Dobrogea Nouă, noiembrie 1957 (Anul 10, nr. 2884-2909)

1957-11-01 / nr. 2884

-A AN­U­L X Nr. 2884 VINERI 1 NOIEMBRIE 19574 pagini 20 bani PREGĂTIREA adunărilor generale U. T. M. pentru dări de seamă și alegeri Luna aceasta încep alegerile or­ganelor conducătoare U.T.M. Ca în fiecare an, perioada pregătirii și desfășurării alegerilor prilejuiește o muncă de consolidare a experienței cîștigate, precum și o profundă ana­liză a activității fiecărei organizații U.T.M. în parte. Din experiența anilor trecuți, or­ganele și organizațiile U.T.M. vor trebui de la început să tragă maxi­mum de învățăminte privind lipsu­rile ce au existat în pregătirea și desfășurarea alegerilor organelor conducătoare U.T.M. Lipsa principală în pregătirea și desfășurarea alegerilor U.T.M. de a­­nul trecut s-a manifestat prin sla­ba pregătire a comitetelor și birou­rilor organizațiilor U.T.M., cât și a aparatului bugetar și extrabugetar care au ajutat și condus alegerile U.T.M. Mulți dintre activiștii de U.T.M. au considerat că pregătirea alegeri­lor ar consta numai în pregătirea tehnică, fără a desfășura o muncă politică și organizatorică de mobili­zare a tineretului pentru a întîm­­pina cu noi succese alegerile. In perioada pregătirii alegerilor, nu s-a urmărit creșterea organiza­ției U.T.M., prin pregătirea și pri­mirea în organizațiile U.T.M. a ce­lor mai merituoși tineri, iar invăță­­mîntul politic de U.T.M. nu a fost în atenția tuturor organizațiilor U.T.M., ceea ce a făcut ca multe for­me de învățămînt să aibă frecvență slabă, iar la sfîrșitul anului, închi­derea unor cercuri să se facă la sec­ția 8-10. Dările de seamă în unele organizații n-au oglindit activitatea bună, desfășurată de atemiști și nici lipsurile, cauzele lor ce s-au mani­festat în anii trecuți. Analizînd rezultatele alegerilor or­ganelor conducătoare U. T. M., pu­tem spune că pe lângă faptul că­ au fost propuși și aleși în organele de conducere U.T.M. o serie de tovarăși membri și candidați de partid și u­­temiști cu experiență, totuși din sla­ba orientare a utemiștilor au fost aleși mulți utemiști fără experiență in munca din U.T.M., fără prestigiu și autoritate. D­e asemenea, nu peste tot s-a ți­nut cont de alegerea în organul de conducere a tinerelor fete, fruntașe în munca de producție și de orga­nizație. La toate aceste lipsuri au contri­buit din plin biroul regional și u­­nele birouri raionale U.T.M­­., care nu în suficientă măsură și peste tot au acordat ajutor și control pentru înlăturarea deficiențelor apărute pe parcurs. Unele birouri raionale au analizat foarte rar felul cum se desfășoară alegerile organelor conducătoare U.T.M. și nu întotdeauna în urma lipsurilor sezisate în alegeri au luat cele mai corespunzătoare măsuri pentru îmbunătățirea muncii. In scopul lichidării tuturor defi­ciențelor manifestate în alegerile de anul trecut, biroul regional U.T.M., făcînd o analiză temeinică, a dat o mai mare atenție pregătirii, in­struirii și seminarului cu cadrele ce vor munci în alegeri în anul aces­ta, recom­andînd birourilor raionale, aparatului său, cit și organizațiilor U.T.M. de a ține cont de instruc­țiunile C.C. al U.T.M. și de salutul U.T.M. privind pregătirea condiți­ilor pentru desfășurarea alegerilor organelor conducătoare U.T.M. Pentru a face cunoscut tuturor u­­temiștilor acțiunea de pregătire și desfășurare a alegerilor vor trebui folosite din plin adunările generale în care să se prelucreze instrucțiu­nile C.C. al U.T.M. referitoare la alegeri. In aceste adunări se vor a­­dopta planuri concrete de măsuri, care să prevadă acțiuni capabile să ducă la o activizare serioasă a fie­cărui utemist. Acțiunea de pregăti­re presupune de asemenea mobiliza­rea unui număr și mai mare de ti­neri în întrecerea socialistă, conso­lidarea brigăzilor și a posturilor u­­temiste de control. Perioada pregă­tirii adunărilor de alegeri trebuie folosită pentru întărirea muncii de propagandă comunistă în rîndul ti­neretului pentru îmbunătățirea muncii cultural-artistice, pentru in­tensificarea muncii de educare pa­triotică a tinerilor. De asemenea, trebuie folosită perioada dinaintea adunării de alegeri pentru îmbună­tățirea vieții interne de organizație astfel incit învățămîntul politic să funcționeze la un nivel corespunză­tor, adunările generale să abordeze problemele cele mai importante etc. Birourile și comitetele organizațiilor U.T.M. trebuie să folosească timpul care a mai rămas pînă la adunările de alegeri pentru a pune o perfectă ordine în evidența membrilor orga­nizației. Este știut că utemistul ca­re nu este trecut în evidența orga­nizației de bază în a cărei rază de activitate s-a mutat de curînd, nu are dreptul să participe la adunarea generală. Acest lucru constituie de altfel un motiv în plus pentru ca a­­dunările de alegeri să găsească toate organizațiile de bază cu evidența pusă la punct. Conținutul adunărilor de dări de seamă și alegeri, nivelul înalt al dezbaterilor depind în bună măsură de felul în care se fac pregătirile politice în acest scop. Un rol însemnat în asigurarea u­­nor dezbateri vii îl are darea de seamă a biroului sau a comitetului U.T.M. Pentru ca ea să constituie o bază serioasă de discuții este foarte important să oglindească multilate­ral și fidel preocupările și realiză­rile organizației respective. De a­­ceea va trebui întocmită de un co­lectiv larg de atemiști, cu experien­ță, care cunosc sarcinile ce au re­venit organizației, precum și activi­tatea desfășurată de aceasta pentru îndeplinirea lor. Darea de seamă nu trebuie să cu­prindă toate problemele de care s-a ocupat organizația U.T.M. intr-un (Continuare în pag. a II-a) La C. M. Tulcea se experimentează noul sistem îmbunătățit de salarizare De curîmd la Centrul mecanic Tulcea a fost organizată o ședin­ță cu întreg colectivul de condu­cere, șefii de servicii, maiștrii și muncitorii fruntași în producție, prelucrîind­u-se instrucțiunile pri­vind experimentarea și aplicarea noului sistem îmbunătățit de sa­larizare. Ședința a fost deschisă de Ion Mocanu Nicolae, președintele co­mitetului de întreprindere. La dis­cuții a participat un mare nu­măr de muncitori și maiștri care și-au exprimat bucuria pentru in­troducerea noului sistem de sala­rizare și au făcut totodată uneia propuneri. Printre aceștia se nu­mără Hușceac Ivan, Lascu Oprea, Ichim Andrei, Ivanov Radion, Iva­nov Pavel etc. Pentru aducerea la îndeplinire a instrucțiunilor și a măsurilor luate în ședință a fost format un colectiv care va trece deîndată la revizuirea normelor de lu­cru. MARIOARA ȚUȚUIANU. coresp. 913 spectacole cinematografice prezentate de autocaravană La spectacolele cinematografice prezentate la căminele culturale din comunele regiunii noastre de către caravanele cinematografice ale întreprinderii regionale cine­matografice, au participat peste 193.000 spectatori. De la începu­tul anului cele 5 autocaravane ci­nematografice și o șalupă au pre­zentat peste 900 spectacole. Un­­gureanu Panait, șofer pe autoca­­r­a­vana 50.191, și Costea Teodor, operator pe aceeași caravană au fost fruntași în trim­ III al acestui an, evidențiindu-se pentru buna întreținere a utilajelor. Noi transporturi de mărfuri In ziua de 28 octombrie s-a în­tors din cursă vasul romînesc „Sulina”, care a adus 580 tone fosfat, necesar industriei noastre ceramice­ Tot fosfat, în cantitate de 1.650 tone, descarcă docherii din echipele 22 și 27, de pe vasul I.Despinat. Echipele 51 , 53 și 70 muncesc neobosite pentru descăr­carea celor 362 tone mărfuri ge­nerale, lămâi, ulei etc., aduse de vasul iugoslav ,,Drava”. In același timp, vaporul italian ,,Genito” încarcă cherestea. GH. PALALAE, coresp. Propuneri prețioase întreprinderea de industrie locală „8 Mai“ Tulcea, prin specificul ei, contribuie la valorificarea resurse­lor locale din raionul Tulcea. In lumina sarcinilor plenarei C.C. al P.M.R. din decembrie 1956, la a­­ceastă întreprindere a luat ființă o comisie pentru coordonarea acțiunii de consultare a muncitorilor în ve­derea experimentări sistemului îm­bunătățit de salarizare și normării muncii. Consultarea muncitorilor pe secții a scos la iveală noi și însem­nate rezerve interne care, folosite, vor duce la creșterea productivității muncii și la economii. La cariera de piatră Tulcea, de exemplu, tov. Sîrghescu, șef de e­­chipă, a propus extinderea forării mecanice la toate fronturile. In pre­zent, ea se aplică la unul singur din cele trei fronturi existente. Comisia a studiat această propunere și a gă­sit­ o justă. Prin aplicarea ei va crește productivitatea muncii cu 200 la sută și se va face lunar o econo­mie de 4.500 lei. Responsabilul morii nr. 2. tov. Ivan Chirlicenco, ținînd seama că întreprinderea are un sector mare de morărit, a propus să se extindă creșterea porcilor pe lingă morile de măcinat. In felul acesta fabrica de prelucrat carne va fi mai bine a­­provizionată, ca de altfel și popu­lația, cu astfel de alimente. In plus, întreprinderea va avea anual un venit de 36.000 lei. In urma acestor propuneri și a altora tot atît de prețioase, comisia și-a întocmit un plan de măsuri tehnico-organizatorice cu sarcini precise pe oameni și termene de executare, pe baza căruia s-a trecut la realizarea lor în practică. ION RACEA De la început a luat o hotărîre sigură ! Cînd mașina s-a oprit în marginea tarlalei cineva ne făcu semn să rămînem pînă la întoarcere. Tractorul purta cu ușurință semănătoarea care lăsa în urmă un val de praf după ce mai întîi discurile ei, intrate în pămînt, adăpostiseră sămînța de grîu. Unul dintre băieții de pe semănătoare, în timp ce dam de vorbă cu cei­lalți, își scoase căciula și-și șterse nădușeala de pe frunte. — Nu mi-ar fi greu, dar cînd se înfundă tuburile trebuie să mă cobor și să alerg după mo­torul ăsta năzdrăvan. Zilele campaniei sînt înumărate și nu merită să-l oprești de fiecare dată — ne vorbi Ghizilă Aftene e­xplicindu-ne modul cum se des­fășoară însămînțările. — Cit ați realizat azi ? — In parcela care se vede să fie vreo 3 hectare. Dincolo, în hotar cu comuna vecină, avem mai mult. (.., . , ... . și Era la amiază cei trei de­­ pe agregat, trac­­­­toristul și doi colectiviști, făcu­seră normă aproape o zilnică. Aftene mi s-a părut mai îndrăz­neț și de aceea am aflu încercat să de la cum stau cu cam­el pania de toam­nă. — Colectiviștii noștri nu se fac de rîs , sîntem doar în între­cere cu cei din Ada Marinescu. Ca să avem ce măsura la vară, trebuie să muncim de pe acum cu toate puterile. Făcea parte din brigada a Il-ai a Gl A.C. din comuna I. Gh. Duca și era în prima zi de muncă la cîmp, ca membru al marii familii de co­lectiviști. Celălalt colectivist, venit și el pentru prima dată în brigadă se apropie și spuse fără jenă: — Intrebați-l pe Aftene cite zile ore în gospodărie. A lu­crat mai întîi la selecționatul semințelor la magazie. E pri­mul dintre cei noi înscriși. Aftene Ghizilă a început să povestească cele petrecute din ziua cînd agitatorii i-au călcat pragul casei. — Aș vrea să nu lungim vorba, spuse el. Mai bine să plece ei cu tractorul înainte — și arătă cu mîna spre tracto­riști — și pînă la întoarcere terminăm de vorbit. Am aflat multe de la noul colectivist. Intr-o vreme nici el și nici soția n-au vrut să intre în gospodărie. Dar dacă au vă­zut că tot satul o ia înainte... Ne mutarăm de partea cea­laltă a tarlalei pentru că se a­­propia tractorul. Pămîntul și vremea parcă se supuseseră a­­cestor oameni harnici. — Și să vă spun mai de­parte. Am lucrat vreo 6 zile la condiționarea semințelor. Mi s-a socotit cite două zile-muncă la o zi lucrătoare și cu ce am lu­crat ieri și azi am realizat a­­proape 15 zile-muncă. Sînt pri­mele în gospodăria colectivă. M-am sfătuit cu Manole, tot un colectivist nou ca și mine, acel de colo care tocmai vine cu că­ruța cu sămînță, să nu ne lă­săm , ne-am înscris ultimii, dar la munca ne-am hotărît să fim primii. Fotoreporterul ziarului i-a cerut să-i facă o poză. Aftene al nostru e cel din­ dreapta de pe semănătoare. După fotogra­fiere, ne-am luat rămas bun, nu de alta dar îi ,,furam" minute prețioase de lu­cru acestui har­nic colectivist. A. C. Două secții I și întrecere Secțiile Dărăbani și Negru Vodă ale G.A.S.-ului Negru Vodă sînt în întrecere în ce privește lucrările de toamnă. Pînă în prezent, secția Ne­gru Vodă condusă de tînărul tehni­cian Vișan Ion, ajutat de maiștrii Dănilă Gheorghe, Mihăilă Constan­tin și Vasile Dumitru, a reușit să cîștige întrecerea datorită unei or­ganizări mai bune a muncii care a dus la creșterea productivității mun­cii, la avansarea lucrărilor de toam­nă. Astfel, cele 1.000 hectare plani­ficate pentru însămînțare s-au se­mănat în proporție de peste 85 la sută și s-au arat aproape 650 hecta­re. Colectivul secției a avut în ve­dere ca înainte de a se ara să se împrăștie peste 2.000 kg. îngrășă­minte chimice. De asemenea, s-au luat măsuri pentru combaterea din timp a gîndacului ghebos la griul răsărit. Dintre cei care s-au evidențiat la însămînțări, arături și recoltări de porumb amintim pe utemiștii S. Gheorghe, Stancu Alexandru, Moră­­rescu Dumitru și alții, care însămîn­­țează cite 15-18 hectare pe zi. GUGEA NICOLAE, coresp. Fruntașii unei stațiuni fruntașe Mecanizatorii de la S.M.T. Ho­­ria vorbesc cu mindrie de faptul că raionul Hîrșova e fruntaș la însămînțări. Și mindria lor este pe deplin justificată. La obținerea a­­cestor succese și-au dat și ei con­tribuția, înainte de a se fi declanșat campania, conducerea stațiunii a întocmit un plan de reparație a tractoarelor și mașinilor agricole. De acțiunea respectivă s-a preo­cupat inginerul Moșoiu Ion, me­canicul șef. Mecanizatori, ca de pildă candidatul de partid Nea­­gu Alexandru, utemiștii Oprea Ion și Necula Dumitru, au efec­tuat reparații de bună calitate la tractoare. Același lucru se poate spune de mecanicul de mașini a­­gricole Matei Ion care a reparat în termen semănătorile ce le-a dat tractoriștilor pentru a semăna pe ogoarele înfrățite ale colecti­viștilor. Intrind în campanie cu parcul de mașini pus la punct, cu toate cele cîteva reparații­­ neplanificate survenite, S.M.T. Horia a reușit să realizeze pînă la 24 octombrie. 4353 hantri din planul integral de 4955 hantri. Intre lucrările e­­fectuate, însămînțările au un vo­lum de 3151 hantri, iar ogoarele de toamnă 909 hantri. Rezultă că preocuparea mecanizatorilor care au sprijinit și îndrumat pe colec­tiviști nu s-a oprit numai la în­sămînțările de toamnă. Pentru ca la anul să se obțină producții spo­rite de porumb, S. M. T. Horia ac­or­dă atenția cuvenită ogoare­lor. Datorită sprijinirii îndeaproa­pe a gospodăriilor colective din raza sa de activitate, G.A.C. Cri­­șan, Horia, Cloșca și altele au terminat însămînțările de cîteva zile. Succesele obținute de mecani­zatori se dator­esc în mare măsură strinsei colaborări dintre brigăzile de tractoare S.M.T. și brigăzile de cîmp din G.A.C. Să luăm de pildă brigada lui Mani Bălan care lucrează la G.A.C. Crișan și care este una din cele mai bune din S.M.T. Șeful de brigadă Bă­lan Marin a primit în permanență sprijinul brigadierului Doscan Ion ca și al președintelui gospo­dăriei, tovarășul Bădică Ion. Fac­torul determinant în obținerea suc­ceselor acestei brigăzi este bine­înțeles modul în care mecaniza­torii au știut să-și organizeze munca, felul în care ei au îngrijit și exploatat tractoarele. In acest sens, în brigadă există o perma­nentă preocupare pentru ridica­rea nivelului profesional, tracto­riștii își împărtășesc unii altora din experiența și cunoștințele lor teoretice și practice. Ducînd o viață cu preocupări multiple care privesc nu numai producția ci ș i. culturalizarea membrilor brigăzii prin citirea a diferite cărți, între­ținerea dormitorului, mecanizato­­rii se simt toți ca în familie. Punînd cu toții umărul la în­făptuirea sarcinilor ce stau în fața brigăzii, s-a reușit ca brigada să realizeze pînă la 24 octombrie, în cinstea zilei de 7 Noiembrie, planul integral din campania de toamnă. Avînd în vedere ritmul de efectuare a lucrărilor și felul în care se desfășoară activitatea în brigadă se poate anticipa cu certitudine că angajamentul me­canizatorilor de a efectua peste plan pînă la 1­5 noiembrie 500 hanuri, se va realiza. Pentru a­­cest lucru luptă cu elan mecani­zatorul Vasile Pisică, cel mai in virstă din brigadă, care și-a rea­lizat sarcina de plan în proporție de 200 la sută, frații Pîrlog Ion și Pîrlog Stăncioiu care și-au în­deplinit planul de campanie în în­tregime pînă la 18 octombrie. Pe lingă toate succesele obți­nute de mecanizatori, merită a fi reținut faptul că paralel cu depă­șirea sarcinilor de plan el reali­zează importante economii de carburanți, lubrefianți și piese de schimb. Bucur Gh., de exemplu, prin întreținerea și exploatarea tractorului în bune condițiuni a făcut economii de segmenți și alte piese de schimb. Lozinca sub care își desfășoară activitatea me­canizatorii este de a obține o productivitate a muncii sporită, de a efectua lucrări de bună cali­tate și cu cheltuieli reduse care să ducă la creșterea producției a­­gricole vegetale și reducerea pre­țului ei de cost. ILARION SFRIJAN 80 DE PROCENTE PESTE PI­AN Migăloasă treabă mai este stivuitul cutiilor de conserve de pește, mai ales cînd pe fiecare cutie trebuie să pui și eticheta respectivă. Totuși tovarășa Farcaș Rozalia, de la Fabrica de conserve de pește din Constanța, foarte harnică și price­pută, reușește să îndeplinească a­­ceastă muncă cu multă rapiditate, depășindu-și zilnic norma cu 70-80 la sută. IN FOTO: Tovarășa Farcaș Rozalia Ia stivuitul cutiilor de con­serve. Intr-o scrisoare trimisă ziarului, corespondentul ION M. ne aduce la cunoștință realizările diferitelor u­­nități ale C.F.R. Medgidia. Le vom reda mai jos, respectînd ordinea sta­bilită de corespondent. Mai întîi, cîteva cuvinte despre comitetul de linie Medgidia. „A dus o muncă susținută de instruire a organelor sindicale din toate unită­țile de cale ferată­ din raza sa de activitate. La rîndul lor, acestea, în­drumate de organizațiile de partid, au luptat ca obiectivele întrecerii socialiste, îndeplinirea planului la toți indicii, aplicarea metodelor îna­intate etc. să fie traduse zi de zi în fapte pentru ca muncitorii să-și poa­tă îndeplini angajamentele luate în cinstea zilei de 7 Noiembrie“. Iată acum și rezultatele lunii care a trecut: „ Depoul C.F.R. Medgidia și-a îndeplinit planul de producție în proporție de 112,2 la sută, planul de ---------­transport în proporție de 119 la su­tă, iar consumul de combustibil convențional l-a redus cu 15 la sută față de normă, făcînd o economie de 930 tone în valoare de 203.670 lei. La aceste frumoase realizări și-au dat aportul din plin mecanicii de locomotive Stroe Constantin, Oprea Ion, Florescu Gh. și Melnic Ion, cu fochiștii lor. « La Stația C.F.R. Medgidia prin depășirea indicilor care concură la realizarea planului, acesta a fost de­pășit la rîndul lui cu 8 procente. In întrecerea ce s-a desfășurat între turele acestei stații a ieșit cîștigă­­toare cea condusă de Ionescu Iulian.­­ In faza secției L. 9 Medgidia cele mai frumoase realizări se are districtul 4 Chirnogeni, care și-a terminat lucrările înainte de vreme și ajută districtul 7 Hamangia. De la districtele 5 N. Bălcescu și 2 Medgidia pot fi dați ca exemplu Rotaru Vasile, Boncar Ion și Costa­­che Constantin, care întrețin în cele mai bune condiții calea ferată.­­ Nici muncitorii, tehnicienii și inginerii din cariera Zebil nu s-au lăsat mai prejos. Aci planul de pro­ducție a fost realizat în proporție de 129,5 la sută, iar pe secție s-au înregistrat următoarele depășiri : sectorul mecanic 118 la sută, la spart piatră 132 la sută, iar la încărcarea pietrii în vagoane 121,6 la sută. S-au evidențiat în mod deosebit perfora­torii Tarmaruschi Ion și Dinu Do­­bre, și spărgătorii de piatră Voicu­­lescu Petre, Șerban Vasile și alții. ÎN CIFRE ȘI FAPTE De-a lungul liniei C. F. R. Medgidia Contribuie la întărirea economică a G. A. C. Colectiviștii din Cio­banu­, raionul Hîrșova s-au dovedit a­ fi nu numai buni agricultori, ci și buni pescari. Cele două brigăzi pis­cicole conduse de A­­d­reală Stoian și Du­­mitrache Cojocaru pes­cuiesc însemnate can­tități de pește. In luna septembrie ei au de­pășit planul cu 10 la sută. In fruntea pes­carilor se află colec­tiviștii Coroi Nicolae, Ion Na­drag, Crăciun Manea din brigada a II-a și Marin S. Bo­boc, Bolea Dumitru­ și Radu Ion din bri­gada I-a. Pînă la 31 septem­brie, la G.A.C. Cio­­banu s-au pescuit 90.000 kg. pește, care prin valorificare a dat putință gospodăriei să achite întreprinderii piscicole Hîrșova con­travaloarea uneltelor și sculelor pescărești cedate colectiviștilor și în plus să-și creeze fonduri proprii de 64.000 lei. Valoarea zilei-muncă a colectiviștilor pes­cari, socotind după ve­niturile aduse de bri­­­găzile piscicole este de 28 lei și continuă să crească. Acesta dovedește în prac­tică un lucru ce tre­buie reținut de gos­podăriile colective si­tuate în apropierea a­­pelor și bălților; bri­găzile piscicole sunt aducătoare de mari venituri daca munca este bine organizată. Ele constituie o cale însemnată de creștere a valorii zilei-muncă. Decernarea steagului Roșu de producte Printr-o bună orga­nizare a muncii printr-un control sus­și ținut la șantierele de muncă, Ocolul silvic Ostrov a urmărit rea­lizarea ritmică a pla­nului de stat. Și rezul­tatele n-au întîrziat să se arate. Astfel, pro­ducția globală a oco­lului a fost îndeplinită pe semestrul I 1957 în procent de 104 la sută, producțiia marfă în procent de 139 sută, planul de împă­ra­turiri în procent de 121 la sută, iar pla­nul valoric în procent de 221 la sută. Personalul silvic și muncitorii au fost an­trenați în întreceri so­cialiste, iar cei frun­tași au fost premiați și popularizați. muncă rodnică au de­­­pus tovarășii Mazilu Nico­lae, șef de ocol, Cote­scu Florian Ing. șef, A. Banciu, preșe­dintele comitetului de secție și alții. Pentru munca de­pusă, de curînd, în­­tr-un cadru festiv, Ocolului silvic din Os­trov i s-a decernat steagul roșu de pro­ducție al Direcției sil­vice. CUMȘA UHÎURUHE, corespondent. * Brigada fruntașa S.M.T. Dăieni nu stă chiar așa de bine cu planul lucrărilor de toamnă. Totuși, brigada condusă­­ de Nainea Gheorghe are realizări frumoase, acestea situînd-o frun­tașă în cadrul stațiunii. Astfel, tractoristul Mitu Nicolae a reali­­­zat 225 hantri față de planul de 175 hantri. De asemenea, și-au de­­pășit sarcinile de plan și tracto­riștii Tudose Dumitru, TiPu Du­­mitru și Țoni Dumitru. Ultimul și-a realizat planul în proporție de 155 la sută. ■ Pe brigadă, planul a fost dep­ă­șit cu peste 500 hantri realizin­­du-se totodată și economii de car­buranți de 3.300 litri. BADEA NICOLAE, coresp. ---------­ Pionierii la recoltat Pe ogoarele gospodăriei agri­cole colective ,,23 August" din co­­­muna Făcăieni ai să vezi deseori, în orele lor libere, pe pionierii școlii de 7 ani de aici ajutîndu-și părinții și frații mai mari la re­coltatul bumbacului. Pînă în prezent, sub în­drumarea cadrelor didactice, braJ vii, pionieri din Făcăieni au re­ușit să recolteze 1.034 kg. bum­bac. Printre cei mai destoinici se numără pionierii: S­ipencea Ale­xandru, Hegreanu Paula, Vlădilă Georgeta, Georgescu Gabriel, O­­prea Nicu, Roșu Radu, Purice Petre și alții. FRÂNCU CONSTANTIN, coresp. PROGRAMUL cabinetul regional de partid Constanța pe perioada I-10 noiembrie 1957 i NOIEMBRIE 1957 : Curs de­­ pregătire cu elevii școlii se­­­­rale de partid, anul I și II. 5 NOIEMBRIE 1957 : Pregăti­­­­rea propagandiștilor de U.T.M. de la cercurile de Istorie a­ P.M.R., a cursurilor serale, anul I, și de la „Bogățiile pa­­­­triei“, de asemenea și a pro­­­­pagandiștilor de la Probleme­­l­­e de bază a marxism-leninis­­­­mului. 6 NOIEMBRIE 1957 : Pregăti­­­­rea propagandiștilor de la Is­­­­toria P.M.R., Istoria P.C.U.S. 9 NOIEMBRIE 1957 : Pregăti­­­­rea propagandiștilor de la­­ cursurile serale, anul I și II­­ și de la Economie politică, a­­nul I și II.

Next