Dobrogea Nouă, septembrie 1958 (Anul 11, nr. 3141-3165)
1958-09-02 / nr. 3141
Organ al Comitetului Regional P. M. R. Constanța și ai Sfatului Popular Regional MARJI 2 SEPTEMBRIE 1958 4 pagini 20 bani Planul nostru de viitor Din experiența de pînă acum, ținînd cont de fertilitatea solului, de hărnicia și cunoștințele oamenilor, planul nostru de viitor se va putea realiza și chiar depăși. Anul acesta, primul după colectivizarea completă a agriculturii, ne-a demonstrat cu prisosință că sarcinile Consfătuirii de la Constanța sînt identice cu posibilitățile noastre și condițiile nou create. Nu ne rămine decit să ținem cont de toate îndrumările și metodele noi de muncă, să ne organizăm ca niciodată pînă acum munca. Fără îndoială că sarcinile nu sînt de loc ușoare. Ele sunt realizabile, iar noi ne vom strădui să le dăm viață. In primul rind, ne vom preocupa de sporirea fertilității solului. Bunăoară, in perioada anului următor, vom încorpora în sol cantitatea de 4.500 tone îngrășăminte naturale pe 450 hectare și 120 tone îngrășăminte chimice pe 600 hectare. încă de pe acum, ne-am gîndit să asigurăm culturii griului cele mai bune premergătoare cum sînt mazărea, borceagul, fasolea, soia și altele, asigu Pînă în 1960, gospodăria agricolă colectivă „13 Decembrie“ din comuna Filimon Sîrbu, raionul Negru Vodă, și-a planificat să realizeze la grîu o producție medie de 2.700 kg. la hectar, iar la porumb 3.800 kg. la hectar. Se vor planta 16 ha. cu vie și 17 ha. cu pomi fructiferi. Grădina de legume irigată va ajunge la 20 hectare. Numărul animalelor va ajunge la taurine la 100 capete din care 50 vaci, cu o producție de cel puțin 1.600 litri lapte, 1.900 oi care să producă 40 litri lapte și 2.600 kg. j lună fiecare, 270 porci din care 122 scroafe, 1.200 păsări și 30 stupi de albine.iind in același timp o rotație corespunzătoare a culturilor. Gospodăria va folosi încă din acest an numai semințe de bună calitate din soiurile raionate, iar în viitor soiul A-15 va fi înlocuit definitiv cu griul „Bulgaria 301“, care, încă din acest an, s-a dovedit a fi mult mai productiv în condițiile pedoclimatice ale Dobrogii. Se va asigura densitatea de 450-500 plante de grîu la metru pătrat prin însămînțarea a 180-200 kg. grîu la hectar. In vederea însămînțării griului în perioada cea mai optimă, care, potrivit condițiilor comunei noastre, coincide cu perioada cuprinsă între 20 septembrie și 20 octombrie, gospodăria agricolă colectivă „13 Decembrie“ s-a pregătit din toate punctele de vedere. Astfel, reparațiile uneltelor și mașinilor agricole care vor fi folosite în campanie sunt terminate, sămînța este pregătită și selectată, iar arăturile au fost executate încă din perioada de vară. Măsuri asemănătoare ne-am propus și în ceea ce privește obținerea producției de porumb planificată la hectar. Astfel, vom vnsămînța numai sămînță de porumb hibrid simplu și dublu, se vor aplica trei prașile, se va face polenizarea suplimentară artificială. O atenție deo(Continuare în pag. a III-a) Cuvintările la mitingul ce a avut loc duminică au fost de nenumărate ori întrerupte de entuziastele aplauze ale tinerilor veniți să-și manifeste adeziunea lor la înfăptuirea angajamentului luat de a participa la lucrările de pe șantierul de la Iezer. In foto : Aspect de la mitingul tineretului. Și-au îndeplinit sarcinile la însilozatul furajelor oooooooooooooooooco* însilozare. De exemplu, G. A. C. „Pavel Tkacenko“ din satul Cocargea a făcut 4 gropi de siloz cimentate, cu o capacitate de 100 tone fiecare, și alte 2 necimentate, cu o capacitate de 110 tone. In primele, s-a însilozat porumb, iar în celelalte orz și lucerna, lucrare ce a fost terminată pe data de 15 august. Colectiviștii au mai pregătit și alte gropi de siloz, care au fost umplute cu porumb pînă la 25 august. In fruntea acestei acțiuni, a fost o echipă formată numai din tineret, condusă de secretarul organizației U.T.M., Stoica Nicolae, care a muncit cu dragoste, indemnînd în același timp și pe ceilalți. De asemenea inginerul G. A. C.-uUii, tovarășul Oprea Valeriu, utemist, a fost în permanență în mijlocul acestei echipe, dînd îndrumările tehnice necesare. La fel s-a procedat și la G.A.C „Mihail Eminescu“ din Deleni, unde s-au făcut gropi de siloz, cu o capacitate de 600 tone, iar de anul trecut mai au 2, cu o capacitate de 124 tone. Aici, echipele formate cu cc co co oococo c © pe ce 6 % din tineri și bătrîni , au muncit cu mult 3 elan, terminînd inși lezatul la data de 22 august. La G.A.C. „Zorile g noi“ din satul Șipote 8 s-au însilozat din vagră 170 tone lucernă și 8 orz, iar acum cantitatea de 1.500 tone g porumb în 12 gropi , special amenajate din timp. In fruntea acestei munci de mare răspundere s-a aflat si secretarul organizației 8 P.M.R., Alexandru D. Nicolae, sprijinit în deaproape ce depui agții Văduva Ion și Cristea Victor și de secretarul organizației 8 U.T.M., tov. ing. Tănăsescu Paul. Avantajele pe care le prezintă nutrețul murat, cunoscute în prezent de către toți colectiviștii din comuna noastră, au fost un 8 imbold în mobilizarea tuturor colectiviștiilor de a însiloza cu mai multe furaje. In ft drumați de organizațiile de partid din 8 gospodăriile colective, colectiviștii din comuna Deleni sunt hotărîți să depășească planul la însilozarea furajelor în vederea și asigurării din belșug a hranei animalelor , pe timp de iarnă. P. PACIOAGA, coresp.ug 8 gropilor de siloz și la g Tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, în raportul prezentat la Consfătuirea de la Constanța, arăta că „elementul principal în alimentarea animalelor trebuie să devină porumbul și mai ales porumbul însilozat, ale cărui calități în creșterea și îngrășarea animalelor sunt superioare față de orice altă cultură furajeră. G.A.C.-urile și fermele experimentale zootehnice care au asigurat 4-5 tone de porumb murat pentru 8 fiecare, dacă au obținut producții medii de g lapte de peste 2.500- g 8 3.000 litri“. Călăuziți de aceste 8 învățăminte, atît Comitetul comunal de 8 partid, cit și comitetul executiv comunal 1 Deleni, raionul Adam- 2 cliși, au îndrumat în permanență consiliile de conducere ale 1 G.A.C.-urior prin organizațiile de bază și 8 membrii comitetului g executiv repartizați pe 8 sate să facă din timp 8 gropile de siloz, arătîndu-li-se de către 8 tovarășii ingineri din 2 G.A.C.-uri avantajele g pe care se obțin prin 8 însilozare. O dată pregătiți, colectiviștii au trecut la construirea cocoooaocccooocococ ooooooooaaooooooooooooooocooDooöooooooooooöoooogoooaooooaoooccooooocoűcoooeooJ Un nou șantier: Gîrliciu—Dăieni Cei mai bătrîni locuitori ai comunelor Gîrliciu și Dăieni povestesc că de cînd se știe, Dunărea Veche le-a făcut nici neplăceri. In fiecare primăvară, puhoaiele de apă stăvilite pe la cotituri ieșeau din albie inundind vatra celor 2 comune, producind pagube. In afară de aceasta, terenul pe care apa stătea pînă în miezul verii nu putea fi cultivat. O singură dată, in 1949, cînd au fost inundație, locuuitorii celor 2 comune au cultivat acest teren, obținind o producție de 3 ori mai mare decit de pe alte terenuri. Anul acesta, în urma prevederilor Consfătuirii de la Constanța, s-a alcătuit planul de îndiguire al acestui braț al Dunării și de desecare a apelor de infiltrație. Pentru digul lung de 9 km. se vor terasa 440.000 m.c. pămînt și se vor săpa, de asemenea, canale de colectare a apelor. Lucrările se vor executa prin muncă patriotică și cu ajutorul mașinilor. Cetățenii celor 2 comune au primit cu entuziasm această chemare a partidului de a stăvili apele Dunării Vechi, angajîndu-se ca fiecare colectivist să efectueze 100 m.c. săpături in mod voluntar. Ei au grăbit lucrările la floarea-sarelui și culesul viei și au pornit zilele acestea la astuparea primului vad prin care înaintau apele. La chemarea Comitetului raional de partid au răspuns și alte comune din raion și zilnic se așteaptă noi brațe care, prin muncă patriotică, vor reda agriculturii 1.500 hectare pămînt de cea mai bună calitate. Pentru că terenul prezintă și o poziție bună, în anii următori el va fi irigat, iar în locul ierburilor de baltă, al stufărișului și al sălciilor vor crește orez, sfeclă de zahăr și alte plante tehnice de mare randament. O. M. înainte de a pleca pe noul șantier de la Iezer Mitingul tineretului din orașul și regiunea noast ruminică 31 august a.c., către ora 12, pe străzile orașului nostru era o animație puțin obișnuită. Grupuri compacte de tineri și tinere, cu drapele și buchete de flori, detașamente de pionieri se îndreptau în cîntec și voie bună către parcul „Maxim Gorki“. La ora 12, mitingul tineretului din orașul și regiunea noastră care participă la lucrările digului de pe noul șantier regional de la Iezer este deschis de tov. Gheorghe Trandafir, secretar al Comitetului regional U.T.M., care dă cuvîntul tovarășului Teodor Coman, prim-secretar al Comitetului regional U.T.M. In numele tuturor utemiștilor și tinerilor din regiune, tovarășul Coman felicită călduros pe tinerii care s-au angajat să lucreze voluntar pe șantierul de la Iezer. Vorbitorul arată contribuția tineretului la înfăptuirea sarcinilor trasate de Consfătuirea de la Constanța, în lumina hotărîrilor celui de al doilea Congres al P.M.R. „Comitetul regional U.T.M. și Trustul gostat, sub îndrumarea și cu ajutorul Comitetului regional de partid, organizează șantierul regional al tineretului pentru construirea digului de la Iezer pe o lungime de 9,1 km., care va permite stăvilirea inundațiilor pe o suprafață de circa 12.099 hectare. Se vor săpa și transporta voluntar de către tineret 80.000 m.c. pămînt, iar din lucrările efectuate vor rezulta economic în valoare de peste 500.000 lei“ — a spus printre altele tov. Coman. Au luat apoi cuvîntul tov. Higi Alexe, directorul Trustului regional gostat, și tov. Șapova I.ovian, șeful brigăzii de tineri din Constanța care pleacă să lucreze voluntar pe șantier. In încheiere, la mitingul tineretului din orașul și regiunea noastră, a vorbit tovarășul VASILE VILCU, prim-secretar al Comitetului regional P.M.R. Printre altele, tovarășul Vîlcu a spus : „V-ați întrunit aci pentru a vă manifesta hotărârea de a traduce în fapte un angajament al vostru , redarea de noi terenuri agriculturii. Aceasta este o inițiativă patriotică, rod al educației comuniste pe care v-a făcut-o organizația U.T.M. sub conducerea partidului, rod al creșterii conștiinței voastre socialiste“. După ce a felicitat pe tinerii participanți la miting, arătînd importanța redării circuitului producției agricole de noi terenuri, tov. Vîlcu a spus : Ciștigarea celor 12.000 hectare teren de la Iezer, inundabile pînă acum, înseamnă de fapt obținerea unui plus de 9.000 tone grîu și 20.000 tone porumb boabe. Numai cu această cantitate de porumb se pot îngrășa 30.000 porci, ceea ce înseamnă că oamenii muncii vor avea în plus 5.000 tone carne și grăsime. In încheiere, tovarășul Vîlcu a urat tinerilor participanți la efectuarea lucrărilor de îndiguire succese depline. După închiderea mitingului, primii 300 tineri au plecat în camioane către Iezer. ACELEAȘI FRUMOASE De la sfîrșitul anului trecut, T.C.E.H. deține drapelul de fruntaș pe țară în ramura construcțiilor. Decernarea steagului roșu și acordarea acestui titlu de onoare au însemnat o binemeritată răsplată pentru muncitorii, tehnicienii și inginerii trustului, care n-au precupețit nici un efort în a doua jumătate a anului trecut, obținând succesele de care pot fi mindri. Și în acest an, T.C.E.H. a avut de executat lucrări de construcții de mare importanță, lucrări a căror îndeplinire în bune condiții și în termenele stabilite a cerut t colectivului de muncă de aici același interes, aceeași preocupare ca și în trecut- Răsplata meritată pentru o muncă exemplară presupune, însă, în același timp, și obligații sporite pentru a apăra un prestigiu cucerit cu greu. Muncitorii și cadrele tehnice din cadrul trustului și-au însușit din plin acest adevăr și ca urmare rezultatele din acest an s-au dovedit din nou la înălțime. Limbajul grăitor al cifrelor la șase luni, T.C.E.H. a îndeplinit circa 70 la sută din planul anual de construcții. Sarcinile semestriale au fost depășite la construcții civile și industriale cu 25 ’la sută, la drumuri și poduri cu 47 la sută, la construcții hidrotehnice cu 14 la sută. Trustul a executat în această perioadă 78 la sută din lucrările de consolidări de maluri și 84 la sută din sarcinile de canalizare pe litoral, prevăzute pentru întreg anul. Deși par seci și indiferente, cifrele sugerează cel mai bine valoarea eforturilor celor ce au muncit în cadrul T.C.E.H. In trimestrul II, muncitorii trustului au dat în folosință 865 m. 1. de diguri longitudinale (în loc de 200 m. 1. cit era sarcina de plan), asigurînd astfel condiții îmbunătățite de folosire a plajelor de la Eforie și Vasile Roaită, pînă acuma amenințate cu eroziunea malurilor. De asemenea, au executat 3 km. canal colector, cu o stație de epurare a apei la Vasile Roaită și stații de pompare la Vasile Roaită și Eforie. Prin această lucrare, apele uzate (menajere), de la vilele de pe litoral, sunt evacuate după ce mai înainte au fost purificate în stația de epurare, evitîndu-se astfel pericolul de infectarea plajei. In acest semestru, au fost date în folosință 7 construcții începute anul trecut (în loc de 6, cu era planificat) și 26 începute in acest an, în loc de 22. Printre ele, se numără lucrări importante, ca stația de purificare, stațiile de pompare, digurile longitudinale de la Belona-Eforie, I.P.C.H. etc., construcțiile de grupuri sanitare și dușuri și altele. Toate aceste realizări au fost posibile datorită folosirii unor metode înaintate de muncă și intensificării întrecerii socialiste. In această perioadă, au fost antrenați în întrecere cu 3 la sută mai mulți muncitori ca în semestrul II al anului trecut. Nume ca acelea ale dulgherului Victor Eftimie, instalatorului Paraschiv Gheorghe, săpătorului Lazăr Gheorghe, pietrarilor Voicu Ion, Deak Arpad au fost auzite de multe ori cînd a fost vorba despre fruntașii în muncă ai trustului. Productivitatea muncii a crescut cu 22,95 kt sută, iar indicele prețului de cost a înregistrat și el o serioasă îmbunătățire, astfel că planul de beneficii a fost depășit cu 31,66 la sută. Așa va fi și de acum înainte Astfel ar suna, în cîteva cuvinte, sintetizat, angajamentul de viitor al constructorilor de la T.C.E.H: Cum spuneam la început, cei care muncesc în cadrul trustului știu că succesele obligă și pe mai departe. De aceea, ei sunt hotărîți ca drapelul roșu ce străjuiește holul întreprinderii să nu mai plece din Constanța. Planul provizoriu pe luna iulie a fost depășit cu 23 procente și trebuie La Luciu-Giurgeni, acolo unde cu puțin timp în urmă au început lucrările de desecare completă a unei suprafețe de circa 12.000 ha., suprafață ce se întinde pe marginea Dunării, de la Fiua Pietrii pînă la Răchitoasa, peste SUCCESE să se țină seama că specificul activității trustului impune o încetinire a ritmului lucrărilor în perioada sezonului balnear. Și așa, însă, constructorii de la T.C.E.H. vor da în folosință în curînd porțiunea de șosea Eforie-Techirghiol (pină la barieră); sistemul de canalizare de la Techirghiol, lung de 3,5 km. (legat de canalul principal colector), încă 430 m.- 1. diguri longitudinale etc. Imediat ce sezonul se va termina, va începe la Techirghiol construcția celei de a treia stații de pompare a sistemului principal de canalizare. MIHAI MACARIE cîteva zile va fi sărbătoare. Va fi sărbătorită îndeplinirea sarcinii ce s-au angajat s-o ducă la bun sfîrșit colectiviștii raionului Feteși de a executa prin muncă voluntară rețeaua secundară a lucrărilor de desecare. In îndeplinirea acestei importante acțiuni, ei au primit un sprijin efectiv din partea multor lucrători din S.M.T.-urile și G.A.S.-urilor de pe la cuprinsul raionului, precum și din i partea multor echipe de muncitori, tehnicieni, ingineri și funcționari din întreprinderile orașului Constanța.a Pentru a se înțelege mai bine a aportul ce și l-au adus prin muncă voluntară toți cei ce au răspuns cu drag la chemarea organelor de partid și de stat de a constrifji bui la desecarea și redarea agrijii culturii a 12.000 hectare, este necesară o explicație. La Lutiub Giurgeni, lucrările se împart într- două : șantierul rețelei principale K de canale ce se execută în mare «rivejj parte cu mijloace mecanizate de către Trustul de îmbunătățiri funțaiciare din București și șantierul «K rețelei secundare de canale ce se execută prin muncă voluntară sub fă îndrumarea Direcției zonale de) îmbunătățiri funciare din Conststanța. Dar asta nu spune totul, "- Pe șantierul muncii voluntare, Iuucrările care acum sînt pe terminate , reprezintă executarea a peste 30 canale ,cu o lungime de a aproape 28.000 metri, ceea ce este egal, cu săparea a mai bine, de la 111.000 m.c. pămînt. . . $*. Pînă acum, au fost săpați mai b bine de 90.000 m. c., canale ca K ,cele ce poartă numerele 2, 4, 5, 6, 15, sînt terminate, iar multe altele sînt în faza de finisaj. In ultimul timp, pentru a grăbi lucrările, au venit pe șantierul mimpii voluntare, și colectiviștii din comunele și satele mai îndepărtate șantierului. In rîndul a acestora se numără colectiviștii din Sudiți, Vasile Roaitu, Săveni, Pla Jítonești și Frățilești. ți! Elanul cu care s-a muncit pe șantierul muncii voluntare a fă țăcut posibil ca termenul lucrărilor ți să fie schimbat de cîteva ori fațăjii de planificarea tehnicienilor careți se pare că au rămas uimițiți cum spune utemistul Gheorghiu« Iulian, inginerul șef al lucrărilor« de aici — de entuziasmul cu care« se lucrează. Prima dată, planificicarea arăta că lucrările vor fi terminate la 1 noiembrie a.c.; a« doua oară la 1 octombrie a.c.; iar acum, cel mult la 10 septembrie. Trebuie precizat că acest fapt a fost posibil datorită numărului mare de voluntari ce au venit să lucreze pe șantier, număr ce În X trece cu mult pe cel fixat ante- ä nor. .j' Contribuția dată voluntar la exercutarea acestor canale ce vor îndeplini un dublu rol: de evacuare a apelor în timp de inundații pl și irigare în timp de secetă, este deosebit de prețioasă. Cei ce au lucrat aici și mai lucrează încă,?) pot fi mindri că și-au dat contribuția la o mare acțiune patriotică a cărei sărbătoare de terminare se apropie cu pași repezi, că au înțeles cuvîntul partidului« de a participa activ la dezvolta« rea agriculturii noi a regiunii* noastre, agricultura primei re*e giuni pe țară complet colectivistrată.« * "j* • Că lucrările se vor termina cu« mai curînd, mărturie stă și faptul că numai duminică, circa 500r locuitori ai orașului Fetești și a a proape 700 de salariați ai diferitelor instituții și întreprinderi din}« Constanța au fost prezenți pe« șantier dîndu-și contribuția la grabnica terminare a lucrărilor.« GN. al. popescu it ;« La Luciu-Giurgeni în prag de sărbătoare Pe șantierul muncii voluntare lucrările au ajuns în faza finală *IV *