Dobrogea Nouă, martie 1958 (Anul 11, nr. 2986-3011)

1958-03-01 / nr. 2986

ANUL XI NR. 2986 SÎMBĂTĂ 1 MARTIE 1958 4 pagini 20 bani inflatiVRI ELECTORALE (LEMHI III 101 CI ICIEIEIE CONDIDITII F. I. P Bilanțul realizărilor noastre — Mitingul oamenilor muncii din sala Cazino — Grupuri, grupuri de cetățeni, marinari, intelectuali, oameni af­lau în după-amiaza zilei de ieri să aibă loc mitingul închinat vom sărbători mîine, alegerile de acest miting au venit peste 800 ținută de tov. VILCU VASILE, nai de partid, candidat al Fr în alegerile de deputați în sfatul ția electorală nr. 1, a înfățișat stești, economice și sociale obți­rute populare — în orașul și regi­zaților și participarea largă . Mulți dintre participanți, printre Ștefan, luînd cuvîntul au făcut o dată și cele de astăzi, arătînd că actuale să se adauge altele noi, crederea în candidații Frontului iat ca în ziua de 2 martie împre fie primii care să dea votul celor dații F.D.P. muncitori din portul Constanța, muncii din orașul nostru se îndrep­­spre sala Cazinoului, unde urma importantului eveniment pe care-l deputați în sfaturile populare. La de oameni ai muncii. Cuvîntarea prim-secretar al comitetului regio­­tului Democrației Populare pentru popular regional în circumscrie­­oamenilor muncii realizările ofi­­nute în ultimii ani de către sfatu­­unea noastră — cu ajutorul depu­­maselor de oameni ai muncii, care I. Constantinescu și Die comparație între alegerile de altă­­ror munci pentru ca ia succesele importante. Ei și-au exprimat în­ Democrației Populare și s-au anga­­j­ă cu familiile și vecinii lor să mai buni fii ai poporului, candi­losință 276 apartamente cu un spa­­țiu locativ de 12.600 m.p. Pentru apărarea sănătății publice, s-au creat noi spitale, dispensare, policlinici pentru adulți și copii, maternități etc. Oamenii muncii se bucură de îngrijire medicală gra­tuită. Statul democrat-popular chel­tuiește anual sume importante de bani în acest scop. A crescut preocuparea sfaturilor populare pentru satisfacerea nevo­ilor culturale ale celor ce muncesc. In ultimii doi ani s-au construit 22 noi cămine culturale, s-a extins re­țeaua bibliotecilor, a crescut fondul lor de cărți. A luat ființă în orașul Constan­ța muzeul regional și acvariul, s-a creat o școală de artă populară și una de muzică, un teatru muzical, s-a lărgit activitatea Teatrului de Stat. Crește an de an numărul cinema­tografelor. In anul trecut, peste 4 milioane persoane au vizionat di­ferite filme. (Continuare în pag. a IlI-a) Cuvîntarea tovarășului Vîtcu Vasile se mai desparte doar o singură zi pînă la 2 martie, cînd întregul nostru popor muncitor este chemat să aleagă pe acei ce-i vor reprezen­ta în sfaturile populare — organe locale ale puterii de stat. Alegerile de deputați pentru sfa­turile populare constuie un eveni­ment de mare în­semnătate politi­că în viața țării și a poporului nostru. Ele repre­zintă una din ma­nifestările cele mai caracteristice ale noii vieții po­litice din țara noastră, o mărtu­rie a înaltului de­mocratism al re­gimului nostru de­mocrat-popular. Alegerile de de­putați pentru sfa­turile populare vor contribui la creșterea partici­pării maselor de oameni ai muncii la conducerea tre­burilor obștești, „„ la întărirea legăturii sfaturilor populare cu masele, la creșterea ro­lului lor în rezolvarea multiplelor probleme ce le stau în față. In opera de construire a socia­lismului, sfaturile populare au un rol deosebit de însemnat. Pe plan local ele îndeplinesc funcțiunile sta­tului nostru democrate pop­ular, func­țiile dictaturii proletariatului, ceea ce înseamnă dictatura majorității covârșitoare a celor ce muncesc îm­potriva unei minorități exploatatoa­re. Se deosebesc fundamental sfatu­rile populare de vechile organe ale administrației de stat. In conduce­rea lor sînt aleși cei mai vrednici fii ai poporului nostru, oameni din rîndurile muncitorilor, țăranilor muncitori și intelectualilor legați de popor, oameni harnici, buni gos­podari, respectați și stimați de oa­menii muncii. Alegerile de deputați în sfaturile populare au loc în condițiile unui puternic avînt patriotic al poporu­lui nostru muncitor, pentru îndepli­nirea sarcinilor celui de al treilea an din cel de al doilea plan cin­cinal. Cu deosebită bucurie au pri­mit oamenii muncii Comunicatul Direcției Centrale de Statistică asu­pra îndeplinirii în proportie de 106,7 la sută a planului de stat al R.P.R. pe anul 1957. Poporul nostru se mîndrește cu realizările obținute de el în opera de dezvoltare economică și cultura­lă a țării. Intr-o perioadă istorică scurtă, de numai 10 ani, de la proclamarea R.P.R., țara noastră a făcut pași uriași în opera de industrializare socialistă a țării. România, dintr-o țară înapoiată e­­comomicește, tributară țărilor ca­pi­­taliste din Apusul Europei, este as­tăzi o țară independentă și suvera­nă, o țară industrial-agrară, care se dezvoltă neîntrerupt. Producția industrială a țării este astăzi de aproape patru ori mai ma­re ca cea din 1938. Au fost create noi ramuri industriale, a luat naște­re și s-a dezvoltat industria con­structoare de mașini­, care, deși tî­­nără, în numai cîțiva ani a reușit să acopere peste 60 la sută din ne­voile industriei grele și peste 90 la sută din nevoile industriei pro­ducătoare de bunuri de larg con­sum. Dacă în trecut 99 la sută din mașinile și instalațiile necesare in­dustriei din România erau aduse din afară, astăzi, țara noastră face și export de mașini. Tractoarele, in­stalațiile petrolifere sunt căutate de tot mai multe țări. La târgurile in­ternaționale, mașinile noastre sunt mult apreciate. O dată cu­­ dezvoltarea industria­lă, a țării, s-a dezvoltat și agricul­tura. Statul nostru democrat-popu­lar a creat o puternică bază de me­canizare a agriculturii; peste 45.000 de tractoare fizice lucrează astăzi pe ogoarele țării. Comvingîndu-se de justețea politicii partidului nos­tru privind trans­formarea socialis­tă a agriculturii, țăranii muncitori au intrat în G.A.C. și întovărășiri a­­gricole care cu­prind p­este 48 la sută din suprafa­ța arabilă a pa­triei noastre. Pentru fiecare dintre noi, sunt e­­vidente realizări­le pe care poporul nostru, sub con­ducerea Partidu­lui Muncitoresc Român, le-a obți­nut pe drumul construirii socia­lismului și al ridi­cării bunăstării celor ce muncesc. Toate realizările noastre sunt ro­dul politicii marxist-leniniste a par­tidului nostru, sunt rezultatul ajuto­rului multilateral și frățesc pe care poporul nostru îl primește din par­tea poporului sovietic, al colaborării și intr-ajutorării cu celelalte țări ale lagărului socialist; ele sunt re­zultatul muncii pașnice și creatoa­re a harnicului și talentatului nos­tru popor. Tovarăși și tovarășe. O dată cu transformările adinei ce au avut loc în viața patriei noas­tre, s-a schimbat și regiunea noas­tră. Dobro­gea, pe care o cunoșteam ca pe una din cele mai înapoiate regiuni ale țării, unde domneau mi­zeria și întunericul, în anii puterii populare a devenit o regiune a că­rei economie și cultură înfloresc ne­încetat. Dacă sub regimul burghezo- mo­șieresc, în Dobrogea nu se putea vorbi de existența unei industrii, astăzi pe întinsul ei, în locuri altă­dată virane, pline de gunoi, au a­­părut numeroase întreprinderi in­dustriale cu care se mândresc oa­menii muncii din regiunea noastră, ca și întregul nostru popor mun­citor. Ridicarea de noi întreprinderi in­dustriale și reutilarea celor vechi, munca plină de avînt patriotic muncitorilor din regiunea noastră, a au făcut ca la sfârșitul anului 1957 — așa cum se subliniază în Chema­rea Consiliului regional al Frontu­lui Democrației Populare — produc­ția globală industrială să fie de trei ori mai mare decît cea din 1950, iar productivitatea muncii să înregis­treze o creștere de 22,1 la sută. Importante succese s-au obținut în regiunea noastră pe linia dez­voltării industriei locale, producă­toare de bunuri de larg consum, a cărei producție globală în 1957 a fost cu 6,6 la sută mai mare de­cât cea realizată în 1956. Pentru o mai bună aprovizionare a oamenilor muncii, au fost create în ultimii doi ani 248 noi unități co­merciale. In aceeași perioadă, popu­lația regiunii noastre a primit cu 22,5 la sută mai multe produse ali­mentare și cu 31,5 la sută mai mul­te produse­­ industriale. Magazinele comerțului de stat și cooperatist sânt mai bine aprovizio­nate cu mărfuri variate și de cali­tate, însemnate realizări am obținut și în domeniul social-cultural. Prin construcția unor blocuri noi și a­­menajarea celor vechi în perioada de la ultimele alegeri pentru sfa­turile populare, au fost date în fo­ La Șantierul naval maritim La S. N. M. C., peste 1.000 de muncitori, teh­nicieni și funcționari au participat la mitin­gul organizat în vede­rea alegerilor de depu­tați­ pentru sfaturile populare. După ce tov. Coja Iosif, președintele comitetului de între­prindere, a deschis a­dunarea, a luat cuvîn­­tul tov. Drăghici Zaha­­ria, candidat în circum­scripția electorală oră­șenească nr. 2 Constan­ța, care a făcut o ex­punere a succeselor obținute în orașul și regiunea noastră în ul­timii ani prin partici­parea maselor de oa­meni ai muncii la con­ducerea treburilor ob­ștești, la acțiunile de gospodărire și înfru­musețare a orașelor și satelor. Participanții au ma­nifestat în unanimitate hotărîrea de a da la 2 martie votul lor candi­daților F.D.P., candi­dați ai poporului, ai vieții fericite. La Centrul mecanic Constanța Colectivul Centrului mecanic stanta s-a adunat intr-un miting Con­e­­lectoral la care a vorbit tov. Cosma Ion, candidat al F. D. P. pentru sfa­tul popular orășenesc. Au luat apoi cuvîntul numeroși participanți, susți­­nind expunerea și chemarea ca la 2 martie toți alegătorii să vină în fata urnelor să voteze candidații F. D. P.­­tânărul Crăciun Constantin a vorbit despre participarea la vot a­ tineretu­lui, iar mecanicul Brejoiu Vasile, deș­In după-amiaza zilei de 25 februa­rie muncitorii de la I.A.M.C. s-au adunat într-um miting consacrat a­­legerilor de deputați în sfaturile populare. Cu această ocazie, tov. Ciocană Gheorghe a vorbit în fața celor prezenți despre importanța sfaturilor populare ca organe ale puterii locale de stat. Printre altele, vorbitorul a arătat că succesele im­portante obținute în orașul nostru pe linia gospodăririi și înfrumuse­țării continue se datoresc priceperii cu care comitetul executiv al sfa­tului popular a antrenat masele de pre participarea prin muncă la sărbă­torirea zilei alegerilor. Tov. Răduca­­nu Traian a propus ca in ziua alege­rilor toți alegătorii din cadrul Centru­lui mecanic să voteze în primele ore ale dimineții, iar în restul zilei să continue munca pentru a grăbi repa­rațiile tractoarelor care vor trebui să intre în brazdă în actuala campanie agricolă. Participanții au primit cu bucurie propunerea făcută­ cetățeni la numeroasele acțiuni de înfrumusețare. Au luat cuvîntul în cadrul mitingului o seamă de mun­citori fruntași. Dintre aceștia pot fi amintiți Crăciun Ion, Chiosea Emil, Raieiu Gheorghe și Marin Gheor­ghe. Cu toții, în cuvîntul lor, s-au referit la faptul că la 2 martie vor da votul cu toată încrederea candi­daților Frontului Democrației Popu­lare, întrucît aceștia sînt reprezen­tanți ai muncitorilor și colectiviști­lor. VERA VASILE, coresp. La 1. A. M. C. In raionul Fetești Iin satele raionului Fetești au loc însuflețite mitinguri cu care ocazie alegătorii își exprimă deplina lor încredere în candidații F.D.P. pro­puși pentru alegerile de deputați în sfaturile populare. La cele șase mi­tinguri care au avut loc pînă acum au participat peste 3.200 de alegă­tori. 60 din cei amintiți au luat cu­­vîntul, mamiifestîndu-și încrederea în candidații lor și amgajîndu-se să fie primii în ziua de 2 martie la vot. La S.M.T. Jegălia, de pildă, la mi­tingul organizat au luat parte mun­citori din S.M.T. și peste 300 de colectiviști din satele din jur. Can­taragiu Vasile, președintele gospo­dăriei colective, s-a angajat să mo­bilizeze colectiviștii pentru a întîm­­pina ziua de 2 martie cu reparațiile uneltelor necesare în campania a­­grii­oală de primăvară terminate. La Cocargeaua au participat la miting peste 500 de alegători, iar la Țăn­­dărei aproape 700. Cei care au luat cuvîntul s-au referit la faptul că vor trebui să dea mai mult sprijin candidaților pentru înfăptuirea pro­punerilor făcute în campania elec­torală. In general oamenii muncii din cuprinsul raionului Fetești și-au manifestat cu această ocazie încre­derea în candidații lor și bucuria de a da printre primii votul în ziua de 2 martie. C. BANCIU, coresp. Milne cu toții la vot! interviu­ acordat de tovarășul Chivu Stoica corespondentului ziarului american „New York Times“, Elie Abel La 25 februarie, președintele Consiliului de Miniștri al R.P.R., tov. CHIVU STOICA, a primit pe cores­pondentul ziarului american „NEW YORK TIMES", ELIE ABEL, căruia i-a acordat următorul interviu: ÎNTREBARE : Care este situația prezentă a propunerii dv. din septembrie anul trecut pentru o conferință a țărilor balcanice ? Ce măsuri ar trebui luate, după părerea dv., pentru a crea o atmosferă în care o asemenea conferință ar pu­tea fi utilă ? RĂSPUNS: Propunerile guvernului român pentru înfăptuirea unei largi colaborări a țărilor din Balcani, au primit răspunsuri favorabile din partea guvernelor Iugoslaviei, Bulgariei, Albaniei. In răspunsul său, gu­vernul grec a arătat că deși dă o înaltă prețuire spiri­tului și obiectivelor generale cuprinse în propunerile României, el nu e în măsură pentru moment să accepte invitația ce i-a fost adresată din pricina anumitor pro­bleme încă nerezolvate, ținînd seamă de relațiile Gre­ciei cu unele țări balcanice. Cu­ privește țara noastră, ea nu are nici un fel de diferend cu vreunul din sta­tele balcanice. La mesajul guvernului român nu a răspuns pînă în prezent guvernul turc. Totuși, după părerea noastră, Turcia ca și celelalte state din această regiune nu ar avea decit de câștigat de pe urma întăririi prieteniei și a colaborării multilaterale cu toate statele din Bal­cani. Cum dorința guvernului român pentru pace, bună înțelegere și colaborare în Balcani nu e o chestiune de conjunctură, noi vom continua și pe viitor să de­punem străduințe pentru convocarea­ unei conferințe a țărilor balcanice, pe care continuăm să o socotim utilă și actuală. După părerea noastră, nu există nici o piedică intrinsecă pentru ca o astfel de conferință să poată avea loc cu succes. Valorificarea tuturor posibilităților de colaborare existente în toate domeniile cu toate țările balcanice, poate contribui la crearea climatului favorabil pentru dezvoltarea colaborării intre țările acestei regiuni. De aceea, noi acționăm in direcția intensificării schimbu­rilor economice și culturale cu toate țările din Bal­cani. Lărgirea contactelor și a cunoașterii reciproce între oamenii care activează în domenii similare, poate ajuta în mod esențial la crearea unei atmosfere de sinceră și rodnică colaborare. (Continuare in pag. a IV-a) Putem spune același lucru și despre contactele per­sonale între oamenii de stat ai țărilor din Balcani. In ceea ce ne privește, noi suntem­ gata să ne întîlnim cu reprezentanti guvernelor grec și turc și să discutăm toate problemele care pot contribui la adîncirea cola­borării dintre țările noastre. ÎNTREBARE : Printre alte propuneri, planul Rapacki a fost sugerat ca o bază pentru nego­cieri Est-Vest și de dezangajare posibilă din Eu­ropa centrală. Ce tipuri de control și înțelegeri cu privire la inspecție credeți că ar fi necesare pentru a asigura un echilibru corespunzător în Europa centrală, dacă zona denuclearizată și re­tragerea trupelor ar fi înfăptuite ? RĂSPUNS . Guvernul român a acordat și acordă o deosebită atenție propunerilor guvernului polonez cu privire la crearea unei zone denuclearizate în centrul Europei. Fără îndoială că realizarea acestor propuneri ar reprezenta o etapă însemnată pe drumul întăririi securității și păcii in Europa. Realizarea lor ar putea constitui totodată un punct de plecare pentru noi ac­țiuni în direcția destinderii internaționale și înlătu­rării pericolului unui război nuclear, lucru în care ță­rile occidentale nu pot fi mai puțin interesate decât cele din răsăritul Europei. Pentru oricine examinează cu bună credință propu­nerile guvernului polonez apare evident că la elabo­rarea prevederilor relative la sistemul de control s-a ținut seamă în mod corespunzător de toate punctele de vedere care au fost exprimate în legătură cu aceas­tă problemă in cadrul discuțiilor asupra unui acord general de dezarmare. Atît prin procedura lui elastică de realizare cit și prin prevederile lui concrete și eficace de control, pla­nul Rapacki este astăzi una din măsurile cele mai ac­cesibile tuturor părților pentru a se realiza un progres notabil in direcția întăririi securității Internaționale. Ceea ce este esențialul acum este să se realizeze a­­cordul cu privire la zona denuclearizată. Sistemele de control vor putea fi îmbunătățite ulterior, dacă ne­voia o va cere. In cinstea zilei de 2 martie Și-au depășit angajamentul Muncitorii fabricii de produse za­haroase „Unirea" din orașul nostru și-au luat angajamentul ca în cinstea alegerilor de deputați în populare să depășească planul sfaturile lunii februarie cu 10 la sută. Datorită în­suflețirii cu care au muncit pentru realizarea acestui angajament, în ziua de 26 februarie ei și-au îndeplinit pla­nul lunar, realizînd pînă la sfîrșitul lunii o depășire de 12 la sută. Printre cei care întîmpină alegerile de deputați cu succese frumoase în muncă, se numără frămîntătoarea Penciu Elena, care și-a depășit pla­nul cu 14,4 la sută, fierbătorul Vîlcu Stere cu o depășire de 13 la sută, fo­chistul Răgălie Grigore, care a rea­lizat importante economii la păcură și prăjitorul Biicuș Leonida cu o de­pășire de plan de 14,4 la sută. Fruntași la recoltatul stufului Tinerii care recoltea­ză stuf în Delta Dună­rii participă cu entu­ziasm la întrecerea so­cialistă ce se desfășoa­ră în cinstea zilei de 2 martie. Rezultate frumoase au obținut utemiștii Ciobu Dumitru și N­uș­ca Dumitru, de la sec­ția Crișan, care au re­coltat 2.200 și respec­tiv 1.870 maldări de stuf. Tinerii Nicolaev Simion și M. Turcu, de la Km. 22 al canalului Litcov, au recoltat 1.700 maldări de stuf. Lucrând în colectiv, echipa compusă din I. Sidor, Șocalic Larion, Șerpescu Timofei și Șerpescu Simion, tăiat 12.000 maldări de­­ stuf, în cadrul secției Mahmudia. DITCOV NAZAR, coresp. Planul a fost îndeplinit cu 2 zile mai devreme Alegerile de la 2 martie sunt în­tâmpinate pretutindeni de oamenii muncii cu realizări deosebite. De dragoste față de orânduirea noastră democrat-populară, față de sărbătoarea alegerilor de deputați în sfaturile populare au dat dovadă și muncitorii, tehnicienii și funcționarii grupului de raioane P.T.T.R. Constant­ța. Ei și-au îndeplinit planul global pe luna februarie în ziua de 26, deci cu două zile înainte de termen. Tot în cinstea acestei zile, conducerea grupului de raioane P.T.T.R. Constan­ța a deschis în ziua cel de al Vll-lea oficiu de 24 februarie poștal, în­­tr-unul din cartierele orașului nos­tru. Succesele ceferiștilor Corespondentul nostru Păcurarii Mihai ne-a trimis o scrisoare în care ne comunică realizările cefe­riștilor în cinstea zilei de 2 martie. LA REVIZIA DE VAGOANE PALAS Muncitorii de la revizia de vagoa­ne Palas au realizat în ultima vre­me lucruri cu care se mîndresc. Prin strădania comunistului Stan Nicolae și tov. Magadeș Marin, au fost montate un strung pentru pre­lucrarea lemnului și un polizor, prin utilizarea resurselor locale. Lăcătușii au reparat un număr de 51 vagoane, fără detașare, au re­condiționat două vinciuri și au co­lectat 16.500 kg. fontă veche. Cei mai harnici s-au dovedit: Nița Ion, Ciorbanu Nicolae, Badea Ion, Soare Dobre, Bălașa Constantin și ate­miștii Băcuța Stamate, Filuț Ion, Pîrvu Victor și mulți alții. LA DEPOUL C.F.R. CONSTANȚA-PORT Mecanicii Depoului Constanța port s-au preocupat de reducerea prețului de cost, prin economisirea combustibilului. Mecanicii Dode Gri­gore și Bocírnea Gheorghe, împre­ună cu fochiștii lor, au economisit combustibil convențional în valoare de 2.178 lei, numai în interval d 30 zile. Aceleași frumoase preocu­pări au și mecanicii Grădinaru Ion și Bordea Constantin. Pregătiri pentru pescuitul de primăvară Corespondentul nostru STARAȘ PE­TRU ne informează că pescarii secției „Mila 23“ s-au pregătit temeinic pen­tru începerea campaniei pescuitului de primăvară. Pentru impregnarea uneltelor, secția a primit 6.972 kg, azurinol, care a fost folosit pînă acum. Paralel cu po­­sădirea vintirelor noi, pescarii și-au reparat și uneltele mai vechi. Pînă la 15 februarie, ei reparaseră 297 taliene de baltă, 8.593 vintire, 60 pripoane de somn și numeroase fetei. Perfir Coz­­lov, Irofei Butilchin, Carpov Vasiliu, Ion Pindic, Cornel Trofimov și Anton Buhaev sînt primii care sînt gata pen­tru începerea campaniei de primăva­ră. In primele 3 zile de pescuit, brigada năvodului de Dunăre, condusă de Pa­vel Buhaev, care a activat printre slo­iurile de gheată, de la gura canalului „Dunărea veche" a obținut un succes îmbucurător: 3.670 kg. pește. Activînd cu ape, setei, taliene și vintire în ghiolul „Furtuna", pescarii Grigore Gavrilov, Leon Malihin, Cor­nel Trofimov, Chirilă Merzlihhin, Agap Buhaev, Ștefan Buhaev și alții, au predat la cherhana, într-o singură zi cîte 150—250 kg. pește de bună cali­tate. Pe întreaga secție, în primele 3 zile de la declanșarea pescuitului de pri­măvară, s-a obținut o producție de 15.400 kg. pește.

Next