Dobrogea Nouă, februarie 1959 (Anul 12, nr. 3268-3291)

1959-02-01 / nr. 3268

DOBROGEA NOUA Nr. 3263 Pag. 3-a Luiíera a celei de-al XXI-lea Congres al P. C. U. S. dimineața zilei de 30 ianuarie Ședința din (Urmare din pag. I-a) apat­zei situației din țările Orien­tului. Victoria socialismului în Uni­unea Sovietică, zdrobirea blocului fascist în, cel de al doilea război mondial, a spus el, au creat condi­ții prielnice luptei cu succes a po­poarelor din țările oprimate pentru independența lor națională. In Asia colonialismul a suferit o înfrîngere zdrobitoare. Cu atît mai mare este tenacitatea cu care el se crampo­nează de Africa, ca de ultima cita­delă colonială ce i-a mai rămas. Trezirea popoarelor din Africa — acest continent cu uriașe bogății și o groaznică mizerie a populației băștinașe — este unul din cele mai importante fenomene ale zilelor noastre, a subliniat tov. Muhu­dinov. Analizînd actuala situație din sta­tele ce se eliberează de sub jugul colonial, N. Muhu­dinov a relevat că în prezent imperialiștilor și la­xui­­-in­x ocux xxc riPici ipx xxjlj. tvx xx le vin în ajutor revizioniștii iugo­slavi, care opun mărețului princi­piu al internaționalismului proletar interese îngust-naționaliste și șovin niste. Revizioniștii vor să deruteze pe unii lideri politici din tinerele republici din Orient, să le insufle neîncredere față de politica Uniunii Sovietice și a celorlalte țări socia­liste. Statul sovietic, a spus N. Muhai­­dinov, se poate mîndri că a fost primul în istoria omenirii care a instaurat un tip cu adevărat nou de relații internaționale lipsite de egoism. O trăsătură caracteristică a colaborării economice cu țările din Orient rezidă în aceea că ele pot obține în Uniunea Sovietică utilaj industrial, în primul rînd pentru întreprinderile industriei grele, U.R.S.S. se poate de asemenea a­­juta în realizarea unui progres în agricultură, în organizarea unui sistem modern al ocrotirii sănătății, în pregătirea de cadre naționale în domeniul planificării și în multe alte domenii. Peste 200 milioane de cetățeni din patria noastră, a spus în în­cheiere N. Muhu­dinov, sunt fii și fiice ale uneia și aceleiași mari fa­milii cimentate printr-o prietenie de nezdruncinat, prin unitate de con­­cepții și unitate de acțiune. In a­­ceasta rezidă sursa forței statului sovietic, chezășia victoriei incontes­tabile a comunismului. Urmează un cuvînt A. V. Ghițalov, șeful brigăzii de tractoare din col­hozul .­Congersul al XX-lea al P.C.U.S.“, regiunea Kirovograd. Re­zultatele remarcabile ale luptei partidului nostru și al întregului popor sovietic, a spus el, pentru a­­vîntul continuu și dezvoltarea tutu­ror ramurilor economiei naționale și culturii patriei noastre, expuse în raportul tovarășului N. S. Hruș­­ciov, au trezit un sentiment de uria­șă satisfacție și legitimă mândrie pentru înțelepciunea de care dă do­vadă Comitetul Central traducând în viață în mod creator poruncile și principiile leniniste ale construc­ției comuniste, înfăptuind hotăririle lea al P.C.U.S., partidul a întărit legăturile cu masele, s-a identificat și mai mult cu poporul, și-a îmbo­gățit experiența activității politice și organizatorice. Septenalul va în­semna o nouă etapă importantă în viața partidului și poporului nostru. A. V. Ghitalov a arătat cum din inițiativa brigăzii sale, în Ucraina s-a desfășurat larg întrecerea pen­tru folosirea mecanizării complexe în cultivarea porumbului și a altor ■culturi prășitoare, pentru folosirea cît mai productivă a tehnicii și ob­ținerea de recolte bogate. O expe­riență arată că cheltuielile de mun­că în condițiile mecanizării comple­­xe sunt mult mai mici decît în con­dițiile metodei obișnuite. Totodată recolta la hectar sporește, iar pro­dusele devin mai ieftine. Mecaniza­torii brigăzii noastre hotărît a­­nul acesta să cultive porumb și floarea-soarelui fără folosirea mun­cii manuale. In condițiile mecani­zării complexe porumbul și floarea­­soar­elui nu vor mai fi culturi care necesită eforturi mari de m­uncă. Oamenii muncii din agricultura regiunii Kirovograd, a spus vorbi­torul, s-au obligat să îndeplinească planul septenal în 5 ani. îndepli­nirea angajamentelor sporite în ceea ce privește producția de carne, lapte și alte produse animaliere de­pinde de sporirea simțitoare a re­coltei la hectar a porumbului. Anul acesta voim cultiva porumb pe o suprafață de 450.000 hectare. Aceas­ta reprezintă 40 la sută din întrea­ga suprafață arabilă din regiune. Ne propunem ca sarcină să obți­nem de la fiecare hectar de porumb cîte 30 chintale de boabe și 350 chintale de masă verde cu știuleți. Anul trecut am vizitat timp de 3 luni Statele Unite ale Americii, unde am studiat cultivarea meca­nizată a porumbului la ferma lui Garst. Trebuie să spun că noi ne aflăm pe o treaptă mult mai înaltă decît S.U.A. în ce privește agricul­tura ; are însă și Garst unele lu­cruri interesante care merită să fie introduse și la noi. In primul rînd clică a mecanismelor simple pentru încărcare și descărcare. Mica me­canizare dă posibilitate de a ridica productivitatea muncii, de a scă­dea prețul de cost al producției. Indus­tria noastră ar trebui să pună la punct producția de mașini ușoare de încărcare și descărcare. Uriașa amploare a septenalului, grandioasele cifre de control ale dezvoltării economiei naționale a Uniunii Sovietice, a spus tov. Ghi­talov, ne însuflețesc pe noi oamenii muncii din agricultură. Sfătuindu-se cu poporul, partidul sa adresează ra­­­țiunii colective, soarbe din înțelep­ciunea poporului, din experiența poporului, idei cutezătoare, activi­zează pe toți membrii societății so­cialiste. Aceasta este sursa marii amplori a întrecerii. Astăzi nu e­­xistă nici un colțișor pe întreg în­tinsul țării noastre unde să nu clo­cotească inițiativa poporului, unde oamenii să le muncească pentru îndeplinirea înainte de termen a planului septen­al. Cu cuvântarea tov. Ghiialov, șe­dința de dimineață a luat sfîrșit, obțineți în construirea comunismului ne acordă u­n ajutor de neprețuit în lupta poporului nostru pentru democratizarea Spaniei. Permite­­ți-mi să vă comunic cu cît elan, bucurie și entuziasm poporul nos­tru a urmărit zborul sateliților ar­tificiali sovietici ai Pămîntului care constituie o minunată realizare a științei și tehnicii sovietice, o nouă demonstrație a superiorității orându­irii socialiste asupra celei capita­liste. Sîntem mîndri că o rachetă so­vietică a fost lansată prima în spa­țiul sideral. Ea poartă numele Uni­unii Sovietice prin căile neexplorate ale cosmosului și acum, după ce a uluit întreaga omenire, povestește stelelor despre poporul sovietic, des­pre oamenii sovietici, care primii — și în aceasta constă gloria voastră — au pășit cu îndrăzneală pe calea neexplorată încă a construirii co­munismului ! După cuvîntarea lui Dolores Ibár­ruri, N. G. Ignatov, care prezida ședința, a anunțat că pe adresa ce­lui de-al XXI-lea Congres al P.C.U.S. au sosit mesaje de salut din partea Partidului Comunist din Sudan și a Partidului Comunist din Turcia. Cu aceasta ședința de după-a­­miază a luat sfîrșit. Ședința (Urmare din pag. I-a) acestor măsuri au fost valorificate rezerve colosale ale economiei na­ționale. Industria socialistă a înce­put să lucreze mai bine, iar agri­cultura a făcut un salt gigantic în dezvoltarea ei. L. I. Brejnev a vorbit apoi despre zdrobirea grupului fracționist Ma­lenkov, Kaganovich Molotov, Bulga­nin și Șepilov. Viața însăși, a sub­liniat el, l-a pus în situația de faliți politici și i-a­ aruncat #Peste bord. . Vorbitorul a consacrat­­ o mare parte a cuvîntării sale problemelor dezvoltării industriei grele. Pentru dezvoltarea acestei extrem de im­portante ramuri a industriei se in­vestesc în cadrul planului septenal 700 de miliarde de ruble. In side­rurgie se proiectează lărgirea și re­construirea unor întreprinderi în funcțiune. Totodată se vor construi noi uzine cu case din Karaganda, Siberia de vest și Taișet. In continuare, L. I. Brejnev a subliniat că metalul trebuie econo­misit in toate ramurile economiei. Pentru aceasta există posibilități uriașe. S-a calculat de exemplu că pentru construirea unor rezervoare de țiței și produse petrolifere cu o capacitate de 130—150 milioane me­tri cubi va fi nevoie de aproxima­tiv 3,5 milioane tone de foi de oțel. Dacă aceste rezervoare vor fi con­struite din beton armat, lucru pe deplin posibil și ridicat, se vor pu­tea economisi peste 1.500.000 , tone de metal. Ttet atâtea posibilități e­­xistă și în construcții, în metalur­gia prelucrătoare, în construcția na­vală, în industria petrolului și ga­zelor, în gospodăria comunală. L. I. Brejnev a subliniat în con­tinuare că partidul în activitatea sa în domeniul construcției economiei socialiste s-a preocupat întotdeauna de progresul tehnic. Una din meto­dele înaintate în metalurgie este turnarea oțelului și fontei cu folo­sirea oxigenului. Succesul acestei metode depinde în­ mare măsură de constructorii de mașini care trebuie să construiască mari instalații de oxigen. L. I. Brejnev a vorbit apoi despre sarcinile folosirii rezervelor în eco­nomia națională și îndeosebi în me­talurgie, despre sporirea continuă a productivității muncii. . Metalurgiștii sovietici, a spus L. I. Brejnev, au făcut un pas însem­nat în ridicarea coeficientului de folosire a furnalelor și cuptoarelor Martin. Dar experiența unor între­prinderi fruntașe, cum ar fi com­binatele metalurgice din Magnito­gorsk și Nijnîi Taghiil, uzina „Zapo­rai­stal“ și altele atestă existența po­sibilității de a face un nou pas înainte în îmbunătățirea folosirii a­­gregatelor metalurgice. Este pe de­plin realizabilă sarcina obținerii unui coeficient de folosire a capa­cității furnalelor de minimum 0,70 și a unei producții de oțel la metru patrat de suprafață utilă a cupto­rului Martin de minimum 8,7 tone. In încheierea cuvîntării sale, L. I. Brejnev a spus : In planul septenal și-a găsit ex­presia experiența de mulți ani a partidului și poporului în construc­ția socialistă. Ni se deschid perspec­tive admirabile în domeniul con­strucției economice și culturale, pe toți ne așteaptă­­ o muncă mare și pasionantă în domeniul înfăptuirii grandiosului plan econom­ico-politic. Acest plan va genera un nou aflux de forțe creatoare ale poporului so­vietic, îl va însufleți pentru noi fapte mărețe. Muncitorii comuniști și fără de partid, a spus A. M. Ribakova, de­legată la Congres, muncitoare la uzina de anvelope din Moscova, se­cretar al organizației de partid de atelier, m-au rugat să transmit cele mai calde sentimente de dragoste și atașament față de Partidul Co­­m­unist și să salute forul său suprem care s-a întrunit pentru a soluționa cele mai importante probleme ale construcției comuniste. Reorganizarea conducerii indus­­trei, a spus ea, a îmbunătățit sub­stanțial activitatea întreprinderii. Noi simțim aceasta la locurile noas­tre de muncă — s-a făcut mai mul­tă ordine, mai­ puțină birocrație, mai multă precizie, treaba este mai organizată. Dar, în primul rînd­, în această privință noi n-am făcut încă totul, iar în al doilea rând, sar­cinile noi pe care le pune Congre­sul cer ca acestea să fie soluționate într-un fel nou. A. M. Rîbakova a făcut o serie­­ de propuneri menite să îmbunătă­țească activitatea uzinei și calitatea producției ei. A. M. Rîbakova a spus că o rezervă uriașă pentru satisfa­cerea nevoilor de anvelope ale țării o va constitui deopotrivă cu mări­rea producției, îmbunătățirea cali­tăților lor de exploatare. Uzina și-a propus să sporească în decursul septenar­ului cu 50 la sută durata de exploatare a anvelopelor, ceea ce e­­chivalează cu sporirea producției lor cu peste un milion de bucăți. P. F. Lomako, președintele Con­siliului Economiei Naționale din Krasnoiiarsk (Siberia), a spus că oa­menii muncii din ținutul Krasno­­iarsk, ca și întregul popor sovietic, au întâmpinat Congresul al XXI-lea al partidului cu succese importante în valorificarea bogățiilor naturale inepuizabile și în dezvoltarea tutu­ror ramurilor de producție. Vorbi­torul a menționat efectuarea cu succes în anul 1957 a reorganizării radicale a conducerii industriei și construcțiilor. In perioada scurtă de activitate a consiliilor economiei naționale au ieșit la iveală uriașele avantaje ale acestei forme noi, mai perfecționate de conducere economică, datorită căreia industria depășește conside­rabil planurile. In decurs de un an și jumătate, întreprinderile Consiliului Economi­ei Naționale Krasnoyarsk și-au spo­rit producția globală cu peste 19 la sută. A fost îndeplinit înainte de termen planul pe anul 1958 și pro­gramul pe luna ianuarie. Vorbind în continuare despre pla­nul septenal de dezvoltare a indus­triei, în ținutul Krasnoiarsk, vorbi­torul a subliniat marea însemnătate a dezvoltării accelerate a energetic­­ii. Pe baza folosirii cărbunelui­ și energiei hidraulice celor mai ieftine din țară, în ținut se va putea des­fășura construcția de întreprinderi energetice de mare volum, în primul rînd pentru producția aluminiului. P. F. Somako a vorbit despre ma­rile perspective ale extracției d­e cărbune în ținutul Krasnoiarsk. Referindu-se la construcția centra­­lei electrice de la Krasnoiarsk — cea mai ma­re din lume — vorbito­rul a arătat că prețul de cost al e­­nergiei electrice produsă de centra­lă va fi de 0,48 copeici per kWh. In ceea ce privește cheltuielile ca­pitale, această hidrocentrală face parte din rîndul celor mai econo­micoase centrale puternice. Primul gruip electrogen al centralei va pu­tea fi pus în funcțiune încă în anii 1963-1964. La tribună a urcat apoi S. K. Boi­ko, președintele colhozului „Lenini” din raionul Kremenciug, regiunea Poltava. Este îndeobște cunoscută, a spus el, delăsarea în care se afla agricultura pînă în anul 1953. La plenara din septembrie au fost scoa­se la iveală cu o sinceritate și în­drăzneală bolșevică toate greșelile serioase comise în conducerea a­­griculturii. Sub­ conducerea parti­dului, poporul sovietic a început i­­mediat să lichideze aceste greșeli, deși grupul antipartinic, demn de tot disprețul. Malenkov, Molotov, Kaganovici, Bulganin și Șepilov, a căutat din răsputeri să împiedice partidul și poporul să înfăptuiască planurile propuse. Acest grup a fost zdrobit și măturat din calea noas­tră. Intrucît lucram pe atunci ca zoo­­tehnician la Direcția raională agri­colă și de contractări, a continuat S. K. Boiko, în calitate de comunist m­i-am exprimat dorința și­ lucrez în colhoz. Comitetul raional m-a re­comandat într-un colhoz care era pe atunci cel mai înapoiat nu nu­mai din raionul Kremenciug, ci și din regiunea Poltava, iar colhozni­cii m-au ales președinte al artelu­­lui agricol­ Pe atunci în colhoz nu exista decît un număr redus de vite, cu o productivitate scăzută, recolta nu depășea 8—11 chintate la hectar, retribuirea muncii colhoznicilor era foarte scăzută. S. K. Boiko a arătat apoi cum, urmind indicațiile partidului, folo­sind elementul stimulativ al cointe­resării materiale a colhoznicilor și noul sistem de planificare, care a descătușat inițiativa colhoznicilor, membrii artelului agricol au obținut succese minunate. In 1958, în com­parație cu 1953, recolta la hectar a cerealelor a crescut de 2 ori, pro­ducția de lapte — de 4 ori, de car­ne — de 13 ori. Totodată s-a reali­zat o reducere însemnată a prețu­lui de cost al producției agricole. Personal, eu consider — a spus S. K. Boiko — că în prezent în nici un colhoz nu poate exista vreo ju­stificare pentru rămînerea în urmă. Sistemul nostru socialist al econo­miei a creat posibilități pentru o asemenea dezvoltare pe care nici un fermier din Statele Unite nu o poate măcar visa. Sprijinind inițiativa colhozurilor fruntașe, a spus S. K. Boiko, oa­menii muncii din regiunea Poltava și-au luat angajamentul să îndepli­nească septenalul în 5 ani, iar col­hoznicii din artelul nostru agricol — în 3—4 ani. La sfîrșitul ședinței de seara au luat cuvîntul conducători ai parti­delor frățești din țările străine, ca­re au fost întîmpinați cu căldură de delegații la Congres. Secretarul general al Partidului Comunist din Finlanda, Viile Pessi, a declarat în cuvîntarea sa de salut că oamenii muncii din Finlanda ur­măresc cu mult interes progresul rapid realizat de puternica țară so­cialistă vecină. De un an și jumătate, a spus el, în Finlanda continuă criza de su­praproducție, multe întreprinderi industriale au fost închise sau lu­crează parțial, iar șomajul a atins un nivel record. In aceste condiții pentru Finlanda ar fi extrem de ne­cesar să dezvolte comerțul și alte forme de colaborare economică cu Uniunea Sovietică și cu celelalte țări­ socialiste. In Finlanda însă e­­xiistă cercuri influente care nu vor­ acest lucru. Partidul Comunist din Finlanda, a continuat Viile Pessi, împreună cu oamenii muncii de la orașe și din localitățile rurale cer insistent noului guvern al agrarienilor ca să ia de urgență măsuri împotriva șo­majului, a scăderii nivelului de trai al oamenilor muncii, cer dezvolta­rea re­lațiilor prietenești cu Uniu­nea Sovietică, corespunzătoare inte­reselor poporului finlandez. A luat apoi cuvîntul Dolores Ibár­ruri, secretar general al Partidului Comunist din Spania. In salutul nos­tru frățesc, entuziast către Congre­sul al XXI-lea, a spus ea, exprimăm sentimentele întregii Spanii munci­toare și progresiste, care vede în mărețele realizări social-politice, tehnice și științifice ale poporului sovietic propriul său viitor, viitorul liber și fericit al tuturor poporelor. Dolores Ibárruri a vorbit despre lupta poporului său împotriva dic­taturii lui Franco. Aceasta este o luptă extraordinar de grea și peri­culoasă, care comportă un risc per­manent pentru libertate și uneori pentru viață. In închisorile Spaniei se mai găsesc încă mii de deținuți politici, dintre care 90 la sută sunt comuniști. Permiteți-mi, dragi tovarăși, a spus cu emoție Dolores Ibárruri, să repet încă o dată că fiecare din vic­toriile voastre istorice pe care le Ședința din zilei de 31 MOSCOVA 31 (Agerpres) TASS transmite : La ședința de sîmbătă dimineața traordinar al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice au continuat discuțiile pe marginea raportului tovarășului N. S. Hrușciov cu pri­vire la cifrele de control ale dezvol­tării economiei naționale a U.R­S­S. pe anii 1959—1965. Acest plan măreț, de dezvoltare continuă, puternică a economiei și culturii patriei socialiste este pe de­plin realist­ă iată ideea principală cuprinsă în cuvîntările delegaților. Vorbitorii au subliniat de asemenea că noile teze teoretice, formulate în raportul tovarășului N. S. Hrușciov sunt o contribuție valoroasă la te­oria marxist-leninistă, care luminea­ză calea construirii societății co­muniste. Ședința din dimineața de 31 ia­nuarie s-­a deschis sub președinția lui L. N. Efremov. El a dat cuvin­te­ lui I. D. Mustafaev, prim-secre­­tar al C.C. al Partidului Comunist din Azerbaidjan. Actualul Congres, a declarat I. D. Mustafaev, va intra în istoria par­tidului nostru ca una din paginile strălucite, marcînd începutul unei perioade noi în dezvoltarea Uniunii Sovietice — perioada construcției des­fășurate a comunismului. Nu exi­stă nici o îndoială că, în termenul istoric cel mai scurt, Uniunea Sovie­tică va ocupa primul loc în lume din punct de vedere al volumului abso­lut al producției cît și din punct de vedere al producției pe cap de lo­cuitor și va avea cel mai ridicat ni­vel de trai din lume. A fost un timp, a spus în conti­nuare I. D. Mustafaev, cînd în ceea ce privește dezvoltarea sa econo­mică, Azerbaidjanul se afla la un nivel tot atît de înapoiat ca cele­lalte țări ale Orientului Apropiat și Mijlociu. Astăzi, însă, Azerbaid­janul s-a transformat într-o repu­blică sovietică înaintată, avînd o in­dustrie, agricultură și cultură soci­alistă putrn de dezvoltate. Aceasta o datorează Azerbaidjanul înfăptu­irii neabătute a înțeleptei politici naționale leniniste, grijii permanen­te a Comitetului Central al parti­dului și a guvernului sovietic pentru înflorirea tuturor republicilor na­ționale ale Uniunii Sovietice, ajuto­rului frățesc al marelui popor rus, care și-a cîștigat stima și dragostea profundă a o­amenilor muncii din întreaga lume. în septenal, a arătat I. D. Musta­faev, producția globală a industriei republicii va crește cu 93 la sută. Ramurile principale ale industriei grele vor lua o dezvoltare simțitoa­re. Va spori extracția de petrol și gaze, în republică se va organiza producția de fibre și piele sintetică, de noi articole din mase plastice. O deosebită atenție se acordă pro­ducției de îngrășăminte minerale. Se prevede construirea primei mari centrale electrice din țara noastră cu turbine cu gaze de tip descope­rit. Ea va fi cea mai rentabilă ter­mocentrală electrică din U.R.S.S. în continuare a luat cuvîntul A. I. Kiricenko, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S. și secretar al C.C. a­l P.C.U.S. Toate uriașele realizări ale țării noastre, a declarat el, sînt rezultatul muncii organizatorice gi­­gantice a partidului nostru, al ro­lului său conducător, al politicii sale leniniste clarvăzătoare. Dezvol­tând și aplicînd în mod creator te­oria marxist-leninistă, partidul în­lătură cu curaj din cale tot ceea ce și-a trăit traiul, s-a învechit, tot ceea ce frînează mersul nostru îna­inte. A. I. Kiricenko a subliniat că o astfel de frînă a fost grupul anti­partinic Malenkov, Kaganovici, Mo­lotov, Bulganin și Șepilov, care du­pă moartea lui I. V. Statin, a ac­ționat împotriva celor mai impor­tante măsuri ale Comitetului Cen­tral îndreptate spre asigurarea a­­vîntului continuu al economiei și culturii. Dogmatici demni de dispreț care s-au rupt de viață, membrii grupului nici nu bănuiau cît de mult răm,în ei în urmă față de marxism­­leninismul viu și adevărat, de viața poporului, de tot ceea ce transfor­mă teoria în­tr-o forță materială. Zdrobind grupul antipartinic, Co­mitetul Central a repurtat o mare victorie în practica construcției co­muniste. Acum, pînă și scepticul cel mai înrăit își dă seama cîtă dreptate a avut și cît de perspicace a fost Comitetul Central al P.C.U.S., a spus în continuare A. I. Kiricen­ko, înfăptuind una după alta mă­suri de cea mai mare importanță. Partidul nostru, a sublinat A. I. Kiricenko, a întărit și mai mult le­găturile cu poporul. In Partidul Comunist intră cei mai buni fii și fiice ale poporului sovietic, spre a lupta în rîndurile lui pentru înfăp­tuirea celor mai înalte idealuri ale omenirii. Pentru a îndeplini și a depăși cu succes mărețele sarcini ale planului septenal, trebuie să muncim și mai bine. Planul septenal, a subliniat vorbitorul, trebuie să devină pentru fiecare comunist program de luptă. Fiecare trebuie să-și găsească lo­cul, rolul în munca comună a po­porului sovietic pentru înfăptuirea planului septenal. Tocmai aici tre­buie să se manifeste rolul organi­zatoric al organizațiilor de bază ale partidului. Un rol măreț în această operă revine și Comsomolului nos­tru leninist. în continuare A. I. Kiricenko a vorbit despre munca cu cadrele. dimineața ianuarie In prezent, a spus în încheiere tov. A. I. Kiricenko, ideile comunis­mului dețin idei dominante în în­dotare și cordoane, ele cuceresc po­poarele prin adevărul și forța lor dă­tătoare de viață. Văzînd cît de mare este superioritatea orânduirii sociali­ste asupra celei capitaliste, în rîndu­rile oamenilor muncii dlin țările ca­pitaliste, coloniale și dependente crește spiritul revoluționar. Teoreti­cienii burgn­ezi și socialiștii de dreap­ta sînt cuprinși de îngri­j­orare pentru soarta stăpânilor lor. Ei dau din colț în colț pentru a ascunde raci­lele capitalismului, pentru a-i da un nou veștmîmt. Comunismul este primăvara ome­nirii și oricît ar încerca capitaliștii și lacheii lor să oprească mersul istoriei, ideile comunismului se vor revărusa, aidoma apelor primăverii, asupra tuturor țărilor lumii. A luat apoi cuvîntul D. I. Ba­raș­­kin, oțelar la uzina de automobile din Minsk, un reprezentant al glo­rioasei clase muncitoare din U.R.S.S. In cuvîntarea sa el a vorbit des­pre marele avînt în muncă și în­ ac­tivitatea politică cu care masele au întîmpinat Congresul al XXI-lea al P.C.U.S. Programul concret de construire a comunismului în țara noastră ela­borat de partid, a devenit o cauză scumpă, vitală, pentru fiecare om sovietic, a spus D. I. Barașkin. Fie­care dintre noi vede în aceste pla­nuri înfăptuirea grijii atît de nobile a partidului pentru fericirea popo­rului, pentru puternica dezvoltare a statului sovietic. Aceasta ne însu­flețește la noi fapte de eroism în muncă. în aplauzele delegaților, D. I. Ba­rașkin a declarat că în cinstea Con­gresului al XXI-lea al partidului el și-a luat angajamentul personal să sporească producția de oțel în primul an al septenalului cu 20 la sută, să economisească în fiecare lună cîte 20.000 de kilowați d­e e­­nergie electrică. El își îndeplinește angajamentul producând peste plan în timpul unui schimb 3 tone de o­­țel. Aceasta, desigur, nu este mult, a spus oțelarul, dar dacă această contribuție modestă o vom înmulți cu numărul schimburilor din cursul septenalului și la aceasta vom adă­ugă muncă a milioane de oameni so­vietici, vom obține în mod supli­mentar sute de mii tone de oțel. Iar aceste tone suplimentare de o­­țel vor grăbi mișcarea noastră spre comunism. în continuare a luat cuvîntul V. P. Milarșeikov, șeful secției agricole pentru R.S.F.S.R a C.C. al P.C.U.S., care și-a consacrat cuvîntarea dez­voltării agriculturii în Federația Rusă în ultimii 5 ani, în Federația Ru­să producția globală de cereale a crescut de la 2.900 milioane puduri, la 4.800 milioane puduri. în prezent se desfășoară întrece­­rea socialistă pentrru îndeplinirea înainte de termen a planului septe­­nal de dezvoltare a agriculturii. Du­pă exemplul oamenilor muncii din agricultura regiunii Riazan, care au hotărît să îndeplinească sarcina pla­nului septenal în ce privește pro­ducția de lapte și carne în 2—3 ani, și-au luat angajamente mari și col­hoznicii și lucrătorii din sovhozuri­le regiunii Rostov, din ținuturile Stavropol și Krasnodar și din alte regiuni, ținuturi și republici auto­nome din R.S.F.S.R. Colhozurile și sovhozurile din Fe­derația Rusă, a spus V. P. Milar­șeikov, pot îndeplini înainte de ter­men sarcina planului septenal în ce privește producția agricolă. Și nu încape îndoială că ele vor face față cu succes acestei sarcini. Delegații au întîmpinat cu căldu­ră cuvîntarea lui Severo Aguirre, membru al Comitetului Executiv al Partidului Popular Socialist d­in Cuba, care a transmis un fierbinte salut frățesc Comitetului Central­ al P.C.UC. și delegaților la Congres din partea Comitetului Național al Partidului Popular Socialist din Cu­ba, a secretarului general al aces­tui partid, Bias Roca, și a întregu­lui popor cuban, care a răsturnat dictatura sângeroasă a lui Batista. Reprezentantul Cubei a vorbit de­legaților la Congres despre lupta poporului său împotriva regimului agentului american Batista. Acum în țara noastră, a fost in­staurată o nouă putere, a spus el. Guvernul provizoriu se bucură de u­n sprijin atît de puternic în țară și în străinătate, încât guvernul de la Washington este nevoit să țină seama de existența lui. S. Aguirre a vorbit despre uria­șul avînt revoluționar al poporului Cuban. El a spus că evenimentele din Cuba au dezmințit născocirile acelora care afirmau că în țările Am­ericiii Latine ar fi imposibilă, din cauză că S.U.A. sunt aproape o luptă încununată de succes împotri­va jugului imperialist. Cînd întregul popor se ridică la luptă armată și ia soarta țării în propriile sale mîini, victoria este asigurată, a spus vorbitorul în a­­plauzele congresiștilor. Victoria Cubei, a continuat el a devenit posibilă datorită noului ra­port de forțe pe arena internaționa­lă, datorită întăririi lagărului so­cialismului și a luptei încununate de succes a popoarelor asuprite din Asia și Africa pentru eliberarea lor. în încheiere, reprezentantul Cu­bei a exprimat recunoștința față de toate partidele comuniste și munci­torești din lume pentru solidarita­tea cu poporul cuban. El a urat succes în muncă Congresului al XXI-lea al P.C.U.S. și și-a exprimat convingerea că grandiosul plan șiptenal va fi îndeplinit cu succes. După o scurtă pauză tov. I .D. Mustafaev, care a prezidat ședința, a dat cuvîntul lui A. B. Aristov. Raportul tovarășului N. S. Hruș­­ciov „Cu privire la cifrele de control ale dezvoltării economiei naționale a U.R.S.S. pe viitorii 7 ani“, a spus A. B. Aristov, a găsit un viu ecou în întreaga Uniune Sovietică, în toa­te țările lumii. Valoarea deosebită a raportului constă în aceea că el ne convinge, simplu și clar, prin forța faptelor, a calculelor econo­mice de necontestat și printr-un op­timism luminos, prin încrederea în realitatea construirii eroimmisimulu­i într-un viitor apropiat în țara noas­tră. în continuare, A. B. Aristov a vorbit despre problemele întrecerii economice dintre Uniunea Sovietică și S.U.A., despre ritmul mai înalt de dezvoltare a industriei sovietice în comparație cu ceea ce se petrece în țările capitaliste, în 1958, U.R.S.S. a depășit nive­lul anului 1913 de 36 de ori, S.U.A. de mai puțin de 4 ori. De aici re­zultă, a conchis A. B. Aristov, că în ajun -' n'an­ului nostru septenal, ritmul dezvoltării noastre, dacă se ia drect comparație nivelul din anul 1913, a depășit pe cel ameri­can de 9,5 ori. Prin ce se asigură ritmul înalt de dezvoltare a economiei sovietice, în primul rînd prin orânduirea noas­tră socialistă, prin politica leninis­tă justă a partidului, care urmă­rește dezvoltarea cu precădere a industriei grele — principala bază a avîntului întregii economii națio­nale, a întăririi capacității de apă­rare a țării și a ridicării bunăstării poporului — precum și prin avîntul politic și în muncă tot mai puternic al întregului nostru popor. Prin a­­cest ritm înalt se explică și aceea că avem numeroase cadre califica­te, că țara noastră dispune de re­surse naturale inepuizabile. Sîntem mai bogați decît ori­care țară din lume, avînd în vedere nu numai bo­gățiile minerale, dar și întinderile țării noastre. U.R.S.S. ocupă primul loc în lume în privința a 13 din 16 substanțe minerale utile cele mai importante. Sîntem ferm convinși, a spus A. B. Aristov, că eroicul nostru popor so­vietic va câștiga întrecerea cu capi­talismul. A. B. Aristov a citat în continuare cifre concludente care dovedesc îm­bunătățirea activității industriei după crearea consiliilor economiei naționale împotriva cărora, după cum a spus el, a acționat cu atîta înverșunare grupul fracționist anti­partinic. în decursul unui an și ju­mătate ne-am convins că consiliile economiei naționale au trecut cu pricepere la rezolvarea unor impor­tante probleme practice, și te re­zolvă repede, competent, în ansamblu pe R.S.F.S.R., a de­clarat vorbitorul, sarcina de plan pe 1958 a fost îndeplinită cu succes în toate ramurile economiei națio­nale. Industria a îndeplinit planul anual în proporție de 104 la sută. Rezultate bune au fost obținute și în agricultură. A fost depășită sar­cina privind construcția de locuin­țe. Recent, Biroul C.C. al P.C.U.S. pentru R.S.F.S.R., împreună cu Con­siliul de Miniștri al R.S.F.S.R. și cu participarea unui mare grup de spe­cialiști, a examinat amănunțit pro­iectul planului septenal de dezvol­tare a economiei republicii. Pe ba­za datelor obiective și a propuneri­lor venite d­in diferite regiuni, spus A. B. Aristov, doi considerăm a că planul de dezvoltare a economiei naționale a R.S.F.S.R. pe 1959-1965 este întrutotul realist și va fi în­deplinit înainte de termen. A.B. Aristov s-a ocupat apoi de o serie de probleme ale dezvoltării științei și tehnicii. El a subliniat că fără a pierde prilejul de a învăța chiar și de la adversar, trebuie să ținem seama că principala cale în rezolvarea sarcinii de a întrece ni­velul tehni­cii din străinătate este calea noastră sovietică, cunoscută de multă vreme prin originalitatea, curajul și inițiativa ei. In cuvîntarea sa, A.B. Aristov a acordat un loc de seamă ridicării rolului conducător al organelor de partid în mobilizarea tuturor for­țelor creatoare ale poporului, în folosirea tuturor rezervelor și po­sibilităților orânduirii socialiste pentru îndeplinirea planului sep­­tenal. Activitatea desfășurată în ultimii ani de nucleul conducător al parti­dului și statului a spus S. Kama­­lov, prim-secretar al C­C­ al P­C­ din Uzb­echi­stan, constituie o ade­vărată școală a stilului și metodei de muncă leniniste pentru toate ca­drele de partid și sovietice, un mo­del de aplicare creatoare a teoriei marxist-leniniste în rezolvarea sar­cinilor concrete ale construcției co­muniste. Frecventele deplasări pe teren ale membrilor Prezidiului la­, regaturile lor personale cu activiștii organizațiilor de partid din verigile de jos, cu activiștii aparatului sovietic și lucrătorii din economie, studierea directă de că­tre ei a stării de lucruri din între­prinderi, de pe șantierele de con­strucții­, din colhozuri și sovhozuri, cunoașterea aprofundată a vieții po­porului dau mari rezultate pozitive. Analizînd dezvoltarea economiei Uzbekistanului, vorbitorul a declarat că în ultimii 3 ani producția globală industrială a crescut cu 20 la sută. O largă dezvoltare cunoaște pro­ducția de mașini agricole pentru cultura bumbacului în U.R.S.S­, de utilaje pentru industria textilă și chimică. A crescut mult extracția de țiței, cărbuni și gaze, de metale ne­feroase și rare. Vorbitorul s-a ocupat de lărgirea și întărirea legăturilor culturale ale Uzbekistanului cu țările străine, mai ales cu țările Orientului .In ul­timii 3 ani republica a găzduit 629 delegații străine din 75 de țări ale lumii. Realizările istorice ale Uz­bekistanului, ca și ale celorlalte re­publici sovietice, a spus vorbitorul, stîrnesc admirația în rîndurile prie­tenilor noștri de peste hotare și seamănă derută în rîndurile dușma­­nilor păcii și socialismului. S­­hamalov a subliniat în conti­nuare că în cadrul acestui septenal investițiile în economia națională a Uzbekistanului vor depăși de 2,4 ori pe cele din ultimii 7 ani. Uzbe­­kist­anul se va transforma într-un mare centru al industriei gazelor din U R.S.S. In anul 1965 producția in­dustriei chimice va fi de 4 ori m­ai mare în comparație cu 1958. Vor cu­noaște o dezvoltare impetuoasă metalurgia neferoaselor, construc­țiilor de mașini, va spori conside­rabil producția de bumbac brut. In acest scop aici vor fi valorificate terenuri noi, în decurs de 2-3 ani republica va trace pe de-a-ntregul la cultivarea bumbacului cu ajuto­rul mașinilor, se va extinde folosi­rea îngrășămintelor etc. Președintele ședinței anunță că au sosit pionieri pentru a saluta Congresul. Delegații și oaspeții pri­mesc cu căldură pe tinerii leniniști. In acordurile unui marș pionieresc, sute de băieți și fetițe în cămăși și bluze albe a­u umplut toate lo­curile de trecere din sală și Jocul din fața tribunei. Cravatele roșii și steagurile pionierești, buchete tip de flori cu care au venit copiii la Con­gres, baloanele pe care le țin în mină pionierii cei mai mici par din In acordurile unui marș pioneresc, depărtare un­irii aiuniat covon din basme-Salutul pionieresc adresat Con­gresului a fost subliniat în repeta­te rînduri de aplauzele delegaților și oaspeților. Copiii au povestit despre faptele lor pionierești, des­pre învățămînt­ și odihnă, despre năzuințele și visurile lor. Președintele ședinței anunță că pe adresa Congresului au sosit me­saje de salut din partea partidelor comuniste din Malaga, Honduras, Irlanda și din partea partidului „A­­vangarda Populară“ din Costa Ri­ca. Cu aceasta ședința de dimineață a Congresului a luat sfîrșit, din după-amiaza zilei de 30 ianuarie Ședința din după-amiaza zilei de 31 ianuarie MOSCOVA 31 (Agerpres) Ședința din după-amiaza de 31 ia­nuarie a celui de-al XXI-lea Con­gres al P.C.U.S. a fost prezidată de Nuritdin Muhu­dinov, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S. și secretar al CC. al P.C.U.S. In cadrul discuțiilor la raportul lui N. S. Hrușciov primul a luat cuvîntul Piotr Pospelov, membru supleant al Prezidiului C C. al P.C.U.S. și secretar al C. C. P.C.U.S., care a vorbit despre res­us­pingerea de către partid a grupului antipartinic Malenkov, Kaganovici, Molotov, Bulganin și Șepilov, des­pre acțiunile revizioniștilor iugo­slavi și despre unele probleme ale situației internaționale. După cuvîntarea lui­ Nikolai O­­nișcenkov, oțelat la marea „Krasnoe Sormovo“ din Gorki, uzină a luat cuvîntul Anastas Mikoian, membru al Prezidiului C. C P.C.U.. După ce s-a ocupat de h­­al­­ele probleme ale politicii interne și de probleme de partid, A. I. Mikoian a vorbit apoi despre vizi­ta sa în S.U.A­ și despre problema relațiilor comerciale sovieto-ameri­­cane. Cunoscutul poet Aleksandr Tvardovski a vorbit despre rolul și însemnătatea literaturii în viața societății. In ședința din seara de 31 ia­nuarie a Congresului au rostit cu­­vîntări de salut reprezentanți ai partidelor comuniste frățești : Max Reimann, prim-secretar al C.C. al Partidului Comunist din Germania, Johann Koplenig, președintele Par­tidului Comunist din Austria, Ha­rry Pollitt, președintele Comitetu­lui Executiv al Partidului Comu­nist al Marii Britanii, Knud Es­­persen, președintele Partidului Co­munist din Danemarca, Emil Loe­­vlien, președintele Partidului Co­munist din Norvegia, Kendzi Mia­­moto, secretar general al C.C. al Partidului Comunist din Japonia. Congresul al XXI-lea al P­C­ U.S. își va relua lucrările luni, 2 fe­bruarie. I* 1 <*/

Next