Dobrogea Nouă, februarie 1958 (Anul 11, nr. 2962-2985)
1958-02-01 / nr. 2962
2 piSICA^MPUIM lll^OTURILE POPULARE In regiunea noastră s-au terminat propunerile de candidați ai F. D. P. B Peste 286.000 cetățeni au participat la adunările pentru propunerile de candidați. ■ Au fost propuși 5.049 candidați ai F.D.P. ■ Peste 50 la sută din numărul candidaților propuși sunt membri de partid, candidați de partid și utemiști. ■ 675 candidați au fost propuși din rîndul naționalităților conlocuitoare. O dată cu ultimele adunări populare care au avut loc miercuri seara, în regiunea noastră s-a încheiat perioada propunerilor de candidați pentru alegerile de deputați în sfaturile populare care vor avea loc la 2 martie. În cadrul adunărilor obștești care au avut loc cu începere de la 15 ianuarie și la care au participat peste 286.000 alegători, au fost propuși 87 candidați ai F.D.P. pentru circumscripțiile electorale regionale, 386 candidați pentru circumscripțiile electorale raionale, 676 candidați pentru circumscripțiile electorale orășenești de subordonare regională și raională și 3.900 candidați pentru circumscripțiile electorale comunale. Dintre cei 5.049 candidați ai F.D.P. propuși, 3.763 sunt bărbați, iar restul femei , de asemenea 2.497 sînt membri și candidați de partid, iar 341 utemiști. Ținînd seamă de profesia lor de bază, în regiunea noastră au fost propuși drept candidați ai F.D.P. pentru alegerile de deputați în sfaturile populare 937 muncitori din întreprinderile industriale, din G.A.S. și S.M.T., ingineri și tehnicieni, 802 intelectuali și funcționari, 3.175 țărani muncitori colectiviști, 37 mici meseriași și cooperatori și 98 femei casnice. In afară de romîni, pentru alegerile de la 2 martie au mai fost propuși candidați ai F.D.P. 382 ruși și ucraineni și 293 aparținînd altor naționalități (turci, tătari, greci, armeni și maghiari). CANDIDATA CELOR zilele, mai ales cele de iarnă, se scurg în comuna Valea Rea fără prea multe întîmplări care ies din făgașul obișnuit. Oamenii, azi fără griji, se duc la colectivă ca să mai trebăluiască prin curte, grajduri sau magazie, iar seara dau o raită pe la cămin ca să asculte muzică, fapte din țară și străinătate ori unele sfaturi privitoare la o mai bună gospodărire a bunului lor înfrățit pe totdeauna. In aceste întîlniri, cei mai bătrîni povestesc despre trecut iar cei tineri lunecă înspre viitor, îmbrăcîndu-i în haina de vis la care le dă dreptul prezentul plin de roada brațelor lor voinice. Zile menite să fie încrestate adînc pe răbojul amintirii sînt mai rare, așa că, atunci cînd acestea vin, toată comuna e în neastîmpăr și dornică de a-și aduna și păstra ceva din ele. Nu e de mirare deci faptul că la 21 ianuarie, deși un cer de plumb se prăbușise peste Valea Rea, amenițînd-o cu o schimbare de vreme mai rea decit numele comunei, tot satul a venit la școală ca să ia parte la un eveniment de care așezarea de acolo avea să-și lege multe nădejdi de înflorire. Sosise ziua cînd trebuiau să-și propună candidatul lor pentru locul de deputat în sfatul raional. Li se făcuse știut din timp evenimentul, așa că putuseră chibzul în liniște asupra numelui omului care avea să unească toate glasurile la adunare. La drept vorbind, nici nu avuseseră nevoie de prea multă frămîntare, căci numele acesta venise pe buzele tuturor fără cine știe ce răgaz de gîndire. — Pe cine să propunem, dacă nu pe Vasilica ?! Am ales-o de trei ori și niciodată nu ne-am înșelat speranțele, spuseseră locuitorii. Femeilor nu le mai făcuse gura vorbind despre ea, ca despre o femeie care le-a ajutat în muncă, făcînd să se simtă și rostul lor în treburile obștești ale comunei, ca președintă a comitetului raional de femei. Și, pe urmă, trecutul ei de mizerie (orfană de la vîrsta de 12 ani, crescută cu greu) cine ar fi putut să-l înțeleagă mai cu inimă decit femeile, multe din ele trudite ca și ea ? — Nici nu mai încape vorbă că ea e cea mai bună și mai pricepută — reușise să se facă auzită câte una în roiul de glasuri care trecuse ca un vîrtej pe ulițele satului. — S-a priceput și se pricepe ea și la treburile sfatului de la raion, unde e vicepreședintă — își înălțase vocea o alta, bucuroasă. In sala școlii, unde abia 100 de oameni, își cuceriseră, încap cu multă greutate, locuri pe scaune și în picioare peste 125 de persoane. In această strîmtoare, unora le era greu să-i vadă bine la față pe toți cei 12 vorbitori ce s-au înlănțuit la cuvînt după propunerea candidatei Cristea Vasilica pentru circumscripția nr. 45, propunere făcută de către tov. Rădulescu Petre. Cei din sală îl cunoșteau și pe tov. Răduțoiu Nicolae, și pe Petcu Voicu, și pe Ileana Costache, și pe toți ceilalți care au arătat, în cuvinte bine cîntărite, tot ce-a înfăptuit candidata lor. Cînd s-a ridicat și tovarășa Vasilica în picioare, spre a mulțumi pentru încrederea ce o au în ea propunătorii, nu mai era nimeni în sală care să n-o vadă. Emoția era prea puternică spre a vorbi mult. Dar puținele vorbe ce le-a spus au ieșit din Inimă și au mers la inimă. Cînd a sfîrșit de vorbit, toți cei din sală au înțeles că hotărîrea lor de a renova șoseaua din comună și de a vedea satul, noaptea, scăldat în lumina lămpilor lui Ilici, va fi susținută. M. MARC după corespondența tov. Mitu Constantin DIN VALEA REA ir Consultînd listele de alegători (Urmare din pag. I-a) afluență. Cetățenii comunelor vin zilnic, fie cu treburi personale, fie special pentru a controla înscrierea numelui lor pe liste. Și cei mai mulți cetățeni intîlniți zilele acestea la sfaturile populare sînt din cea de a doua categorie. Iată-l pe bătrînul Tudor Stan, colectivist din comuna Cocargeaua. S-a oprit în fața listelor de alegători dar, ghinion , și-a uitat ochelarii și vederea fără aceștia e cam slabă. Noroc cu codana de alături pe nume Nedelcu Marin care-i vine numaidecît un ajutor. — Vreți să vă găsiți numele, moș Toldere ? — Da taică... — Ia uitați, aici sunteți ! Țineți minte numărul de ordine și fata rostește un număr pe care bătrînul încearcă să-l memoreze pînă va ajunge acasă, unde unul din nepoți i-l va scrie în colțul calendarului. Tractoristul Marcel Gheorghe de la S. M. T. Hagieni votează pentru prima dată. El a fost trecut în listele de alegători din comuna Sudiți, de unde este de fel. In dimineața afișării listelor el și-a făcut timp pentru a-și putea îndeplini această datorie cetățenească. Asemenea lui, a procedat și Călugăru Petre de la S. M. T. Gura Ialomiței care a verificat printre primii listele de alegători afișate la sfatul popular. Și, făcînd o medie, circa 17.000 de cetățeni din toate colțurile raionului Fetești au procedat la fel, trecînd pe la centrele de afișare și verificîndu-și înscrierea numelor lor în listele de alegători. Cu toții au făcut această treabă conștienți că ea este o datorie cetățenească a fiecăruia, care nu trebuie amînată. VIOREL CHIURTU Din activitatea a două dispensare veterinare Din grija partidului și a guvernului pentru dezvoltarea sectorului zootehnic, care este în măsură să aducă venituri însemnate țărănimii muncitoare, a fost organizată o întreagă rețea de dispensare veterinare. Așa a luat ființă de exemplu un dispensar în comuna Mahmudia și altul în Niculițel, raionul Tulcea. Ducînd o activitate de propagandă sanitarveterinară susținută, medicul veterinar Ilie Ion, de la primul dispensar, a reușit să convingă pe țăranii muncitori să-și aducă animalele pentru consultații, tratamente, ceea ce a făcut să scadă numărul de îmbolnăviri și mai ales de mortalități. In anul 1957, dispensarul veterinar din Mahmudia a reușit să efectueze 424 consultații la animale, acțiunile veterinare au fost depășite față de plan cu 42 la sută, ceea ce a dus la completa lichidare a epizotiilor. Față de anul 1956, volumul acțiunilor este cu 25 la sută mai mare. In timp ce la dispensarul din Mahmudia se înregistrează succese însemnate, la dispensarul veterinar din Niculițel, datorită lipsei de preocupare din partea medicului veterinar Ciupercă Gheorghe și a tehnicianului veterinar Cineu Eugen, acțiunile sanitar-veterinare nu se realizează, deși dispensarul dispune de aceleași posibilități. Este semnificativ faptul că în anul 1957, în circumscripția respectivă, s-au efectuat numai 183 de consultații la animale, iar la alte acțiuni realizările sunt de asemenea sub posibilități. AXENTE VIRGIL, coresp. Ziarul ajută Slaba activitate sportivă din orașul Babadag a constituit însuși subiectul articolului „La Babadag se face sport ?“ publicat în ziarul „Dobrogea nouă” nr. 2.948. Ca răspuns la adresa trimisă de redacție forurilor competente, comitetul raional de organizare U. C. F. S. Istria a înaintat acesteia o notă din care reies măsurile pentru îmbunătățirea activității sportive în localitate. Astfel, prin colectivul sportiv „Victoria“ din oraș, la Casa raională de cultură se organizează în fiecare seară concursuri de șah pentru participanții la spartachiada de iarnă a tineretului. Aici sînt puse la dispoziția amatorilor 6 mese de șah cu piesele respective. ► Pînă în prezent în concursurile organizate în cadrul spartachiadei de iarnă se întrec un număr de 52 tineri. De asemenea s-a hotărît ca împreună cu conducerea colectivului sportiv „Victoria“ U. C. F. S. Istria să organizeze competiții sportive în fiecare duminică în cadrul spartachiadei de iarnă a tineretului și în cinstea alegerilor de deputați în sfaturile populare. Pe lingă acestea U. C. F. S.-ul Istria a luat legătură cu conducerea P. T. T. R. pentru ca clubul sportiv al poștei să fie dat în folosința tuturor acelora care doresc să activeze într-una din ramurile sportive de sală. In luptă cu zăpada Acțiunea de dezăpezire a liniilor ferate In urma căderii din plin a zăpezii în ultimele zile liniile din stația port-Constanța au fost complet înzăpezite, mai ales cele din triajul stației. Acest lucru a făcut ima posibilă orice mișcare trenurilor. Pentru dezăpezire, trebuiau forțe. O dată însă cu încetarea viscolului, atenția tuturor, scopul fiecărui lucrător de la această stație era dezăpezirea liniilor pentru ca activitatea de introducere sau scoatere a vagoanelor de la dane să nu fie întreruptă. Alături de ceferiști și-au unit eforturile mai toate echipele de muncitori de la D.R.N.M. care au lucrat neobosit și cu spor, reușindu-se ca numai după cîteva ore să se scoată vagoanele înzăpezite și să se deschidă linia pentru altele, în mod special spre dana 16. O muncă deosebită a depus partida șefului de manevră Alexe Ion, compusă din manevranții D. Mihai și Putină Virgil care au dezăpezit din proprie inițiativă spațiul din triaj, care era complet înzăpezit, și două macazuri pe linia de prelungire a triajului mare. Acest exemplu este demn de lăudat. MIHAI PĂCURARU, coresp. In cartierul Tăbăcărie Acțiunea de dezăpezire a continuat zilele acestea și în cartierele orașului nostru. In cartierul Tăbăcărie, din cauza depunerilor abundente de zăpadă, pe numeroase străzi circulația a fost întreruptă. Mobilizați de deputați sau de delegatele de stradă, pe unele străzi cetățenii au și terminat acțiunea de dezăpezire, făcînd astfel liberă circulația pietonilor și a vehiculelor. Se întunecase de mult cînd un grup de peste 20 cetățeni de pe strada „Războieni“ au asvîrlit ultimele lopeți de zăpadă, străpungînd cel din urmă val de peste un metru și jumătate ce împiedica legătura cu bulevardul V. I. Lenin. Au muncit cu sîrg în dupăamiaza acelei zile soții Cristina și Ilie Anton, Aneta și Constantin Bondar, Ana Hess, N. Zaharia, S. Silvia, Olga Diminov, Aurica Radu, Martin Noghi cu soția și alții. Circulația a fost restabilită și pe străzile N. Filipescu, Donea Simo și altele din acest cartier. In comune și pe șoselele raionului Istria In raionul Istria, aproape 6.000 de cetățeni au participat zilele acestea la acțiunea de dezăpezire a comunelor și de restabilire a circulației pe șoselele raionului. 130 de cetățeni din comuna Slava Cercheză au dezăpezit pe o lungime de 9 km. șoseaua de legătură cu Babadagul, iar alți 500 cetățeni din Jurilofca au curățat de zăpadă 9 km. pe șoseaua dinspre satul Lunca. In comunele Mihai Viteazu și Babadag, tractoriștii de la S.M.T.uri au sprijinit din plin acțiunea de dezăpezire, ieșind cu tractoarele atît pe străzile comunelor cit și pe șosele. In total, în raionul Istria au fost curățați cu participarea maselor de cetățeni 135 km. șosele, circulația între comune fiind astfel restabilită. DOBROGEÄ NOUfl Fír, 2962 | Conferința de alegere a comitetului de femei din raionul Istria Zilele trecute la Babadag a avut loc conferința de alegere a comitetului femeilor din raionul Istria la care au participat aproape 250 de delegate și invitate din cuprinsul raionului. Cu acest prilej a fost subliniat aportul prețios al femeilor din raion la întărirea economico-organizatorică gospodăriilor agricole colective, la înfrumusețarea comunelor și satelor, la buna desfășurare a activității cooperativelor de consum etc. De pildă, femeile din comuna Fîntînele au desfășurat o bogată activitate de lămurire a colectiviștilor asupra avantajelor ce se au dacă contractează surplusul de cereale cu statul, reușind să convingă, un mare număr de colectiviști pentru a încheia contracte. In cursul lunii ianuarie s-au contractat 7 vagoane porumb din care o bună parte a și fost livrat Bazei de recepție din Cogealac. Datorită activității depuse de femei, la Sarichio funcționează 30 grupe de citit, 150 femei din Jurilofca sînt abonate la revistele „Femeia“ și „Săteanca”. Ca urmare a activității femeilor din circumscripția electorală nr. 4 din Mihai Viteazu, numai într-o singură zi colectivele au vîndut la achiziții cooperativei de consum 15 păsări, 70 kg. grîu, 150 kg. porumb, 600 ouă și alte produse. La Tariverde 40 de copii iar la Babadag 46 au fost ajutați cu îmbrăcăminte și încălțăminte pentru iarnă în urma acțiunilor organizate de comitetele comunale ale femeilor. Asemenea exemple sînt destul de numeroase în raionul Istria, femeile dovedind o dată mai mult că, alături de bărbați, își aduc toată contribuția lor la îndeplinirea sarcinilor trasate de partid și guvern. Nume ca ale tovarășelor Floarea Donciu, colectivistă din satul „6 Martie", în vîrstă de 57 ani, care a realizat anul trecut 160 zile-muncă, Maria Călău din Tauriverde, Nicolai Elena din Fîntînele și ale altora, sînt acum cunoscute în tot raionul Istria. La discuțiile care au urmat după prezentarea dării de seamă, privind activitatea comitetului organizatoric al femeilor din raion, s-au înscris aproape 30 de femei care, în afară de problemele ridicate, legate de munca și activitatea ce se desfășoară în curprinsul raionului, și-au arătat atașamentul lor față de Hotărîrea Biroului Politic al C.C. al P.M.R. cu privire la organizarea femeilor, dragostea și voința lor de a munci pentru înfăptuirea acestei hotărîri. ..Viața pe care o trăiesc eu acum — a spus printre altele Maria Cernadirca, colectivistă din Jurilofca, candidată în alegerile de deputați ce vor avea loc la 2 martie pentru sfatul popular raional — se deosebește ca de la cer la pămint de cea din trecut. Am 9 copii și fost funt sănătoși, bine îmbrăcați și eu sînt fericită. Cu întreaga familie din prestat anul trecut la gospodăria colectivă 800 zile-muncă pentru care am primit mai mult de 8.000 kg. produse. Acum avem casa îmbelșugată și în viitor, muncind și mai departe pentru întărirea economico-organizatorică a gospodăriei colective sînt sigură că vom trăi din ce în ce mai bine". La discuții au mai luat cuvîntul Ioana Ursu din comuna Ceamurlia de Jos, Zulfi Orzacal din Babadag, Ioana’ Vintu din Baia, Niculina Radu din Mihai Viteazu și multe altele. Trecînd la alegerea comitetului raional al femeilor format din 51 tovarășe, participantele la conferința femeilor din raionul Istria au propus pe cele mai harnice și mai merituoase din rîndul lor. Din biroul comitetului fac parte tov. Elena Ignat, președintă, Radu Niculina, secretară, Eugenia Zavarniuc și Florica Ștefan, vicepreședinte. In planul de măsuri al comitetului raional al femeilor, îmbogățit cu prețioasele propuneri făcute de cele care au luat cuvîntul, sînt prevăzute măsuri pentru ridicarea nivelului politic și cultural al femeilor, mobilizarea și antrenarea acestora de a participa, în întîmpinarea alegerilor de deputați în sfaturile populare și a zilei de 8 Martie, la lupta pentru întărirea neîncetată a gospodăriilor agricole colective din raionul Istria, la înfrumusețarea comunelor și satelor, îmbunătățirea activității cooperației de consum etc. N. C, Duminică 2 februarie 1958 PROGRAMUL I 6.00 2A de odihnă cu voie bună. 6.30 Buletin de știri. 6.40 Muzică ușoară. 7.00. Emisiune agrară. 7.10 Cîntece despre patrie de compozitori sovietici. 7.30 „In slujba patriei“. 8.00 „„Recreația mare“. 8.20 Teatru la microfon pentru copii. 9.20 Anunțuri și muzică. 9.30 „Ghid muzical“. 9.50 Muzică. 10.00 „De toate, pentru toți“. 11.00 Muzică din operete. 11.30 Revista presei. 11.45 Cîntece jocuri populare românești. 12.30 Mușizică de estradă. 13.00 Buletin de știri și buletin meteorologic. 13.15 Interpreți de muzică ușoară. 13.45 Cotele apelor Dunării. 14.00 Cîntă orchestra de muzică populară Radio. 14.30 „Cu zîmbetul pe buze“. 15.15 Muzică. 16.00 Muzică populară romînească. 16.30 Jurnalul satelor. 17.10 Muzică ușoară romînească. 17.40 Mari interpreți. 18.00 „Drumeții veseli“. 18.30 Melodii populare romînești. 19.00 Buletin de știri. 19.05 Teatru la microfon . Premieră „IDOLUL ȘI ION ANAPODA“, comedie amară de George Mihail Zamfirescu. 20.50 Muzică de dans. 22.00 Buletin de știri, sport și buletin meteorologic. 22.30 „Din comoara folclorului nostru“. 23.00 Muzică de dans. 23.52—23.55 Buletin de știri. PROGRAMUL II 7.00 Concert de dimineață. 7.40 Muzică pentru fanfară. 7.50 Buletin de știri. 8.00 Muzică populară romînească. 8.30 Emisiune pentru studenți. 9.30 Cîintece. 9.45 Revista presei străine. 9.55 Muzică distractivă. 10.20 Prelucrări de folclor ale compozitorilor noștri. 10.50 Transmisiune din sala Ateneului a concertului simfonic al orchestrei Filarmonica de stat din Cluj. 13.00 Melodii lăutătărești. 13.30 Anunțuri și muzică. 13.40 Din cîntecele tineretului nostru. 14.00 Buletin de știri și buletin meteorologic. 14.15 Cîntă trio „Armonia“. 14.30 Soliști de muzică populară romînească. 15.15 Concert de estradă. 16.00 „Vorbește Moscova !“ 16.30 Cîntă Corul uzinelor „Mao Tze dun“. 17.00 Rapsodii de Liszt. 17.30 Din muzica popoarelor. 18.00 Muzică de estradă. 18.30 „Odă pămîntului meu“. 19.00 Concert de muzică populară romînească. 19.30 Muzică ușoară imprimată pe discuri „Electrecord“. 20.00 Buletin de știri. 20.05 Cîntece. 20.20 Muzică de dans. 20.50 Pagini de satiră și umor. 21.05 Program pentru iubitorii de romanțe. 21.35 Cîntă Maurice Chevalier. 22.00 Muzică de dans. 23.00 Buletin de știri, sport și buletin meteorologic. 23.10—24.00 „Theodor Rogalski, compozitor și interpret“. *♦ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] EGALI ÎN DREPTURI Eliberarea țării noastre de către glorioasa Armată Sovietică a dat posibilitate forțelor patriotice și democratice, conduse de Partidul Comunist Român, să cucerească un regim de democrație populară. Aplicînd învățătura marxistă care spune că : „nu poate fi liber un popor care asuprește alte popoare“ și că mișcarea naționalităților asuprite trebuie îndrumată pe făgașul luptei revoluționare, împotriva burgheziei și moșierimii, partidul nostru a fost stegarul neclintit al luptei împotriva asupririi rasiale și naționale — organizatorul prieteniei între poporul român și masele muncitoare ale minorităților naționale — demascînd fără întrerupere, cu cea mai mare vigoare, ticăloasa agitație șovină și naționalistă organizată de regimurile burghezo-moșierești. Această agitație s-a dus cu scopul vădit de a dezbina rîndurile clasei muncitoare. Politica justă a partidului față de naționalitățile conlocuitoare a putut fi aplicată în viață după 6 Martie 1945, creîndu-se premisele adevăratei egalități între cetățeni, fără o deosebire de naționalitate, pentru realizarea cărora Partidul Comunist Român a luptat și a dat jertfe grele decenii de-a rîndul. Guvernul dr. Petru Groza, instaurat la 6 Martie 1945, elaborează Statutul Naționalităților, primul act în istoria poporului român care proclama deplina egalitate în drepturi a cetățenilor, fără deosebire de naționalitate sau rasă. La conferința națională a Partidului Comunist Român din octombrie 1945, tov. Gh. Gheorghiu-Dej a arătat că : „Naționalitățile conlocuitoare din Romînia se găsesc pentru prima dată în istoria politică a țării în fața unui guvern, care proclamă deschis absoluta lor egalitate în drepturi și îndatoriri“. Luptînd pentru lichidarea oricăror urme de discriminări naționale și pentru înfăptuirea unei egalități depline între poporul român și naționalitățile conlocuitoare, partidul elaborează în 1948 un document istoric în ceea ce privește rezolvarea problemei naționale, Rezoluția Biroului Politic al C.C. al P.M.R., în care se trasează ca o sarcină principală pentru comuniști lupta împotriva naționalismului burghez și mobilizarea maselor naționalităților conlocuitoare în lupta pentru pace și socialism. Astăzi, toți oamenii muncii din țara noastră, indiferent de naționalitate, sînt strînși uniți în jurul partidului care conduce cu mină sigură întregul popor muncitor și cimentează unitatea frățească a poporului român cu minoritățile naționale — chezășia dezvoltării patriei noastre. Oamenii muncii romîni și minoritățile naționale compară cu îndreptățită mîndrie și satisfacție regimul lor de astăzi cu regimul de suferință, de batjocură și umilință la care îi osîndiseră burghezia și moșierimea. In Republica Populară Romina oamenii muncii din rîndul minorităților naționale se bucură de toate drepturile și libertățile democratice, participă la conducerea treburilor de stat, economice și culturale deopotrivă cu oamenii muncii romîni. Mii și unii dintre ei au fost aleși deputați, asesori populari, sunt ofițeri, directori de întreprinderi etc. Pe temeiul Constituției R.P.R. orice manifestație de șovinism, ură de rasă sau propagandă naționalistă este aspru pedepsită de lege. Oamenii muncii maghiari, ruși, ucraineni, tătari, turci și ai celorlalte naționalități conlocuitoare luptă azi umăr la umăr pentru înflorirea economică a patriei socialiste — R.P.R. Și în regiunea Constanța muncesc înfrățiți romîni, tătari, ucraineni, ruși, turci, bulgari etc., avind un singur scop : acela de a da patriei cit mai multe produse, cit mai bune și ci mai ieftine. Din rîndurile lor s-au ridicat muncitori de nădejde, fruntași în producție ca Halit Verel de la fabrica „Unirea“, Ela Silvia și Neazbid Amet de la fabrica „Munca“, Sait Murat și Ebru Sabri de la „Cimentul păcii“, pescari ca Feodorov Saraev din Sviștovca, Alexei Savlovski de la Sf. Gheorghe, Abduraman Seit, președintele G.A.C. ,Filimon Sîrbu“, raionul Negru Vodă, Sabin Emurla de la G.A.C. Cobadin și mulți alții care muncesc pentru înflorirea patriei noastre, pentru binele celor ce muncesc de la orașe și sate. Nici în vis n-au îndrăznit Toader Dumitru, Aii Memet Achip, Trofin Trofimov care pe vremuri se adăposteau sub cerul liber, iar în loc de plapumă se înveleau cu vintul tăios al stepei, să gîndească să ajungă între pereții caselor lor proprii, pe paturi cu arcuri, să aibă aparate de radio, să trăiască o viață adevărată. Dezvoltarea culturii minorităților naționale în anii puterii populare a cunoscut o amploare nemaiîntîlnită. Folclorul minorităților naționale este valorificat și nu de puține ori el a fost apreciat în cadrul diferitelor concursuri artistice. O rețea de școli de toate gradele, pînă la institute de învățămînt superior, asigură învățămîntul în limba maternă. Dacă în 1944 în Dobrogea nu exista nici o școală cu limba de predare a minorităților naționale, în anul 1950-1951 în regiunea Constanța funcționau 47 de școli tătare, 17 ucrainene, 9 turcești, 14 ruse, una armeană și una greacă. In prezent, numărul acestor unități a crescut la 107, cuprinzînd un număr de 6.184 elevi. Ucrainenii și rușii din Delta Dunării, tătarii și turcii din stepa dobrogeană, bulgarii din ținutul Babadagului, grecii din Sulina, oamenii de pe litoralul Mării Negre primesc astăzi cărți și învățătură în limba lor maternă. In cadrul căminelor culturale de la sate, în cluburi, case de cultură, naționalitățile conlocuitoare din regiunea Constanța au astăzi posibilitatea să-și manifeste nestingherit minunatul și variatul folclor, alături de folclorul poporului român. Dacă în trecut populația turcotătară, victima obscurantismului și a asupririlor, nu avea voie să evite în coruri mixte, bărbați și femei laolaltă, azi poți afla coruri mixte turcești sau tătărești, cum este cunoscutul lor cor mixt turco-tătar din Medgidia. Minunatele cîntece ucrainene ale pescarilor din deltă, prin corul Casei de cultură din Tulcea, s-au făcut cunoscute în toată țara cu ocazia concursurilor finale din ultimii ani. Tinerele colectiviste din Murighiol, interpretînd pe scena căminului cultural cunoscutul lor cîntec „Sabot“, transmit miilor de locuitori turci și tătari din satele dobrogene bucuria vieții noi, fericite și îmbelșugate, pe care naționalitățile conlocuitoare din regiunea Constanța și de pe întreg cuprinsul patriei noastre, alături de poporul român, o înfăptuiesc zi de zi și an de an, înfrățiți pe drumul unui viitor pașnic și luminos. Toate acestea sînt rezultatul cuceririlor dobîndite prin lupta dusă în comun de oamenii muncii romîni și ai minorităților naționale, sub conducerea partidului clasei muncitoare, pentru eliberarea națională și socială a poporului din patria noastră. Unitatea și frăția dintre oamenii muncii de toate naționalitățile se întăresc în toate domeniile, în lupta pentru ridicarea producției și a productivității muncii, pentru recolte bogate, pentru progresul economiei naționale și al culturii. Succesele dobîndite în dezvoltarea frăției dintre oamenii muncii romîni și cei de alte naționalități fac să turbeze de furie elementele capitaliste, care se străduiesc să stârnească vrajba națională pentru a lovi în opera de construire a socialismului. Pentru aceasta trebuie să demascăm naționalismul sub orice formă s-ar manifesta, să păzim ca lumina ochilor frăția poporului român cu minoritățile naționale, să lovim cu toată puterea în elementele dușmănoase, care încearcă să folosească veninoasa armă a naționalismului împotriva intereselor celor ce muncesc. S. TAVITIAN Buletin meteorologic Observatorul meteo-maritim Constanța comunică timpul probabil pentru regiunea Dobrogic, valabil pină la 1 februarie 1958, orele 20 . Vreme rece cu deosebire noaptea. Cerul mai mult noros. Vînt din nordvest și vest, slab. Temperatura se menține scăzută, fiind cuprinsă noaptea între minus 8 și minus 13 grade, iar ziua între minus 2 și plus 3 grade. Pîcă dimineața. Pentru următoarele trei zile: 2, 3 și 4 februarie 1958: Vreme cu încălzire ușoară. Cerul mai mult senin. Vînt slab din vest. Temperatura în creștere, oscilind intre plus 4 și minus 4 grade. Dimineața ceafă. Fabrica de ciment „Ideal" Cernavoda Angajează: 2 mecanici C.F.R. autorizați. Informații se pot lua la sediul fabricii. * ; DIRECȚIUNEA T ANUNȚ întreprinderea poligrafică din Constanța, b-dul Republicii nr. 9, angajează spre calificare in meseria de culegător manual fete în următoarele condițiuni: r- să aibă 7 clase elementare; r- să aibă vîrsta în jurul la 14 ani; ■ să fie stabile în Constanța. Pentru alte informații doritorii se vor adresa la întreprindere. DIRECȚIUNEA ppcppjppppppppppppc pc po ppo popo