Dobrogea Nouă, octombrie 1958 (Anul 11, nr. 3166-3192)

1958-10-01 / nr. 3166

t f PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! Organ al Comitetului Regional P. M. R. Constanța și al Sfatului Popular Regional ANUL XI Nr. 3166­4 pagini 20 bani MIERCURI 1 OCTOMBRIE 1953 CONSFĂTUIRII^4 CONSTANTA Pentru realizarea și depășirea planului în sectorul zootehnic Duminică a avut loc la Constan­ta, in cadrul ședinței plenare a co­mitetului regional de partid, îm­preună cu activul său, dezbaterea unor sarcini importante izvorîte din hotăririle luate la Consfătuirea pe țară a țăranilor și lucrătorilor din sectorul socialist al agriculturii : realizarea sarcinilor de plan in sec­torul zootehnic, realizarea efective­lor și a producției în G.A.S. și gos­­podăriile colective, asigurarea adă­posturilor și a furajării animalelor. La dezbateri au participat direc­tori și ingineri din G.A.S., preșe­dinți și ingineri din G.A.C., mun­citori fruntași și cadre de condu­cere din sectorul zootehnic, secre­tari, ai organi­zațiilor de bază, pre­cum și activiști de partid și de stat. Referatul prezentat de tov. dr. Mănescu Gheorghe, adjunct al sec­ției agricole regionale, și discuțiile care au urmat au scos în evidență că datorită sprijinului permanent acordat de partid și guvern, pre­cum ,și a măsurilor organizatorice și a muncii perseverente a lucrăto­rilor din acest sector, creșterea re­­nimalelor în regiunea Constanța a înregistrat succese importante. In regiunea Constanța au fost în­treprinse o serie de acțiuni care au Ätt« la. dezvoltare», și consolidarea sectorului zootehnic intr-un timp relativ scurt. Dacă în 1949 în regiu­nea noastră funcționau 10 stațiuni de insămințări artificiale, in 1957 numărul lor a crescut la 129 neu­tru 6i și 9 pentru vaci, reușindu-se să se însămințeze­­ artificial 2.813 vaci și 111.005 oi. Gospodăriile colective au primit importante credite pentru procu­rarea de animale si construirea a­­dăposturilor necesare. Pentru în­drumarea țărănimii muncitoare în dezvoltarea creșterii animalelor, în anul 1957, în regiune lucrau 75 in­­gineri zootehniști, 91 medici vete­­rinar și numeroși tehnicieni cu școală medie, față de 15 medici ve­terinari și nici un inginer zootehnist în 1949. Ca urmare a acestui sprijin, sec­torul zootehnic a­­ cunoscut o mare dezvoltare de la an la an. Numai in primele 8 luni ale anului în curs planul creșterii animalelor pentru anul 1958 a fost îndeplinit si de­pășit la majoritatea speciilor. In sectorul G.A.C. situația creșterii a­­nimalelor. Ia 1 sept. 1958, se pre­zintă astfel : Din tabelul de mai sus rezultă că s-au Înregistrat sporuri impor­tante la toate speciile de animale, creșterile cele mai mari obținîndu-se în special la vaci și oi. Nerealizarea planului se constată numai la porci și păsări. La porcine nerealizarea planului se explică și prin faptul că numărul scroafelor matcă a fost mic la Începutul anului, precum și prin aceea că unele gospodării co­lective, printre care cele din Tîrgu­­șor, Palazu Mare etc., în loc să creasca toți purceii, î­n im­pul colectiviștilor sau pe piața neorga­nizată. Din referatul prezentat a reieșit că raioanele Hirșova și Tulcea, ca urmare a preocupării deosebite a organelor de partid și de stat, au obținut cele mai bune rezultate in creșterea animalelor. Astfel, în ra­ionul Hirșova, numărul vacilor a crescut în acest an cu 328 la sută, iar față de planul pe 1958 cu 6 la sută, al porcinelor cu 249 la sută, al ovinelor cu 56 la sută, al păsă­rilor cu 505 la sută, iar al stupilor cu 68 la sută. In raionul Tulcea numărul vacilor a crescut în acest an cu 833 capete, al porcilor cu 139 la sută, al ovinelor cu 119 la sută, al păsărilor cu 388 la sută și al stupilor cu 54 la sută. Sunt raioane ca Fetești, Medgidia și chiar Negru Vodă care, deși au imense posibilități, au obținut re­zultate nesatisfăcătoare în creșterea animalelor. Astfel, în raionul Fe­tești, planul creșterii efectivului de vaci s-a realizat doar în proportie de 95 la sută, în raionul Medgidia numai de 89 la sută. I­a porci, ra­ionul Fetești și-a realizat planul doar in proporție de 50 la sută, iar raionul Medgidia de 55 la sută. Silit in prezent în regiune nu­meroase G.A.C.-uri care au realizat o densitate apreciabilă a animale­lor la 100 de hectare. Printre acestea să amintim doar de G.A.C. Cegani, care are un efectiv de 5,7 taurine, din care 2 vaci, 100 ovine, 31 por­cine, din care 9 scroafe la suta de hectare. Exemple de acest fel se pot da din toate raioanele regiunii. Sunt însă și multe G.A.C.-uri care n-au dovedit suficient interes pen­tru îndeplinirea planului in sectorul zootehnic. Printre acestea sunt G.A.C.-urile din Cucuruz, Carvănu Mare, Slava Rusă, Jurilovca, Mi­reasa, Măgura, Cerchezu, Căscioa­rele, Furnica etc. Rezultatele bune obținute de gos­podăriile colective fruntașe se da­­toresc, in afara înmulțirii prin re­producție, achiziționării lor de către G.A.C.-uri, animale­acțiune sprijinită de stat prin creditele a­­cordate. Planul de achiziții a fost îndeplinit însă numai la stupi, în rest fiind încă necesar a se procura peste 3.300 de vaci, 10.461 scroafe și scrofițe, 16.022 ovine și 146.716 pă­sări. Analiza muncii de achiziționare a animalelor ne arată că atît fon­durile acordate de stat, cit și fondu­rile proprii destinate in acest scop n-au fost folosite în întregime. Ast­fel, pînă la 1 septembrie 1958, fon­durile acordate de stat pentru procu­rări de animale au fost folosite in proporție de 69 la sută, iar fondu­rile proprii in proporție de numai 23 la su­tă. In acțiunea de achizițio­nare a animalelor, cel mai bine s-a lucrat în raionul Tulcea și slab în raioanele Medgidia, Istria și Negru Vodă. Raionul Tulcea se eviden­țiază și prin buna folosire a fon­durilor, cheltuind 3.68 milioane din creditele acordate de stat și 400.000 din fondurile proprii, lucru ce nu se poate spune despre raioanele Medgidia și Negru Vodă. Analizînd creșterea efectivelor de animale prin reproducție, se con­stată că stațiunilor de montă na­turală, care au fost trecute în ma­rea lor majoritate G.A.C.-urilor, nu li se acordă atenția cuvenită: repro­ducătorii suu­ p­ost întreținuți, o parte din ei sunt lăsați liberi în cireada, lui se face urmărirea pla­nului de montă, iar îngrijitorii nu sunt recrutați din omenii cei mai m­iceniti și nu se aplică, in scopul stimulării lor, retribuirea justă a muncii. Astfel de exemple sunt în toate raioanele regiunii. In ce privește stațiunile de in­sammian arun­ciâie se poate spune că Începutul este bun, cele 15 sta­țiuni care au funcționat in acest an reușind să însămințeze peste 3.000 de vaci. In acest an mai sunt organi­zate încă 130 stațiuni de insămințări artificiale la oi. Deși însămînțările artificiale dau rezultate foarte bune, această acțiune importantă nu este însușită și sprijinită de toate cadrele conducătoare. La creșterea păsărilor, deși s-au obținut rezultate bune, ele nu sunt incă pe măsura posibilităților și a condițiilor create. Se constată lip­suri atit in procurarea și alegerea ouălor, cit și în întreținerea puilor. Dezvoltarea efectivelor de animale de producție in G.A.C.-uri a făcut ca numărul fermelor pe specii să crească simțitor în anul 1958. In prezent există 90 ferme de vaci cu 3.963 vaci matcă, 186 ferme de scroafe, 241 ferme de ovine, 59 fer­me de stupi, 227 ferme mixte etc. Sporirea numerică a animalelor a creat posibilități ca G.A.C.-urile să contracteze și să valorifice mari cantități de produse animale față de anul trecut. G. A. S.-urile. in afară de fap­tul că trebuie să furnizeze cantități mari de cereale pentru fondul cen­tral al statului, trebuie să asigure și animale de rasă pentru a forma matca la G.A.C.-uri. Ele au obținut in acest an succese importante in creșterea animalelor. Pină la 1 sep­tembrie planul de creștere a ani­malelor pe anul 1958 s-a realizat în proporție de 81,8 la sută la taurine, 105,6 la sută la vaci, 75,3 la sută la porcine, 32,7 la sută la scroafe, 119 la sută la ovine, 89,9 la sută la oi mame, 118 la sută la cabaline și 122 la sută la păsări. După cum se vede cele mai slabe realizări s-au obținut la scroafe matcă. O constatare îmbucurătoare este aceea că procesul de memanozare la oi este avansat și de asemenea, procesul de Îmbunătățire a raselor la porci. Tot pozitiv este și faptul că pină la 1 septembrie planul de lapte de vacă și oaie, lină și carne a fost depășit atît ca producție, cit și ca livrare către stat, rezultatele cele mai bune fiind obținute de G.A.S.-urile Bordușani, Moșneni, Jegălia, Peștera și Mircea Vodă. La obținerea acestor rezultate au contribuit în mare măsură crește­rea procentului de mecanizare, pre­cum și Îndrumarea mai bună a lu­crătorilor din acest sector. Dezvoltarea creșterii animalelor și mărirea productivității lor nu se pot realiza fără o puternică și con­sistentă bază furajeră. Balanța fu­rajeră, întocmită pe baza unor ra­ții strict necesare, ne arată că în prezent avem asigurat doar 61 la sută masă­ verde, 39 la sută fîne­(Continuare in pag. a 3(-a) v( 0) v( A)•*- _ on . T1 S.­cr> . T3 'S in specia­l*§8 .și­ 2 _.___________ist Total taurine­um .65 116.29 Vaci 226.2 112.5 Total porcine 201.1 58.1 Scroafe 176.1 118.2 Total ovine 147.2 110,6 Of 139.2 103.6 Păsări 388.3 94,4 Stnpi 144,4 138,0 Citiți în numărul de ani: Aprovizionarea de toamnă cu legume și fructe O familiață prosperă SPORT Declarația guvernului Republicii Populare Române în legătură­« cu acțiunile agresive ale S.U.A. împotriva R­­P. Chineze. « * Actualitatea pe " scurt Pentru ca recolta anului viitor să fie mai bogată BIBLIOTECA CENTRALĂ UNIVERSITARĂ De la corespondenții din industrie Mereu în frunte Ca și în celelalte luni ce au tre­cut din anul acesta, și în cursul lu­nii septembrie, sudorul Spătaru Ion și membrii echipei de vopsitori, con­duși de tovarășul Văleanu Ștefan, din cadrul Șantierului naval maritim Constanța, sunt fruntași în întrecere. Depășirile lor de normă zilnice ating 15-20 la sută. ION VĂRU Secția țesătorie și-a îndeplinit un a­bil 1 jiltu­l UI ■f­i»i­nițific* î­n 1­bl 1 l­lLöbl 11 ix 26 septembrie a.c. Colectivul sec­ției țesătorie de la fabrica noastră - „întrecerea socialistă“ - a raportat organizației de partid și conducerii întreprinderii îndeplinirea în între­gime a sarcinilor de plan pe trimes­trul III al anului. MINEA SITA Lucrări executate înainte de termen Tot mai multe sunt echipele de muncitori din cadrul atelierului de reparații­ auto al întreprinderii co­munale Constanța care se situează fruntașe în acțiunea de reducere a timpului de staționare a autobuse­lor cu ocazia efectuării reparațiilor. In cursul lunii septembrie a.c., mem­brii echipei conduse de tov. Costa­­che Ion, de pildă, au realizat o re­ducere a timpului acordat pentru e­­xecutarea controlului tehnic nr. 2 cu două ore față de timpul plani­ficat. Fruntașă în muncă se situează și echipa tov. Grosu Mihai, care în aceeași perioadă de timp a executat peste plan renotația unui motor. CI.TF.AM NICOLAE Succesele ceferiștilor constantini și lucrătorii de la Revizia de va­goane C.F.R. Constanța oraș au ob­ținut în cursul lunii septembrie re­zultate bune în muncă. Printre al­tele, ei au executat și repararea a 19 vagoane, fără­­ detașare. Fruntași în realizarea acestor lucrări sunt și lăcătușii Buhoci Iordache, Neamțu Mircea și timplarul Ploaie Valeriu. Bine a­i venit in orașe! nostim­arogi Mspesi din Polonia populari! De citeva zile, a sosit în țara noastră, la invitația Marii Adunări Naționale a R.P. Române, o delega­ție a Seimului R.P. Polone, condu­să de mareșalul Seimului, CZES­LAW WYCECH. In cadrul acestei vizite, oaspeții dragi din Polonia populară vor sosi astăzi in orașul nostru. Alături de întreg poporul romín, oamenii muncii din orașul și regiu­nea noastră întîmpină cu caldă sim­patie pe oaspeții săi, reprezentanți de seamă ai poporului frate polo­nez. Popoarele romín și polon sunt strâns unite prin legături de prie­tenie și colaborare frățească, în ca­drul marelui lagăr al păcii și so­cialismului, în fruntea căruia pă­șește cu fermitate Marea­­ Uniune Sovietică. Popoarele noastre sunt legate prin țelul lor comun de con­struire a socialismului, prin cola­borarea economică multilaterală dintre ele, colaborare care ajută sistemul economic socialist mondial să obțină mereu noi succese in în­trecerea cu capitalismul. Legăturile dintre popoarele noastre și celelal­te popoare ale lagărului socialist se dezvoltă necontenit pe baza nobile­lor principii ale internaționalismu­lui proletar. Atît poporul român cit și cel polon sprijină în întregime Declarația și hotăririle luate la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia. In lupta pentru pace poporul fra­te polonez a­ obținut succese de seamă. Sunt­­ cunoscute acțiunile în­treprinse de guvernul polonez, și susținute de întreg poporul polon, cu privire la crearea unei zone de­­nuclearizate in centrul Europei. De asemenea, este cunoscută dorința și lupta poporului polonez ca, ală­turi de celelalte state socialiste din jurul Mării Baltice — Uniunea So­vietică și R.D. Germană — să facă din această mare o zonă a păcii și prieteniei. Toate aceste acțiuni sunt sprijinite cu căldură și de poporul român. Relațiile româno-polone iau o dez­voltare tot mai largă. Un important eveniment în cadrul dezvoltării le­găturilor de prietenie și colaborare frățească dintre țările noastre, l-a constituit vizita făcută în luna mai a acestui an, în țara noastră, de delegația de partid și guvernamen­tală poloneză, condusă de tovarășii Wladyslaw Gomulka și Josef Cy­­rankiewicz. Declarația comună sem­nată, cu prilejul vizitei înalților oaspeți, este un important docu­ment al prieteniei și legăturilor fră­țești dintre popoarele noastre an­gajate pe drumul construcției so­cialiste. La o mai bună cunoaștere reciprocă a popoarelor noastre, la ■consolidarea legaturilor de priete­nie romino-polone, a contribuit si vizita făcută, anul trecut, în R. P. Polonă de delegația Marii Adunări Naționale a R.P.R. Impreună cu în­treg poporul nostru, docherii, mun­citorii și tehnicienii din întreprinde­rile orașului nostru, mecanizatorii și colectiviștii, fruntașii recoltelor bo­gate din regiunea noastră urează bun venit oaspeților dragi din Fe­lonia populară, asigurîndu-i că vor face totul și în viitor pentru ca re­lațiile romîno-polone să se intăr­țească și o dată cu ele și unitatea și coeziunea marelui lagăr al păcii și socialismului. In întreprinderea noastră, între­cerea socialistă constituie un factor principal în realizarea și depășirea sarcinilor de plan. Astfel, se obțin o serie de realizări frumoase în de­pășirea normelor, în îndeplinirea planului de­­ producție și a principa­­lilor indici de plan. Se constată, însă, că întrecerea socialistă are un caracter mai ac­centuat în preajma unor sărbători ca 1 Mai, 25 August, 7 Noiembrie, 50 Decembrie, rezultatele fiind mult mai bune în urma intensificării rit­mului întrecerii. Cu toate că în în­treprinderea noastră întrecerea so­cialistă se desfășoară și în perioa­dele dintre aceste sărbători, totuși, nu se obțin aceleași rezultate. O ex­plicație este aceea că în restul tim­pului organele sindicale din cadrul întreprinderii noastre nu se ocupă cu aceeași intensitate de urmărirea întrecerii, de popularizarea și stimu­larea muncitorilor ce obțin rezul­tate frumoase în procesul de pro­ducție. Anul acesta, de pildă, fruntașii Unu­l dintre fruntași Sînt mulți muncitori fruntași la G.A.C. Falazai Mare, raionul Med­gidia. Petre Nicolae, mulgător la ferma de vaci, Tincu Dumitru, mun­citor la cîmp și alții aduc o contri­buție serioasă la realizarea planului gospodăriei. Șeful de echipă legu­micol Toader Dumitru, membru de partid, este însă unul dintre cei mai pricepuți în gospodăria co­lectivă. Echipa pe care o conduce este compusă din 15 tovarăși, majo­ritatea fiind femei. Datorită price­perii­ lui de a organiza munca, e­­chipa este fruntașă. Ea are în grijă 8 ha, grădină cultivată cu mai multe soiuri de zarzavat, iar ca plan de realizat cîte 12.000 kg. la hectar. Datorită faptului că tov. Toader, Colectiviștii din gospodăria „Donca Simo“, comuna Sarinasuf, zoresc însămînțările de toamnă. Pînă în prezent în gospodărie s-au însămînțat 36 ha. cu orz, iar din cele 369 ha. planificate pentru a fi însămânțate cu grîu s-au rea­lizat peste 250 ha. In foto : Tractoristul Leonte Tudor, din brigada a 6-a a S.M.T. Valea Nucarilor, ajutat de colec­tiviștii V. Spiridon și Simion Istodie, realizează zilnic cite 12- 13 hectare la insămințări. încă din primăvară, s-a îngrijit ca Întreaga suprafață să fie îngrășată cu îngrășăminte naturale și chimice și să i se aplice întocmai regulile agrotehnice, s-a reușit să se obțină în acest­ an rezultate frumoase. Ast­fel, la ardei, vinete și alte zarzava­turi se vor totaliza peste 20.000 kg. la hectar, iar la roșii peste 18.000 kg. la hectar. Tov. Toader se îngrijește însă ca și celelalte echipe să obțină re­zultate asemănătoare, dîndu-le sfa­turi atunci cînd au nevoie. Cu oa­meni ca tov. Toader Dumitru, gos­podăria colectivă din Palazu Mare Se mîndrește­ și pe­ bună dreptate. La culesul porumbului în întreaga regiune, se desfășoară cu intensitate recoltarea porumbu­lui. Colectiviștii se străduiesc să termine această lucrare în timpul cel mai scurt, asigurindu-se in fe­lul acesta nu numai buna depozi­tare a lui, dar și eliberarea terenu­lui pentru însămînțările de griu, orz și secară. Zilele trecute, făcind o scurtă incursiune prin citeva co­mune, mi-am putut da seama că, în majoritatea gospodăriilor colec­tive prin care am fost, o atenție deosebită se acordă recoltării po­rumbului. Este demn de remarcat faptul că în această perioadă co­lectiviștii participă in majoritate la muncă, ușurînd astfel sarcinile ce revin gospodăriei în campania de recoltat. Cu excepția­ gospodăriei din Zebil, care pînă acum citeva zile nu recoltase decit 10 ha., cele­lalte gospodării pe care le-am vizi­tat aveau mari suprafețe de porumb strinse de pe cîmp și deja depozi­tate. De pildă, gospodăria colectivă din comuna Ceamurlia de Jos re­coltase 181 ha. de porumb, in timp ce gospodăria colectivă din satul Lunca culesese peste 103 de hectare. O problemă care trebuie rezolvată acum este aceea a asigurării depo­zitării porumbului. Gospodăria a­­gricolă colectivă din Zebil, datorită faptului că nu a luat măsuri din timp, este pusă in situația de a improviza porumbare din bețe de floarea-soarelui. Aceste porumbare construite în fugă, pe lângă faptul că nu sunt rezistente, permit infil­trarea apei. De asemenea, în comuna Beștepe, ritmul recoltării porumbu­lui se desfășoară incă la un nivel nesatisfăcător spre deosebire de Nuntași, Lunca și Ceamuriia de Jos. Aici cele 10 ha, porumb recoltate dintr-o suprafață de 910 ha., arată că nu s-au luat măsuri din timp. Consiliul de conducere al gospodă­riei, neglijind această problemă, a lăsat totul pe seama ultimelor zile, fapt care a dus la o întîrziere ne­­permisă. Timpul frumos permite ca toate forțele să fie concentrate în această direcție, ținînd seama mai ales că o parte din suprafața ocu­pată cu porumb urmează a fi în­­sămințată cu griu in toamna aceas­ta. De altfel, și gospodăria colectivă din satul Nuntași trebuie să se gîn­­d­ească la acest lucru, cu toate că stă mai bine, deoarece și-a planificat să însămințeze o suprafață mare de grîu în porumbiște. Nerecoltarea porumbului la timp duce în mod implicit la întîrzierea însămînțării griului, secarei și or­zului de toamnă. Qr, este știut ca aceste intirzieri au repercusiuni a­­supra producției din anul viitor. Nu poate justifica cu nimic intîrzierea începerii recoltării porumbului con­siliul de conducere al gospodăriei colective din comuna Zebil. Brațe de muncă au fost suficiente. Trebuie să se ia cele mai eficace măsuri pentru a se asigura recoltarea po­rumbului in timpul optim. De ase­menea, o problemă care trebuie să stea în permanență în atenția con­siliilor de conducere ale gospodării­lor colective mai sus-amintite este aceea a construirii de porumbare. Trebuie știut că aceste construc­ții improvizate duc la însem­nate pierderi. Dacă gospodăria co­lectivă din comuna Zebil ar fi luat măsuri din timp pentru asigurarea depozitării porumbului, cu totul altfel s-ar fi prezentat situația a­­cum. Colectiviștii n-ar mai fi fost nevoiți ca, paralel cu culesul porum­bului, să se ocupe cu improvizarea adăpostului pentru acesta. Desigur că măsuri se mai pot lua și acum și încă destul de eficace, menite să asigure strîngerea recoltei de pe cîmp la timp. Acest fapt va duce la întărirea din punct de vedere economic a gospodăriei colective, la creșterea valorii zilei-muncă. ! i f > « 0 • • • întrecerii socialiste ce s-a desfășurat în cinstea zilei de 1 Mai au fost stimulați prin trimiterea lor intr-o excursie la Sinaia. In schimb, ase­menea recompense sau altele mai mici nu s-au acordat fruntașilor în­trecerii socialiste după aceea. Se pune firesc întrebarea : Noi, a­­ceia care luăm parte la întrecere, nu putem obține aceleași frumoase re­zultate și în celelalte perioade ale anului ? Iată răspunsul meu : Da, putem, insă pentru aceasta trebuie luate citeva măsuri. Pentru ca întrecerea să se perma­nentizeze este necesar ca organele sindicale să acorde mereu aceeași a­­tenție chemărilor la întrecere ce se lansează în cadrul consfătuirilor de producție, să se urmărească decada­ rezultatele întrecerii și lunar felul în care au fost îndeplinite angaja­mentele. Cîștigătorii întrecerii să fie popularizați, mai intens, după fie­care decadă și la sfârșitul fiecărei luni. Schimbarea la timp a panourilor de onoare din întreprindere și din oraș, precum și acordarea unor sti­mulente fruntașilor în producție contribuie, de asemenea, la perma­nentizarea întrecerii socialiste și, mai ales, la­ desfășurarea acesteia la un nivel superior în tot anul. CALDAROV OLGA, muncitoare la Fabrica de biscuiți și prodr­xe­­­ zaharoase „Munca“. I ZECE ANI­I DE MUNCA RODNICA S.M.T. Cobadin împlinește în acest an 16 ani de­­ activitate. In acest deceniu, stațiunea a cunoscut o­­­ continuă dezvoltare și citeva cifre ne dovedesc acest [­i lucru. Dacă la înființare, S.M.T.-ul­ nu avea deciz­ul 22 tractoare și plugurile respective, astăzi posedă 99 tractoare, 55 semănători, 30 cultivatoare, 29 discut­­a­toare, 40 batoze, 11 secerători-legători, 16 combine K pentru recoltatul cerealelor și 3 combine de recoltat ți porumb, pe lingă un mare număr de alte mașini a­­­­­gricole. 1j Din punct de vedere valoric, actualul parc de me­ Ji» fini al stațiunii este de 5 ori mai mare decit in 104?. Pentru adăpostul mașinilor agricole, cit și pen­­­­­tru crearea de condiții cit mai bune mecanizatorilor, li numărul construcțiilor s-a mărit an de an. Astăzi,­­ S.M.T.-ul are 1 remize, bloc administrativ, o canti­­i­nă, garaj, bază petroliferă automată, un grup social ș­ și un însemnat număr de locuințe individuale pen­­tru familiști.­­ Membrii gospodăriilor colective din satele înveci­­n­­­nate au primit și primesc un prețios sprijin din par­­t­­­tea tractoriștilor și cadrelor tehnice din cadrul sta­­­­­țiunii. Astăzi, stațiunea are, pe lingă inginerul r­gro­­­r­nom și inginerul mecanic, tot­ tractoriști, 14 șefi d­e brigadă, 14 pontatori-alimentatori, 9 mecanici agri­ ji­coli și 5 agronomi de sector.­­­ Datorită înzestrării stațiunii cu un mare parc d­ ț­ mașini și un mănunchi calificat de oameni, cele 8 11 gospodării colective deservite de S.M.T. Cobadin­g au obținut an de an succese însemnate in dezvolta­­rea lor economico-organizatorică. De exemplu, de îji pe suprafața de 224 ha. griu. lucrat cu tractoare­e * stațiunii. G.A.C. din satul Viișoara, comuna Coba­ x din, a obținut­ 2.084 kg. la hectar, iar G.A.C. din V. Ciocîrliă de Sus, de pe suprafața de 180 ha., o me­­­­die de 1.800 kg. gri, la hectar. d­ In egală măsură s-a îngrijit S.M.T. Cobadin și de sprijinirea și dezvoltarea celorlalte sectoare ale în­ G.A.C.-urilor pe care le deservește, îndeplinindu-și­­ rolul­ său de organizator al producției agricole din­­ G.A.C. ji Succesele frumoase obținute­ de S.M.T. în cei 10­­ j­ ani de activitate se dat­or­esc in cea mai mar­e mo­­ară­ oamenilor crescuți aci. Întregul colectiv de trac­­ț­i turiști, ingineri și tehnicieni ai stațiunii au muncit cu s­i­rivnă in acest an, reușind ca la cea de a X-a aniver­­­­­­sare a stațiunii lor să se prezinte cu planul anual K1 de producție realizat cu 35 zile înainte de termen, fi­e­ cu o economie de 28 lei la fiecare hectar arătură Di normală executată/ Oameni ca tractoristul Ciupercă X­lon, membru de partid, candidatul de Partid,? Răi­­u­leanu Vasile, șeful d­e hpefiolă Cosma Mitran, agr­o­­nomul de sector Ganea Zah­aria și alții, care au lu­­c­­crat aci de la înființarea stațiunii, au muncit an de un an cu abnegație pentru­­ dezvoltarea continuă a aces­­­te­ia, bucurîndu­-se­ de fiecare [UNK]:izbtpdă obținută de ti; întregul colectiv­­ de mecanizatori in lupta. ■ pentrt­ [UNK]­mărirea producției agricole, pentru creșterea ,conți­­ță­rină a bunăstării țărănimii m­uncitoare. . . In clișeele alăturate vă,prezentații pe [UNK] ci­tiv­a din­­­­tre fruntașii stațiunii, cei care au­­ împlinit 10 ani , de ani lucrează aci (de sus în jos): Ion Ciupercă, ci membru de partid, tractorist din brigada a VIII-a,­­ Cosma Mitran, membru de partid,­­șeful brigăzii a­­ II­Xl-a. Chiriță Călărașu, candidat de partid, șeful țj. brigăzii a X-a,­­Nutri Gheorghe, candidat de partid, ut șeful brigăzii a XIV-a, Vasile Răileanu, candidat­­ k de partid, șeful­ brigăzii a VlI-a, Ganea Zaharia,,), membru de partid, tehnician agronom.­­|­Text si foto : GH. CIOROBEA ,jj ',1l G.J $ 'S s îl

Next