Dobrogea Nouă, februarie 1958 (Anul 11, nr. 2962-2985)

1958-02-01 / nr. 2962

2 piSICA^MPUIM lll^OTURILE POPULARE In regiunea noastră s-au terminat propunerile de candidați ai F. D. P. B Peste 286.000 cetățeni au participat la adună­rile pentru propunerile de candidați. ■ Au fost propuși 5.049 candidați ai F.D.P. ■ Peste 50 la sută din numărul candidaților pro­puși sunt membri de partid, candidați de partid și utemiști. ■ 675 candidați au fost propuși din rîndul națio­nalităților conlocuitoare. O dată cu ultimele adunări populare care au avut loc miercuri seara, în regiunea noastră s-a încheiat perioada propunerilor de candidați pentru alegerile de deputați în sfaturile populare care vor avea loc la 2 martie. έn cadrul adunărilor obștești care au avut loc cu începere de la 15 ianuarie și la care au participat peste 286.000 alegători, au fost propuși 87 candidați ai F.D.P. pentru circumscripțiile electorale regio­nale, 386 candidați pentru circumscripțiile electorale raionale, 676 candidați pentru circumscripțiile elec­torale orășenești de subordonare regională și raio­nală și 3.900 candidați pentru circumscripțiile elec­torale comunale. Dintre cei 5.049 candidați ai F.D.P. propuși, 3.763 sunt bărbați, iar restul femei , de asemenea 2.497 sînt membri și candidați de partid, iar 341 utemiști. Ținînd seamă de profesia lor de bază, în regiunea noastră au fost propuși drept candidați ai F.D.P. pentru alegerile de deputați în sfaturile populare 937 muncitori din întreprinderile industriale, din G.A.S. și S.M.T., ingineri și tehnicieni, 802 intelec­tuali și funcționari, 3.175 țărani muncitori colecti­viști, 37 mici meseriași și cooperatori și 98 femei casnice. In afară de romîni, pentru alegerile de la 2 martie au mai fost propuși candidați ai F.D.P. 382 ruși și ucraineni și 293 aparținînd altor naționalități (turci, tătari, greci, armeni și maghiari). CANDIDATA CELOR zilele, mai ales cele de iarnă, se­­ scurg în comuna Valea Rea fără­­ prea multe întîmplări care ies din făgașul obișnuit. Oamenii, azi fără griji, se duc la colectivă ca să mai trebăluiască prin curte, grajduri sau magazie, iar seara dau o­ raită pe la cămin ca să asculte muzică, fapte din țară și străinătate ori u­­nele sfaturi privitoare la o mai bună gospodărire a bunului lor în­frățit pe totdeauna. In aceste întîlniri, cei mai bă­­trîni povestesc despre trecut iar cei tineri lunecă înspre viitor, îmbră­­cîndu-i în haina de vis la care le dă dreptul prezentul plin de roada brațelor lor voinice. Zile menite să fie încrestate adînc pe răbojul a­­mintirii sînt mai rare, așa că, a­­tunci cînd acestea vin, toată co­muna e în neastîmpăr și dornică de a-și aduna și păstra ceva din ele. Nu e de mirare deci faptul că la 21 ianuarie, deși un cer de plumb se prăbușise peste Valea Rea, amenițînd-o cu o schimbare de vreme mai rea decit numele co­munei, tot satul a venit la școală ca să ia parte la un eveniment de care așezarea de­ acolo avea să-și lege multe nădejdi de înflorire. Sosise ziua cînd trebuiau să-și pro­pună candidatul lor pentru locul de deputat în sfatul raional. Li se făcuse știut din timp evenimentul, așa că putuseră chibzul în liniște asupra numelui omului care avea să unească toate glasurile la adu­nare. La drept vorbind, nici nu avuseseră nevoie de prea multă frămîntare, căci numele acesta venise pe buzele tuturor fără cine știe ce răgaz de gîndire. — Pe cine să propunem, dacă nu pe Vasilica ?! Am ales-o de trei ori și niciodată nu ne-am înșelat spe­ranțele, spuseseră locuitorii. Femei­lor nu le mai făcuse gura vorbind despre ea, ca despre o femeie care le-a ajutat în muncă, făcînd să se simtă și rostul lor în treburile ob­ștești ale comunei, ca președintă a comitetului raional de femei. Și, pe urmă, trecutul ei de mizerie (or­fană de la vîrsta de 12 ani, cres­cută cu greu) cine ar fi putut să-l în­țeleagă mai cu inimă decit femeile, multe din ele trudite ca și ea ? — Nici nu mai încape vorbă că ea e cea mai bună și mai pricepu­tă — reușise să se facă auzită câte una în roiul de glasuri care trecu­se ca un vîrtej pe ulițele satului. — S-a priceput și se pricepe ea și la treburile sfatului de la raion, unde e vicepreședintă — își înălța­se vocea o alta, bucuroasă. In sala școlii, unde abia 100 de oameni, își cuceriseră, încap cu multă greutate, locuri pe scaune și în picioare peste 125 de persoa­ne. In această strîmtoare, unora le era greu să-i vadă bine la față pe toți cei 12 vorbitori ce s-au înlăn­țuit la cuvînt după propunerea can­didatei Cristea Vasilica pentru cir­cumscripția nr. 45, propunere fă­cută de către tov. Rădulescu Pe­tre. Cei din sală îl cunoșteau și pe tov. Răduțoiu Nicolae, și pe Petcu Voicu, și pe Ileana Costache, și pe toți ceilalți care au arătat, în cu­vinte bine cîntărite, tot ce-a în­făptuit candidata lor. Cînd s-a ridicat și tovarășa Va­silica în picioare, spre a mulțumi pentru încrederea ce­ o au în ea propunătorii, nu mai era nimeni în sală care să n-o vadă. Emoția era prea puternică spre a vorbi mult. Dar puținele vorbe ce le-a spus au ieșit din Inimă și au mers la inimă. Cînd a sfîrșit de vorbit, toți cei din sală au înțeles că hotărîrea lor de a renova șo­seaua din comună și de a vedea satul, noaptea, scăldat în lumina lămpilor lui Ilici, va fi susținută. M. MARC după corespondența tov. Mitu Constantin­ DIN VALEA REA ir Consultînd listele de alegători (Urmare din pag. I-a) afluență. Cetățenii comunelor vin zil­nic, fie cu treburi personale, fie spe­cial pentru a controla înscrierea nu­melui lor pe liste. Și cei mai mulți cetățeni intîlniți zilele acestea la sfa­turile populare sînt din cea de a doua categorie. Iată-l pe bătrînul Tudor Stan, co­lectivist din comuna Cocargeaua. S-a oprit în fața listelor de alegători dar, ghinion , și-a uitat ochelarii și ve­derea fără aceștia e cam slabă. No­roc cu codana de alături pe nume Nedelcu Marin care-i vine numaidecît un ajutor. — Vreți să vă găsiți numele, moș Toldere ? — Da taică... — Ia uitați, aici sunteți ! Țineți min­te numărul de ordine și fata rostește un număr pe care bătrînul încearcă să-l memoreze pînă va ajunge acasă, unde unul din nepoți i-l va scrie în colțul calendarului. Tractoristul Marcel Gheorghe de la S. M. T. Hagieni votează pentru pri­ma dată. El a fost trecut în listele de alegători din comuna Sudiți, de unde este de fel. In dimineața afișă­rii listelor el și-a făcut timp pentru a-și putea îndeplini această datorie cetățenească. Asemenea lui, a proce­dat și Călugăru Petre de la S. M. T. Gura Ialomiței care a verificat prin­tre primii listele de alegători afișate la sfatul popular. Și, făcînd o medie, circa 17.000 de cetățeni din toate colțurile raionului Fetești au procedat la fel, trecînd pe la centrele de afișare și verificîndu-și înscrierea numelor lor în listele de a­­legători. Cu toții au făcut această treabă conștienți că ea este o datorie cetățenească a fiecăruia, care nu tre­buie amînată. VIOREL CHIURTU Din activitatea a două dispensare veterinare Din grija partidului și a guvernului pentru dezvoltarea sectorului zootehnic, care este în măsură să aducă veni­turi însemnate țărăni­mii muncitoare, a fost organizată o întreagă rețea de dispensare ve­terinare. Așa a luat fi­ință de exemplu un dispensar în comuna Mahmudia și altul în Nicu­lițel, raionul Tul­­cea. Ducînd o activitate de propagandă sanitar­­veterinară susținută, medicul veterinar Ilie Ion, de la primul dis­pensar, a reușit să con­vingă pe țăranii mun­citori să-și aducă ani­malele pentru consul­tații, tratamente, ceea ce a făcut să scadă nu­mărul de îmbolnăviri și mai ales de mortali­tăți. In anul 1957, dis­pensarul veterinar din Mahmudia a reușit să efectueze 424 consulta­ții la animale, acțiuni­le veterinare au fost depășite față de plan cu 42 la sută, ceea ce a dus la completa li­chidare a epizotiilor. Față de anul 1956, vo­lumul acțiunilor este cu 25 la sută mai ma­re. In timp ce la dis­pensarul din Mahmu­dia se înregistrează succese însemnate, la dispensarul veterinar din Niculițel, datorită lipsei de preocupare din partea medicului veterinar Ciupercă Gheorghe și a tehnicia­nului veterinar Ci­neu Eugen, acțiunile sani­tar-veterinare nu se realizează, deși dispen­sarul dispune de ace­leași posibilități. Este semnificativ faptul că în anul 1957, în circum­scripția respectivă, s-au efectuat numai 183 de consultații la animale, iar la alte acțiuni rea­lizările sunt de aseme­nea sub posibilități. AXENTE VIRGIL, coresp. Ziarul ajută Slaba activitate sportivă din ora­șul Babadag a constituit însuși su­biectul articolului „La Babadag se face sport ?“ publicat în ziarul „Dobrogea nouă” nr. 2.948. Ca răs­puns la adresa trimisă de redacție forurilor competente, comitetul ra­ional de organizare U. C. F. S. Is­tria a înaintat acesteia o notă din care reies măsurile pentru îmbu­nătățirea activității sportive în lo­calitate. Astfel, prin colectivul sportiv „Victoria“ din oraș, la Casa raio­nală de cultură se organizează în fiecare seară concursuri de șah pentru participanții la spartachia­­da de iarnă a tineretului. Aici sînt puse la dispoziția amatorilor 6 mese de șah cu piesele respective. ► Pînă în prezent în concursurile or­ganizate în cadrul spartachiadei de iarnă se întrec un număr de 52 ti­neri. De asemenea s-a hotărît ca împreună cu conducerea colectivu­lui sportiv „Victoria“ U. C. F. S. Istria să organizeze competiții spor­tive în fiecare duminică în cadrul spartachiadei de iarnă a tineretu­lui și în cinstea alegerilor de de­putați în sfaturile populare. Pe lin­gă acestea U. C. F. S.-ul Istria a luat legătură cu conducerea P. T. T. R. pentru ca clubul sportiv al poștei să fie dat în folosința tu­turor acelora care doresc să acti­veze într-una din ramurile sporti­ve de sală. In luptă cu zăpada Acțiunea de dezăpezire a liniilor ferate In urma căderii din plin­ a zăpezii în ulti­mele zile liniile din stația port-Constanța au fost complet înză­pezite, mai ales cele din triajul stației. A­­cest lucru a făcut im­a posibilă orice mișcare trenurilor. Pentru dezăpezire, trebuiau forțe. O dată însă cu înce­tarea viscolului, aten­ția tuturor, scopul fie­cărui lucrător de la a­­ceastă stație era deză­­pezirea liniilor pentru ca activitatea de intro­ducere sau scoatere a vagoanelor de la dane să nu fie întreruptă. Alături de ceferiști și-au unit eforturile mai toate echipele de muncitori de la D.R.N.M. care au lu­crat neobosit și cu spor, reușindu-se ca numai după cîteva ore să se scoată vagoanele înzăpezite și să se des­chidă linia pentru al­tele, în mod special spre dana 16. O muncă deosebită a depus partida șefului de manevră Alexe Ion, compusă din m­ane­­vranții D. Mihai și Putină Virgil care au dezăpezit din proprie inițiativă spațiul din triaj, care era complet înzăpezit, și două ma­cazuri pe linia de pre­lungire a triajului mare. Acest exemplu este demn de lăudat. MIHAI PĂCURAR­U, coresp. In cartierul Tăbăcărie Acțiunea de dezăpe­zire a continuat zilele acestea și în cartierele orașului nostru. In cartierul Tăbăcă­rie, din cauza depune­rilor abundente de ză­padă, pe numeroase străzi circulația a fost întreruptă. Mobilizați de deputați sau de de­legatele de stradă, pe unele străzi cetățenii au și terminat acțiunea de dezăpezire, făcînd astfel liberă circulația pietonilor și a vehicu­lelor. Se întunecase de mult cînd un grup de peste 20 cetățeni de pe stra­da „Războieni“ au as­­vîrlit ultimele lopeți de zăpadă, străpun­gînd cel din urmă val de peste un metru și ju­mătate ce împiedica legătura cu bulevardul V. I. Lenin. Au mun­cit cu sîrg în după­­amiaza acelei zile so­ții Cristina și Ilie An­ton, Aneta și Constan­tin Bondar, Ana Hess, N. Zaharia, S. Silvia, Olga Diminov, Aurica Radu, Martin Noghi cu soția și alții. Circulația a fost res­tabilită și pe străzile N. Filipescu, Donea Si­­mo și altele din acest cartier. In comune și pe șoselele raionului Istria In raionul Istria, a­­proape 6.000 de cetă­țeni au participat zi­lele acestea la acțiunea de dezăpezire a comu­nelor și de restabilire a circulației pe șoselele raionului. 130 de cetă­țeni din comuna Slava Cercheză au dezăpezit pe o lungime de 9 km. șoseaua de legătură cu Babadagul, iar alți 500 cetățeni din Jurilofca au curățat de zăpadă 9 km. pe șoseaua din­spre satul Lunca. In comunele Mihai Viteazu și Babadag, tractoriștii de la S.M.T.­­uri au sprijinit din plin acțiunea de deză­pezire, ieșind cu trac­toarele atît pe străzile comunelor cit și pe șo­sele. In total, în raio­nul Istria au fost cu­rățați cu participarea maselor de cetățeni 135 km. șosele, circu­lația între comune fi­ind astfel restabilită. DOBROGEÄ NOUfl Fír, 2962 | Conferința de alegere a comitetului de femei din raionul Istria Zilele trecute la Babadag a avut loc conferința de alegere a comitetu­lui femeilor din raionul Istria la care au participat aproape 250 de delegate și invitate din cuprinsul raionului. Cu acest prilej a fost subliniat apor­tul prețios al femeilor din raion la întărirea economico-organizatorică gospodăriilor agricole colective, la în­­­frumusețarea comunelor și satelor, la buna desfășurare a activității coo­perativelor de consum etc. De pildă, femeile din comuna Fîntînele au des­fășurat o bogată activitate de lămu­rire a colectiviștilor asupra avantaje­lor ce se au dacă contractează sur­plusul de cereale cu statul, reușind să convingă, un mare număr de co­lectiviști pentru a încheia contracte. In cursul lunii ianuarie s-au contrac­tat 7 vagoane porumb din care o bună parte a și fost livrat Bazei de recepție din Cogealac. Datorită acti­vității depuse de femei, la Sarichio­ funcționează 30 grupe de citit, 150 fe­mei din Jurilofca sînt abonate la re­vistele „Femeia“ și „Săteanca”. Ca urmare a activității femeilor din circumscripția electorală nr. 4 din Mi­hai Viteazu, numai într-o singură zi colectivele au vîndut la achiziții coo­perativei de consum 15 păsări, 70 kg. grîu, 150 kg. porumb, 600 ouă și alte produse. La Tariverde 40 de copii iar la Babadag 46 au fost ajutați cu îm­brăcăminte și încălțăminte pentru iar­nă în urma acțiunilor organizate de comitetele comunale ale femeilor. A­­semenea exemple sînt destul de nu­meroase în raionul Istria, femeile do­vedind o dată mai mult că, alături de bărbați, își aduc toată contribuția lor la îndeplinirea sarcinilor trasate de partid și guvern. Nume ca ale to­varășelor Floarea Donciu, colectivis­tă din satul „6 Martie", în vîrstă de 57 ani, care a realizat anul trecut 160 zile-muncă, Maria Călău din Tau­riverde, Nicolai Elena din Fîntînele și ale altora, sînt acum cunoscute în tot raionul Istria. La discuțiile care au urmat după prezentarea dării de seamă, privind activitatea comitetului organizatoric al femeilor din raion, s-au înscris a­­proape 30 de femei care, în afară de problemele ridicate, legate de munca­ și activitatea ce se desfășoară în cur­­prinsul raionului, și-au arătat atașa­­­mentul lor față de Hotărîrea Biroului Politic al C.C. al P.M.R. cu privire la organizarea femeilor, dragostea și voința lor de a munci pentru înfăp­tuirea acestei hotărîri. ..Viața pe care o trăiesc eu acum — a spus printre altele Maria Cernadirca, colectivistă din Jurilofca, candidată în alegerile de deputați ce vor avea loc la 2 mar­tie pentru sfatul popular raional — se deosebește ca de la cer la pă­­mint de cea din trecut. Am 9 copii și fost funt sănătoși, bine îmbrăcați și eu sînt fericită. Cu întreaga familie d­in prestat anul trecut la gospodăria colectivă 800 zile-muncă pentru care am primit mai mult de 8.000 kg. pro­duse. Acum avem casa îmbelșugată și în viitor, muncind și mai departe pentru întărirea economico-organiza­torică a gospodăriei colective sînt si­gură că vom trăi din ce în ce mai bine". La discuții au mai luat cuvîn­­tul Ioana Ursu din comuna Ceamur­­lia de Jos, Zulfi Orzacal din Baba­dag, Ioana’ Vintu din Baia, Niculina­ Radu din Mihai Viteazu și multe al­­tele. Trecînd la alegerea comitetului ra­­ional al femeilor format din 51 tova­­­rășe, participantele la conferința fe­meilor din raionul Istria au propus pe cele mai harnice și mai merituoase din rîndul lor. Din biroul comitetului fac parte tov. Elena Ignat, preșe­dintă, Radu Niculina, secretară, Eu­genia Zavarniuc și Florica Ștefan, vicepreședinte. In planul de măsuri al comitetului raional al femeilor, îmbogățit cu prețioasele propuneri făcute de cele care au luat cuvîntul, sînt prevăzute măsuri pentru ridica­rea nivelului politic și cultural al fe­meilor, mobilizarea și antrenarea a­­cestora de a participa, în întîmpina­­rea alegerilor de deputați în sfaturile populare și a zilei de 8 Martie, la lupta pentru întărirea neîncetată a gospodăriilor agricole colective din raionul Istria, la înfrumusețarea co­munelor și satelor, îmbunătățirea ac­­tivității cooperației de consum etc. N. C, Duminică 2 februarie 1958 PROGRAMUL I 6.00 2A de odihnă cu voie bună. 6.30 Buletin de știri. 6.40 Muzică ușoară. 7.00. Emisiune agrară. 7.10 Cîntece despre patrie de compozitori sovie­tici. 7.30 „In slujba patriei“. 8.00 „„Recreația mare“. 8.20 Teatru la microfon pentru copii. 9.20 Anun­țuri și muzică. 9.30 „Ghid muzical“. 9.50 Muzică. 10.00 „De toate, pentru toți“. 11.00 Muzică din operete. 11.30 Revista presei. 11.45 Cîntece jocuri populare românești. 12.30 Mu­și­zică de estradă. 13.00 Buletin de știri și buletin meteorologic. 13.15 Interpreți de muzică ușoară. 13.45 Cotele apelor Dunării. 14.00 Cîntă orchestra de muzică populară Ra­dio. 14.30 „Cu zîmbetul pe buze“. 15.15 Muzică. 16.00 Muzică popu­lară romînească. 16.30 Jurnalul sa­telor. 17.10 Muzică ușoară romî­nească. 17.40 Mari interpreți. 18.00 „Drumeții veseli“. 18.30 Melodii populare romînești. 19.00 Buletin de știri. 19.05 Teatru la microfon . Pre­mieră „IDOLUL ȘI ION ANAPO­DA“, comedie amară de George Mi­hail Zamfirescu. 20.50 Muzică de dans. 22.00 Buletin de știri, sport și buletin meteorologic. 22.30 „Din comoara folclorului nostru“. 23.00 Muzică de dans. 23.52—23.55 Bule­tin de știri. PROGRAMUL II 7.00 Concert de dimineață. 7.40 Mu­zică pentru fanfară. 7.50 Buletin de știri. 8.00 Muzică populară romî­nească. 8.30 Emisiune pentru stu­denți. 9.30 Cîintece. 9.45 Revista pre­sei străine. 9.55 Muzică distractivă. 10.20 Prelucrări de folclor ale com­pozitorilor noștri. 10.50 Transmisiu­ne din sala Ateneului a concertului­­ simfonic al orchestrei Filarmonica de stat din Cluj. 13.00 Melodii lău­­tătărești. 13.30 Anunțuri și muzică. 13.40 Din cîntecele tineretului nos­tru. 14.00 Buletin de știri și buletin meteorologic. 14.15 Cîntă trio „Ar­monia“. 14.30 Soliști de muzică populară romînească. 15.15 Concert de estradă. 16.00 „Vorbește Mosco­va !“ 16.30 Cîntă Corul uzinelor „Mao Tze­ dun“. 17.00 Rapsodii de Liszt. 17.30 Din muzica popoarelor. 18.00 Muzică­ de estradă. 18.30 „Odă pămîntului meu“. 19.00 Concert de muzică populară romînească. 19.30 Muzică ușoară imprimată pe discuri „Electrecord“. 20.00 Buletin de știri. 20.05 Cîntece. 20.20 Muzică de dans. 20.50 Pagini de satiră și umor. 21.05 Program pentru iubitorii de roman­țe. 21.35 Cîntă Maurice Chevalier. 22.00 Muzică de dans. 23.00 Buletin de știri, sport și buletin meteoro­logic. 23.10—24.00 „Theodor Rogal­­ski, compozitor și interpret“. *♦ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] EGALI ÎN DREPTURI Eliberarea țării noastre de către glorioasa Armată Sovietică a dat posibilitate forțelor patriotice și de­mocratice, conduse de Partidul Co­munist Român, să cucerească un regim de democrație populară. Aplicînd învățătura marxistă care spune că : „nu poate fi liber un po­por care asuprește alte popoare“ și că mișcarea naționalităților asuprite trebuie îndrumată pe făgașul luptei revoluționare, împotriva burgheziei și moșierimii, partidul nostru a fost stegarul neclintit al luptei împotri­va asupririi rasiale și naționale — organizatorul prieteniei între po­porul român și masele muncitoare ale minorităților naționale — de­­mascînd fără întrerupere, cu cea mai mare vigoare, ticăloasa agita­ție șovină și naționalistă organizată de regimurile burghezo-moșierești. Această agitație s-a dus cu scopul vădit de a dezbina rîndurile clasei muncitoare. Politica justă a partidului față de naționalitățile conlocuitoare a pu­tut fi aplicată în viață după 6 Mar­tie 1945, creîndu-se premisele ade­văratei egalități între cetățeni, fără o deosebire de naționalitate, pentru realizarea cărora Partidul Comunist Român a luptat și a dat jertfe grele decenii de-a rîndul. Guvernul dr. Petru Groza, instaurat la 6 Martie 1945, elaborează Statutul Naționali­tăților, primul act în istoria po­porului român care proclama depli­na egalitate în drepturi a cetățeni­lor, fără deosebire de naționalitate sau rasă. La conferința națională a Parti­dului Comunist Român din octom­brie 1945, tov. Gh. Gheorghiu-Dej a arătat că : „Naționalitățile conlo­cuitoare din Romînia se găsesc pen­tru prima dată în istoria politică a țării în fața unui guvern, care proclamă deschis absoluta lor ega­litate în drepturi și îndatoriri“. Luptînd pentru lichidarea oricăror urme de discriminări naționale și pentru înfăptuirea unei egalități de­pline între poporul român și națio­nalitățile conlocuitoare, partidul elaborează în 1948 un document is­toric în ceea ce privește rezolvarea problemei naționale, Rezoluția Bi­roului Politic al C.C. al P.M.R., în care se trasează ca o sarcină prin­cipală pentru comuniști lupta îm­potriva naționalismului burghez și mobilizarea maselor naționalităților conlocuitoare în lupta pentru pace și socialism. Astăzi, toți oamenii muncii din țara noastră, indiferent de naționa­litate, sînt strînși uniți în jurul partidului care conduce cu mină si­gură întregul popor muncitor și ci­mentează unitatea frățească a po­porului român cu minoritățile na­ționale — chezășia dezvoltării pa­triei noastre. Oamenii muncii ro­mîni și minoritățile naționale com­pară cu îndreptățită mîndrie și sa­tisfacție regimul lor de astăzi cu regimul de suferință, de batjocură și umilință la care îi osîndiseră bur­ghezia și moșierimea. In Republica Populară Romina oamenii muncii din rîndul minori­tăților naționale se bucură de toate drepturile și libertățile democratice, participă la conducerea treburilor de stat,­­ economice și culturale deopotrivă cu oamenii muncii ro­mîni. Mii și unii dintre ei au fost aleși deputați, asesori populari, sunt ofițeri, directori de întreprinderi etc. Pe temeiul Constituției R.P.R. orice manifestație de șovinism,­ ură de rasă sau propagandă naționalistă este aspru pedepsită de lege. Oamenii muncii maghiari, ruși, ucraineni, tătari, turci și ai celor­lalte naționalități conlocuitoare luptă azi umăr la umăr pentru în­florirea economică a patriei socia­liste — R.P.R. Și în regiunea Constanța mun­cesc înfrățiți romîni, tătari, ucrai­neni, ruși, turci, bulgari etc., avind un singur scop : acela de a da pa­triei cit mai multe produse, cit mai bune și ci­ mai ieftine. Din rîndurile lor s-au ridicat muncitori de nădejde, fruntași în producție ca Halit Verel de la fa­brica „Unirea“, Ela Silvia și Neaz­­bid Amet de la fabrica „Munca“, Sait Murat și Ebru Sabri de la „Ci­mentul păcii“, pescari ca Feodorov Saraev din Sviștovca, Alexei Sav­­lovski de la Sf. Gheorghe, Abdura­­man Seit, președintele G.A.C. ,­Fi­li­mo­n Sîrbu“, raionul Negru Vodă, Sabin Emurla de la G.A.C. Cobadin și mulți alții care muncesc pentru înflorirea patriei noastre, pentru bi­nele celor ce muncesc de la orașe și sate. Nici în vis n-au îndrăznit Toader Dumitru, Aii Memet Achip, Trofin Trofimov care pe vremuri se adă­posteau sub cerul liber, iar în loc de plapumă se înveleau cu v­intul tăios al stepei, să gîndească să a­­jungă între pereții caselor lor pro­prii, pe paturi cu arcuri, să aibă aparate de radio, să trăiască o via­ță adevărată. Dezvoltarea culturii minorităților naționale în anii puterii populare a cunoscut o amploare nemaiîntîl­­nită. Folclorul minorităților națio­nale este valorificat și nu de pu­ține ori el a fost apreciat în cadrul diferitelor concursuri artistice. O rețea de școli de toate gradele, pînă la institute de învățămînt superior, asigură învățămîntul în limba ma­ternă. Dacă în 1944 în Dobrogea n­u e­­xista nici o școală cu limba de pre­dare a minorităților naționale, în anul 1950-1951 în regiunea Constan­ța funcționau 47 de școli tătare, 17 ucrainene, 9 turcești, 14 ruse, una armeană și una greacă. In prezent, numărul acestor unități a crescut la 107, cuprinzînd un număr de 6.184 elevi. Ucrainenii și rușii din Delta Du­nării, tătarii și turcii din stepa do­brogeană, bulgarii din ținutul Ba­­badagului, grecii din Sulina, oame­nii de pe litoralul Mării Negre pri­mesc astăzi cărți și învățătură în limba lor maternă. In cadrul căminelor culturale de la sate, în cluburi, case de cultură, naționalitățile conlocuitoare din re­giunea Constanța au astăzi posibi­litatea să-și manifeste nestingherit minunatul și variatul folclor, ală­turi de folclorul poporului român. Dacă în trecut populația turco­­tătară, victima obscurantismului și a asupririlor, nu avea voie să evite în coruri mixte, bărbați și femei laolaltă, azi poți afla coruri mixte turcești sau tătărești, cum este cu­noscutul lor cor mixt turco-tătar din Medgidia. Minunatele cîntece ucrainene ale pescarilor din deltă, prin corul Ca­sei de cultură din­­ Tulcea, s-au fă­cut cunoscute în toată țara cu oca­zia concursurilor finale din ultimii ani. Tinerele colectiviste din Muri­­ghiol, interpretînd pe scena cămi­nului cultural cunoscutul lor cîn­­tec „Sabot“, transmit miilor de lo­cuitori turci și tătari din satele do­brogene bucuria vieții noi, fericite și îmbelșugate, pe care naționalită­țile conlocuitoare din regiunea Con­stanța și de pe întreg cuprinsul pa­triei noastre, alături de poporul ro­mân, o înfăptuiesc zi de zi și an de an, înfrățiți pe drumul unui vii­tor pașnic și luminos. Toate acestea sînt rezultatul cu­ceririlor dobîndite prin lupta dusă în comun de oamenii muncii romîni și ai minorităților naționale, sub conducerea partidului clasei mun­citoare, pentru eliberarea națională și socială a poporului din patria noastră. Unitatea și frăția dintre oamenii muncii de toate naționalitățile se întăresc în toate domeniile, în lupta pentru ridicarea producției și a pro­ductivității muncii, pentru recolte bogate, pentru progresul economiei naționale și al culturii. Succesele dobîndite în dezvoltarea frăției din­tre oamenii muncii romîni și cei de alte naționalități fac să turbeze de furie elementele capitaliste, care se străduiesc să stârnească vrajba na­țională pentru a lovi în opera de construire a socialismului. Pentru aceasta trebuie să demas­­căm naționalismul sub orice formă s-ar manifesta, să păzim ca lumina ochilor frăția poporului român cu minoritățile naționale, să lovim cu toată puterea în elementele dușmă­noase, care încearcă să folosească veninoasa armă a naționalismului împotriva intereselor celor ce mun­cesc. S. TAVITIAN Buletin meteorologic Observatorul meteo-maritim Con­stanța comunică timpul probabil pen­tru regiunea Dobrogic, valabil pină la 1 februarie 1958, orele 20 . Vreme rece cu deosebire noaptea. Cerul mai mult noros. Vînt din nord­­vest și vest, slab. Temperatura se menține scăzută, fiind cuprinsă noap­tea între minus 8 și minus 13 grade, iar ziua între minus 2 și plus 3 gra­de. Pîc­ă dimineața. Pentru următoarele trei zile: 2, 3 și 4 februarie 1958: Vreme cu încălzire ușoară. Cerul mai mult senin. Vînt slab din vest. Temperatura în creștere, oscilind in­tre plus 4 și minus 4 grade. Diminea­ța ceafă. Fabrica de ciment „Ideal" Cernavoda Angajează: 2 mecanici C.F.R. autorizați. Informații se pot lua la sediul­­ fabricii. * ; DIRECȚIUNEA T ANUNȚ întreprinderea poligrafică din Constanța, b-dul Republicii nr. 9, angajează spre calificare in me­seria de culegător manual fete în următoarele condițiuni: r- să aibă 7 clase elementare; r- să aibă vîrsta în jurul la 14 ani; ■­ să fie stabile în Constanța. Pentru alte informații doritorii se vor adresa la întreprindere.­­ DIRECȚIUNEA ppcppjppppppppppppc pc po ppo popo

Next