Dobrogea Nouă, aprilie 1958 (Anul 11, nr. 3012-3037)
1958-04-01 / nr. 3012
Organ al Comitetului Regional P. M. R. Constanța și al Sfatului Popular Regional ANUL XI Nr. 3012 MARȚI 1 APRILIE 1958 4 pagini 20 bani însă mutările din epoca s-a au fost terminate Gospodăria agricolă colectivă „Filimon Sirbu“, din comuna Baia, a terminat insămințările din epoca s-a. Suprafața planificată pentru această epocă a fost de 325 ha. Colectiviștii din Baia au însămînțat 335 ha., depășindu-și deci planul cu zona. O dată cu arăturile și mîncările de primăvară, în această gospodărie, s-au grăpat zoo ha griu, iar pe ișo ha de semănături au fost împrăștiate îngrășăminte chimice. Tot pentru îngrășarea terenului au fost cărate pe ogoarele gospodăriei 800 tone gunoi de grajd. Titlul de fruntași în muncă poate fi atribuit în această perioadă atît lui Cristoiu Marin, Cioroiu Nicolae și Badea Florea, cit și tehnicianul Olaru Gheorghe și Radu Marin, președintele G.A.C. , care în permanență au fost în mijlocul colectiviștilor. In aceste zile, pe ogoarele gospodăriei agricole colective „Dobrogeana Gherea“ din satul Strachina, comuna Țăndărei, raionul Fetești, cele patru brigăzi de colectiviști, îndrumate permanent de tehnicianul. Buzea Moise, muncesc cu multă rîvnă pentru efectuarea la timp și în bune condiții a lucrărilor agricole de primăvară. Folosind toate forțele gospodăriei și avînd sprijinul permanent al S.M.T.-ului Țăndărei, colectiviștii din satul Strachina au terminat însămînțările din epoca întîia, însămînțînd 23 ha. cu orz, 60 ha. cu ovăz, ha. cu mazăre, 10 ha. cu măzăriche și 80 ha. cu floarea-soarelui. Paralel, ei au mai grăpat 411 ha. griu de toamnă, 32 ha. orz. de toamnă, 15 ha. secară și 15,50 ha. lucerna. In aceste munci, fruntașe s-au situat brigăzile 1-a si a H-a. conduse de tovarășii Gică Radu și Gheorghe Bîrligea, iar în cadrul brigăzilor s-au evidențiat, colectiviștii Grigore Cristea, Constantin Cioară și tinerii: Gheorghe și Radu C. Marin, Constantin Apostol, Mieluș Anghelescu, Tănase Bîrligea, Radu Constantin, Comănoiu Gheorghe, Tudor Nicolae Tudorache și Munteanu., Gheorghe Luchian: BARBU ION, coresp unsă ILA G. A. S. FRĂȚILEȘTI Pentru a asigura recolte bogate, muncitorii de la G.A.S. Frățilești,din raionul Fetești, dau bătălia pentru terminarea cu succes a campaniei agricole de primăvară. Pînă la ora actuală, s-au arat 680 hectare,din cele 790 hectare planificate, și i s-au împrăștiat îngrășăminte naturale și chimice pe suprafața de 560 hectare. De asemenea, s-au însăimînțat 100 hectare ovăz, deci întreaga suprafață, 30 hectare mazăre, din cele 50 hectare planificate și altele. Fruntași sînt mecanizatorii Paul Prahoveanu, Dumitrache Nicolae, ambii șefi de brigadă, Bărbieru Constantin, Iordache Ion, tractoriști, și alții. CĂLINESCU paul, corespondent *1BIBLIOTECA CEKTRALĂ UNIVERSITARĂ ^4. EMINESCU“ IAȘI “Í3S*8iBWBSi«ítfc4R>,É PENTRU mărirea suprafeței viticole In această primăvară, tractoristul Costea Gheorghe de la E.M.T. Valu Traian a lucrat numai la desfundatul terenului necesar G.A.C.urilor pentru plantarea viței de vie. Cu tractorul „Kirov“ el reușește să-și îndeplinească și să-și depășească zilnic norma. El a desfundat pînă acum peste 70 hectare la diferite gospodării colective din raionul Medgidia. In prezent, lucrează la gospodăria colectivă din satul Cuza- Vodă, care are de pian lat cu vie in această primăvară 27 hectare. Clișeul din dreapta, sus, ni-l prezintă pe tractoristul Costea în momentul cînd se pregătește să pornească la treabă, după ce a executat îngrijirea tehnică de dimineață. In clișeul de jos, se poate vedea că principala grijă a tractoristului Costea Gheorghe este de a face lucrări de bună calitate. TOT MAI MULT CIMENT PESTE PLAN Elanul în muncă al cimentiștilor de la Cernavoda crește necontenit și o dată cu el cresc și rezultatele în muncă. Numai în cea de a doua decadă a lunii martie, artificierii din colectivul secției carieră, Mihai Constantin, Panait Ion și minerii Ciolacu Nicolae și Enuș Vasile, au dat peste plan 400 tone calcar. Secția transporturi a transportat cu 460 tone mai mult calcar și 60 tone mai multă argilă. Cele mai bune rezultate le-au obținut Panțu Ilie și Gheorghe Marin. Și cei de la morile de ciment, Romanescu Petre și Vasile Gheorghe, și-au depășit angajamentul luat cu 181 tone ciment. Nici colectivul secției rampe nu a rămas mai prejos în această decadă. El a reușit să expedieze peste plan 121 tone ciment. In frunte se află muncitorii Vărguță Pavel, Stanț Marin și lăcătușul Iordache Leonid. Acestea sunt numai cîteva exemple care ilustrează munca rodnică ce a fost depusă pentru îndeplinirea planului trimestrial înainte de termen. COCJU ION, coresp. Contribuție la părerea unui morar Unde duc drumurile Drumul n-a fost prietenul de totdeauna al omului. Mai tici au fost cărările. In stepă, firele subțiri ale cărărilor, care au legat cindva așezările omenești, s-au țesut ușor, ca la un război nevăzut al vremii, sub pași și urme de căruțe, și s-au schimbat în eșarfele albe ale drumurilor. Unde duc drumurile ? Să spunem, e noapte, ești singur cu drumul. Undeva, pispîie, sfielnice lumini. Drumul te scoate aproape de așezările omenești, cînd ești departe de ele, te întărește cu nădejdea revederii semenilor. Drumul îți ține de unii, îți este călăuză și prieten. Dar in sate ? Aici rostul lor pare-se că se schimbă. Mai toate duc spre inima satului — spre moara satului. Oamenii vin aici cu un sentiment nemărturisit de pioșenie. Unii nu au chef de vorbă fiind parcă gata să-i asculte bătăile. Alții vorbesc de parcă ar vrea să se ia la întrecere cu moara. Îmi place adesea să poposesc și eu la moara din Cobadin. Așa, fără nici un rost. Mi-am făcut și prieteni. Bunăoară, alde Frătea și mulți alții ale căror nume mi-au scăpat. Dar, fără îndoială, cel mai bun prieten îmi este morarul Nejdet. Nejdet Mutalîp este „doftor“ în meseria lui, își cunoaște moara ca pe propria lui dantură. Tot satul îl știe. Și cei din satele vecine. „Moara noastră e un fel de măsură a traiului oamenilor, dacă te gindești bine—povestește el adesea in rarele clipe de răgaz, fiindcă trebuie să supravegheze totdeauna măcinișul. Moara îți poate vorbi cel mai bine despre bogăția oamenilor, despre felul lor de trai. Venind de pe toate drumurile la moară se adună tot mai multe care și mai (Continuare în pag. a 3-a) ;() hu i După cum a fost prevăzut în planul de producție, colectiviștii din Siliștea, raionul Medgidia, au desfundat în toamnă suprafața de 9 ha, pentru a fi plantată cu vie. In primăvara aceasta, s-au procurat 45.000 fire de viță nobilă și a început plantatul. Fină în prezent, au fost plantate 2,40 hectare. Dintre cei care s-au evidențiat amintim pe comunistul Farcaș Nicolae și Neazi Chengeali, care au pus mult suflet la înfăptuirea sarcinii de plan, plantarea viei. ENVER RESTIL, coresp. In raionul Hîrșova sînt ca lucrările agricole de să fie urgentate Lucrările agricole de primăvară din epoca I-a, în raionul Hîrșova, s-au executat pînă la 26 martie la însămînțări în procent 63,13 la sută, iar la arături 55,97 la sută. Se poate deci constata că arăturile și însămînțările nu se desfășoară cu toată intensitatea. In raionul Hîrșova, sînt comune care au terminat însămînțările din epoca s-a și altele care stau foarte prost. Iată cîteva exemple. In comunele Pantelimonu, Horia, unde comitetele Crucea și executive ale sfaturilor populare, dovedind spirit de răspundere, au antrenat toate forțele, lucrările agricole din epoca s-a au fost terminate. Vom insista mai mult asupra comunelor unde lucrările agricole sînt mult întîrziate. Mai întîi să vorbim despre arături. In comunele Dulgheru, Casimcea, Ciobanu, Dăieni, Vulturu, Sîmbăta și orașul Hîrșova, arăturile sînt mult rămase în urmă. De pildă, la G.A.C. Casimcea, din 1.122 hectare planificate, s-au arat pînă la 26 martie 746 hectare, în comuna Dulgheru din 2.306 hectare, 1.287 hectare, la Vulturu din 1.715 hectare, 320 hectare etc. în Dacă analizăm și stadiul înapoiat care se desfășoară însămînt țările în unele comune ne vom putea da seama de cauzele care fac să se întîrzie lucrările agricole. Iată de pildă, în comuna Casimcea (președinte al sfatului popular Petrov Petre),, din planul stabilit a fi însămânțat s-a realizat astfel: orz planificat 150 hectare și s-au însămînțat 93 hectare, ovăz planificat 200 hectare, însămînțat 180 hectare, floarea-soarelui plan 170 hectare, nu s-a însămînțat nimic. Această comună făcînd parte din nordul raionului, unde datorită faptului că lucrările agricole încep întotdeauna mai tîrziu cu cîteva zile, să zicem că lipsurile sînt obiective. Cu toate acestea, au fost zile favorabile, prielnice desfășurării însămînțărilor. Dar aici s-a înrădăcinat autoliniștirea și anume că mai este timp suficient pentru însămînțări, pretextul principal fiind cel arătat mai sus, fapt pentru care nu sînt folosite la maximum toate forțele pentru campania agricolă. Este inadmisibil ca, pină la data actuală, însămînțatul floriisoarelui să nu se înceapă, cum inadmisibilă este autoliniștirea comitetului executiv al sfatului popular comunal. Aceeași stare de lucruri este și la Sîmbăta. Din 24 hectare orz s-au însămînțat numai 4 hectare, din 70 hectare ovăz s-au însămînțat 26, iar din 80 hectare moarea-soarelui, nu s-a însămînțat nimic. Denotă deci o slabă preocupare posibilități primăvară din partea comitetelor executive ale sfaturilor populare respective privind folosirea la maximum a timpului prielnic pentru însămînțări, precum și un slab simț de răspundere în mobilizarea atelajelor însuși tov. Dumitrescu Constantin, președintele sfatului popular raional, recunoaște că în aceste comune din nordul raionului, cu toate cauzele obiective, se putea face mai mult, deoarece posibilități au fost și stnt. Totuși, nu se iau măsuri de impulsionare a lucrărilor agricole în aceste comune. Au fost zile favorabile și totuși viteza zilnică nu a fost realizată, nu mai vorbim de depășirea ei, așa cum ar trebui să se întîmple. Se apropie începerea însămînțărilor din epoca II-a. Se impune deci ca comitetul executiv al sfatului popular raional să ia măsuri pentru mobilizarea tuturor forțelor în vederea terminării semănatului în toate comunele din raion. De asemenea, trebuie folosite atelajele gospodăriilor colective și mobilizați toți colectiviștii la muncă. Este necesar ca comitetele executive ale sfaturilor populare comunale să privească cu simț de răspundere această importantă etapă a campaniei agricole de primăvară și prin măsuri corespunzătoare să urgenteze însămînțările din epoca I-a și să se are tot terenul rămas nearat, iar imediat cînd timpul va permite să se pornească cu toate forțele bătălia pentru însămînțările culturilor din epoca a II-a. G.C. Delegații cooperatori din Buliga au venit la adunarea generală cu un vagon de cereale Cite foloase nu au tras țăranii muncitori din Buliga de pe urma cooperativei care i-a aprovizionat tot timpul din belșug. Apoi, ei știu bine că recoltele bogate ce se obțin an de an se datoresc lucrării pământului în comun cu mașini agricole de o mare productivitate, ca tractoare, combine și semănători, pe care le-au primit de la clasa muncitoare. Așa stînd lucrurile, delegații pentru adunarea generală a cooperativei de consum din Fetești au hotărît să intensifice achizițiile de cereale și în numai cîteva zile au realizat cantități însemnate. In ziua de 30 martie, delegații s-au prezentat la adunarea generală cu un vagon de cereale din achizițiile efectuate în ultimele zile. In prima căruță, din convoiul care transporta cerealele achiziționate, se găseau tovarășii Drumcea Alexandru, președintele consiliului sătesc al cooperativei, și Niță B. Vlad, președintele gospodăriei colective, cei care au sprijinit mai mult această acțiune. A. MOTOTOLEA, coresp. ■ár Ca și primii și membrii A.S. „Iftimie Croitoru“ din comuna Beilic, raionul Adamclisi, au hotărît să contracteze cu statul pe 3 ani însemnate cantități de cereale, produse animale și animale. Astfel, au și fost încheiate contracte pentru 90.000 kg. griu, 165.000 kg. porumb, 55.000 kg. floarea-soarelui. De asemenea, ei au contractat 1.000 kg. lună de la 600 oi, 100 de porci de peste 120 kg. fiecare, 10 boi, un număr mare de oi și 9.000 litri lapte de oaie. In prezent, se definitivează contractarea a încă 6.000 kg. carne de porc, adică încă 50 de porci, făcînd în total 18.000 kg. carne de porc. In ceea ce privește contractarea de plante textile, gospodăria a încheiat următoarele contracte : tutun 30 hectare, bumbac 90 hectare, sfeclă de zahăr 15 hectare, răpită 8 hectare și paie sorg 5 hectare. V. MARINESCU, coresp. Pionierii siring fier vechi Colectivul unității de pionieri de la școala de 7 ani din Țăndărei-gară, a cărui instructoare superioară este tovarășa Pietroiu Viorica, în cursul lunii martie, a întreprins o serie de acțiuni, printre care și și strîngerea fierului vechi. Pînă la 27 martie, harnicii pionieri au adunat peste 1.500 kg. fier vechi pe care-1 vor preda centrului D.C.A., cut de curînd. In această acțiune, s-au evidențiat detașamentele I și II și în mod deosebit pionierii Rusescu Gheorghe, Chiriță Maria, Antonovici Stela și micuțul elev Ioniță Nicolae. B. ION, corespondent Căminul cultural din comuna Mihai Viteazu a fost construit de curînd, prin autoimpunere. Zilele trecute, sala de festivități a căminului a găzduit adunarea cetățenilor din comună, care au votat cu dragă inimă autoimpunerea pentru ridicarea unei școli cu etaj. Cînd am intrat în sala de festivități, mai întîrziau pe pereți lozincile și flamurile de sărbătoare ce întregiseră atmosfera evenimentului proaspăt petrecut. Peste tot, m-a întîmpinat spiritul gospodăresc dovedit de conducerea acestui locaș de cultură. Pentru a afla mai multe despre activitatea culturală a acestui cămin și mai ales despre felul cum contribuie munca culturală la intensificarea lucrărilor agricole de primăvară, m-am adresat directorului, Tudor Mitrică, cu cîteva întrebări : ÎNTREBARE : Ce acțiuni ați planificat pentru sprijinirea campaniei ? RĂSPUNS : Printre primele acțiuni a fost conferința prof. Aurelian Stănescu, „Producția sporită de legume — belșug pentru gospodărie“, la care au participat peste 300 de colectiviști. Conferențiarului i s-au pus întrebări interesante, iar discuțiile purtate au ilustrat interesul deosebit al cetățenilor pentru această problemă. Tot în această perioadă, utemiștii, în cadrul „Joii tineretului“, au discutat despre participarea în număr cit mai mare a tinerilor la muncile din gospodăria colectivă, despre formarea echipelor de tineret în cadrul brigăzilor, întreținerea atelajelor și despre lotul tineretului. Ei s-au angajat să lucreze anumite parcele, de pe care să scoată o producție la hectar cu mult sporită față de anul trecut și chiar față de cea planificată pe gospodărie în acest an. Angajamente în acest sens și-au luat atemiștii Stancu Roșoiu, Gheorghe Chidieanu, Mihai Albeanu și Gheorghe Munteanu. ÎNTREBARE : Ce alte mijloace ați folosit pentru antrenarea oamenilor la muncile din perioada actuală ? RĂSPUNS : In fiecare seară, după datele luate de la sfatul popular sau G.A.C., am popularizat prin stația de radioamplificare fruntașii la arat și însămînțat din gospodărie și S.M.T., am evidențiat munca brigăzilor din gospodăria colectivă care au terminat pînă acum alăturile la peste 600 de hectare. Tot prin stația de radioamplificare, am evidențiat pe Constantin Voicu, Tudor Rotaru și Hristu Lișcu, care au lucrat la înfrumusețarea comunei, ajutînd foarte mult la repararea drumului și construirea a două podețe. Dorința noastră a fost să scriem lozinci mobilizatoare, să facem fotomontaje și panou de onoare în legătură cu campania. Din neglijență, n-am reușit să facem acest lucru pînă acum. Pe viitor, ne-am propus să-l realizăm, iar în plus să dăm un spectacol în programul căruia să fie incluse puncte cu munca în G.A.C. la zi. Vom evidenția pin cîntec pe fruntași și-i vom critica aspru pe cei rămași în urmă. ÎNTREBARE: Ce mai aveți de realizat din planul pe luna aceasta al căminului cultural ? RĂSPUNS : In afară de sarcinile cu care am rămas în urmă și pe care le vom realiza, trebuie să prezentăm piesa „Titanic vals“, de Tudor Mușatescu, la realizarea căreia au muncit foarte mult unele din cadrele didactice și tineri din comună printre care Zaha Pală, Florica Dudu, Cristea Drăgan și Mihai Radu. Apoi ne vom deplasa în comunele învecinate cu această presă și cu un program artistic legat de campania agricolă de primăvară în scopul impulsionării acesteia. P. EMIL INTERVIUL NOSTRU Cum sprijină căminul cultural din comuna Mihai Viteazu campania agricolă de primăvară Fabrica de ulei „Argus fruntașă pe țară Despre hărnicia colectivului de muncitori, tehnicieni și funcționari de la fabrica de ulei „Argus“ din orașul Constanța s-a dus vestea. Muncitorii fruntași de aici, ca extractoristul pompagiu Dumitru Voicu, descojitorul Manole Nițescu, rafinorul Cristea Valeriu, maistrul Ilie Sălceanu, ajustorul mecanic Chirilă Bogdan, prelarul Gheorghe Poleacu și mulți alții sunt astăzi cunoscuți și peste „granițele“ regiunii. Strădania comună a întregului colectiv s-a soldat in fiecare an cu produse tot mai multe și de calitate tot mai bună pentru oamenii muncii. In anul 1957, de pildă, producția fabricii a fost de peste 9 ori mai mare decât cea din anul 1948. Duminică, pentru colectivul fabricii de ulei „Argus“ a fost din nou sărbătoare : a primit pentru a doua oară, în interval de un an, drapelul de întreprindere fruntașă pe ramură, din partea Direcției generale a uleiurilor, săpunurilor și cosmeticelor din Ministerul Industriei Bunurilor de Consum și a Comitetului Central al Sindicatului muncitorilor din industria bunurilor de consum, pentru realizările frumoase obținute în producție în cel de-al doilea semestru al anului 1957. La festivitate, care a avut loc la clubul S.N.M.C., au participat numeroși muncitori, ingineri, tehnicieni și funcționari din cadrul întreprinderii, precum și delegați din partea altor întreprinderi din aceeași ramură de producție din țară. Au fost, de asemenea, de față tovarășii David Fișier, director general al Direcției uleiurilor, săpunurilor și cosmeticelor din Ministerul Industriei Bunurilor de Consum, Ion Anghel, din partea C.C. al Sindicatului muncitorilor din industria bunurilor de consum, Ion Tudose, secretar al comitetului orășenesc de partid Constanța și alți invitați. Cîteva cifre din referatul prezentat cu această ocazie de tovarășul Alexandru Mieluș, directorul fabricii „Argus“, arată că, în cel de-al doilea semestru al anului 1957, producția globală a fost realizată în proporție de 117,06 la sută, producția marfă 120,48 la sută (la uleiuri comestibile obținîndu-se un procent de 215,1 la sută), productivitatea muncii 129,14 la sută, cîștigul mediu muncitori 109,51 la sută, obținînduse în același timp un beneficiu de 626.000 lei, față de 310.000 lei cl a fost planificat pentru această perioadă. Realizările acestea se datoresc strânsei colaborări care există între conducerea fabricii, comitetul de întreprindere și organizațiile de masă, sub îndrumarea organizației de partid, precum și măsurilor tehnicoorganizatorice studiate și puse în practică în scopul folosirii tuturor resurselor interne ale fabricii. Colectivul de muncitori a contribuit în largă măsură la analiza planurilor de producție și a măsurilor tehnico-organizatorice ce s-au luat în cadrul consfătuirilor lunare ce se țin cu regularitate pe grupe, pe secții și pe întreprindere. In perioada respectivă, 90 la sută din numărul salariaților fabricii au fost antrenați în întrecerea socialistă. De asemenea, au fost înregistrate în această perioadă 20 propuneri de inovații și raționalizări, din care 14 aplicate și una acceptată pentru experimentare, plătindu-se recompense în sumă de 7.600 lei. In același timp, aplicarea sistemului îmbunătățit de salarizare a avut ca urmare, pe lingă creșterea salariului real al muncitorilor, mărirea productivității muncii, reducerea prețului de cost și realizarea de importante economii. Numai prin reducerea consumurilor specifice la materiile auxiliare, s-au obținut economii în valoare de 72.113 lei, din care s-au plătit muncitorilor prime în valoare de 17.113 lei. Primind drapelul de fruntaș pe țară în ramura respectivă, colectivul fabricii de ulei „Argus“ s-a angajat să ducă mai departe șirul realizărilor obținute în semestrul II al anului trecut. ii