Dobrogea Nouă, iunie 1958 (Anul 11, nr. 3063-3087)

1958-06-01 / nr. 3063

r * organ al Comitetului Regional P. M. R. Constanța și al Sfatului Popular Regional DUMINICĂ - IUNIE 1958 Mi­roidte lim­istiate într-o singură săptămînă sau zor la prășitul culturilor Colectiviștii din Valea Seacă au executat numai într-o singură săptă­­mînă un mare volum de lucrări pri­vind întreținerea culturilor de cîmp, a viei și livezii. Cu ajutorul bri­găzii de tractoare de la S.M.T. Va­­lu Traian, ei au prășit mecanic 550 ha. cultivate cu porumb, iar, cu sa­pa, au prășit, tot porumb, peste 400 ha. De asemenea, au terminat de prășit 130 ha. cultivate cu floarea­­soarelui, 25 ha, cu coriandru etc. O contribuție însemnată la termi­narea prășitului mecanic al porum­bului au adus-o tractoriștii Stelică Mușat și Mihalache Marin, care au prășit zilnic, fiecare peste 25-26 ha. Nu putem însă să nu-i amintim pentru hărnicia lor și pe tractoriștii Meșmedin S. și Abdul S., iar pentru priceperea și sîrguința de care dat dovadă în pregătirea și întreține­a­rea mașinilor, pe șeful de brigadă Țăran­u ,Vasile. La prășitul manual, pot fi aminti­te ca fruntașe brigăzile a IlI-a și a IV-a, conduse de Toma Mihalache și Văleanu Ilie. Dintre echipe, s-a evidențiat cea condusă de Marin Albu, din brigada a II-a și echipa I-a, din brigada a IlI-a. Tot în aceeași perioadă, de o săp­­tămînă, s-au executat lucrări de în­treținere la grădina de zarzavat un­de s-au prășit, de două ori, 4,5 ha. ceapă, 2 ha. usturoi, 3 ha. roșii și 4 ha. cartofi. Totodată, aici s-au ame­najat 2 ha. pentru a fi irigate, și a­­poi cultivate cu varză de vară și toamnă. Colectiviștii din brigada viticolă au aplicat prașila I-a pe su­prafața de 25 ha. vie hibridă și au prășit de 2 ori cele 5 ha. de vie no­­bilă și 4 ha. pepinieră de pomi fruc­ti­feri. Toate lucrările amintite au fost executate de către colectiviștii din Valea Seacă numai într-o singură săptămînă. BILCEA DUMITRU, coresp. Prășitul culturilor se desfășoară cu intensitate în întreaga regiune. Membrii gospodăriei agricole colec­tive, însuflețiți de Chemarea Con­sfătuirii de la Constanța, depun ma­re interes în executarea unor lucrări de calitate și în timpul optim, în sco­pul obținerii unor producții bogate. Veștile care ne sosesc zilnic la re­dacție vorbesc cu prisosință despre succesele colectiviștilor în acest sens. De pildă, cores-""denții voluntari Viști din MERITUL CUIT Al colectiviștilor, din Murighiol, și mai cu seamă al femeilor frunta­șe din această gospodărie. Vorbesc despre deputata Bnei Elisabeta, Chilina Ignat, Ivanov Maria și alte­le care, zilnic, dis-de-dimineață, vin la grădina de legume și fac munci de calitate. Harnicele femei lucrează zi de zi în cele 12 îngrădituri de stuf unde roșiile au și înflorit pe supra­fața de 1,20 ha. Alături, se pregătesc aracii, iar echipele de udători, dau zor la irigarea celor 7 ha. cultivate cu ceapă, mazăre, roșii și vinete. Varza timpurie de mult s-a înfoiat, iar moș Ivan Baer, „expertul“ grădinii, dă îndrumări femeilor cum să lu­creze. DIN VINA CUI? Din vina S.M.T. Valea Nucarilor. Despre ce e vorba ? Gospodăria co­lectivă din Murighiol a făcut con­tract cu acest S.M.T. să-i trimită un motor și o pompă, pentru udatul grădinii. De bine, de rău s-a trimis un tractor I.A.R. însă cureaua care acționează pompa este putredă. In­tr-o zi l-am găsit pe tractoristul Refie Burumet scrîșnind din dinți. Și avea pentru ce. Cureaua se rupe deseori, iar tractoristul se ocupă a­ Memet O. Seit și Nuredin Reșit ne anunță că colectiviștii din Hagieni și din Izvoru Mare, după ce au ter­minat de prășit floarea-soarelui, via, pepenii și celelalte culturi semănate mai de timpuriu, au început să pră­șească porumbul. Despre hărnicia colectiviștilor din Izvoru Mare, prin­tre care Ghiță Gheorghe, brigadier, Ion I. R. Trifu și alții, ne-a scris, de fapt, și corespondentul voluntar Lucia Luca. Muri ghiol­ proape toată ziua de cîrpitul ei. Din această cauză, echipele de fe­mei care lucrează la udat n-au făcut fiecare, nici cite 20 procente. Dar hiba­ cea mai mare este că, cultura este lipsită de apă. Din vina cui­v a S.M.T.-ului, căruia i s-a telefonat să trimită neapărat o curea, și nici nu s-a sinchisit să o trimită. Pe această cale, invităm conduce­rea S.M.T.-ului să trimită de urgen­ță cureaua și pe viitor să respecte contractul încheiat. MOCANU CONSTANTIN, coresp. ■„Președintele Șamun, con­tinuă tratativele cu puterile imperialiste în legătură cu a­­cordarea de ajutor militar Libanului. Datorită organizării muncii în acest an,, consiliul de conduce­re al gospodăriei colective din co­muna Horia, raionul Hîrșova, în­drumat de organizația de partid, a dat o atenție mult mai mare organi­zării muncii pe brigăzi și echipe. Ca urmare, prășitul celor 120 ha. . de floarea-soarelui s-a terminat în nu­mai cîteva zile. In același timp s-au mai primit și 25 ha. fasole. Acum, colecțieș­tii din Horia, organizați în 2 brigăzi complexe, în loc de 4 cire erau pînă acum, zoresc prășitul po­rumbului, lucrare care s-a executat numai în cîteva zile în proporție de peste 60 la sută. Dintre colectiviști s-au evidențiat mai cu seamă Nico­­lae Dumitru, Dumitru N. Ioniță și alții. ȘTEFAN STANCIU și ALEXANDRU SAVA, corespondenți (ziarele) - Ce ziceți mister, să le mai dăm „ajutor ?“ - Dă-le, dă-le, că curge de mi­nune /... lira si a ceferiștilor constănțeni In memoria eroilor ceferiști din Constanța» căzuți In lupta pentru libertatea și fericirea poporului nos­tru, a fost inaugurat în după-amiaza zilei de 29 mai, in sala de lectură a clubului C.F.R. Constanța. Mu­zeul mișcării muncitorești a ceferiștilor constăn­­țeni. In cuvintul său, rostit cu acest prilej, tovarășul Gîju Ion, din partea Direcției regionale C.F.R. Bu­curești, a evocat, în prezența celor veniți să parti­cipe la inaugurare, figuri de eroi constănțeni, care s-au jertfit pentru a crea premisele unei vieți mai bune fiilor lor și urmașilor acestora. Vorbitorul a amintit, de asemenea, de anii de crîncenă asuprire burghezo-moșierească, de perioadele de criză eco­nomică din țara noastră, de mișcările revendicative generate de condițiile mizere in care se zbătea clasa muncitoare, grevele din februarie 1933 ale ceferiș­tilor și petroliștilor conduși de Partidul Comunist din Romînia, precum și de solidaritatea muncitori­mii ceferiste cu proletariatul internațional. Printre piesele expuse se pot vedea în fotocopii facsimile din diferite publicații ale vremii („Mun­citorul căilor ferate“, „Socialismul“, „Scînteia“ etc.), fotografii reprezentând aspecte ale manifestărilor greviste la București și Constanța, fotografii ale a­­telierelor C.F.R. din Constanța distruse în timpul celui de al doilea război mondial, apeluri ale pă­cii lansate de oamenii muncii din Constanța și din țară către clasa muncitoare internațională, știri cu caracter grevist etc. In muzeu, mai poate fi văzută o fotografie care înfățișează locomotiva donată de muncitorii atelie­relor C.F.R. Palas guvernului democratic dr. Petru Groza. După ezitare, fiecare persoană își poate trece im­presiile și sugestiile într-un registru de impresii, pus la dispoziție în acest scop. Intr-un viitor apropiat, se vor înlocui fotocopiile facsimilelor cu piese originale, iar muzeul se va îmbogăți cu noi documente din mișcarea muncito­rească a ceferiștilor. ★ Sindicatul C.F.R. Constanța adresează un căldu­ros apel tuturor muncitorilor constănțeni, care po­sedă documente sau cunosc locuri unde se află do­cumente din mișcarea muncitorească ceferistă de la Constanța, de a le aduce la clubul C.F.R. pentru îm­bogățirea muzeului. In Liban continuă ciocnirile armate BEIRUT 31 (Agerpres). Intr-un comunicat ofi­cial se arată că la 29 mai aproape în întreaga țară au avut loc mișcări ale detașamentelor de răsculați. Potrivit infor­mațiilor presei, după un oarecare răgaz ciocnirile dintre răsculați și forțele guvernamentale au reîn­ceput la Tripoli, Saida și la sud de orașul Tir, îm­potriva răsculaților au­toritățile folosesc artile­rie și tancuri. In ultimele două­­ zile la Beirut au avut loc pu­ternice ciocniri armate. Autoritățile libaneze in­tensifică măsurile repre­sive , a fost introdusă pedeapsa cu moartea pentru participarea la așa-zisele „acte teroriste“, a fost introdusă de ase­menea o riguroasă cen­zură a presei. Totodată potrivit a­­genției americane U.P.I., autoritățile libaneze con­tinuă prigoana împotri­va cetățenilor R.A.U. stabiliți în Liban. Dovada concludentă că regimul lui Saman do­rește adîncirea conflic­tului intern o constituie faptul că el continuă să ceară ajutor din partea țărilor imperialiste și a agenților lor din Orien­tul Mijlociu. Ziarul „Aș Saab“ relatează că gu­vernul federației iorda­­niano-irakiană a trimis în Liban în ultimele zile 1.000 de soldați. Unii dintre aceștia erau îm­brăcați în civil, iar res­tul în uniforma forțelor militare aeriene libaneze. Fruntașii I. M. N­. H­aiului După o muncă susținută colecti­vul sectorului I metalurgic de la I.M.U. Medgidia a fost recompen­sat prin decernarea drapelului de fruntaș pe întreprindere, deținut pînă nu de mult de sectorul III. Corespondentul nostru Năstase Marin ne-a comunicat că muncitorii, inginerii și tehnicienii sectorului au primit drapelul ca urmare a în­­­deplinirii substanțiale a principali­lor indici de plan în luna trecută. Indicele producției marfă a fost în­deplinit în proporție de 138,33 la sută, iar cel al producției globale în pro­cent de 103,55 la sută, întregul colectiv al acestui sector s-a evidențiat în muncă. Merite deo­sebite au turnătorii Moldoveanu Ion și Oancea Ion, precum și forjorii Dumitru Vasile și Moldoveanu Tudor. i [UNK]— m — 150 tone ulei comestibil peste plan Lucrătorii Fabricii de ulei „Ar­gus“ Constanța au încheiat încă o lună de activitate. La sfîrșitul aces­tei perioade, au înregistrat o depă­șire a planului lunar de 150 tone ulei comestibil. Din brigăzile de la rafinărie s-a evidențiat cea condusă de Voinea Alexandru. In celelalte secții de fabricație se desfășoară in­tens reparațiile utilajelor și agrega­telor. Ele se execută într-un timp scurt, datorită efortului depus de lu­crători. Din acest sector s-au evi­dențiat sudorul Moroianu Traian, strungarul Chiriac Sotir, forjorul Ma­mie Octavian, țevarul Drăghici Gheorghe și tîmplarul Ivan Radu. —•— înainte de termen Cu toate că perioada optimă pen­tru pescuitul din bălțile Dunării în­cepe abia către sfîrșitul lunii iulie, pescarii întreprinderii piscicole Hîr­­șova au reușit să-și depășească pla­nul în toate lunile care au trecut din anul acesta. Planul trimestrului I a fost în­deplinit în proporție de 101 la sută, iar cel al lunii aprilie în procent de 115 la sută. In luna mai, pes­carii acestei întreprinderi și-au în­deplinit planul cu 2 zile mai de­vreme. In luna care s-a încheiat ieri, cele mai bune rezultate au fost obținute de pescarii din Ciobanu, care fac parte din brigada lui Du­­mitrache Cojocaru. Ei au dat peste planul lunar cantitatea de 17.700 kg. pește. Cu 7.000 kg. pește și-au de­pășit sarcinile lunare și pescarii conduși de Lazăr Nicolae, din Gîr­­liciu. — ® —' Cu multe zile mai devreme Colectivul atelierului ce produce bunuri de larg consum din cadrul I.A.M.C., deținătoare a steagului roșu de fruntașă pe ramură, a reușit să-și îndeplinească sarcina de plan cursul lunii mai cu 11 zile mai de­în vreme, îndeplinirea planului înainte de termen se datorește aprovizionării cu materialele necesare atelierelor de către conducerea întreprinderii, precum și însuflețirii întregului co­lectiv. In fruntea obținerii acestor fru­moase rezultate se situează munci­torii Zamfir Nicolae, Ovezia Vasile, Crăcan Elena, Crăciun Ion, tini­chigii, Bosenco Gheorghe, matrițier, și cei doi presători, Bulgaru Gheor­ghe și Stoia Milică. VERA VASILE, coresp. Ce zici, îi sra bine ? FILĂ DE CALENDAR 1 IUNIE, fi III­IB internațională A 1 A II a copilului uu­a ani in urma, Federația Ilor și Federația Mondială a Tiner« tre toate mamele, către toți oameni apărarea vieții copiilor lumii, pen cită, la învățătură, la o viață săni de pe tot globul pămîntesc ai săi ziua de 1 Iunie, Ziua internațională fiecare an, sărbătorirea zilei de s­tatea părinților, solidaritatea oamt tmi fericirea și viitorul luminos .! Anul acesta, ziua de 1 Iunie deschiderea lucrărilor celui de al crâte Internaționale a Femeilor, ce colții și problema situației copiilor Grea este viața copiilor din e­­xemplu, mișună o lume de mici cei părinți umili sau ai nimănui. Du­pi de copii ajung la cifra de 100.000. sînt cercetări, ori sînt obligați să tiga existența. In Franța, 65 la suti termina 4 clase primare. Acest de­cesc se explică prin creșterea cursei destinate învățămîntului. In S.U.A. pot merge la școală din lipsă de altfel și celelalte guverne capitaliste; retului. Pentru guvernanții țărilor mărilor, a războiului rece, a aces­tor state. Nu același lucru se petrece în tică, în China populară, unde pre­dară la rangul celorlalte probleme trăiesc, datorită grijii deosebite pe democrat-popular ocrotirii mamei Tristul record al mortalității vilan­ghezo-moșierească a fost simțitor Ocrotirea mamei și copilului în sat în anii democrației populare tulicești. Dacă în anul 1951, în regi spital pentru copii, cu numai 50 de numărul spitalelor a ajuns la 4, iar asemenea în regiunea noastră și gînd în 1957 la 170, cu 300 de paturi. Copiii celor ce muncesc de la rate drepturi la care înainte nici cultăți, devin ingineri, constructori zara noastră. Partidul și guvernul familiei, de crearea de condiții cît­piilor. Pe meleagurile Dobrogii, ca și de-a rîndul de vrajbă între minori mult frăția. Ele se bucură azi de cot cu poporul român pentru înfle în ce mai luminos al copiilor noștri, care din regiunea noastră au fost maternă : turcă, tătară, ucraineană Ziua de 1 Iunie este pentru toți mei și mame — o zi de mare sărbă noastră, iubitorii de pace din întreg doresc să-și crească cu grijă și în lagărului socialismului în frunte cu menilor care iubesc florile vieții și cauza radiațiilor atomice sunt cel din lumea întreagă, al viitorului acestora. Democrată Internațională a Feme­­iului Democrat au lansat un apel că­­muncii din lumea întreagă pentru­­u dreptul lor la o­ copilărie feri­­toasă. Zeci de milioane de oameni datorit atunci, pentru prima dată, a apărării copilului. De atunci, în Iunie întărește și mai mult solidari­fi er cinstiți care luptă hotărâți pen­­tinerelor vlăstare, coincide cu un eveniment deosebit . IV-lea Congres al Federației Demo­­re are printre punctele sale de­cis­­de pretutindeni.­rile capitaliste. In Turcia, spre e­­șeturi și vagabonzi, copii ai unor statistici oficiale, rezultă că astfel în țările capitaliste, copiii săraci ori lucreze 10-12 ore pentru a-și cîș­­tiua copiii muncitorilor abia pot­zinteres pentru copiii celor ce mun­­înarmărilor și reducerea bugetelor aproximativ 6 milioane de copii in săli de clasă. Guvernul S.U.A., ca­re nu-și pune problema educării tine­­capitaliste este la modă cursa î­nar­­tecului în treburile interne ale al­tările socialiste, în Uniunea Sovie­­blema ocrotirii copiilor este zichi­­de stat. Copiii din patria noastră care o acordă partidul și guvernul și copilului, o adevărată copilărie, zile pe care îl deținea România dur­­redus în anii puterii populare, regiunea Constanța s-a materi­ali­­prin înființarea de noi unități spi­­unea noastră, exista doar un singur paturi, la sfîrșitul anului trecut, al paturilor la 390. A crescut de numărul caselor de naștere, ajun­sate și orașe se bucură de nenumă­­ru puteau visa : urmează școli, un­de nădejde ai socialismului în pa­se preocupă neîncetat de­ sprijinirea mai favorabile pentru creșterea co­ate întregii patrii bîntuite secole­tățile naționale, se înfiripă tot mai aceleași drepturi și muncesc cot la firea patriei, pentru viitorul din ce Pentru copiii minorităților națio­­create școli cu limbă de predare și altele, oamenii — dar mai ales pentru te­­roare. Oamenii muncii din patria sa lume, mamele de pretutindeni face florile vieții, copiii. Eforturile Uniunea Sovietică, ale tuturor oa­­nu vor să le vadă ofilindu-se din Din activitatea cercurilor A.V.S.A.P. de aeromodelism In cadrul cercurilor de aeromo­­delism organizate de A.V.S.A.P., ti­neretul școlar și pionierii au multe lucruri frumoase de învățat. După o lungă perioadă de inițiere, aeromode­­liștii constănțeni, ajutați de instruc­tori calificați ca tov. Geanoglu Mir­­cea și Voicu Onoriu, au trecut la îmbinarea teoriei cu practica. In prezent ei experimentează di­verse aeromodele construite , după planuri și concepții proprii. Astfel, în ziua de 25 mai a. c., aeromode­­liști avansați ca tov. Zamotrache Nicolae și Popa Ștefan, ajutați de instructori, au demonstrat pe stadio­nul „1 Mai“ din Constanța frumu­sețea sportului aeromodelistic. In felul acesta publicul constăn­­țean a putut să cunoască activitatea aeromodeliștilor A.V.S.A.P. din o­­rașul Constanța. Ei au făcut demon­strații cu aeromodele captive (mî­­nuite prin cablu și propulsate) de curse, machetă și acrobație. De menționat că aeromodelele au fost propulsate de motoare fabri­cate în țară la I.O.R.,­­motoare care pînă acum le importam din străină­tate cu bani grei. Exemplul celor de mai sus este un îndemn pentru toți tinerii în ri­dicarea sportului aviatic din țara noastră. î. ȘERBAN, coresp. ‹ — sa — 0 nouă organizație A. V. S. A. P. Zilele acestea, muncitorii din gos­podăria de stat Cocargea, raionul Adamclisi, au ascultat cu viu inte­res expunerea făcută de președin­tele organizației raionale A.V.S.A.P. care le-a arătat scopul și sarcinile acestei organizații. O dată cu aceas­ta au fost desemnați tovarășii pen­tru comitetul de conducere și s-au fixat o serie de probleme de ordin organizatoric și educativ. Pînă în prezent, s-au înscris în organizație 70 tovarăși, iar mulți dintre ei s-au angajat să lupte ca organizația res­pectivă să„ ajungă în cel mai scurt timp fruntașă pe raion. GICĂ OLGA, coresp. UN ORAȘ NOU PE HARTA REGIUNII­ NĂVODARI Topografii vor avea de lucru. Harta regiunii va fi completată cu o nouă așezare. Pentru lu­crătorii Fabricii de acid sulfuric și superfosfați s-a construit la Năvodari un frumos orășel. Blocurile moderne, cu instalații electrice și de canalizare, cu apartamente spațioase, oferă fa­miliilor care vor veni aici cele mai bune con­diții. Orășelul va avea o piață proprie și nu­meroase magazine de desfacere a mărfurilor alimentare, de produse textile, încălțăminte și articole de menaj. In centrul noii așezări și pe străzile lăturalnice vor fi amenajate spații verzi și se vor planta pomi ornamentali. IN FOTOGRAFIE : Vedere parțială a oră­șelului de la Năvodari.

Next