Dobrogea Nouă, septembrie 1958 (Anul 11, nr. 3141-3165)

1958-09-02 / nr. 3141

Organ al Comitetului Regional P. M. R. Constanța și ai Sfatului Popular Regional MARJI 2 SEPTEMBRIE 1958 4 pagini 20 bani Planul nostru de viitor Din experiența de pînă acum, ți­­nînd cont de fertilitatea solului, de hărnicia și cunoștințele oamenilor, planul nostru de viitor se va pu­tea realiza și chiar depăși. Anul a­­cesta, primul după colectivizarea completă a agriculturii, ne-a de­monstrat cu prisosință că sarcinile Consfătuirii de la Constanța sînt identice cu posibilitățile noastre și condițiile nou create. Nu ne rămine decit să ținem cont de toate îndru­mările și metodele noi de muncă, să ne organizăm ca niciodată pînă acum munca. Fără îndoială că sar­cinile nu sînt de loc ușoare. Ele sunt realizabile, iar noi ne vom stră­dui să le dăm viață. In primul rind, ne vom preocupa de sporirea fertilității solului. Bunăoară, in pe­rioada anului următor, vom încor­pora în sol cantitatea de 4.500 tone îngrășăminte naturale pe 450 hec­tare și 120 tone îngrășăminte chi­mice pe 600 hectare. încă de pe a­­cum, ne-am gîndit să asigurăm cul­turii griului cele mai bune premer­gătoare cum sînt mazărea, borcea­­gul, fasolea, soia și altele, asigu­ Pînă în 1960, gospodăria agri­­­­colă colectivă „13 Decembrie“ din comuna Filimon Sîrbu, ra­ionul Negru Vodă, și-a planifi­cat să realizeze la grîu o pro­ducție medie de 2.700 kg. la hec­tar, iar la porumb 3.800 kg. la hectar. Se vor planta 16 ha. cu vie și 17 ha. cu pomi fructiferi. Grădina de legume irigată va ajunge la 20 hectare. Numărul animalelor va ajunge la taurine la 100 capete din care 50 vaci,­­ cu o producție de cel puțin 1.600­­ litri lapte, 1.900 oi care să pro­­­­ducă 40 litri lapte și 2.600 kg. j lună fiecare, 270 porci din care 1­22 scroafe, 1.200 păsări și 30 stupi­­ de albine.­­­iind in același timp o rotație co­respunzătoare a culturilor. Gospo­dăria va folosi încă din acest an numai semințe de bună calitate din soiurile raionate, iar în viitor soiul A-15 va fi înlocuit definitiv cu griul „Bulgaria 301“, care, încă din acest an, s-a dovedit a fi mult mai pro­ductiv în condițiile pedoclimatice ale Dobrogii. Se va asigura densi­tatea de 450-500 plante de grîu la metru pătrat prin însămînțarea a 180-200 kg. grîu la hectar. In vederea însămînțării­ griului în perioada cea mai optimă, care, po­trivit condițiilor comunei noastre, coincide cu perioada cuprinsă între 20 septembrie și 20 octombrie, gos­podăria agricolă colectivă „13 De­cembrie“ s-a pregătit din toate punctele de vedere. Astfel, repara­țiile uneltelor și mașinilor agricole care vor fi folosite în campanie sunt terminate, sămînța este pregătită și selectată, iar arăturile au fost exe­cutate încă din perioada de vară. Măsuri asemănătoare ne-am pro­pus și în ceea ce privește obținerea producției de porumb planificată la hectar. Astfel, vom vnsămînța nu­mai sămînță de porumb hibrid sim­plu și dublu, se vor aplica trei pra­­șile, se va face polenizarea supli­mentară artificială. O atenție deo­(Continuare în pag. a III-a) Cuvintările la mitingul ce a avut loc duminică au fost de nenu­mărate ori întrerupte de entuziastele aplauze ale tinerilor veniți să-și manifeste adeziunea lor la înfăptuirea angajamentului luat de a par­ticipa la lucrările de pe șantierul de la Iezer. In foto : Aspect de la mitingul tineretului. Și-au îndeplinit sarcinile la însilozatul furajelor oooooooooooooooooco* însilozare. De exem­plu, G. A. C. „Pavel Tkacenko“ din satul Cocargea a făcut 4 gropi de siloz cimen­tate, cu o capacitate de 100 tone fiecare, și alte 2 necimentate, cu o capacitate de 110 tone. In primele, s-a însilozat porumb, iar în celelalte orz și lu­cerna, lucrare ce a fost terminată pe da­ta de 15 au­gust. Co­lectiviștii au mai pre­gătit și alte gropi de siloz, care au fost um­plute cu porumb pînă la 25 august. In frun­tea acestei acțiuni, a fost o echipă forma­tă numai din tineret, condusă de secretarul organizației U.T.M., Stoica Nicolae, care a muncit cu dragoste, indemnînd în același timp și pe ceilalți. De asemenea ingine­rul G. A. C.-uUii, to­varășul Oprea Va­­leriu, utemist, a fost în permanență în mij­locul acestei echipe, dînd îndrumările teh­nice necesare. La fel s-a procedat și la G.A.C „Mihail Eminescu“ din Deleni, unde s-au făcut gropi de siloz, cu o­­ capacitate de 600 to­ne, iar de anul tre­cut mai au 2, cu o capacitate de 124 tone. Aici, echipele formate cu cc co co oo­co­co c © pe ce 6 % din tineri și bătrîni , au muncit cu mult 3 elan, terminînd inși­­­ lezatul la data de 22­­ august. La G.A.C. „Zorile g noi“ din satul Șipote 8 s-au însilozat din va­­g­ră 170 tone lucernă și 8 orz, iar acum canti­­­­tatea de 1.500 tone g porumb în 12 gropi , special amenajate din­­ timp. In fruntea aces­­­­tei munci de mare­­ răspundere s-a aflat si secretarul organizației 8 P.M.R., Alexandru D.­­ Nicolae, sprijinit în­­­ deaproape ce depui a­­g­ții Văduva Ion și Cris­­­­tea Victor și de se­­­­cretarul organizației 8 U.T.M., tov. ing. Tă­­­­năsescu Paul. Avanta­­­­jele pe care le pre­­­­zintă nutrețul murat,­­ cunoscute în prezent­­ de către toți colecti­­­­viștii din comuna­ noastră, au fost un 8 imbold în mobiliza­­­­rea tuturor colectiviș­­t­iilor de a însiloza cu­­­ mai multe furaje. In­ ft drumați de organiza­­­­țiile de partid din 8 gospodăriile colecti­­­­ve, colectiviștii din­­ comuna Deleni sunt­­ hotărîți să depășească­­ planul la însilozarea­­ furajelor în vederea și asigurării din belșug­­ a hranei animalelor , pe timp de iarnă. P. PACIOAGA, coresp.­ug 8 gropilor de siloz și la g Tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, în ra­portul prezentat la Consfătuirea de la Constanța, arăta că „elementul principal în alimentarea anima­lelor trebuie să devi­nă porumbul și mai ales porumbul însilo­­zat, ale cărui calități în creșterea și îngră­­șarea animalelor sunt superioare față de ori­ce altă cultură fu­rajeră. G.A.C.-urile și fermele experimentale zootehnice care au a­­­­sigurat 4-5 tone de­­ porumb murat pentru 8 fiecare, dacă au obți­­­­nut producții medii de g lapte de peste 2.500- g 8 3.000 litri“. Călăuziți de aceste 8 învățăminte, atît Co­­­­mitetul comunal de 8 partid, cit și comite­­­­tul executiv comunal 1 Deleni, raionul Adam- 2 cliși, au îndrumat în­­ permanență consiliile­­ de conducere ale 1 G.A.C.-urior prin or­­g­­anizațiile de bază și 8 membrii comitetului g executiv repartizați pe 8 sate să facă din timp 8 gropile de siloz, ară­­­­tîndu-li-se de către 8 tovarășii ingineri din 2 G.A.C.-uri avantajele g pe care se obțin prin 8 însilozare. O dată pre­­g­­ătiți, colectiviștii au­­ trecut la construirea cocoooaocccooocococ ooooooooaaooooooooooooooocooDooöooooooooooöoooogoooaooooaoooccooooocoűcoooeooJ Un nou șantier: Gîrliciu—Dăieni Cei mai bătrîni lo­cuitori ai comunelor Gîrliciu și Dăieni po­vestesc că de cînd se știe, Dunărea Veche le-a făcut nici ne­plăceri. In fiecare primăvară, puhoaiele de apă stăvilite pe la cotituri ieșeau din al­bie inundind­ vatra celor 2 comune, pro­­ducind pagube. In a­­fară de aceasta, te­renul pe care apa stă­tea pînă în miezul ve­rii nu putea fi culti­vat. O singură dată, in 1949, cînd au fost inundație, locu­u­itorii celor 2 comune au cultivat acest te­ren, obținind o pro­ducție de 3 ori mai mare decit de pe alte terenuri. Anul acesta, în ur­ma prevederilor Con­sfătuirii de la Con­stanța, s-a alcătuit planul de îndiguire al acestui braț al Du­nării și de desecare a apelor de infiltrație. Pentru digul lung de 9 km. se vor terasa 440.000 m.c. pămînt și se vor săpa, de ase­menea, canale de co­lectare a apelor. Lu­crările se vor executa prin muncă patriotică și cu ajutorul mași­nilor. Cetățenii celor 2 comune au primit cu entuziasm această chemare a partidului de a stăvili apele Du­nării Vechi, angajîn­­du-se ca fiecare co­lectivist să efectueze 100 m.c. săpături in mod voluntar. Ei au grăbit lucrările la floarea-s­arelui­ și cu­lesul viei și au por­nit zilele acestea la astuparea primului vad prin care înain­tau apele. La chemarea Comi­tetului raional de partid au răspuns și alte comune din ra­ion și zilnic se așteap­tă noi brațe care, prin muncă patriotică, vor reda agriculturii 1.500 hectare pămînt de cea mai bună calitate. Pentru că terenul prezintă și o poziție bună, în anii urmă­tori el va fi irigat, iar în locul ierburilor de baltă, al stufărișu­lui și al sălciilor vor crește orez, sfeclă de zahăr și alte plante tehnice de mare ran­­dament. O. M. înainte de a pleca pe noul șantier de la Iezer Mitingul tineretului din orașul și regiunea noast­ ruminică 31 august a.c., către ora 12, pe străzile orașului nostru era o animație puțin obișnuită. Grupuri compacte de tineri și ti­nere, cu drapele și buchete de flori, detașamente de pionieri se îndrep­tau în cîntec și voie bună către par­cul „Maxim Gorki“. La ora 12, mitingul tineretului din orașul și regiunea noastră care participă la lucrările digului de pe noul șantier regional de la Iezer este deschis de tov. Gheorghe Tran­dafir, secretar al Comitetului regio­nal U.T.M., care dă cuvîntul tova­rășului Teodor Coman, prim-secre­tar al Comitetului regional U.T.M. In numele tuturor utemiștilor și ti­nerilor din regiune­, tovarășul Co­man felicită călduros pe tinerii care s-au angajat să lucreze volun­tar pe șantierul de la Iezer. Vorbi­torul arată contribuția tineretului la înfăptuirea sarcinilor trasate de Consfătuirea de la Constanța, în lumina hotărîrilor celui de al doilea Congres al P.M.R. „Comitetul regio­nal U.T.M. și Trustul gostat, sub îndrumarea și cu ajutorul Comite­tului regional de partid, organizea­ză șantierul regional al tineretului pentru construirea digului de la Ie­zer pe o lungime de 9,1 km., care va permite stăvilirea inundațiilor pe o suprafață de circa 12.099 hec­tare. Se vor săpa și transporta vo­luntar de către tineret 80.000 m.c. pămînt, iar din lucrările efectuate vor rezulta economic în valoare de peste 500.000 lei“ — a spus printre altele tov. Coman. Au luat apoi cuvîntul tov. Higi Alexe, directorul Trustului regio­nal gostat, și tov. Șapova I.ovian, șeful brigăzii de tineri din Constan­ța care pleacă să lucreze voluntar pe șantier. In încheiere, la mitingul tinere­tului din orașul și regiunea noastră, a vorbit tovarășul VASILE VILCU, prim-secretar al Comitetului regio­nal P.M.R. Printre altele, tovarășul Vîlcu a spus : „V-ați întrunit aci pentru a vă manifesta hotărârea de a traduce în fapte un angajament al vostru , redarea de noi terenuri agriculturii. Aceasta este o iniția­tivă patriotică, rod al educației co­muniste pe care v-a făcut-o orga­nizația U.T.M. sub conducerea par­tidului, rod al creșterii conștiinței voastre socialiste“. După ce a feli­citat pe tinerii participanți la mi­ting, arătînd importanța redării cir­cuitului producției agricole de noi terenuri, tov. Vîlcu a spus : Ciști­­garea celor 12.000 hectare teren de la Iezer, inundabile pînă acum, în­seamnă de fapt obținerea unui plus de 9.000 tone grîu și 20.000 tone po­rumb boabe. Numai cu această can­titate de porumb se pot îngrășa 30.000 porci, ceea ce înseamnă că oamenii muncii vor avea în plus 5.000 tone carne și grăsime. In încheiere, tovarășul Vîlcu a urat tinerilor participanți­ la efec­tuarea lucrărilor de îndiguire suc­cese depline. După închiderea mitin­gului, primii 300 tineri au plecat în camioane către Iezer. ACELEAȘI FRUMOASE De la sfîrșitul anului trecut, T.C.E.H. deține drapelul de frun­taș pe țară în ramura construcțiilor. Decernarea steagului roșu și acor­darea acestui titlu de onoare au în­semnat o binemeritată răsplată pen­tru muncitorii, tehnicienii și ingi­nerii trustului, care n-au precupețit nici un efort în a doua jumătate a anului trecut, obținând succesele de care pot fi mindri. Și în acest an, T.C.E.H. a avut de executat lucrări de construcții de mare importanță, lucrări a căror îndeplinire în bune condiții și în ter­menele stabilite a cerut t colectivulu­i de muncă de aici­­ același interes, aceeași preocupare ca și în trecut- Răsplata meritată pentru o muncă exemplară presupune, însă, în ace­lași timp, și obligații sporite pentru a apăra un prestigiu cucerit cu greu. Muncitorii și cadrele tehnice din ca­drul trustului și-au însușit din plin acest adevăr și ca urmare rezultatele din acest an s-au dovedit din nou la înălțime. Limbajul grăitor al cifrelor la șase luni, T.C.E.H. a îndepli­nit circa 70 la sută din planul anual de construcții. Sarcinile semestriale au fost depășite la construcții civile și industriale cu 25 ’la sută, la dru­muri și poduri cu 47 la sută, la con­strucții hidrotehnice cu 14 la sută. Trustul a executat în această peri­oadă 78 la sută din lucrările de con­solidări de maluri și 84 la sută din sarcinile de canalizare pe litoral, prevăzute pentru întreg anul. Deși par seci și indiferente, ci­frele sugerează cel mai bine va­loarea eforturilor celor ce au mun­cit în cadrul T.C.E.H. In trimestrul II, muncitorii trustului au dat în folosință 865 m. 1. de diguri longi­tudinale (în loc de 200 m. 1. cit era sarcina de plan), asigurînd ast­fel condiții îmbunătățite de folosire a plajelor de la Eforie și Vasile Roaită, pînă acuma amenințate cu eroziunea malurilor. De asemenea, au executat 3 km. canal colector, cu o stație de epurare a apei la Vasile Roaită și stații de pompare la Va­sile Roaită și Eforie. Prin această lucrare, apele uzate (menajere), de la vilele de pe litoral, sunt evacuate după ce mai înainte au fost puri­ficate în stația de epurare, evitîn­­du-se astfel pericolul de infectarea plajei. In acest semestru, au fost date în folosință 7 construcții începute anul trecut (în loc de 6, cu­ era plani­ficat) și 26 începute in acest an, în loc de 22. Printre ele, se numără lu­crări importante, ca stația de puri­ficare, stațiile de pompare, digurile longitudinale de la Belona-Eforie, I.P.C.H. etc., construcțiile de gru­puri sanitare și dușuri și altele. Toate aceste realizări au fost po­sibile datorită folosirii unor metode înaintate de muncă și intensificării întrecerii socialiste. In această pe­rioadă, au fost antrenați în între­cere cu 3 la sută mai mulți mun­citori ca în semestrul II al anului trecut. Nume ca acelea ale dulghe­rului Victor Eftimie, instalatorului Paraschiv Gheorghe, săpătorului La­­zăr Gheorghe, pietrarilor Voicu Ion, Deak Arpad au fost auzite de multe ori cînd a fost vorba despre fruntașii în muncă ai trustului. Pro­ductivitatea muncii a crescut­­ cu 22,95 kt sută, iar indicele prețului de cost a înregistrat și el o serioasă îmbunătățire, astfel că planul de be­neficii a fost depășit cu 31,66 la sută. Așa va fi și de acum înainte Astfel ar suna, în cîteva cuvinte, sintetizat, angajamentul de viitor al constructorilor de la T.C.E.H: Cum spuneam la început, cei care mun­cesc în cadrul trustului știu că suc­cesele obligă și pe mai departe. De aceea, ei sunt hotărîți ca drapelul roșu ce străjuiește holul întreprin­derii să nu mai plece din Constanța. Planul provizoriu pe luna iulie a fost depășit cu 23 procente și trebuie La Luciu-Giurgeni, acolo unde cu puțin timp în urmă au înce­put lucrările de desecare com­pletă a unei suprafețe de circa 12.000 ha., suprafață ce se întinde pe marginea Dunării, de la Fiua Pietrii pînă la Răchitoasa, peste SUCCESE să se țină seama că specificul acti­vității trustului impune o încetinire a ritmului lucrărilor în perioada se­zonului balnear. Și­­ așa, însă, con­structorii de la T.C.E.H. vor da în folosință în curînd porțiunea de șo­sea Eforie-Techirghiol (pină la ba­rieră); sistemul de canalizare de la Techirghiol, lung de 3,5 km. (legat de canalul principal colector), încă 430 m.- 1. diguri longitudinale etc. Imediat ce sezonul se va termina, va începe la Techirghiol construcția celei de a treia stații de pompare a sistemului principal de canalizare. MI­HAI MACARIE cîteva zile va fi sărbătoare. Va fi sărbătorită îndeplinirea sarcinii ce s-au angajat s-o ducă la bun sfîrșit colectiviștii raionului Fe­­teși de a executa prin muncă vo­luntară rețeaua secundară a lu­crărilor de desecare. In îndepli­nirea acestei importante acțiuni, ei au primit un sprijin efectiv din partea multor lucrători din­­ S.M.T.-urile și G.A.S.-urilor de pe la cuprinsul raionului, precum și din­­ i­ partea multor echipe de munci­­­­tori, tehnicieni, ingineri și fun­­­­­cționari din întreprinderile ora­­șului Constanța.­­a Pentru a se înțelege mai bine a aportul ce și l-au adus prin mun­­­­că voluntară toți cei ce au răspuns­­­ cu drag la chemarea organelor­­­ de partid și de stat de a constri­­fji bui la desecarea și redarea agri­­jii culturii a 12.000 hectare, este ne­­­­cesară o explicație. La Lutiu­­­b Giurgeni, lucrările se împart în­tr- două : șantierul rețelei principale K de canale ce se execută în mare «riv­ejj parte cu mijloace mecanizate de­­ către Trustul­ de îmbunătățiri­ fun­­țai­ciare din București și șantierul «K rețelei secundare de canale ce se­­ execută prin muncă voluntară sub fă îndrumarea Direcției zonale de­­)­ îmbunătățiri funciare din Con­­st­stanța. Dar asta nu spune totul, "- Pe șantierul muncii voluntare, Iu­u­­crările care acum sînt pe termi­­nate , reprezintă executarea a­ peste 30 canale ,cu o lungime de a­­ aproape 28.000 metri, ceea ce­ este egal, cu săparea a mai bine, de la 111.000 m.c. pămînt. . . $*. Pînă acum, au fost săpați mai b­ bine de 90.000 m. c., canale ca K ,cele ce poartă numerele 2, 4, 5,­­ 6, 15, sînt terminate, iar multe altele­ sînt în faza de finisaj. In­ ultimul timp, pentru a grăbi lucrările, au venit pe șantierul mimpii voluntare, și colectiviști­­i din comunele și­ satele mai în­de­­­­­părtate șantierului. In rîndul a­­­­ a­cestora se numără colectiviștii din Sudiți, Vasile Roaitu, Săveni, Pla­ Jí­tonești și Frățilești. ți! Elanul cu care s-a muncit pe­ șantierul muncii voluntare a fă­ ță­­cut posibil ca termenul lucrărilor ți să fie schimbat de cîteva ori fațăjii de planificarea tehnicienilor careț­i se pare că au rămas uimiți­­ți cum spune utemistul Gheorghiu« Iulian, inginerul șef al lucrărilor« de aici — de entuziasmul cu care« se lucrează. Prima dată, planifi­c­i­carea arăta că lucrările vor fi ter­­­minate la 1 noiembrie a.c.; a« doua oară la 1 octombrie a.c.; iar­ acum, cel mult la 10 septembrie.­ Trebuie precizat că acest fapt a­­­ fost posibil datorită numărului­­ mare de voluntari ce au venit să­ lucreze pe șantier, număr ce În­ X trece cu mult pe cel fixat ante-­­ ä nor. .j' Contribuția dată voluntar la exe­r­­­cutarea acestor canale ce vor în­­­deplini un dublu rol: de evacua­­­re a apelor în timp de inundații pl și irigare în timp­ de secetă, este­­ deosebit de prețioasă. Cei ce au­­ lucrat aici și mai lucrează încă,?)­ pot fi mindri că și-au dat contri­­buția la o mare acțiune patrio­tică a cărei sărbătoare de termi­­­nare se apropie cu pași repezi,­ că au înțeles cuvîntul partidului­« de a participa activ la dezvolta­­« rea agriculturii noi a regiunii* noastre, agricultura primei re­*e giuni pe țară complet colectiv­­ist­rată.­­« * "j* • Că lucrările se vor­ termina cu­­« mai curînd, mărturie­ stă și­­ fap­­­tul că numai duminică, circa 500r­ locuitori ai orașului Fetești și a­­ a proape 700 de salariați ai diferi­­­­­telor instituții și întreprinderi din}« Constanța au fost prezenți pe­« șantier dîndu-și contribuția la­­­ grabnica terminare a lucrărilor.­­« GN­. al. popescu it ;« La Luciu-Giurgeni în prag de sărbătoare Pe șantierul muncii voluntare lucrările au ajuns în faza finală *IV *

Next