Dobrogea Nouă, aprilie 1958 (Anul 11, nr. 3012-3037)

1958-04-01 / nr. 3012

Organ al Comitetului Regional P. M. R. Constanța și al Sfatului Popular Regional ANUL XI Nr. 3012 MARȚI 1 APRILIE 1958 4 pagini 20 bani însă m­utările din epoca s-a au fost terminate Gospodăria agricolă colecti­vă „Filimon Sirbu“, din comu­na Baia, a terminat insămință­­rile din epoca s-a. Suprafața planificată pentru această e­­pocă a fost de 325 ha. Colecti­viștii din Baia au însămînțat 335 ha., depășindu-și deci pla­nul cu zo­na. O dată cu arăturile și mîncările de primăvară, în a­­ceastă gospodărie, s-au grăpat zoo ha griu, iar pe ișo ha­ de semănături au fost împrăștiate îngrășăminte chimice. Tot pen­tru îngrășarea terenului au fost cărate pe ogoarele gospodăriei 800 tone gunoi de grajd. Titlul de fruntași în muncă poate fi atribuit în această pe­rioadă atît lui Cristoiu Marin, Cioroiu Nicolae și Badea Flo­­rea, cit și tehnicianul Olaru­ Gheorghe și Radu Marin, pre­ședintele G.A.C. , care în per­manență au fost în mijlocul co­lectiviștilor. In aceste zile, pe ogoarele gospodăriei agricole colective „Dobrogeana Gherea“ din sa­tul Strachina, comuna Țăndă­­rei, raionul Fetești, cele patru brigăzi de colectiviști, îndru­mate permanent de tehnicianul. Buzea Moise, muncesc cu mul­tă rîvnă pentru efectuarea la timp și în bune condiții a lu­crărilor agricole de primăvară. Folosind toate forțele gospo­dăriei și avînd sprijinul per­manent al S.M.T.-ului Țăndă­­rei, colectiviștii din satul Stra­china au terminat însămînțările din epoca întîia, însămînțînd 23­­ ha. cu orz, 60 ha. cu ovăz, ha. cu mazăre, 10 ha. cu mă­­zăriche și 80 ha. cu floarea-soa­relui. Paralel, ei au mai grăpat 411 ha. griu de toamnă, 32 ha. orz. de toamnă, 15 ha. secară și 15,50 ha. lucerna. In aceste munci, fruntașe s-au situat brigăzile 1-a si a H-a. conduse de tovarășii Gică Radu și Gheorghe Bîrligea, iar în cadrul brigăzilor s-au evidențiat, colectiviștii Grigore Cristea, Constantin Cioară și tinerii: Gheorghe și Radu C. Marin, Constantin Apostol, Mieluș Anghelescu, Tănase Bîrligea, Radu Constantin, Comănoiu Gheorghe, Tudor Nicolae Tudorache și Munte­anu., Gheor­ghe Luchian: BARBU ION, coresp­­ unsă­­ ILA G. A. S. FRĂȚILEȘTI Pentru a asigura recolte bogate, m­uncitorii de la G.A.S. Frățilești,­­din raionul Fetești, dau bătălia pen­tru terminarea cu succes a campa­niei agricole de primăvară. Pînă la­­ ora actuală, s-au arat 680 hectare,­­din cele 790 hectare planificate, și i s-au împrăștiat îngrășăminte natu­rale și chimice pe suprafața de 560­­ hectare. De asemenea, s-au însă­­imînțat 100 hectare ovăz, deci întrea­­­ga suprafață, 30 hectare mazăre, din cele 50 hectare planificate și altele. Fruntași sînt mecanizatorii Paul Prahoveanu, Dumitrache Nicolae, ambii șefi de brigadă, Bărbieru Constantin, Iordache Ion, tractoriști, și alții. CĂLINESCU paul, corespondent *1BIBLIOTECA CEKTRALĂ UNIVERSITARĂ ^4. EMINESCU“ IAȘI “Í3S*8iBWBSi«ítfc4R>,É PENTRU mărirea suprafeței viticole In această primăvară, tractoristul Costea Gheorghe de la E.M.T. Valu Traian a lucrat numai la de­sfundatul terenului necesar G.A.C.­­urilor pentru plantarea viței de vie. Cu tractorul „Kirov“ el reușește să-și îndeplinească și să-și depă­șească zilnic norma. El a desfundat pînă acum peste 70 hectare la diferite gospodării colective din ra­ionul Medgidia. In prezent, lucre­ază la gospodăria colectivă din sa­tul Cuza- Vodă, care are de pian lat cu vie in această primăvară 27 hectare. Clișeul din dreapta, sus, ni-l prezintă pe tractoristul Costea în momentul cînd se pregătește să pornească la treabă, după ce a exe­cutat îngrijirea tehnică de­ dimineață. In clișeul de jos, se poate vedea că principala grijă a trac­toristului Costea Gheorghe este de a face lucrări de bună calitate. TOT MAI MULT CIMENT PESTE PLAN Elanul în muncă al cimentiștilor de la Cernavoda crește necontenit și o dată cu el cresc și rezultatele în muncă. Numai în cea de a doua decadă a lunii martie, artificierii din colectivul secției carieră, Mih­ai Con­stantin, Panait Ion și minerii Ciola­­cu Nicolae și Enuș Vasile, au dat peste plan 400 tone calcar. Secția transporturi a transportat cu 460 tone mai mult calcar și 60 tone mai multă argilă. Cele mai bu­ne rezultate le-au obținut Panțu Ilie și Gheorghe Marin. Și cei de la morile de ciment, Ro­­m­anescu Petre și Vasile Gheorghe, și-au depășit angajamentul luat cu 181 tone ciment. Nici colectivul secției rampe nu a rămas mai prejos în această deca­dă. El a reușit să expedieze peste plan 121 tone ciment. In frunte se află muncitorii Vărguță Pavel, Stanț Marin și lăcătușul Iordache Leonid. Acestea sunt numai cîteva exem­ple care ilustrează munca rodnică ce a fost depusă pentru îndeplini­rea planului trimestrial înainte de termen. COCJU ION, coresp. Contribuție la părerea unui morar Unde duc drumurile Drumul n-a fost prietenul de tot­deauna al omului. Mai t­ici au fost cărările. In stepă, firele subțiri ale cărărilor, care au legat cindva a­­șezările omenești, s-au țesut ușor, ca la un război nevăzut al vremii, sub pași și urme de căruțe, și s-au schimbat în eșarfele albe ale dru­murilor. Unde duc drumurile ? Să spunem, e noapte, ești singur cu drumul. Undeva, pispîie, sfielnice lumini. Drumul te scoate aproape de așezările omenești, cînd ești de­parte de ele, te întărește cu nădej­dea revederii semenilor. Drumul îți ține de unii, îți este călăuză și prie­ten. Dar in sate ? Aici rostul lor pare-se că se schimbă. Mai toate duc spre inima satului — spre moa­ra satului. Oamenii vin aici cu un sentiment nemărturisit de pioșenie. Unii nu au chef de vorbă fiind par­că gata să-i asculte bătăile. Alții vorbesc de parcă ar vrea să se ia la întrecere cu moara. Îmi place adesea să poposesc și eu la moara din Cobadin. Așa, fără nici un rost. Mi-am făcut și prie­teni. Bunăoară, alde Frătea și mulți alții ale căror nume mi-au scăpat. Dar, fără îndoială, cel mai bun prieten îmi este morarul Nejdet. Nejdet Mutalîp este „doftor“ în meseria lui, își cunoaște moara ca pe­ propria lui dantură. Tot satul îl știe. Și cei din satele vecine. „Moara noastră e un fel de măsu­ră a traiului oamenilor,­­ dacă te gindești bine—povestește el adesea in rarele clipe de răgaz, fiindcă trebuie să supravegheze totdeauna măcinișul. Moara îți poate vorbi cel mai bine­­ despre bogăția oamenilor, despre felul lor de trai. Venind de pe toate drumurile la moară se a­­dună tot mai multe care și mai (Continuare în pag. a 3-a) ;() hu i După cum a fost prevăzut în pla­nul de producție, colectiviștii din Siliștea, raionul Medgidia, au des­fundat în toamnă suprafața de 9 ha, pentru a fi plantată cu vie. In primăvara aceasta, s-au procu­rat 45.000 fire de viță nobilă și a început plantatul. Fină în prezent, au fost plantate 2,40 hectare. Dintre cei care s-au evidențiat amintim pe comunistul Farcaș Nicolae și Neazi Chengeali, care au pus mult suflet la înfăptuirea sarcinii de plan, plan­tarea viei. ENVER RESTIL, coresp. In raionul Hîrșova sînt ca lucrările agricole de să fie urgentate Lucrările agricole de primăvară din epoca I-a, în raionul Hîrșova, s-au executat pînă la 26 martie la însămînțări în procent 63,13 la sută, iar la arături 55,97 la sută. Se poate deci constata că arăturile și însămîn­­țările nu se desfășoară cu toată in­tensitatea. In raionul Hîrșova, sînt comune care au terminat însămînță­­rile din epoca s-a și altele care stau foarte prost. Iată cîteva exemple. In comunele Pantelimonu, Horia, unde comitetele Crucea și executive ale sfaturilor populare, dovedind spirit de răspundere, au antrenat toate forțele, lucrările agricole din epoca s-a au fost terminate. Vom insista mai mult asupra comunelor unde lucrările agricole sînt mult în­­tîrziate. Mai întîi să vorbim despre ară­turi. In comunele Dulgheru, Casim­­cea, Ciobanu, Dăieni, Vulturu, Sîm­­băta și orașul Hîrșova, arăturile sînt mult rămase în urmă. De pildă, la G.A.C. Casimcea, din 1.122 hec­tare planificate, s-au arat pînă la 26 martie 746 hectare, în comuna Dul­gheru din 2.306 hectare, 1.287 hecta­re, la Vulturu din 1.715 hectare, 320 hectare etc. în Dacă analizăm și stadiul înapoiat care se desfășoară însămîn­t țările în unele comune ne vom pu­tea da seama de cauzele care fac să se întîrzie lucrările agricole. Iată de pildă, în comuna Casimcea (pre­ședinte al sfatului­­ popular Petrov Petre),, din planul stabilit a fi în­sămânțat s-a realizat astfel: orz pla­nificat 150 hectare și s-au însămîn­­țat 93 hectare, ovăz planificat 200 hectare, însămînțat 180 hectare, floa­­rea-soarelui plan 170 hectare, nu s-a însămînțat nimic. Această comu­nă făcînd parte din nordul raionului, unde datorită faptului că lucrările agricole încep întotdeauna mai tîr­­ziu cu cîteva zile, să zicem că lip­surile sînt obiective. Cu toate aces­tea, au fost zile favorabile, priel­nice desfășurării însămînțărilor. Dar aici s-a înrădăcinat autoliniștirea și anume că mai este timp suficient pentru însămînțări, pretextul princi­pal fiind cel arătat mai sus, fapt pentru care nu sînt folosite la maxi­mum toate forțele pentru campania agricolă. Este inadmisibil ca, pină la data actuală, însămînțatul florii­­soarelui să nu se înceapă, cum inad­misibilă este autoliniștirea comitetu­lui executiv al sfatului popular co­munal. Aceeași stare de lucruri este și la Sîmbăta. Din 24 hectare orz­ s-au însămînțat numai 4 hectare, din 70 hectare ovăz s-au însămînțat 26, iar din 80 hectare m­oarea-soarelui, nu s-a însămînțat nimic. Denotă deci o slabă preocupare posibilități primăvară din partea comitetelor executive ale sfaturilor populare respective pri­vind folosirea la maximum a tim­pului prielnic pentru însămînțări, precum și un slab simț de răspun­dere în mobilizarea atelajelor­ în­suși tov. Dumitrescu Constantin, președintele sfatului popular raional, recunoaște că în aceste comune din nordul raionului, cu toate ca­uzele obiective, se putea face mai mult, deoarece posibilități au fost și stnt. Totuși, nu se iau măsuri de impulsionare a lucrărilor agricole în aceste comune. Au fost zile favo­rabile și totuși viteza zilnică nu a fost realizată, nu mai vorbim de depășirea ei, așa cum ar trebui să se întîmple. Se apropie începerea însămînță­­rilor din epoca II-a. Se impune deci ca comitetul executiv al sfatului popular raional să ia măsuri pentru mobilizarea tuturor forțelor în ve­derea terminării semănatului în toa­te comunele din raion. De aseme­nea,­ trebuie folosite atelajele gos­podăriilor colective și mobilizați toți colectiviștii la muncă. Este necesar ca comitetele executive ale sfaturi­lor populare comunale să privească cu simț de răspundere această im­portantă etapă a campaniei agricole de primăvară și prin măsuri cores­punzătoare să urgenteze însămînță­rile din epoca I-a și să se are tot terenul rămas nearat, iar imediat cînd timpul va permite să se por­nească cu toate forțele bătălia pen­tru îns­ămînțările culturilor din epo­ca a II-a. G.C. Delegații cooperatori din Buliga au venit la adunarea generală cu un vagon de cereale Cite foloase nu au tras țăranii muncitori din Buliga de pe urma cooperativei care i-a aprovizionat tot timpul din belșug. Apoi, ei știu bine că recoltele bogate ce se obțin an de an se datoresc lucrării pă­mântului în comun cu mașini agri­cole de o mare productivitate, ca tractoare, combine și semănători, pe care le-au primit de la clasa mun­citoare. Așa stînd lucrurile, delegații pen­tru adunarea generală a cooperati­vei de consum din Fetești au hotă­­rît să intensifice achizițiile de ce­reale și în numai cîteva zile au rea­lizat cantități însemnate. In ziua de 30 martie, delegații s-au prezentat la adunarea generală cu un vagon de cereale din achizițiile efectuate în ultimele zile. In prima căruță, din convoiul ca­re transporta cerealele achiziționate, se găseau tovarășii Drumcea Ale­xandru,­ președintele consiliului să­tesc al cooperativei, și Niță B. Vlad, președintele gospodăriei colective, cei care au sprijinit mai mult aceas­tă acțiune. A. MOTOTOLEA, coresp. ■ár Ca și primii și membrii­­ A.S. „Iftimie Croitoru“ din comuna Beilic, raionul Adamclisi, au ho­­tărît să contracteze cu statul pe 3 ani însemnate cantități de cereale, produse animale și a­­nimale. Astfel, au și fost înche­iate contracte pentru 90.000 kg. griu, 165.000 kg. porumb, 55.000 kg. floa­­rea-soarelui. De asemenea, ei au contractat 1.000 kg. lună de la 600 oi, 100 de porci de peste 120 kg. fiecare, 10 boi, un număr mare de oi și 9.000 litri lapte de oaie. In prezent, se definitivează con­tractarea a încă 6.000 kg. carne de porc, adică încă 50 de porci, făcînd în total 18.000 kg. carne de porc. In ceea ce privește contractarea de plante textile, gospodăria a în­cheiat următoarele contracte : tutun 30 hectare, bumbac 90 hectare, sfe­clă de zahăr 15 hectare, răpită 8 hectare și paie sorg 5 hectare. V. MARINESCU, coresp. Pionierii siring fier vechi Colectivul unității de pionieri de la școala de 7 ani din Țăndărei-ga­­ră, a cărui instructoare superioară este tovară­șa Pietroiu Viori­ca, în cursul lunii martie, a întreprins o serie de acțiuni, printre care și ș­i strîngerea fierului vechi. Pînă la 27 martie, harnicii pionieri au a­­dunat peste 1.500 kg. fier vechi pe care-1 vor preda centrului D.C.A., cut de curînd. In această acțiune, s-au evidențiat detașa­mentele I și II și în mod deosebit pionierii Rusescu Gheorghe, Chi­­riță Maria, Antonovici Stela și micuțul elev Ioniță Nicolae. B. ION, corespondent Căminul cultural din comuna Mi­hai Viteazu a fost construit de cu­rînd, prin autoimpunere. Zilele tre­cute, sala de festivități a căminu­lui a găzduit adunarea cetățenilor din comună, care au votat cu dra­gă inimă autoimpunerea pentru ri­dicarea unei școli cu etaj. Cînd am intrat în sala de festivități, mai în­­tîrziau pe pereți lozincile și flamu­rile de sărbătoare ce întregiseră at­mosfera evenimentului proaspăt pe­trecut. Peste tot, m-a întîmpinat spiritul gospodăresc dovedit de con­ducerea acestui locaș de cultură. Pentru a afla mai multe despre ac­tivitatea culturală a acestui cămin și mai ales despre felul cum con­tribuie munca culturală la intensi­ficarea lucrărilor agricole de pri­măvară, m-am adresat directorului, Tudor Mitrică, cu cîteva întrebări : ÎNTREBARE : Ce acțiuni ați planificat pentru sprijini­rea campaniei ? RĂSPUNS : Printre primele ac­țiuni a fost conferința prof. Aure­lian Stănescu, „Producția sporită de legume — belșug pentru gospodă­rie“, la care au participat peste 300 de colectiviști. Conferențiarului i s-au pus întrebări interesante, iar discuțiile purtate au ilustrat inte­resul deosebit al cetățenilor pentru această problemă. Tot în această perioadă, utemiștii, în cadrul „Joii tineretului“, au discutat despre par­ticiparea în număr cit mai mare a tinerilor la muncile din gospodăria colectivă, despre formarea echipelor de tineret în cadrul brigăzilor, în­treținerea atelajelor și despre lo­tul tineretului. Ei s-au angajat să lucreze anumite parcele, de pe ca­re să scoată o producție la hectar cu mult sporită față de anul tre­cut și chiar față de cea planificată pe gospodărie în acest an. Angaja­mente în acest sens și-au­ luat ate­miștii Stancu Roșoiu, Gheorghe Chi­­dieanu, Mihai Albeanu și Gheorghe Munteanu. ÎNTREBARE : Ce alte mij­loace ați folosit pentru antre­narea oamenilor la muncile din perioada actuală ? RĂSPUNS : In fiecare seară, du­pă datele luate de la sfatul popu­lar sau G.A.C., am popularizat prin stația de radioamplificare fruntașii la arat și însămînțat din gospodărie și S.M.T., am evidențiat munca bri­găzilor din gospodăria colectivă ca­re au terminat pînă acum alăturile la peste 600 de hectare. Tot prin stația de radioamplificare, am evi­dențiat pe Constantin Voicu, Tudor Rotaru și Hristu Lișcu, care au lu­crat la înfrumusețarea comunei, a­­jutînd foarte mult la repararea dru­mului și construirea a două podețe. Dorința noastră a fost să scriem lo­zinci mobilizatoare, să facem foto­montaje și panou de onoare în le­gătură cu campania. Din neglijen­ță, n-am reușit să facem acest lu­cru pînă acum. Pe viitor, ne-am propus să-l realizăm, iar în plus să dăm un spectacol în programul căruia să fie incluse puncte cu mun­ca în G.A.C. la zi. Vom evidenția­­ p­in cîntec pe fruntași și-i vom cri­tica aspru pe cei rămași în urmă. ÎNTREBARE: Ce mai aveți de realizat din planul pe luna aceasta al căminului cultu­ral ? RĂSPUNS : In afară de sarcinile cu care am rămas în urmă și pe care le vom realiza, trebuie să pre­zentăm piesa „Titanic vals“, de Tu­dor Mușatescu, la realizarea căreia au muncit foarte mult unele din cadrele didactice și tineri din co­mună printre care Zaha Pală, Flo­­rica Dud­u, Cristea Drăgan și Mi­hai Radu. Apoi ne vom deplasa în comunele învecinate cu această pre­să și cu un program artistic legat de campania agricolă de primăva­ră în scopul impulsionării acesteia. P. EMIL INTERVIUL NOSTRU Cum sprijină căminul cultural din comuna Mihai Viteazu campania agricolă de primăvară Fabrica de ulei „Argus fruntașă pe țară Despre hărnicia colectivului de muncitori, tehnicieni și funcționari de la fabrica de ulei „Argus­“ din orașul Constanța s-a dus vestea. Muncitorii fruntași de aici, ca extractoristul pompagiu Dumitru Voicu, descojitorul Manole Nițescu, rafinorul­­ Cristea Valeriu, maistrul Ilie Sălceanu, ajustorul mecanic Chirilă Bogdan, prelarul Gheorghe Poleacu și mulți alții sunt astăzi cunoscuți și peste „granițele“ regiu­nii. Strădania comună a întregului co­lectiv s-a soldat in fiecare an cu produse tot mai multe și de calitate tot mai bună pentru oamenii mun­cii. In anul 1957, de pildă, produc­ția fabricii a fost de peste 9 ori mai mare decât cea din anul 1948. Duminică, pentru colectivul fabri­cii de ulei „Argus“ a fost din nou sărbătoare : a primit pentru a doua oară, în interval de un an, drapelul de întreprindere fruntașă pe ramu­ră, din partea Direcției generale a uleiurilor, săpunurilor și cosmetice­lor din Ministerul Industriei Bunu­rilor de Consum și a Comitetului Central al Sindicatului muncitorilor din industria bunurilor de consum, pentru realizările frumoase obținu­te în producție în cel de-al doilea semestru al anului 1957. La festivitate, care a avut loc la clubul S.N.M.C., au participat nu­meroși muncitori, ingineri, tehni­cieni și funcționari din cadrul în­treprinderii, precum și delegați din­ partea altor întreprinderi din ace­eași ramură de producție din țară. Au fost, de asemenea, de față to­varășii David Fișier, director gene­ral al Direcției uleiurilor, săpunuri­lor și cosmeticelor din Ministerul Industriei Bunurilor de Consum, Ion Anghel, din partea C.C. al Sindica­tului muncitorilor din industria bu­nurilor de consum, Ion Tudose, se­cretar al comitetului orășenesc de partid Constanța și alți invitați. Cîteva cifre din referatul prezen­tat cu această ocazie de tovarășul Alexandru Mieluș, directorul fabri­cii „Argus“, arată că, în cel de-al doilea semestru al anului 1957, pro­ducția globală a fost realizată în proporție de 117,06 la sută, produc­­ția­ marfă 120,48 la sută (la uleiuri comestibile obținîndu-se un procent de 215,1 la sută), productivitatea muncii 129,14 la sută, cîștigul mediu muncitori 109,51 la sută, obținîndu­­se în același timp un beneficiu de 626.000 lei, față de 310.000 lei c­l a fost planificat pentru această pe­rioadă. Realizările acestea se datoresc strânsei colaborări care există între conducerea fabricii, comitetul de în­treprindere și organizațiile de masă, sub îndrumarea organizației de par­tid, precum și măsurilor tehnico­­organizatorice studiate și puse în practică în scopul folosirii tuturor resurselor interne ale fabricii. Co­lectivul de muncitori a contribuit în largă măsură la analiza planuri­lor de producție și a măsurilor teh­­nico-organizatorice ce s-au luat în cadrul consfătuirilor lunare ce se țin cu regularitate pe grupe, pe sec­ții și pe întreprindere. In perioada respectivă, 90 la sută din numărul salariaților fabricii au fost antre­nați în întrecerea socialistă. De a­­semenea, au fost înregistrate în a­­ceastă perioadă 20 propuneri de ino­vații și raționalizări, din care 14 a­­plicate și una acceptată pentru experimentare, plătindu-se recom­pense în sumă de 7.600 lei. In ace­lași timp, aplicarea sistemului îm­bunătățit de salarizare a avut ca ur­mare, pe lingă creșterea salariului real al muncitorilor, mărirea pro­ductivității muncii, reducerea pre­țului de cost și realizarea de impor­tante economii. Numai prin reduce­rea consumurilor specifice la mate­riile auxiliare, s-au obținut econo­mii în valoare de 72.113 lei, din ca­re s-au plătit muncitorilor prime în valoare de 17.113 lei. Primind drapelul de fruntaș pe țară în ramura respectivă, colecti­vul fabricii de ulei „Argus“ s-a an­gajat să ducă mai departe șirul rea­lizărilor obținute în semestrul II al anului trecut. ii

Next