIA POLITICA A PARTIDULUI NOSTRU DE TRANSFORMARE SOCIA­LISTA A AGRICULTURII ESTE JUSTA, CA EA ESTE SUSȚINU­TA ȘI URMATA CU ÎNCREDERE DE MASA ȚĂRANILOR MUNCI­TORI. NU TREBUIE TOVARĂȘI SA UITAM NICI O CLIPA CA FARA AJUTORUL C.C. AL P.M.R. ȘI CONSILIULUI DE MINIȘTRI AL R. P. ROMÎNE, NU SE PU­TEAU ÎNFĂPTUI ASEMENEA REALIZĂRI. DE ACEEA SA EXPRIMAM ȘI CU ACEST PRILEJ RECUNOȘTINȚA NOASTRA FAȚA DE PARTID ȘI GUVERN PEN­TRU GRIJA DEOSEBITA TE CARE AU ACORDAT-O ȘI O ACOR­DA REGIUNII NOASTRE. SARCINI MARI ȘI DE ÎNALTA RĂSPUNDERE REVIN ORGA­COMITETUL REGIONAL P.M.R. CONSTANTA­NELOR ȘI ORGANIZAȚIILOR DE PARTID, SFATURILOR POPU­LARE, MECANIZATORILOR DIN S.M.T. ȘI G.A.S., TUTUROR CO­LECTIVIȘTILOR, PENTRU A CONSOLIDA SUCCESELE, PENTRU A OBȚINE INTR-UN TERMEN SCURT ÎNTĂRIREA ECONOMICO­­ORGANIZATORICA A G.A.C. ELE TREBUIE SA DEVINĂ MARI PRODUCĂTOARE DE CEREALE ȘI PRODUSE ANIMALE, CU A­­DEVARAT MODEL DE GOSPODĂRIE ȘI IZVOR DE BUNASTARE ȘI BELȘUG. PENTRU ACEASTA TREBUIE SA SE TREACA NEINTIRZIAT LA O TEMEINICA ORGANIZARE A MUNCII IN G.A.C., LA O MUNCA ASIDUA DE EDUCARE A MASEI DE COLECTIVIȘTI, IN SPIRITUL DRAGOSTEI FAȚA DE G.A.C., IN SPIRITUL LUPTEI FERME, NEÎMPĂCATE, ÎMPOTRIVA ORICĂROR ÎNCERCĂRI ALE DUȘMANULUI DE A STĂVILI MERSUL NOSTRU ÎNAINTE. SARCINA IMEDIATA - ASIGURAREA BUNEI DESFĂȘURĂRI A CAMPANIEI LUCRĂRILOR AGRICOLE DIN TOAMNA ACEAS­TA­­ SA FIE CONSIDERATA CA UNUL DIN PRINCIPALELE PUNCTE DE PLECARE IN MUNCA ȘI LUPTA PENTRU ÎNTĂRI­REA G.A.C. MECANIZATORI DIN S.M.T., COLECTIVIȘTI, TEHNICIENI ȘI INGINERI, PUNEȚI TOATA PRICEPEREA ȘI DEVOTAMENTUL VOSTRU IN SLUJBA EFECTUĂRII LA TIMP A LUCRĂRILOR A­­­GRICOLE DE TOAMNA ! FACEȚI LUCRĂRI DE CALITATE ȘI LA TIMP, CHEZĂȘIA OBȚINERII UNEI RECOLTE SPORITE IN 1958 ! NE EXPRIMAM CONVINGEREA CA ORGANELE ȘI ORGANI­ZAȚIILE DE PARTID DIN RAIONUL MEDGIDIA, MECANIZATO­RII DIN S.M.T., INGINERII ȘI TEHNICIENII, HARNICII NOȘTRI COLECTIVIȘTI SE VOR ACHITA CU CINSTE ȘI DE ACEASTA DE­OSEBIT DE IMPORTANTA SARCINA. LA LUPTA ȘI LA MUNCA, TOVARĂȘI, PENTRU CONSOLI­DAREA SUCCESELOR OBȚINUTE, PENTRU BUNASTARE ȘI FE­RICIRE ! COMITETUL EXECUTIV AL SFATULUI POPULAR REGIONAL CONSTANȚA • In cinstea celei de-a 40-a ani­versări a Marii Revoluții Socia­liste din Octombrie, oamenii mun­cii din întreprinderi anunță noi și importante succese în producție. Luminatorii combinatului siderur­gic Hunedoara au indeplinit in ziua de 27 septembrie planul de producție pe trimestrul III. Tot in această zi, ei au laminat circa 400 tone oțel în contul trimestrului IV. In acest trimestru, mai mult de 12 vagoane de laminare au fost li­vrate uzinelor constructoare de mașini și utilaj agricol. • Un succes deosebit în muncă a repurtat și colectivul uzinelor „Industria sîrmei“ din Cîmpia Tur­­zii: realizarea și depășirea anga­jamentelor luate în cinstea celei de-a 40-a aniversări a Marii Re­voluții Socialiste din Octombrie. Metalurgiștii din Cîmpia Turzii au dat pînă acum peste plan 3.670 tone de produse metalice, deci cu 520 tone mai mult decit prevedea angajamentul luat. Cele mai frumoase succese au fost înregistrate de muncitorii de la oțelărie, trăgătoria de oțel și de la fabrica de cabluri. • Muncitorii din exploatările forestiere ale regiunii Oradea au dat peste plan de la începutul a­­nului și pînă acum o cantitate de lemn rotund și bușteni de rășinoa­­se din care se pot construi 23 de locuințe individuale. • Prin lucrările de mică meca­nizare executate în cursul acestui an, în industria ușoară se realizea­ză economii antecalculate în va­loare de 10.000.000 lei. In industria de bumbac, de e­­xemplu, au fost executate în pri­mul semestru al anului acesta 30 de lucrări de mică mecanizare. La întreprinderea textilă „11 Iunie“ din Găvana, regiunea Pitești, s-au confecționat 170 de dispozitive pentru oprirea automată a mași­nilor de răsucit în cazul ruperii firelor, iar la fabrica „Fusul“ din Galați a fost pusă în funcțiune o presă pentru balotat deșeurile de bumbac. In mai multe întreprinderi din industria pielăriei cum sunt uzi­nele „Ianoș Herbak“, din Cluj, fa­bricile „Kirov“, din Capitală și „13 Decembrie“ din Sibiu s-au in­stalat benzi rulante și benzi gli­sante. Cu ajutorul lor se fabrică zilnic o cantitate sporită de încăl­țăminte. • In 50 de unități agricole ale statului, au fost date în folosință zilele acestea noi stații de radio­amplificare cu peste 12.400 difu­zoare ; alte 100 de unități au pri­mit peste 100 de aparate de radio. Printre acestea se află: gospodă­riile agricole colective de stat din Stolnici, Negrești, Aiud, Piatra, Găești, Liebling, Ciocîrlia, stațiu­nea experimentală agricolă Ceand și numeroase stațiuni de mașini și tractoare. In prezent numărul sta­țiilor de radioamplificare din uni­tățile agricole și silvice ale statu­ lui trece de 500, cu zeci de mii de difuzoare. Cele peste 900 de biblio­teci existente în unitățile agricole și silvice au mai fost înzestrate de la începutul anului și pînă acum cu 120.000 de cărți în valoare de peste 600.000 lei. Pînă la sfîrșitul anului, pentru înzestrarea biblio­tecilor se vor cheltui încă 250.000 lei. Acum în unitățile agricole și sil­vice sînt peste 800 de echipe ar­tistice de amatori. Pentru înzestra­rea lor cu costumele și instrumen­tele necesare s-au utilizat anul a­­cesta, pînă acum, peste 500.000 lei, iar pînă la sfîrșitul anului, încă 250.000 lei. Cele 500 de cluburi și colțuri roșii au fost înzestrate cu materialele trebuitoare, iar 8 clu­buri cu mobilier nou în valoare de 380.000 lei . 4 cluburi au fost re­construite, cheltuindu-se în acest scop 800.000 lei. Valoarea totală a fondurilor alocate în acest an pen­tru buna desfășurare a activității cultural-artistice în­ unitățile agri­cole și silvice trece de 2.800.000 lei. Un nou record în pescuitul de larg Anul acesta pescarii flotei de larg au stabilit mai multe recor­duri la lansarea plaselor pungă. Iată însă, că de data aceasta ei au realizat un nou și valoros record : pescuirea a 10 vagoane de pălămi­­dă în luna septembrie, interval în care altădată abia dacă puteau să colecteze jumătate din această can­titate. Steagul de brigadă fruntașă fost preluat acum de echipajul și a, pescarii de pe vasul „Midia“ (că­pitan Mănăilă Constantin, briga­dier Taminiuc Constantin), care au pescuit 14.300 kg. pălămidă. Locu­rile următoare sunt ocupate de bri­gada pescadorului „Zarea“ (căpitan Dima Enache, brigadier Hristu Tă­­nase) și de către aceea de pe vasul „Pasărea furtunii" (căpitan-briga­­dier Perideri Nicon), fiecare cu o producție de peste 1 vagon. De remarcat este că d­in cele 15 pescadoare care au activat în luna septembrie, numai unul singur („Păstruga“) a pescuit sub limita sa­lariului de bază. CITIȚI ÎN PAGINA A III-A .De la Rasova la Năvodari — o singură familie“ pagină specială pentru con­lectivizarea completă a raionului MEDGIDIA Se sunase alarma. Unitatea a f­ost gata de marș după puțin timp de la deșteptare. Coloana mașinilor Înainta încet pe drumurile de țar­a desfundate de ploi, întunericul era parcă de nepătruns. Numai razele farurilor camuflate săgetau împre­­jurimile. Comandantul stătea in prima mașină aplecat deasupra hârtii și la lumina unui felinar ur­mărea înaintarea. Cițiva ofițeri ai statului major întocmeau schițe și diverse formulare. La Intervale a­­proape regulate soseau rapoartele cercetașilor. Mașinile duduiau pu­ternic și a trebuit să tragă la cîrligul obuzierului bateriei două și-a rămas într-o mlaștină pînă a­ a­proape de jumătatea scutului. Mai făcură citeva ocolișuri, urcară dea­lul Moșilor și după coborîre se a­­dăpostiră pe firul văii. Bateriile și-au ocupat pozițiile, iar servanții au­ început să sape amplasamentele. Comandanții au mers înainte să stabilească observatorul. Zorile tre­buiau să găsească Mul amplasat la teren și complet camuflat, feriți de observațiile „inamicului". La ora, pe care numai comandan­tul o cu­noștea trebuia să se dezlănțuie un bombardament de artilerie asupra cazematelor și a pozițiilor infante­riei „inamice". In liniștea nopții se auzeau nu­m­­­ai vocile radiaților. — Aici „Vulturul", aici „Vultu­rul", cum mă auzi „Pasărea" . Din pozițiile de tragere „Pasă­­rea", „Liliacul" și „Vrabia" treceau pe recepție și raportau­ stabilirea legăturilor. — Te aud bine, te aud bine, gatal Totul era în așteptare. Parcă și frunza pomilor și susurul pîrîiașu­­lui amuțiseră. Comandantul, ofi­țerul S. Panait, mai privi o dată ceasul. Privi afară și cu ochii în­­tredeschiși făcu o mică socoteală în gînd. E timpul. Atunci se adresă ofițerilor din observator. — Atenție, stația de radio nu funcționează, a fost „distrusă". Din acel moment se crease iernă tactică de luptă. Fără o legă­­­tură cu pozițiile de tragere ale ba­teriilor nu putea începe atacul. Mai rămăseseră doar 48 de minute pînă la ora H, cînd toate gurile de tun vor deschide focul. La o­rdinul co­mandantului sosiră trei ostași cu­rieri : caporalul Năstase Marin, fruntașul Stan Radu și serdeiul Ivan Nicolae. Se aliniară și se prezentară pe rînd. Comandantul înmînă fie­căruia este un plic cu destinația către comandanții celor trei baterii de tragere. Plicurile conțineau or­dine secrete și in cel mai scurt timp trebuiau să sosească la desti­natari. Băieții salutară și plecară in direcții diferite. Minutele se scurgeau repede. Lui Stan Radu i se părea că merge în­cet. Luă arma la mină și o porni în fugă prin lanul de porumb. Urcă coălișa din marginea pădurii. Cînd ajunse sus simți cămașa udă de transpirație. Nu se opri. Poteca se pierdu. Privi peste pădurice, își sta­bili un reper în direcția de înain­tare și porni din nou. Să fi trecut o jumătate de oră. Intr-un luminiș i se păru că cineva îl urmărește. O fracțiune de minut și se trezi trîntit la pămînt. Necunoscutul încercă să-i smulgă arma din mină. Radu se încteștă de ea și nu cedă. Nu-și vorbiseră, dar scos din minți ne­cunoscutul în gură: — Dă-i drumul la armă, sau te las mort aici . Nu era timp de tocmeală. Radu îi făcu vînt cu­ piciorul și-l izbi de un copac. Prăjită de acest moment și trase un foc de armă în semn de alarmare. Banditul scoase a­­tunci cuțitul și se repezi lui Radu. Nu-l nimeni, Radu asupra toarse arma și-l lovi cu patul în­în cap. Banditul căzuse în nesimțire. Misiunea încă nu fusese îndeplinită. Istovit de puteri Radu porni din nou la drum în fugă. Sosi cu două minute înainte de începerea tra­gerii și raportă comandantului ba­teriei de tragere: — Pe drum am fost atacat de un dușman... însoțit de o grupă de ostași Radu se înapoie și găsi pe străin încercînd să se ridice cu ultimele lui sforțări. La cercetări se con­­statase că spionul venise în poli­gonul de tragere cu scopuri mor­­șare. N-a izbutit. Toate bateriile au deschis focul la ora B, o dată cu zorii zilei. ★ La adunarea unității comandan­tul felicită pe fruntașul Stan Radu pentru „curajul și destoinicia sa în executarea ordinului. Radu a răs­­­puns scurt: — Servesc Republica Populară Romînă / A. Constantinescu Pe Ziua Forțelor Armate ale R. P. R LA ORA H, FOC! Ini 2.1 si­ IlMl­li iii É OK Iti țile In acest an, cantită­ție floarea-soarelui prevăzute a fi contrac­tate în regiunea Con­stanța au fost întrecute ,cu aproape două m­ilioa­n­e­ne kilograme. Zilele acestea, pe mă­sură ce înaintează re­coltatul și treieratul flo­­rii-soarelui, gospodăriile agricole colective și po­­leiciilm­­iștiii contractanți în mod individuali din re­giune se îngrijesc să li­vreze cantitățile de floa­rea-soarelui din noua recoltă, contractate cu statul. 13 gospodării agricole colective, printre care cele din comunele Jun­­lovca, Ceamurlia de Sus, Jegălia, Făcăeni și Gor­­bu de Sus, și-au predat­ în întregime cantitățile de floarea-soarelui con­tractate. Pînă la 26 septembrie, organele I.RA.C. „Re­colta" și ale cooperației de consum au preluat 1.976 tone floarea-soare­lui din­ noua recoltă, re­­prezentînd 16,4 ha din planul general sută de preluări. Cantitățile cele mai mari de floarea-soarelui au fost preluate pînă la această dată în raionul Fetești, unde planul fost realizat în proporție­­ de 44,5 la sută. Deputat^ mobilizatorii Tinnninnnnnnnnnnfnnnr T^ a­na acțiunilor întreprinse Comuna Goh­irleni este așezată Dunării. Oameni pe malul har­nici, pricepuți și gospo­dari, locuitorii acestei comune au trecut în a­­nii puterii transformarea populare la ei. S-a construit o școală nouă, curînd se va termina un magazin universal etc. Acum, țăranii muncitori au pășit cu încredere pe drumul gospodăriei co­lective. Deputații comu­nali au fost mobilizato­rii acțiunilor întreprinse. In munca de colecti­vizare a agriculturii, a­­lături de ceilalți acti­viști de partid și de stat veniți să sprijine munca de colectivizare au fost și deputații comunali, fiind exemple ceilalți întovărășiți, pentru Ei au ținut dese consfătuiri pe circumscripții electo­rale, vorbindu-le alegăto­rilor despre avantajele muncii în comun. Iată, de pildă, cum au muncit cîțiva dintre de­putații comunali în mun­ca de colectivizare. Tov. Rolea Dumitru, avînd și calitatea de vicepreșe­dinte al sfatului popular, a fost în fruntea acestei acțiuni. In primul rînd el și-a îndreptat atenția spre lămurirea rudelor sale, pentru ca în felul acesta munca lui de lă­murire să poată fi mai convingătoare pentru cei­lalți alegători. Nu i-a fost ușor însă să-și lă­murească neamurile. Dar nu s-a dat bătut și zi și noapte a mers la ei acasă, a stat de vorbă, le-a explicat ce înseamnă gospodăria colectivă, ce foloase are el de cînd a intrat în colectivă. De asemenea, grupuri de a­­legători se adunau la cineva acasă, iar deputa­tul se vorbea despre co­lectivă. Așa a reușit Ro­lea Dumitru să-și atragă neamurile, printre care Rolea Ion, Ștefana Ro­lea și alții. Un alt deputat harnic este și Vaseris Ion din Ivrinezu Mare. După cum era și normal, de­putatul circumscripției a avut o influență deosebit de puternică asupra ale­gătorilor săi. Toți ale­gătorii spuneau că pînă nu se înscrie deputatul lor ,nu-și vor face cerere pentru colectivă. Dîn­­d­u-și seama de rolul ce-l prezintă în circumscrip­ție, deputatul a făcut pri­mul cerere și a adus-o la gospodărie. De aci a pornit și munca de lămu­rire, ca agitator, în rîn­­dul alegătorilor. A a­­vut argumente destul de semnificative. Gospodă­ria din Ivrinezu Mare a obținut anul acesta pes­te 1.200 kg. grîu la hec­tar. Are o grădină le­gumicolă model, un sec­tor zootehnic dezvoltat, ceea ce i-a permis să contracteze cu statul un vagon de lapte și 3,6 va­goane grîu, care a și fost predat. De aseme­nea, a mai folosit și e­­xemplul fruntași din colectiviștilor sai care, pentru zilele-muncă e­­fectuate, au primit în­semnate cantități de ce­reale. Primul care s-a înscris după deputat a fost Valeriul Iordan, pre­ședintele întovărășirii, a­­poi, frații săi. După a­­ceștia s-au înscris cei­lalți întovărășiți. Și în satul Ivrinezu Alb­ sunt deputați har­nici. Deputatul Chiriță Ion a sprijinit echipele de agitatori, a mers cu aceștia pe teren, din casă în casă. Prin con­tribuția lui, prin munca de lămurire, s-au înscris în colectivă familiile Coșar Gheorghe, Iliescu Ion, Munteanu Ion și al­ții. Mai sunt deputați frun­tași în comuna Cochir­­leni ca Nicolae Gheor­ghe și Ghenea Ion, care au participat la munca de colectivizare a comunei lor. Prin con­tribuția deputaților, prin munca asiduă a agitato­rilor, astăzi comuna Co­­chirleni este în între­gime colectivizată. Agitatori fruntași în munca de colectivizare în raionul Medgidia BISINICU STERE GH. STANCIU MAZILU CONST. FLOREA GRIGORE XEIFONESCU ION e Â

Next