Dobrogea Nouă, martie 1959 (Anul 12, nr. 3292-3317)

1959-03-01 / nr. 3292

DOBROGEA NOUĂ Nr. 3292 Comunista­ Chiriac Gheorghe fruntaș pe stațiune în campania de reparații In curtea S.M.T.-ulu­i Topraisar, cpiroape de poartă, 6 tractoare stau aliniate ca pentru defilare. Tractoriș­tii, cu bumbac intr-o mină și cu o cheie in cealaltă, fac ultima trecere in revistă a acestor „soli ai primă­verii". In timp ce fierarul comunist Apo­stol Aurel mai verifică încă o dată plugurile atașate tractoarelor, comu­nistul Chiriac Gheorghe se apropie de fiecare motor in parte, se apleacă sub capotă și punind mina pe ei, ca pe umărul unui tovarăș drag, vorbește cu el, ii ascultă bătăile „ini­mii" și-l întreabă parcă: „Ce zici, nu-i așa că vom depăși 430 ha ară­tură normală fără altă reparație ? Ca un răspuns aprobativ, motorul se ambalează, iar șeful de brigadă, Chi­­riac Gheorghe, pleacă mulțumit la alt tractor. Comunistul Chiriac Gheorghe, șe­ful brigăzii a XI-a de tractoare, din S.M.T. Topraisar, trebuia să plece in luna decembrie un concediu de o­­dihnă. încă cu luni de zile înainte se pregătise pentru acest eveniment, împreună cu familia lui voia să vi­ziteze niște rude de pe alte melea­guri pe care nu le văzuse de multă vreme. Dar­, expunerea tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej la plenara din 26—28 noiembrie 1958 ii schim­bă această hotărire. „De felul cum sunt reparate acum tractoarele depinde realizarea sarcini­lor trasate de partid, își spunea mereu tovarășul Chiriac. Nu! Voi pleca in concediu după aceea". Și o dată luată această hotărire, a organizat o consfătuire de producție cu tova­rășii din brigadă pentru a le expli­ca și lor ce sarcini importante le stau in față. Consfătuirea a fost scurtă, dar concretă. Membrii bri­găzii s-au angajat să facă reparații de bună calitate, să facă economia de piese de schimb și să termine rum­rafiile cu 30 de zile înainte de termen, precum și alte angajamente. Angajamentele lor n-au fost numai vorbe. Muncind cu mult elan, folo­sind la maximum cele 480 de minute, confecționînd unele piese, ce nu se găseau In comerț brigada a Xl-a și-a depășit angajamentul. Ei au ter­minat reparațiile cu 50 de zile îna­inte de termen. La 1 ianuarie 1959, tractoarele brigăzii a Xl-a așteptau doar să intre în brazdă. Dar faptul că s-au terminat repa­rațiile înainte de termen, că s-au re­alizat economii de 4.000—5.000 lei la piese de schimb și s-au creat economii serioase prin reducerea ter­menului de reparații (reparațiile au fost făcute in regie) nu l-a mulțumit pe comunistul Chiriac Gheorghe. „Numai cu o floare nu se face pri­măvară — spunea el. Cu o singură brigadă fruntașă nu îndeplinim sar­cinile partidului". Impreun­ă cu ceilalți tovarăși din brigadă au trecut să ajute celelalte brigăzi. Uniii au făcut pe mecaniza­tori să înțeleagă sarcinile partidu­lui, importanța terminării îna­inte de termen a reparațiilor, unde duce o reparație de cali­tate. Apoi i-au ajutat să-și orga­nizeze munca in așa fel nncit să nu se piardă nici un minut fără roși. Au trecut și la ajutorul practic, lin­gă fiecare tractor. Le-au dat­ mult de lucru brigada a XllI-a, condusă de Ibraim Nazim, care la 15 decembrie nu avea nici un tractor reparat. Printr-o preocupare mai atentă s-a constatat că principala cauză este lipsa de răspundere a șefului de brigadă. Conducerea S.M.T. l-a în­locuit pe Ibraim Nazim din funcția de șef de brigadă , cu Curte de­ Mus­­met, tractorist din brigada a XI-a. In felul acesta și brigada a XIII-a a terminat reparațiile tractoarelor o dată cu celelalte brigăzi, la 10 fe­bruarie, adică cu 10 zile înainte de termen. Acum Chiriac Gheorghe e mult li­mit. Sarcina trasată de partid, pri­vind reparațiile, a fost realizată. Cî­­teva ore mai târziu, brigada lui de tractoare va ieși pe poarta S.M.T - ului, îndreptindu-se spre ogoarele gospodăriei colective din Mereni. e Brigada a Xl-a, condusă de el, prima brigadă care pleacă in timp. Și e sigur că tot brigada lui va fi prima care se va întoarce in stațiune cu planul depășit. I. MATEI !, Manifestări culturale inițiate de cadrele didactice Cadrele didactice de la școala medie din Fetești-gară și-au propus să țină o serie de șezători populare cu caracter lucrativ și cultural, cu mamele elevilor acestei școli pe grupe de clase. O astfel de șeză­toare a avut loc nu de mult în sala cantinei școlii medii. Programul a­­cestei șezători a fost închinat memoriei „Femeilor eroine ale U.R.S.S.“, care au luptat și și-au jertfit viața în Marele Război pen­tru Apărarea Patriei. In afară de lecturile despre Zoia Kosmodemianskaia, Maria Șcerba­­cenko și altele, programul a mai cuprins cîntece populare, recitări și ghicitori. Participanții la această șezătoare au mai ascultat la radio și un bogat program de muzică ro­­mânească. Participarea mare la această șe­zătoare (100 de mame), se datorește și faptului că ciclul de conferințe organizat de conducerea școlii me­dii la clubul C.F.R. din localitate a avut un răsunet puternic datorită conferinței care s-a ținut anterior și care a avut ca temă : „Viața co­pilului în familie, adaptarea lui la viața școlii“ — conferință care a fost bine documentată și audiată de peste 400 de persoane. Următoa­rea șezătoare va avea loc în pri­mele zile ale lunii martie a.c. și se va ține cu mamele elevilor de la clasele a Il-a. MATEESCU IRINA, coresp. In dimineața acestei zile are loc la clubul D.R.N.M. o adunare publică închinată celei de a X-a aniversări a mișcării mondiale pentru pace. Vor­bește prof. universitar Sergiu Cărău­șu­, președintele Comitetului regional de luptă pentru pace. La librăria „Cartea Rusă“ s-a des­chis la 27 februarie un bazar de cărți c­î cadouri de­ primăvară. Bazarul va putea fi vizionat de toți iubitorii căr­ții pînă la 8 martie a.c. Zilele trecute, adunar­­e generală sindicală de la I.C.N. Tulcea a luat in discuție felul cum au fost îndeplinite prevederile contractului colectiv de 1958 Cu acest prilej, a fost aprobat proiectul contractului colectiv pe 1959. Colectivul s-a angajat să depășească valoarea producții globale cu 1 la sută, valoarea producției marfă cu 1 la sută, productivitatea muncii cu 1,5 la suta și să obț­ina economii peste plan de cel puțin 500.000 lei. In săptămîna de la 2­8 martie a.c., în orașul Constanța vor putea fi vi­zionate următoarele filme : „Marinarul îndrăgostit" la c­inematogratele Pro­gresul și 23 August; „Căi greșite“­­. Popular; „Misterul castelului pără­sit“ la Tineretului; „Vrăjitoarele din Salem" la Donca Sima; „Ivan cel groaznic­“ la Farul; „Cîndva la Paris“ (de la 2—4 martie) și „Erupția“ (de la 5—8 martie) la Filimon Sirbu. La Societatea pentru răspindirea științei și culturii a avut loc in aceas­tă săptămină reorganizarea secției tehnice. Președintele secției a fost ales iov. ing. Stuparu Augustin. Cu acest prilej, s-a întocmit planul de muncă pe o perioadă de 6 luni. Astfel de reorganizări au mai fost și la secțiile istorie, științele naturii și agricolă. In cinstea zilei de 8 MARTIE In secția de ambalaje meta­lice a Fabricii de conserve de pește Tulcea se desfășoară cu succes întrecerea socialistă. Printre frun­tașele întrecerii se numără și comunista MIHAILOV MARIA, care în cinstea Zilei femeii și-a de­pășit planul pe luna februarie cu 20 la sută. In foto , Mihailov Marln lucrează la o mașină de forfecat tablă. Cum am organizat realizarea contribuției în muncă pe anul acesta Anul trecut, comitetul executiv al Sfatului popular comunal Gîldău nu s-a îngrijit din vreme de organizarea și mobilizarea maselor pentru realiza­rea contribuției în muncă și din acest motiv planul abia a reușit să fie în­deplinit spre sfîrșitul anului. Pentru a nu mai fi o asemenea si­tuație și în anul acesta, comitetul executiv al sfatului popular și-a pro­pus ca o dată cu începutul noului an să ia măsuri pentru mobilizarea ma­selor de cetățeni la executarea contri­buției în muncă. In acest scop, co­mitetul executiv a organizat mai întâi o ședință de lucru în care s-a discutat în mod amănunțit felul cum să se treacă la acțiune. Pentru luarea de măsuri și mai cuprinzătoare, comitetul executiv a hotărît ca această problemă să fie inclusă și pe ordinea de zi a sesiunii sfatului popular din 28 ianu­a­rie a.c. În această sesiune, s-a stabilit ca statul popular să pună la dispozi­­ția fiecărui deputat tabele cu sarcinile de plan defalcate pe circumscripții și pe cetățeni, astfel ca el să poată ur­mări îndeaproape felul cum părtseză fiecare alegator la realizarea contribu­ției în muncă. A doua zi după sesiune, o parte din deputați au organizat ședințe de lucru cu comitetele de­ cetățeni, întocmindu-si planuri operative de muncă. In consfă­tuirile cu alegătorii ori în discuțiile purtate de membrii comitetelor de ce­tățeni cu fiecare alegător în parte, s-a adus la cunoștința tuturor cetățenilor hotărîrea sesiunii de a termina planul contribuției în muncă pe întreg anul pînă la începerea lucrărilor din cam­pania de primăvară. Deputații noștri, printre care Alexan­dru C. Ivan, comunistul Mitu Stamate, Ion Sămulescu, Maria Sima, Nicolae Din experiența sfaturilor populare­ ­ M Stancu, au fost în permanență exemple în ceea ce privește execuția con­tribuției în muncă. Datorită preo­cupărilor manifestate de aproape toți deputații, acțiunea de con­tribuție în muncă a căpatat în cî­­teva zile un caracter de masă. Tre­buie să subliniez că o metodă destul de bună care ne-a ajutat să atragem în scurtă vreme un număr mare de ce­tățeni la executarea lucrărilor de con­tribuție în muncă a fost și aceea a a­­jutorului primit din partea brigadieri­lor din G.A.C. Luînd legătură cu con­siliul de conducere, comitetul executiv a cerut acestuia să recomande ca bri­gadierii la rîndul lor să desfășoare o permanenta muncă de lămurire a co­lectiviștilor din brigăzile respective pen­tru executarea contribuției în muncă Brigadierii nu numai că au primit cu bucurie această propunere, dar au mers și mai departe, organizînd între­ceri pe brigăzi și în cadrul brigăzilor, între colectiviști. După aproape două săptămîni de zi­le de la luarea acestor măsuri, rezul­tatele sînt destul de îmbucurătoare. Astfel, pînă acum s-au transportat pe drumurile din raza comunei peste 400 m.c. de piatră. La ora actuală, planul contribuției în muncă pe întregul an a fost realizat în procent de 80 la sută. Comitetul executiv, împreună cu cei­lalți deputați ai Statului popular co­munal Gîldău, pe baza experienței că­pătate în acțiunea pornită pentru rea­lizarea contribuției în muncă, este ho­tărît să continue a mobiliza pe mai departe cetățenii pentru ca în cel mai scurt timp să se poată traduce în via­ță hotărîrea sesiunii de a se termina în întregime planul contribuției în mun­că pe acest an pînă la 1 martie an. După aceea, comitetul executiv va că­uta să mobilizeze deputații­ și comite­tele de cetățeni să continue antrena­rea alegătorilor la lucrările de întreți­nere și reparare a drumurilor. Ba­­zându-ne pe acest început bun sin­tem­ convinși ca anul acesta vom putea contribui din plin la tra­ducerea în viață a plenarei C.C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie 1958, vom întreține și repara mult mai multe dru­muri decît anul trecut, contribuind prin aceasta la îmbunătățirea cailor de cir­culație din raza comunei noastre. CINCU CONSTANTIN, președintele comitetului executiv al Sfatului popular comunal Gîidău Manifestări care vor avea loc în cadrul sărbătoririi celei de a X-a aniversări a mișcării mondiale pentru pace Pentru sărbătorirea în regiunea noastră a celei de a X-a aniversări a mișcării mondiale pentru pace, în luna martie și o bună parte din luna aprilie, Comitetul regio­nal de luptă pentru pace, în cola­borare cu A.R.L.U.S. și S.R.S.C., or­ganizează numeroase manifestări. Astfel, în această perioadă vor fi elaborate conferințe despre mișca­rea pentru pace, situația internațio­nală, raportul de forțe între siste­mul socialist și sistemul capitalist, rolul lagărului țărilor socialiste în lupta pentru pace și socialism, po­litica externă a RP.R. etc. Materia­lele vor fi axate pe popularizarea importantelor teze, referitoare la situația internațională, cuprinse în lucrările Congresului al XXI-lea al P.C.U.S., a forței crescînde și luptei consecvente pentru pace a țărilor lagărului socialist în frunte cu U.R.S.S., a politicii de pace și co­laborare­a țării noastre. Pentru a­­ceasta, în întreprinderi, instituții, școli, cartiere, la sate, la căminele culturale, în G.A.C.-uri, G.A.S.-uri, S.M.T.-uri, în stațiunile de odihnă, la stațiile de radioamplificare, se vor organiza expuneri cu temele mai sus arătate. In întreprinderi, la casele de cul­tură, la cluburi, la căminele cultu­rale, se vor organiza colțuri festive în cinstea celei de a X-a aniversări a mișcării mondiale pentru pace, la care se vor expuine fotomontaje cu­­prinzînd aspecte din lupta popoare­lor pentru pace. In perioada 18-25 aprilie 1959, se va organiza o săptămînă dedicată luptei pentru pace, în cadrul căreia se vor face expuneri la casele de cultură, cluburi, cămine culturale, despre situația internațională. Cu această ocazie, se vor prezenta spec­tacole artistice date de cercurile de amatori ale sindicatelor, căminelor cultura­le etc. Tot în această săptă­mînă, se va organiza o zi a păcii, cu care prilej vor avea loc diferite acțiuni în cinstea aniversării (scurte expuneri, sfaturi ale păcii, progra­me artistice etc.). In acest scop, în comunele și satele regiunii, vor fi trimiși circa 100 conferențiari. La gazetele de perete și de stra­dă vor fi publicate materiale și ar­ticole consacrate celei de a X-a a­­niversări a mișcării mondiale pen­tru pace, iar formațiile artistice de pe lângă casele de cultură, sindica­te, căminele culturale vor include în repertoriu cîntece, piese de tea­tru, scenete, recitări, de autori ro­­mâni și străini, legate de lupta oa­menilor muncii din lumea întreagă pentru pace și democrație. Cu ocazia festivalurilor tineretu­lui se vor organiza adunări ale ti­neretului, întâlniri alte acestuia cu participanți la războiul antifascist. In școli, se vor organiza, de ase­­menea, adunări consacrate luptei pentru apărarea păcii. In progra­mul Săptămînii mondiale a tinere­tului (21-28 martie 1959) se va de­dica o zi specială luptei pentru pace. Tot în această perioadă, se vor organiza adunări ale femeilor, în cadrul cărora se va vorbi des­pre însemnătatea luptei pentru pace. Ziua internațională a femeii (8 Martie) va fi legată de acțiuni închinate mișcării pentru pace. In orașul Constanța și în centrele ra­ionale, vor avea loc adunări pu­blice ale femeilor. De asemenea, se vor organiza adunări publice în în­treprinderii, instituții, G.A.C.-uri, G.A.S.-uri, S.M.T.-uri, în cadrul că­rora se vor adopta mesaje către Comitetul național pentru apărarea păcii din R.P.R. La stațiile de radioficare, vor fi transmise articole, informări des­pre acțiunile întreprinse în cinstea celei de a X-a aniversări a miș­cării mondiale pentru pace. De a­s­emenea, vor fi invitate persona­lități din viața noastră publică pentru a vorbi la centrele de ra­dioficare despre manifestările din cadrul întregii acțiuni. In orașul Constanța va fi instala­tă expoziția s,Lupta popoarelor pen­tru apărarea păcii“, iar afișul cu această temă va fi difuzat în mod judicios, instalîndu-se în centrele cele mai populate din regiune. Ac­țiunea va fi întreprinsă de toate comitetele de luptă pentru pace. Se vor confecționa 2 foto-vitrine privind viața lui Frederick Joliot Curie, iar diafilmul „Viața și ac­tivitatea lui Frederick Joliot Curie" va fi folosit în cadrul acțiunilor pe linia păcii. In cadrul marilor aniversări cul­turale vor avea loc 4 adunări pen­tru aniversarea lui Charles Dar­win, Shalom Alechem, Alexandr Stepanovici Popov și Friedrich Handel. In scopul antrenării oamenilor muncii la susținerea financiară activității de luptă pentru pace se a va crea „fondul păcii“. Acest fond se va realiza pe baza contribuției benevole a cetățenilor prin: difu­zarea de cocarde, spectacole tea­trale, cultural-artistice, manifestări sportive. Insigna jubiliară cu ocazia celei de a X-a aniversări a mișcării mondiale pentru pace va fi înmî­­nată activiștilor care s-au distins în munca obștească pentru răspân­direa nobilei idei a luptei pentru pace. t I. P. A. T. ÎNTREPRINDEREA DE PRODUSE ALIMENTARE ȘI TEXTILE „Filatura 1 Mai“ str. Decebal nr. 22, Constanța toarce pentru populație fire de lină spălată, la prețul de 16,50 lei per kg. ^íSSSSS:&SS:S:S:S@C3:S:S®S:@í. Pag. 3-a însemnări din G. A. S. Jegălia Tinerii crescători de păsări De la gară și pînă la centrul gos­podăriei agricole de stat Jegălia am mers pe jos. Aici m-a întîmpinat șeful secției a IlI-a a G.A.S.-ului și cu o șaretă trasă de o iapă murgă am ajuns la destinație. L-am cu­noscut pe tov. Sirbu Ion, secretarul organizației de bază U.T.M. din gos­podărie. Discuția s-a înfiripat a­­pro­ape imediat după strîngerile de mîini tradiționale și urările de bun venit. „Tov. Sirbu, zic eu, ca secre­tar ce ai putea să-mi vorbești des­pre munca tineretului în sectorul avicol ?“ întrebarea mea parcă i-a strecurat în inimă argint viu. Tre­sărind și îndreptîndu-și privirile spre extrema dreaptă a secției mi-a spus : — Oricît aș vorbi și ci­ de mult v-aș explica, tot mai bine este să vi­zităm împreună cele opt hale ale sectorului. — Bine, bine, dar este prea de dimineață și n-o să găsim pe ni­meni. Pe fața lui se citea un zîmbet și­ret prin care ar fi vrut să spună : i,chei, tovarășe, tovarășe! La ora aceasta noi suntem­ sătul de muncă!“ Am intrat pe poarta de sîrmă a curții încăpătoare. La primul pa­vilion, într-o căruță, un tînăr roș­covan, îmbrăcat intr-un halat alb peste trupul vînjos, descărca din­­tr-un cazan tainul de dimineață al păsărilor pe care îl așeza cu grijă de farmacist, în niște tăvi, o tînă­­ră cu o față îmbujorată. Tov. Sir­bu îmi explica fiecare mișcare a celor doi : — Utemis­tul Chituleasa Ion intrat de curînd în rîn­dul candi­a­daților de partid. El este „bucă­tarul“­­celor 2.267 de păsări. Se pre­gătește cu multă grijă hrana, lucru pentru care a fost apreciat în șe­dința noastră de U.T.M., cînd am analizat munca tineri­lor di­n sec­torul zootehnic. Hrana pe care o vedeți este formată din tărîțe de orz, de porumb, rămășițe de la tur­tele de floarea-soarelui, făi­nă de in, cretă etc., care ajută mult la creșterea producției foarte de oulă și carne. — Multă răbdare și mult trebuie să-și îndrăgească munca această fetișcană, i-am șoptit eu tov. Sirbu Ion care este­ și brigadier zooteh­nic la secția a III-a. — încă din clasa a V-a elemen­tară m-am hotărît să devin cres­cătoare de păsări — mi-a spus tov. P­ușcașu Maria, care auzise ce-i spu­sesem brigadierului. Acasă nu am avut păsări pentru că locuiam în Cluj, dar în urma unei vizite or­ganizate la o crescătorie de păsări de către școala noastră am spus ce­lorlalte prietene ale mele care vo­iau să se facă inginere sau doctore* că voi urma o școală de unde să ies o bună crescătoare de păsări. Visul meu astăzi este o realitate. Deși nu lucrez decît din septem­brie, cînd a­m terminat școala pro­fesională zootehnică la Turda, aș putea spune că rezultatele obținu­te pînă în prezent îm­i dau mai mult imbold. — Da, are dreptate, spuse tov. Sirbii. Luna aceasta nu are decît 3 cazuri de mortalitate. Din cele 1.700 păsări livrate statului pînă în prezent anul acesta, găinile îngri­jite de ea au avut greutatea medie cea mai mare. Au fost cocoși care au depășit 4 kg. In tot cazul, con­tinuă hotărît tov. Sîrbu, pentru a­­nul acesta ne-am angajat să înde­plinim planul la ouă cu 150 la sută. Fină în prezent, pe luna ianuarie am livrat 40.000 de ouă, ceea ce în­seamnă că am depășit planul cu 150 la sută, iar cele 234.600 de bu­căți, plan pe acest an, îl vom de­păși cu­ mult. De asemenea, anul acesta vom crește 15.000 pui pe care îi vom livra statului. După aceea, am vizitat cele 4 pu­­ternice dezinfectate și pregătite pen­­­tru cei 3.000 de pui, care urmau să fie aduși chiar a doua zi de la in­cubatorul Trustului gostat Con­stanța. Am plecat spre sediul or­ganizației, continuînd discuțiile. — Văd că treburile merg bine. Dar m-ar interesa măsurile luate de organizația U.T.M. pentru îm­bunătățirea muncii. — In primul rînd noi am propus organizației de partid și conduceri ca de acest sector să răspundă ti­neretul. Ținînd cont de acest lucru, am recrutat pe cei mai buni tineri și aș putea spune că rezultatele ob­ținute de noi pînă în prezent se datorase tov. Pușca­șu Maria, Neac­­șu Ștefan, Carabiniera Natalia și celorlalți tovarăși care permanent au asigurat hrana păsărilor la ore fixe. Ceea ce este deosebit față de anii trecuți, curățenia și dezinfec­tarea halei s-au făcut destul de de­s, împiedicîndu-se apariția bolilor. Pentru ridicarea nivelului cunoștin­țelor profesionale, organizăm lunar și chiar bilunar consfătuiri la care invităm și pe tovarășii ingineri, ca­re ne vorbesc despre creșterea pă­sărilor, despre îngrijirea și comba­terea bolilor. Tot de la tov. Sîrbu, brigadier al acestui sector, am auzit că se pregătește pentru a da examen la școala medie clasa a IX-a , fără frecvență și după terminarea șco­lii vrea să urmeze o școală medie tehnică de zootehnie. Ceea ce am văzut și am auzit sânt demne de popularizat, realizările tinerilor de la G.A.S. Jegălia dovedesc că ei își respectă angajamentul pe care și l-au luat de a contribui la îndepli­nirea sarcinilor trasate de par­tid privind creșterea rentabilității G.A.S. MAREȘ TOMA, secretar al comitetului raional U.T.M. Fetești COOPERATIVA MEȘTEȘUGĂREASCA „ÎMBRĂCĂMINTEA“ CONSTANȚA str. Cuza Vodă nr. 48 Execută la secția covoare, co­menzi cu materialul clientului și al cooperativei. De asemenea, e­­xecută reparații, spălat și curățat covoare orientale și rumânești. Pentru orice lămuriri, vă puteți o adresă la telefonul nr. 26.66.

Next