Dobrogea Nouă, ianuarie 1958 (Anul 11, nr. 2937-2961)

1958-01-03 / nr. 2937

Organ al Comitetului Regional P. M. R. Constanța și al Sfatului Popular Regional ANUL XI Nr. 2937 | VINERI 3 IANUARIE 1958 | 4 pagini 20 bani MESAJUL DE ANUL NOU rostit la postul de radio de tovarășul dr. Petru Groza, președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale ------­­a Republicii Populare Române -------­ Dragi prieteni și tovarăși. Peste cîteva minute ne despărțim de anul 1957, încheiem bilanțul unui an de muncă rodnică pen­tru întărirea patriei noastre libere și în același timp, bilanțul unui deceniu de la instaurarea Repu­blicii Populare Romîne. Eroica noastră clasă mun­citoare, harnica noastră țărănime, împreună cu vred­nicii noștri cărturari, entuziasmați de rezultatele ob­ținute pînă în prezent înfăptuiesc cu adîncă încre­dere opera mare a construirii unei vieți noi, trans­formând țara intr-un uriaș șantier. Ei urmează cu încredere politica justă a Partidului Muncitoresc Romin și a guvernului Republicii Populare Romî­­­­ne, dezvoltînd economia națională și îmbogățind zi de zi, cu noi valori patrimoniul nostru cultural. In­trăm in primul an al acelui de al doilea deceniu al Republicii noastre, intr-un nou an de muncă pașni­că, plini de încredere în destinele patriei noastre scumpe, în viitorul luminos pe care și-l hărăzește prin muncă spornică poporul român. Pășim pragul anului 1958 cu aceeași fermă convingere că vom întări mai departe alianța între clasa muncitoare și țărănimea muncitoare și vom adunei tot mai mult frățeasca colaborare și prietenie dintre poporul ro­mân și minoritățile naționale din patria noastră co­mună. Suntem­ siguri că harnicul nostru popor, talentat și gospodar, colaborînd și ajutîndu-se reciproc cu bunii săi prieteni și aliați din țările lagărului socia­list, in frunte cu Uniunea Sovietică, va dezvolta mai departe pe drumul socialismului, industria și agricultura țării noastre, ceea ce va duce la creș­terea neîntreruptă a bunăstării sale. Noi și tot mai valoroase cuceriri ale științei vor fi puse în slujba oamenilor muncii. Operele lite­rare și de artă izvorîte din dragostea pentru popor și inspirate din realitățile noi ale vieții noastre pe care o trăim acum din plin, vor contribui la ridi­carea nivelului cultural al maselor și la întărirea voinței oamenilor muncii de a-și mări eforturile pentru înflorirea patriei noastre. Suntem­ convinși că țările socialiste, marea noastră prietenă — Uniu­nea Sovietică, forțele iubitoare de pace din întreaga lume vor dobîndi și în acest an victorii însemnate în înfăptuirea celei mai scumpe năzuinți a omeni­rii — statornicirea unei păci trainice în lume și a convețuirii pașnice între popoare. Pentru viitorul luminos al iubitului nostru popor, pentru biruința păcii și a înțelegerii între toate ță­rile, permiteți-mi ca în această noapte a Anului Nou, să vă adresez tradiționala urare romînească: „LA MULȚI ANI!“. Prezidiul Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române DECRET pentru stabilirea datei alegerilor deputaților în sfaturile populare Prezidiul Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne decretează: Art­ unic. Data alegerii deputaților în sfaturile populare se stabi­lește pentru ziua de 2 martie 1958. Constituirea sfaturilor populare se va face după data de 11 martie­­ 358. Președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale Dr. PETRU GROZA București, la 2 ianuarie 1958. Nr. 1. Secretarul Prezidiului Marii Adunări Naționale GHEORGHE STOICA Bufetul de stat al Republicii Populare Romîne — un buget al păcii, în folosul oamenilor muncii Intre 27 și 29 decembrie 1957 s-au desfășurat lucrările celei de a două sesiuni a celei de a treia legislații a Marii Adunări Naționale a Repu­blicii Populare Romîne. Deputații, aleșii oamenilor muncii, cei care re­prezintă interesele acestora, au dez­bătut în aceste zile printre­ altele Raportul asupra proiectului bugetu­lui de stat al Republicii Populare Romîne pe anul 1958 prezentat de tov. Aurel Vijoli, ministrul Finan­țelor. Apoi Marea Adunare Națio­nal a votat luarea în considerație a proiectului ca o lege financiară a țării noastre. Supus apoi votului se­cret, Marea Adunare Națională a votat cu 402 voturi pentru și un vot contra legea pentru aprobarea buge­tului de stat al R.P.R. pe anul 1958. Primul articol al acestei legi con­sfințește : „Se aprobă bugetul de stat pe anul 1958 la venituri în sumă de 47.967 milioane lei și la cheltuieli în sumă de 47.167 milioane lei...“ Chiar de la primul articol al a­­cestei legi, fiecărui om al muncii i se umple inima de bucurie și de mândrie. Patria noastră nu mai este Romînia de altădată cînd bugetul său era mereu tributar, cînd balan­ța cheltuielilor întrecea pe cea a veniturilor. Astăzi, datorită politicii înțelepte a partidului și guvernului nostru și datorită eforturilor mari depuse de fiecare om al muncii la locul său de muncă, bugetul țării noastre este bugetul unei țări mereu prospere. Veniturile la bugetul de stat pe anul 1958 depășesc pe cele ale cheltuielilor cu 800 milioane lei. Dar nu numai prin asta e superior bugetul de stat al țării noastre față de timpurile cînd stăpînea burgheza­­moșierimea. Legea pentru aproba­rea bugetului de stat pe anul 1958 spune mai­­ departe la articolele 2 și 3 : „Veniturile bugetului de stat pe anul 1958 de la întreprinderile și organizațiile economice de stat și cooperatistice se stabilesc în sum­ă to­tală de 43.616 milioane lei“ . „Veni­turile bugetului de stat pe anul 1958, provenite din impozite și taxe de la populație, se stabilesc în sumă de 4.351 milioane lei“. Așadar orice om de bună credință și cu simțul realității își poate da seama ce diferență mare este între bugetul țării noastre și cel al ori­cărui stat burghez unde domnește capitalul, unde domnește proprieta­tea privată asupra mijloacelor de producție. Dacă în bugetele țărilor capitaliste capitolul veniturilor pro­venite din impozite și taxe de la populație se apropie uneori de cele­lalte venituri bugetare, și în special în cel al S.U.A., unde impozitele și taxele de la populație sunt extra­ordinar de mari, pentru întreținerea cursei înarmărilor și ducerea răz­boiului rece, veniturile bugetului de stat al țării noastre provenite din taxe și impozite de la populație e de 4.351 milioane lei față de 43.816 mi­lioane lei, în cea mai mare parte provenite de la întreprinderile și organizațiile economice de stat și cooperatistice. Așadar veniturile bu­getare provenite de la populație prin impozite și taxe constituie doar „0“ cîteva procente, față de cel provenit din economie și comerț. Mai mult, pentru continua dez­voltare și întărire a economiei na­ționale, pentru dezvoltarea indus­triei noastre, statul acordă din capi­tolul cheltuieli bugetare 26.505,3 mi­lioane lei, din care pentru finanța­rea investițiilor capitale 9.880,5 mi­lioane lei. Așadar politica statului nostru, politică dezbătută și apro­bată de marele sfat al țării, Marea Adunare Națională, corespunde în­­trutotul intereselor oamenilor mun­cii. Dezvoltarea pe mai departe a economiei țării noastre, prin inves­tițiile care se acordă și anul acesta, Va duce implicit la întărirea statu­lui nostru, la creșterea bunăstării, a nivelului material și cultural al celor ce muncesc. Un tablou mai concludent al po­liticii statului nostru, politicii con­forme cu interesele poporului, îl oferă capitolul 5 al acestei legi care se referă la finanțarea acțiunilor so­­cial-culturale pe anul 1958. Pen­tru finanțarea acțiunilor social­­culturale se aprobă din bugetul țării suma de 11.291,2 milioane lei din care : pentru asigurările sociale de stat 2.754 milioane lei, pentru în­­vățămînt 2.835,4 milioane, pentru dezvoltarea științei și culturii 932,5 milioane, pentru sănătate, cultură fi­zică și sport 2.597,4 milioane, pentru prevederi sociale 746,9 milioane, pentru plata alocației de stat pentru copii și a ajutorului familial de stat 1.425 milioane lei. Și această din urmă cifră e încă o dovadă a grijii pe care o poartă statul nostru ma­mei și copilului. Bugetul de stat al Republicii noas­tre se deosebește fundamental de bugetul oricărui stat capitalist prin trăsătură lui vădit pașnică. Capito­lul 7 al legii pentru aprobarea bu­getului de stat pe anul 1958 spune : „Cheltuielile bugetului de stat pe anul 1958 pentru apărarea statului se aprobă în sumă de 3.700 milioane Iel“. Raportat la capitolul cheltuieli din bugetul statului 3.700 milioane față de totalul cheltuielilor de 47.167 milioane, cheltuielile pentru întări­rea capacității de apărare a statului nostru, deci pentru armată, nu re­prezintă nici măcar un procent. Bugetul de stat al­ țării noastre este cu adevărat un buget al inte­reselor țării, al păcii. Bugetele țări­lor capitaliste și în­­ special, cel­ al S.U.A., criticat de însăși presa lor capitalistă, reprezintă procente care întrec în realitate mai mult de ju­mătate din întregul venit bugetar. Bugetele lor reprezintă interesele în­guste ale magnaților, ale trustme­­nilor dornici de războaie de expan­siune, dornici de a subjuga alte po­poare. Aceste bugete sunt în contra­dicție flagrantă cu interesele celor­lalte pături sociale, cu interesele în­­ ­Continuare in pag. a Il-aJ DECORĂRI cu prilejul celei de a zecea aniversări a proclamării Republicii Populare Romíne . ( Cu prilejul celei de a zecea a­­­niversări a proclamării Republicii­­ Populare Romíne, Prezidiul Marii­­ Adunări Naționale a conferit or­­dine și medalii ale Republicii­­) Populare Romíne unui mare nu­­­­­­măr de activiști de partid și de stat, muncitori, țărani muncitori, zi militari, tehnicieni, ingineri, invă­­­­­țători, profesori, oameni de știin­­yț­ță și artă pentru meritele lor deosebite in îndeplinirea sarcini­­­­lor date de partid, pentru activi­­vi­tatea deosebită depusă pa tabi­fi mai construcției de stat, econo­­­­mice, sociale, culturale și obștești. PRIMELE CONTRACTĂRI PE ANUL 1958 Colectiviștii din gospodăria colec­tivă Peștera au hotărît să contrac­teze cu D.C.A. Ciocîrlia pentru a­­nul 1958 cantitatea de 1.509 kg. li­nă, pentru care au și primit un a­­vans de 24.490 lei. De asemenea, ei au început să încheie contracte cu cooperativa pentru cerealele care vor fi predate în vara anului 1958 și care vor fi primite de ei pe baza zilelor-muncă. Printre primii care au contractat cereale este comunis­tul Anghel Alexandru, care a con­tractat 500 kg. grîu și 500 kg po­rumb. Exemplul lui a fost urmat și de colectivistul Petre Dima, care a contractat 200 kg. grîu și 200 kg. porumb și alții. CUCERZAN ELISABETA, coresp. Urmărind angajamentele colectivelor din cîteva Întreprinderi Cu cîteva luni în urmă, colectivele multor întreprinderi indus­triale din regiunea noastră și-au luat angajamente pentru a întîmpina ziua de 30 Decembrie cu frumoase realizări în producție. Acum, după sărbătorirea a 10 ani de la proclamarea Republicii Populare Romîne, sintem­ în măsură să arătăm felul în care angajamentele au fost tra­duse în fapte în cîteva unități industriale, în portul Constanța Participînd cu entuziasm la între­cerea socialistă ce s-a desfășurat în cinstea zilei de 30 Decembrie, colec­tivul de lucrători din Direcția regio­nală a navigației maritime Constan­ța a reușit să-și îndeplinească cu succes angajamentele. • După terminarea planului anual de producție — la data de 26 decem­brie a.c. — colectivul și-a depășit planul producției globale cu 18,19 la sută, în loc de 16 la sută, cu­ fusese angajamentul. • Planul operațiunilor de manipu­lări mărfuri pe întreg anul a fost de­pășit cu 3,18 la sută peste angaja­ment. • Planul de transporturi mariti­me a fost depășit cu 20 la sută, cifră care concretizează și angajamentul. • Planul de transporturi mariti­me la călători a fost depășit cu 48 la sută, în loc de 22 la sută cu­ pre­vedea angajamentul. • Productivitatea muncii a cres­cut cu 0,5 la sută față de angaja­ment, iar prețul de cost planificat la transporturi maritime de mărfuri a fost redus cu 20 la sută, în loc de 15 la sută.­­ S-au realizat acumulări socia­liste peste plan în valoare de 3.260.000 lei, în loc de 3.000.000 lei.­­ La realizarea și depășirea an­gajamentelor au contribuit următo­rii factori : îmbunătățirea indicilor tehnico-economici de utilizare a va­selor de transport, mărirea volumu­lui mărfurilor manipulate direct, re­ducerea timpului de staționare a va­selor la operațiuni de încărcare și descărcare și îmbunătățirea indice­lui de utilizare a capacității utilaje­lor portuare. La Șantierul naval maritim Constanța Sub îndrumarea comitetului de partid, colectivul de­ oameni ai mun­cii de la S.N.M.C. a tradus în viață angajamentele luate în cinstea celei de a 10-a aniversări a proclamării Republicii Populare Romîne. • Pe secții, producția globală pe anul 1957 a fost realizată după cum urmează : mecanică = 101,2 la sută, navală = 100,29 la sută, electrică == 100,5­ la sută, lemnoasă = 92,4 la sută. 9 In ultima perioadă, din cele 10 propuneri de inovații înregistrate la cabinetul tehnic, 7 au fost aplicate în­ producție. • In urma unei temeinice analize, conducerea întreprinderii și comite­tul sindical au stabilit că cele mai frumoase rezultate au fost obținute de secția mecanică, căreia i s-a de­cernat steagul roșu de fruntașă pe Șam­tier. La fabrica de ulei „Argus“ depunînd o muncă însuflețită, co­lectivul fabricii de ulei „Argus“ Con­stanța a reușit să-și îndeplinească planul anual la uleiurile comestibile la data de 13 august, la producția globală și la producția marfă la 22 august și la uleiurile brute la ? no­iembrie.­­ întregul colectiv a manifestat un viu interes pentru îndeplinirea angajamentelor pe care și le-a luat , după terminarea planului anual. Astfel, s-a reușit, să se producă 105.000 kg. uleiur­­ brute, față de 60.000 kg. cit prevedea angajamen­tul. ¤ La uleiurile comestibile s-a dat peste plan cantitatea de 180.000 kg., față de 70.000 kg. © Desfășurarea optimă a întrece­rii socialiste, urmărirea îndeplinirii sarcinilor pe locurile de muncă, a­­sistența tehnică pe locurile de mun­că, experimentarea cu succes a siste­mului îmbunătățit de salarizare, pre­cum și însuflețirea colectivului au asigurat aceste frumoase realizări. ORAȘUL COPIILOR I-a cerut voie mămicii să se joace prin curte. Era o zi de aci cărată primăvară de parcă nu ar fi fost în luna lui decembrie ci in plin martie cînd pe cimpuri încep să apară primii ghiocei. Mămica i-a dat voie după ce in prealabil i-a dat sfaturile nece­sare și l-a îmbrăcat cu o haină ceva mai groasă. Dacă a căpătat învoirea mamei, Gigel tentat de animația de pe stradă și-a permis să iasă din curte. Tocmai atunci o bătrînă se tot certa cu doi nepo­­ței care țineau cu orice preț să meargă și ei în orașul copiilor. — Nu se poate, acum , treabă dar altă dată am să avem vă­duc. Cele două gigălici erau im­posibil de împăcat. — Mergem acum puțin și gata, au zis copiii. Bătrîna atunci ca să-i împace și să scape din încurcătură a în­cercat să mintă. — Dar nu-i frumos copii acolo, ce să vedeți voi ? — Nu-i adevărat, nu-i adevă­rat, au strigat copiii într-un glas. Chiar tu bunicuța spuneai că a­­c­olo o să ne dăm în leagăn, o să vedem vulpi și urși, broscuțe uri­așe, castele ca-n povești și o să mergem și în trenulețul cela mic. — Bine, bine să mergem a­­tunci. Gigel a tras cu urechea. Auzi tu o adevărată lume basm. Ce-ar fi dacă s-ar lua de el după ei și s-ar duce acolo pu­și fin. E cald, e bine și s-ar alege cel mult cu o certă de la mămica lui dacă cumva ar prinde de ves­te. Dar n-o să prindă de veste. S-a hotărit repede. Ce putea să se intimple. S-a luat tipu­l după bă­­­trînica cu cei doi nepoți. Au ajuns curînd. Nu știu cum s-a făcut că tocmai la intrare s-a pierdut de bătrinică- A văzut pe Moș Gerilă acela mare chiar la intrare. S-a oprit in fața lui Moș Gerilă ca și cum ar fi vrut să-l întrebe. — Eu ce fac Moș Gerilă, unde mă duc ? Moș Gerilă cu tradiționalul sac in spate stătea nepăsător și par­că nepăsarea asta ar fi vrut să-i spună lui Gigel: —Mergi și tu unde poftești că orășul copiilor este destul de ma­re și apoi și distracții sunt destu­­e. In mintea lui de copil a cam nce­put să-i dea dreptate lui Moș Gerilă (bineînțeles la închipuitul răspuns al bătrinului). Și a por­nit-o pe o alee ușurel, ușurel aco­lo către firma aceea cu desene . Continuare în natr. a II-a>

Next