Dobrogea Nouă, aprilie 1959 (Anul 12, nr. 3318-3343)

1959-04-01 / nr. 3318

AN­U­L XII NR. 3318­­ MIERCURI 1 APRILIE 1959 4 pagini 20 bani Legarea învățămîntului de practică--o problemă care­­ cere mai multă atenție Dacă acum cîțiva ani ai fi încercat să discuți despre necesitatea educării politehnice a elevilor din școala de cultură generală, risca­i să nu­­ fi luat în serios de majoritatea părinților și chiar de unele cadre didactice, care se declarau adepți intransigenți ai învățămîntului teoretic. Viața a pus însă în fața noastră necesitatea ca elevii să fie familiari­zați și cu problemele muncii productive, să capete chiar deprinderi de muncă și să se poată astfel orienta mai ușor, mai rapid și mai sigur în alegerea unei profesiuni. Și mai mult încă, să reu­șească — în orice împrejurări — a fi utili societății socialiste. Pentru clarificarea teoretică a problemelor și procedeelor legate de această nouă orientare a școlii noastre, s-au făcut consfătuiri, s-au ținut conferințe, s-au publicat în presă numeroase articole. Cu sprijinul organelor centrale locale de partid și de stat, numeroa­se se școli­­ au fost înzestrate cu loturi experimentale, iar altele, mai puține la număr, cu utilaj și unelte pentru înființarea unor ateliere de tîmplă­“- ---­Pe numeroase loturi experimentale, așa cum au fost cele ale școlilor din Saraiu, Zebil, Tuzla și altele, elevii, îndrumați de pedagogi pricepuți și cu­ dragoste față de munca agricolă, au obținut rezultate frumoase. In a­­telierele de lăcătușerie și tîmplărie, s-au lucrat scăunele și etajere, ju­cării pentru preșcolari și material di­dactic sau aparate de laborator, dom­nuri, ciocane și multe altele. Astfel s-a dovedit că elevii manifestă un deosebit interes­­ pentru munca prac­tică și că dacă sînt îndrumați cu pricepere și tact își însușesc cu­ rapi­ditate deprinderea de a minții unelte simple și de a munci. Acesta, fără îndoială, a însemnat un progres față de situația anterioară, dar față de dezvoltarea impetuoasă a economiei, în patria noastră aceste măsuri n-au ajutat școala să țină pas cu mersul evenimentelor. A limita munca de politehnizare la cîteva acțiuni orga­nizate și desfășurate în cadrul lui înseamnă a ține încă școala și o­de­parte de viață, de nu ajung­e să cunoască producție. Elevii numeroasele probleme ale muncii în întreprinderi, p.A.C., G.A.S. și S.M.T. De aceea, la absolvire, fie a școlii de 7 ani, fie a celei medii, unii mai manifestă încă rezerve serioase față de munca pro­ductivă. Experiența a tot mai numeroase școli din Uniunea Sovietică a dovedit că, încadrarea curajoasă, totală a e­­levilor direct în munca productivă, rezolvă complet problemele enunțate mai sus și, mai mult încă, deschide perspective noi desființării barierelor dintre munca intelectuală și cea fizi­ca. Acest lucru a fost subliniat mai ales în lucrările celui de al XXI-lea Congres al P.C.U.S. In cîteva școli din regiunea noas­tră s-a acumulat chiar oarecare ex­periență în acest sens. Astfel, încă de acum 3 ani, elevii Școlii medii din Fetești-gară au început să lucreze în Atelierele C.F.R. din localitate. Se poate remarca schimbarea rapidă atitudinii față de munca productivă a la elevii acestei școli. Prezenț­a la ac­tivitatea practică a fost totdeauna foarte bună. Faptul că în cadrul lec­țiilor căpătau explicația multora din­tre procesele pe care le întîlneaîî în munca productivă, i-a ajutat să pă­trundă mai ușor în tainele muncii pr­oductive. Analizînd muncă de politehnizare a învățămîntului ca și posibilitățile ce se deschid școlii în regiunea noas­tră — prima pe țară cu agricultura colectivizată — pe acest plan, în lu­mina Directivelor C.C. al P.M.R., Bi­roul Comitetului regional de partid a trasat sarcina apropierii totale a șco­lii de viață, de producție, prin orga­nizarea muncii practice a elevilor di­rect în unitățile productive, cu spri­jinul nemijlocit al conducerii aces­tor unități. Pe baza indicațiilor date, comitetul executiv al Sfatului popu­lar regional a elaborat îndrumări pen­tru organizarea muncii de practică agricolă direct în gospodăriile colec­tive. Secțiile raionale și o serie de școli au trecut cu hotărîre la traduce­rea în viață a îndrumărilor organelor regionale de partid și de stat. Sub conducerea­­ Comitetului orășenesc de partid, secția de învățămînt și cultu­ră a orașului Constanța a organizat­­ Continuare în pag. a II-a) Acțiuni patriotice Colectiviștii din co­munele Sinoie, Mihai Viteazu și Ceamurlia de Jos au hotărît să con­tribuie din plin la ac­țiunea de reparare și întreținere a drumurilor. De pildă, colectiviștii din comuna Sinoie și-au luat angajamentul să care 3.900 mc de pia­tră. Ei au reușit în scurt timp să depășeas­că acest angajament cu 400 mc de piatră. De­pășiri serioase ale an­gajamentelor au obținut și cei din comu­na Agî­­hai Viteazu, care au cărat pînă în prezent 4.250 mc, și cei din co­muna Baia și satul Pandurii, care au cărat 4.500 mc.­ E. V. LEONTE, coresp. /V In cuprinsul ziarului : 150 de ani de la nașterea scriitorului clasic rus ș~vTgogöl Principalele reguli agrotehnice în planta­­­rea vitelor altoite Tribuna președintelui de gospodărie colectivă Creșterea veniturilor bă­­­ne­ști—în atenția consiliu­lui de conducere O nouă victorie a ciment­iști­lor de la Medgidia La unul din telefoanele redac­ției noastre, ne-a fost transmisă­­ din Medgidia o veste deosebit de­­ impus­ă un in­ vuicturul im­­iiim­­i și muncitori, tehnicieni și ingineri al Fabricii „Cimentul păcii“ și-a rea­lizat înainte de termen sarcinile de plan pe primul trimestru al a­­nului 1959. La data de 28 martie a.c., planul trimestrial a fost în­deplinit în totalitate : la producția globală, producția de clincher, producția de ciment și producția­­marfă. Făcînd o sumară comparație cu realizările obținute în primul tri­mestru al anului 1958, observăm că realizările din anul acesta sunt mult mai mari. Astfel, anul acesta, in primul trimestru, s-au dat cu 12.440 tone clincher și cu 10.874 tone ciment mai mult față de a­­ceeași perioadă a anului trecut. La obținerea acestui important succes, o contribuție importantă a fost adusă de planul de măsuri tehnico-organizatorice, în care au fost cuprinse valoroasele propuneri făcute de muncitori și prin apli­carea căruia s-a asigurat mărirea­­ indicilor intensivi la cuptoarele de­­ clincher și la mori cu 11,3 la sută.­­ Nu poate fi trecut cu vederea nici­ efortul depus de lucrătorii fabri­­­­cii, care s-au străduit permanent , să dea o producție sporită și de calitate. Dintre cei peste 200 de fruntași ai întrecerii socialiste, vom aminti numai pe cîțiva : șeful sec­ției cuptoare, inginerul Savidis Constantin, morarul-șef de la mori de pastă, comunistul Guțu Aurel,­­ precum și lucrătorii I. Pătrașcu,­­ Paraschiv Ilie și Papasima Aurel.­­ Recentul succes obținut de cl­i­mentiștii de la Medgidia, autori­­ ai mai multor realizări importan­­­­te, ce situează fabrica printre cele­­ fruntașe, a constituit un nou im­­ț bold în muncă. Mobilizat de co-î­mitetul de întreprindere și avînd­ îndrumarea competentă a condu­­­­cerii tehnico-administrative a în­­­treprinderii, sub conducerea orga­ I (Continuare în pag. a III-a) Cercul miinilor îndemînatice de la Casa pionierilor din Constanța este frecventat de aproximativ 250 de eleve. Tovarășa profesoară Za­­nolini Maria, pe care o vedeți și in fotografia noastră din­ explicații elevelor Hubert Reghina, Ene Vera și Stoian Ortansa, se îngrijește ca fiecare elevă înscrisă la acest cerc să capete deprinderi frumoase. Tinerețe și muncă însuflețită De la un capăt la celălalt ăi multă însuflețire la chemarea Comite popular regional și a Comitetului ie acțiunile de înflorire a regiunii nivelului celor ce muncesc. Zilnic, succesele tineretului în lupta pen a gospodăriilor agricole colective, 7 de noi șantiere agricole ale tinere pe aceste șantiere. Din Cernavoda... ... am primit vestea deschiderii u­­nui șantier al tineretului pentru ame­najarea unui canal de 2.000 m, în ve­derea irigării unei suprafețe de circa 300 ha. Șantierul s-a­ deschis la 26 martie cu un număr de aproape 80 de tineri colectiviști. Și numărul lor va spori, întrucît tot mai mulți și-au ma­nifestat dorința de a participa la a­­ceastă lucrare încredințată tineretului. Primele succese obținute de mănun­chiul entuziast­ și însuflețit de tineri dovedesc că cele 30­ de zile stabilite pentru terminarea lucrărilor de la gos­podăria agricolă de stat Cernavoda, pentru amenajarea canalului amintit, vor fi suficiente. In numai cîteva zile, au fost săpați, în condiții de muncă nefavorabile, datorită locului umed, mlăștinos, zece metri liniari de canal. De la G. A. S. Murfatlar... . ...am aflat că în ziua de 27 mar­tie a avut loc deschiderea unui șantier regiunii, tinerii colectiviști răspund cu titlui regional de partid, a Sfatului regional U.T.M. de a contribui la zo a­­noastre, de îmbunătățire continuă a sosesc vești care ne vorbesc despre tru întărirea economico-organizatorică Unic sosesc vești despre deschiderea tului, despre însuflețirea care domnește raional al tineretului pentru planta­rea a 50 ha de viță de vie. Și aci, cei aproape 70 de tineri au obținut succese de seamă. Ei au plantat u­n hectar și jumătate de viță de vie și au curățat vița de vie de pe supra­fața de 3,5 ha. Lucrările vor dura 30 de zile, iar succesele vor spori, munca fiind însuflețită­ în raionul Adamclisi... ... sute de tineri colectiviști din co­munele Băneasa, Dobromir, Oltina și altele au răspuns cu entuziasm și în­suflețire la chemarea de a sprijini în comunele lor plantarea a 50 ha cu nuci, pe terenuri supuse eroziunii. Succesele nu au întîrziat să se arate. In numai cîteva zile, gropile pentru plantarea nucilor au și fost făcute. A rămas doar ca materialul săditor, puie­­ții de nuci, să fie adus pentru a fi plantat. Aci, pînă la terminarea între­gii lucrări, vor lucra u­n număr tot mai mare de tineri. Tot cu contribuția activă a­ tineretu­lui va fi în curînd deschis un șantier raional pentru plantarea pu­ieților pe dealurile din Siliștea, Medgidia și al­tele. Pe aceste șantiere agricole, vor lucra în­­ fiecare duminică circa 200 de tineri și cu siguranță că și aci rea­lizările obținute vor fi demne de toată lauda. S. TRAI­AN Va Transpunînd în viață sarcinile re­ieșite din hotărîri­­le plenarei C.C. al P.M.R. din 26- 28 noiembrie 1958 și ale Conferinței regionale de par­tid, factorii de răspundere din o­­rașul Constanța au luat o seamă de măsuri pentru dezvoltarea industriei locale, privind asigurarea construcțiilor cu materiale de construcții pe plan local. Măsu­rile luate în acest sens trebuie să ducă la intensificarea valorificării re­surselor locale și să contribuie prin aceasta la reducerea costului con­strucțiilor și al locuințelor in mod special. In preajma orașului, , subordonate Sfatului popular orășenesc Constanța, funcționează 5 fabrici de cărămidă, 6 cuptoare de var, 3 cariere de piatră etc. Sfatul popular orășenesc Constan­ța, prin secția sa de industrie locală și sub îndrumarea Comitetului orășe­nesc de partid, a luat măsuri pentru mărirea capacității de producție a secțiilor și punctelor întreprinderii de producție industrială. Astfel, tehnicie­nii și inginerii I. P. I., prin măsurile luate numai la 4 din cele 5 fabrici au mărit capacitatea de producție la peste 70.000 cărămizi în 8 ore. In a­­celași timp, se va mări numai in a­­cest trimestru suprafața de urcare (șoproane) cu încă 3.500 mp. Colec­tivele acestor fabrici de cărămidă s-au angajat ca anul acesta să pro­ducă peste 12 milioane de cărămizi normale, presate și subțiri, pentru sobe. întreprinderea dispune anul a­­cesta de fonduri pentru instalarea a două mese automate, pentru mecani­zarea transportului vdgonetelor de la presă la șoproane și pentru introdu­cerea benzilor modificate, pentru scoaterea cărămizilor din cuptoarele subterane. De asemenea, pentru a a­­sigura că ămizilor o calitate bună, s-au luat măsuri pentru macerarea argilei în lunile ianuarie și februa­rie. Pe linia valorificării resurselor loca­le, privind asigurarea construcțiilor cu materialul necesar, sfatul popular și conducerea I.P.I. n-au luat însă toate măsurile. Extragerea argilei, pregăti­rea ei, precum și manipulările semi­fabricatelor și fabricatelor se fac încă manual. Nu există un laborator și un control tehnic la pregătirea materiei prime și la dozarea apei, pentru că nu există utilaje adecvate, iar pătr­în­­tului extras nu i se face degresarea cuvenită. Mijloacele de bază — pre­sa și cuptoarele, nu pot fi utilizate conform capacităților maxime, din cauza uscării semifabricatelor, care este limitată la suprafața actuală de șoproane, iar uneori, pentru a spori capacitatea de uscare, se fac manipu­lări suplimentare care duc implicit la mărirea rebuturilor. E adevărat că, ți­­nînd cont de aceste lipsuri, secția de industrie locală a Sfatului popular orășenesc Constanța și-a propus să e­­fectueze studii geologice care să de­termine cantitatea de materie primă, pentru ca în funcție de acest rezul­tat să se facă investițiile respective. Secția de industrie locală, împreună cu conducerea tehnică a I.P.I., și-a propus să studieze posibilitățile de in­troducere a metodei sovietice de uscare naturală a cărămizilor semi­finite - metoda Kartavțiev, care re­duce mult manopera la semifabricate și mărește producția pe mp de us­care (pe ciclu). O preocupare meritorie o consti­tuie și faptul că în anul acesta și-au propus să reducă cu mult prețul de cost. Față de anul 1958, anul acesta, se vor reduce cheltuielile de com­bustibil cu 14 la sută, printr-un con­trol tehnic al furniturii pe bază de analize pentru o mai bună depozita­re și pentru un consum rațional (con­trolat) la ardere. Toate aceste măsuri vor face posibilă reducerea prețului de cost la combustibilul pe mia de cărămizi cu 12,62 lei. O atenție ma­re se va acorda și reducerii consu­mului de energie electrică. Prin mă­surile luate, acest consum se va re­duce cu 30 la sută față de anul pre­cedent, reducînd prețul de cost la energie electrică, pe mia de cărămizi cu 29 lei. Ținînd cont de cerințele actuale, privind materialele de construcții, va fi necesar să se ia măsuri pentru in­stalarea unui aparat de degresare, instalații de măcinare și dozare apei, precum și pentru extinderea me­­­canizării care să înlocuiască în bună parte munca manuală. Sfatul popu­lar orășenesc Constanța, împreună cu conducerea I.P.I., vor trebui să stu­dieze posibilitățile de proiectare unei singure linii tehnologice complet a mecanizate. Să Merită sublinia­preocuparea factorilor de răs­pundere din ora­șul Constanța pen­tru sporirea pro­ducției și la cele­lalte sortimente fo­losite în construc­ții. Anul acesta, producția de var va crește de la 1.550 tone, cu­ se producea în 1958, la 9.750 tone, adi­că cu 525 la sută peste realizările anului precedent. Pentru realizarea a­­cestei producții sporite s-au luat mă­suri de a se amenaja și construi încă 8 cuptoare de var și de a se instala o rampă de încărcare și descărcare a cuptoarelor, care contribuie la redu­cerea cu mult a prețului de cost. O altă măsură în vederea asigu­rării construcțiilor cu materiale nece­sare o constituie amenajarea și da­rea în folosință a concasoarel­or de la cariera Ovidiu, măsură prin care se va asigura balastul necesar, adus pînă acum de la Dunăre. Pentru a da viață sarcinilor reie­șite din hotărîrile plenarei C. C. al P.M.R. din noiembrie anul trecut și sarcinilor trasate de Conferința regio­nală de partid, Sfatul popular oraș Constanța și conducerea întreprinde­rii de producție industrială, sub în­drumarea permanentă a Comitetului orășenesc de partid Constanța, vor trebui să ia toate măsurile politice și organizatorice și să îndrume cu com­petență fiecare secție, fabrică și sec­tor pentru ca acestea să-și poată rea­liza la vreme sarcinile ce le revin în anul 1959. D. B. în scopul asigurării materialelor de construcții trebui intensificată valorificarea resurselor locale Se înfăptuiesc hotărîrile plenarei C. C. al P. M. P. din noiembrie și cele ale Conferinței regionale de partid Toată producția de floarea-soarelui va fi vindută statului Datorită muncii politice desfășurate de organizațiile de partid pentru în­făptuirea hotărîrilor plenarei C.C. a­ P.M.R. din noiembrie anul trecut și a sarcinilor Conferinței regionale de partid, toate gospodăriile colective din cuprinsul raionului Adamclisi au con­tractat să vîndă statului întreaga pro­ducție de floarea-soarelui din recolta acestui an. In acest fel, gospodăriile colective din raionul Adamclisi con­tribuie la asigurarea fondului central de produse al statului cu o cantitate de fioarea-soarelui mai mare cu­­ 1.800 tone decît cea vîndută anul trecut. Este după cum se vede o contribuție deosebit de mare la continua îmbună­tățire a aprovizionării oamenilor mun­cii cu tot mai multe produse agroali­­me­ntare. Acest lucru constituie însă și unn bun prilej de consolidare eco­nomică a gospodăriilor colective și de ridicare a nivelului de trai material și cultural al colectiviștilor. Pe lîngă prețurile aproape duble față de anul trecut, colectiviștii primesc pentru floarea-soarelui livrată însemnate can­tități de ulei. In fruntea acestei acțiuni demne de toată lauda au fost gospodăriile co­lective „Victoria“ din Oltina (preșe­dinte tov. Ilie Dincu), „Zorile noi“ din Șipote (președinte tov. Gheorghe Ciu­­culin), „Al doilea Congres al P.M.R.“ din Alimanu (președinte tov. Gheor­ghe Vintilă) și altele, care au con­tractat printre primele recolta de floarea-soarelui de pe suprafețe cu­prinse între 150 și 200 hectare de t<­­ren. M. MANOLACHE, director I.C.A. „Recolta“ Pentru consolidarea economico-organizatorică a G. A. C Angajamentul colectiviștilor din Basarabi va fi îndeplinit tor Urmînd exemplul al­gospodării mai mici din regiune, de curînd, colectiviștii din comuna Basarabi și satul Siminoc s-au u­­nit într-o singură fa­milie. Entuziasmul cu care au aprobat unirea, dis­cuțiile combative, ca și numeroasele propuneri și angajamente care s-au luat în adunare dovedesc hotărîrea co­lectiviștilor din comu­na Basarabi, de care aparține și satul Si­minoc, de a obține în acest an producții cît mai mari, atît în sec­torul vegetal, cît și în cel animal, viștii Petrescu Colecti­Nico­­lae­, Gîdei Constan­tin, Stanca Nicolae și alții, care au luat cu­­vîntul în adunare, pe lînc­ă fapdul că au cri­ticat consiliile de con­­­d­ucere ale gospodării­lor colective pentru că s-au ocupat slab de organizarea muncii, a­­plicarea tuturor regu­lilor agrotehnice re­comandate și drept ur­mare nu s-au putut realiza producțiile pla­nificate, au arătat că amil acesta sunt de condiții să se d­ea­în­deplinească și depă­șească producțiile pla­nificate la toate cul­turile. Colectiviștii din a­­ceastă gospodărie, din propria lor experiență, s-au convins că se­cretul obținerii de pro­ducții mari la hectar constă în preocuparea fiecărui colectivist de a aplica toate raguli­le agrotehnice. La gri­ul de toamnă, pe su­prafața de 860 ha, ei au prevăzut să obțină în medie, la hectar, 1.650 kg, față de 1.500 kg prevăzute în pla­nul de producție.­­ Ei vor putea obține pro­ducția arătată, rece griul a fost deja­în­­sămînțat în optim, cu sămînță timpul se­lecționată și tratată. Pe suprafața de 70 ha grîu, care a ieșit mai slăbit din iarnă, co­lectiviștii au aplicat azotat de amoniu și însemnate ranfifări­i de mraniță. Totodată, se va execută plivitul gri­ului de buruieni, iar în timpul recoltatului vor fi mobilizate toa­te forțele pentru a se evita complet zile care în anii pierde­tre­cuți au adus pagube gospodăriei. Pe supra­fața de 570 ha pe care o vor însămînța cîî porumb,­­ colectiviștii din Basarabi s-au an­gajat să obțină 2.600 kg porumb la ha, față de 2.200 kg prevăzute în planul de producție, întreaga suprafață de 285 ha o vor însămîn­­ța cu sămînță de hi­brid dublu din gene­rația a II-a, iar pe restul lor porumb hibrid însămînța simplu -ki:«..­ n. a­r W­UUUI VIG VA.­T..V­». In scopul­­ menține­rii apei în sol, cu a­­jutoru­l S.M.T.-u­lui cu atelajele proprii, ca­și sectiviștii au și grăpat în primele zile de pri­măvară 450 ha de o­­gor de toamnă, în care vor însămânța po­rumb. La cultura po­rumbului, se va intro­duce prășitul mecanic la întreaga suprafață și se vor executa și celelalte lucrări de în­treținere : copilitul, po­lenizarea suplimentară etc. In angajamentul luat se prevede și ob­■fîn orin tino­ nrm­îtita­­ții medii la floarea­­soarelui de 1.300 kg la ha, față de 1.200 kc planificate în planul de producție, iar la­ sfecla de zahăr, cul­tivată pe 25 ha, o producție medie­ de 20.000 kg la ha. Colectiviștii sînt ho­­tărîți ca și din secto­rul zootehnic să oh­ (Continuare a III-a) in pag. Și forjorii vor realiza economii Bătălia realizarea a pentru cit mai multor econo­mii de materiale, pentru găsirea folosirea tuturor re­și­zervelor interne, continuă cu asidui­tate la I.M.U. Med­gidia. Nu există secție, atelier, unde oamenii să nu fie antrenați in aceas­tă bătălie. Dar să ne o­­prim o clipă la secția l­a meta­si­lurgică, in atelierul forjorilor. Aici, ca și in celelalte sec­ții, in timp ce for­jorii zoresc cu lu­crul la ciocanele mecanice, fasonind zeci de repere­­ din fierul sau oțelul înroșit (vezi pri­mul clișeu), mais­trul atelierului, co­munistul Banales­­cu Dumitru, se străduiește să gă­sească noi metode de muncă spre a economisi tot mai multe materi­ale, spre a răspunde astfel prin fapte la chemarea patriotică a ce­lor 8 întreprinderi din Capitală. Cind am poposit in atelierul for­jorilor, l-ar f­i găsit pe maistrul Bă­­nulescu Dumitru discutând cu ule­­mistul Albu­ Ștefan despre finisarea unei matrițe care era aproape con­fecționată și căreia trebuia să-i mai aducă unele îmbunătățiri. (Vezi cli­șeul al doilea). — Am realizat, să zicem așa, o inovație, ne spuse maistrul Bănu­­lescu Dumitru, cu obișnuita-i modes­tie și simplitate ce-l caracterizează E vorba de această matriță cu care o să economisim cam 2,50 kg de me­tal la fiecare pilon de comandă pen­­tru tractor K.D.—35. In afară de a­­ceasta, scurtăm și timpul de forjare și de strunjire. Vedeți, in această ma­triță se leagă materialul cald și doar printr-o coborîre de ciocan materia­lul capătă forma pilonului în lucru. In felul acesta, nu se mai pierde timpul obișnuit la operația de fa­sonare și dăm cu mult mai puțin de lucru strungarului. I-am mulțumit maistrului Bănă­­le­scu Dumitru pen­t­ru informaț­iile date și am plecat mai mult decit convins că și forjorii de la I.M.U. Medgidia sunt prinși în focul bătă­liei pentru realizarea a tot mai mul­tor economii de materiale. Și intr-a­devăr, dacă stai să faci socoteala că numai la un pilon, cu ajutorul acestei matrițe, se vor economisi mai bine de 2 kg de metal, închi­­puiți-vă, la cele 18.000 de piloane ce le au de realizat forjorii, aită cantitate de material se va recupera­ 1. D.

Next