Dobrogea Nouă, aprilie 1959 (Anul 12, nr. 3318-3343)
1959-04-01 / nr. 3318
ANUL XII NR. 3318 MIERCURI 1 APRILIE 1959 4 pagini 20 bani Legarea învățămîntului de practică--o problemă care cere mai multă atenție Dacă acum cîțiva ani ai fi încercat să discuți despre necesitatea educării politehnice a elevilor din școala de cultură generală, riscai să nu fi luat în serios de majoritatea părinților și chiar de unele cadre didactice, care se declarau adepți intransigenți ai învățămîntului teoretic. Viața a pus însă în fața noastră necesitatea ca elevii să fie familiarizați și cu problemele muncii productive, să capete chiar deprinderi de muncă și să se poată astfel orienta mai ușor, mai rapid și mai sigur în alegerea unei profesiuni. Și mai mult încă, să reușească — în orice împrejurări — a fi utili societății socialiste. Pentru clarificarea teoretică a problemelor și procedeelor legate de această nouă orientare a școlii noastre, s-au făcut consfătuiri, s-au ținut conferințe, s-au publicat în presă numeroase articole. Cu sprijinul organelor centrale locale de partid și de stat, numeroase se școli au fost înzestrate cu loturi experimentale, iar altele, mai puține la număr, cu utilaj și unelte pentru înființarea unor ateliere de tîmplă“- ---Pe numeroase loturi experimentale, așa cum au fost cele ale școlilor din Saraiu, Zebil, Tuzla și altele, elevii, îndrumați de pedagogi pricepuți și cu dragoste față de munca agricolă, au obținut rezultate frumoase. In atelierele de lăcătușerie și tîmplărie, s-au lucrat scăunele și etajere, jucării pentru preșcolari și material didactic sau aparate de laborator, domnuri, ciocane și multe altele. Astfel s-a dovedit că elevii manifestă un deosebit interes pentru munca practică și că dacă sînt îndrumați cu pricepere și tact își însușesc cu rapiditate deprinderea de a minții unelte simple și de a munci. Acesta, fără îndoială, a însemnat un progres față de situația anterioară, dar față de dezvoltarea impetuoasă a economiei, în patria noastră aceste măsuri n-au ajutat școala să țină pas cu mersul evenimentelor. A limita munca de politehnizare la cîteva acțiuni organizate și desfășurate în cadrul lui înseamnă a ține încă școala și odeparte de viață, de nu ajunge să cunoască producție. Elevii numeroasele probleme ale muncii în întreprinderi, p.A.C., G.A.S. și S.M.T. De aceea, la absolvire, fie a școlii de 7 ani, fie a celei medii, unii mai manifestă încă rezerve serioase față de munca productivă. Experiența a tot mai numeroase școli din Uniunea Sovietică a dovedit că, încadrarea curajoasă, totală a elevilor direct în munca productivă, rezolvă complet problemele enunțate mai sus și, mai mult încă, deschide perspective noi desființării barierelor dintre munca intelectuală și cea fizica. Acest lucru a fost subliniat mai ales în lucrările celui de al XXI-lea Congres al P.C.U.S. In cîteva școli din regiunea noastră s-a acumulat chiar oarecare experiență în acest sens. Astfel, încă de acum 3 ani, elevii Școlii medii din Fetești-gară au început să lucreze în Atelierele C.F.R. din localitate. Se poate remarca schimbarea rapidă atitudinii față de munca productivă a la elevii acestei școli. Prezența la activitatea practică a fost totdeauna foarte bună. Faptul că în cadrul lecțiilor căpătau explicația multora dintre procesele pe care le întîlneaîî în munca productivă, i-a ajutat să pătrundă mai ușor în tainele muncii productive. Analizînd muncă de politehnizare a învățămîntului ca și posibilitățile ce se deschid școlii în regiunea noastră — prima pe țară cu agricultura colectivizată — pe acest plan, în lumina Directivelor C.C. al P.M.R., Biroul Comitetului regional de partid a trasat sarcina apropierii totale a școlii de viață, de producție, prin organizarea muncii practice a elevilor direct în unitățile productive, cu sprijinul nemijlocit al conducerii acestor unități. Pe baza indicațiilor date, comitetul executiv al Sfatului popular regional a elaborat îndrumări pentru organizarea muncii de practică agricolă direct în gospodăriile colective. Secțiile raionale și o serie de școli au trecut cu hotărîre la traducerea în viață a îndrumărilor organelor regionale de partid și de stat. Sub conducerea Comitetului orășenesc de partid, secția de învățămînt și cultură a orașului Constanța a organizat Continuare în pag. a II-a) Acțiuni patriotice Colectiviștii din comunele Sinoie, Mihai Viteazu și Ceamurlia de Jos au hotărît să contribuie din plin la acțiunea de reparare și întreținere a drumurilor. De pildă, colectiviștii din comuna Sinoie și-au luat angajamentul să care 3.900 mc de piatră. Ei au reușit în scurt timp să depășească acest angajament cu 400 mc de piatră. Depășiri serioase ale angajamentelor au obținut și cei din comuna Agîhai Viteazu, care au cărat pînă în prezent 4.250 mc, și cei din comuna Baia și satul Pandurii, care au cărat 4.500 mc. E. V. LEONTE, coresp. /V In cuprinsul ziarului : 150 de ani de la nașterea scriitorului clasic rus ș~vTgogöl Principalele reguli agrotehnice în plantarea vitelor altoite Tribuna președintelui de gospodărie colectivă Creșterea veniturilor bănești—în atenția consiliului de conducere O nouă victorie a cimentiștilor de la Medgidia La unul din telefoanele redacției noastre, ne-a fost transmisă din Medgidia o veste deosebit de impusă un in vuicturul imiiimi și muncitori, tehnicieni și ingineri al Fabricii „Cimentul păcii“ și-a realizat înainte de termen sarcinile de plan pe primul trimestru al anului 1959. La data de 28 martie a.c., planul trimestrial a fost îndeplinit în totalitate : la producția globală, producția de clincher, producția de ciment și producțiamarfă. Făcînd o sumară comparație cu realizările obținute în primul trimestru al anului 1958, observăm că realizările din anul acesta sunt mult mai mari. Astfel, anul acesta, in primul trimestru, s-au dat cu 12.440 tone clincher și cu 10.874 tone ciment mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. La obținerea acestui important succes, o contribuție importantă a fost adusă de planul de măsuri tehnico-organizatorice, în care au fost cuprinse valoroasele propuneri făcute de muncitori și prin aplicarea căruia s-a asigurat mărirea indicilor intensivi la cuptoarele de clincher și la mori cu 11,3 la sută. Nu poate fi trecut cu vederea nici efortul depus de lucrătorii fabricii, care s-au străduit permanent , să dea o producție sporită și de calitate. Dintre cei peste 200 de fruntași ai întrecerii socialiste, vom aminti numai pe cîțiva : șeful secției cuptoare, inginerul Savidis Constantin, morarul-șef de la mori de pastă, comunistul Guțu Aurel, precum și lucrătorii I. Pătrașcu, Paraschiv Ilie și Papasima Aurel. Recentul succes obținut de climentiștii de la Medgidia, autori ai mai multor realizări importante, ce situează fabrica printre cele fruntașe, a constituit un nou imț bold în muncă. Mobilizat de co-îmitetul de întreprindere și avînd îndrumarea competentă a conducerii tehnico-administrative a întreprinderii, sub conducerea orga I (Continuare în pag. a III-a) Cercul miinilor îndemînatice de la Casa pionierilor din Constanța este frecventat de aproximativ 250 de eleve. Tovarășa profesoară Zanolini Maria, pe care o vedeți și in fotografia noastră din explicații elevelor Hubert Reghina, Ene Vera și Stoian Ortansa, se îngrijește ca fiecare elevă înscrisă la acest cerc să capete deprinderi frumoase. Tinerețe și muncă însuflețită De la un capăt la celălalt ăi multă însuflețire la chemarea Comite popular regional și a Comitetului ie acțiunile de înflorire a regiunii nivelului celor ce muncesc. Zilnic, succesele tineretului în lupta pen a gospodăriilor agricole colective, 7 de noi șantiere agricole ale tinere pe aceste șantiere. Din Cernavoda... ... am primit vestea deschiderii unui șantier al tineretului pentru amenajarea unui canal de 2.000 m, în vederea irigării unei suprafețe de circa 300 ha. Șantierul s-a deschis la 26 martie cu un număr de aproape 80 de tineri colectiviști. Și numărul lor va spori, întrucît tot mai mulți și-au manifestat dorința de a participa la această lucrare încredințată tineretului. Primele succese obținute de mănunchiul entuziast și însuflețit de tineri dovedesc că cele 30 de zile stabilite pentru terminarea lucrărilor de la gospodăria agricolă de stat Cernavoda, pentru amenajarea canalului amintit, vor fi suficiente. In numai cîteva zile, au fost săpați, în condiții de muncă nefavorabile, datorită locului umed, mlăștinos, zece metri liniari de canal. De la G. A. S. Murfatlar... . ...am aflat că în ziua de 27 martie a avut loc deschiderea unui șantier regiunii, tinerii colectiviști răspund cu titlui regional de partid, a Sfatului regional U.T.M. de a contribui la zo anoastre, de îmbunătățire continuă a sosesc vești care ne vorbesc despre tru întărirea economico-organizatorică Unic sosesc vești despre deschiderea tului, despre însuflețirea care domnește raional al tineretului pentru plantarea a 50 ha de viță de vie. Și aci, cei aproape 70 de tineri au obținut succese de seamă. Ei au plantat un hectar și jumătate de viță de vie și au curățat vița de vie de pe suprafața de 3,5 ha. Lucrările vor dura 30 de zile, iar succesele vor spori, munca fiind însuflețită în raionul Adamclisi... ... sute de tineri colectiviști din comunele Băneasa, Dobromir, Oltina și altele au răspuns cu entuziasm și însuflețire la chemarea de a sprijini în comunele lor plantarea a 50 ha cu nuci, pe terenuri supuse eroziunii. Succesele nu au întîrziat să se arate. In numai cîteva zile, gropile pentru plantarea nucilor au și fost făcute. A rămas doar ca materialul săditor, puieții de nuci, să fie adus pentru a fi plantat. Aci, pînă la terminarea întregii lucrări, vor lucra un număr tot mai mare de tineri. Tot cu contribuția activă a tineretului va fi în curînd deschis un șantier raional pentru plantarea puieților pe dealurile din Siliștea, Medgidia și altele. Pe aceste șantiere agricole, vor lucra în fiecare duminică circa 200 de tineri și cu siguranță că și aci realizările obținute vor fi demne de toată lauda. S. TRAIAN Va Transpunînd în viață sarcinile reieșite din hotărîrile plenarei C.C. al P.M.R. din 26- 28 noiembrie 1958 și ale Conferinței regionale de partid, factorii de răspundere din orașul Constanța au luat o seamă de măsuri pentru dezvoltarea industriei locale, privind asigurarea construcțiilor cu materiale de construcții pe plan local. Măsurile luate în acest sens trebuie să ducă la intensificarea valorificării resurselor locale și să contribuie prin aceasta la reducerea costului construcțiilor și al locuințelor in mod special. In preajma orașului, , subordonate Sfatului popular orășenesc Constanța, funcționează 5 fabrici de cărămidă, 6 cuptoare de var, 3 cariere de piatră etc. Sfatul popular orășenesc Constanța, prin secția sa de industrie locală și sub îndrumarea Comitetului orășenesc de partid, a luat măsuri pentru mărirea capacității de producție a secțiilor și punctelor întreprinderii de producție industrială. Astfel, tehnicienii și inginerii I. P. I., prin măsurile luate numai la 4 din cele 5 fabrici au mărit capacitatea de producție la peste 70.000 cărămizi în 8 ore. In același timp, se va mări numai in acest trimestru suprafața de urcare (șoproane) cu încă 3.500 mp. Colectivele acestor fabrici de cărămidă s-au angajat ca anul acesta să producă peste 12 milioane de cărămizi normale, presate și subțiri, pentru sobe. întreprinderea dispune anul acesta de fonduri pentru instalarea a două mese automate, pentru mecanizarea transportului vdgonetelor de la presă la șoproane și pentru introducerea benzilor modificate, pentru scoaterea cărămizilor din cuptoarele subterane. De asemenea, pentru a asigura că ămizilor o calitate bună, s-au luat măsuri pentru macerarea argilei în lunile ianuarie și februarie. Pe linia valorificării resurselor locale, privind asigurarea construcțiilor cu materialul necesar, sfatul popular și conducerea I.P.I. n-au luat însă toate măsurile. Extragerea argilei, pregătirea ei, precum și manipulările semifabricatelor și fabricatelor se fac încă manual. Nu există un laborator și un control tehnic la pregătirea materiei prime și la dozarea apei, pentru că nu există utilaje adecvate, iar pătrîntului extras nu i se face degresarea cuvenită. Mijloacele de bază — presa și cuptoarele, nu pot fi utilizate conform capacităților maxime, din cauza uscării semifabricatelor, care este limitată la suprafața actuală de șoproane, iar uneori, pentru a spori capacitatea de uscare, se fac manipulări suplimentare care duc implicit la mărirea rebuturilor. E adevărat că, ținînd cont de aceste lipsuri, secția de industrie locală a Sfatului popular orășenesc Constanța și-a propus să efectueze studii geologice care să determine cantitatea de materie primă, pentru ca în funcție de acest rezultat să se facă investițiile respective. Secția de industrie locală, împreună cu conducerea tehnică a I.P.I., și-a propus să studieze posibilitățile de introducere a metodei sovietice de uscare naturală a cărămizilor semifinite - metoda Kartavțiev, care reduce mult manopera la semifabricate și mărește producția pe mp de uscare (pe ciclu). O preocupare meritorie o constituie și faptul că în anul acesta și-au propus să reducă cu mult prețul de cost. Față de anul 1958, anul acesta, se vor reduce cheltuielile de combustibil cu 14 la sută, printr-un control tehnic al furniturii pe bază de analize pentru o mai bună depozitare și pentru un consum rațional (controlat) la ardere. Toate aceste măsuri vor face posibilă reducerea prețului de cost la combustibilul pe mia de cărămizi cu 12,62 lei. O atenție mare se va acorda și reducerii consumului de energie electrică. Prin măsurile luate, acest consum se va reduce cu 30 la sută față de anul precedent, reducînd prețul de cost la energie electrică, pe mia de cărămizi cu 29 lei. Ținînd cont de cerințele actuale, privind materialele de construcții, va fi necesar să se ia măsuri pentru instalarea unui aparat de degresare, instalații de măcinare și dozare apei, precum și pentru extinderea mecanizării care să înlocuiască în bună parte munca manuală. Sfatul popular orășenesc Constanța, împreună cu conducerea I.P.I., vor trebui să studieze posibilitățile de proiectare unei singure linii tehnologice complet a mecanizate. Să Merită subliniapreocuparea factorilor de răspundere din orașul Constanța pentru sporirea producției și la celelalte sortimente folosite în construcții. Anul acesta, producția de var va crește de la 1.550 tone, cu se producea în 1958, la 9.750 tone, adică cu 525 la sută peste realizările anului precedent. Pentru realizarea acestei producții sporite s-au luat măsuri de a se amenaja și construi încă 8 cuptoare de var și de a se instala o rampă de încărcare și descărcare a cuptoarelor, care contribuie la reducerea cu mult a prețului de cost. O altă măsură în vederea asigurării construcțiilor cu materiale necesare o constituie amenajarea și darea în folosință a concasoarelor de la cariera Ovidiu, măsură prin care se va asigura balastul necesar, adus pînă acum de la Dunăre. Pentru a da viață sarcinilor reieșite din hotărîrile plenarei C. C. al P.M.R. din noiembrie anul trecut și sarcinilor trasate de Conferința regională de partid, Sfatul popular oraș Constanța și conducerea întreprinderii de producție industrială, sub îndrumarea permanentă a Comitetului orășenesc de partid Constanța, vor trebui să ia toate măsurile politice și organizatorice și să îndrume cu competență fiecare secție, fabrică și sector pentru ca acestea să-și poată realiza la vreme sarcinile ce le revin în anul 1959. D. B. în scopul asigurării materialelor de construcții trebui intensificată valorificarea resurselor locale Se înfăptuiesc hotărîrile plenarei C. C. al P. M. P. din noiembrie și cele ale Conferinței regionale de partid Toată producția de floarea-soarelui va fi vindută statului Datorită muncii politice desfășurate de organizațiile de partid pentru înfăptuirea hotărîrilor plenarei C.C. a P.M.R. din noiembrie anul trecut și a sarcinilor Conferinței regionale de partid, toate gospodăriile colective din cuprinsul raionului Adamclisi au contractat să vîndă statului întreaga producție de floarea-soarelui din recolta acestui an. In acest fel, gospodăriile colective din raionul Adamclisi contribuie la asigurarea fondului central de produse al statului cu o cantitate de fioarea-soarelui mai mare cu 1.800 tone decît cea vîndută anul trecut. Este după cum se vede o contribuție deosebit de mare la continua îmbunătățire a aprovizionării oamenilor muncii cu tot mai multe produse agroalimentare. Acest lucru constituie însă și unn bun prilej de consolidare economică a gospodăriilor colective și de ridicare a nivelului de trai material și cultural al colectiviștilor. Pe lîngă prețurile aproape duble față de anul trecut, colectiviștii primesc pentru floarea-soarelui livrată însemnate cantități de ulei. In fruntea acestei acțiuni demne de toată lauda au fost gospodăriile colective „Victoria“ din Oltina (președinte tov. Ilie Dincu), „Zorile noi“ din Șipote (președinte tov. Gheorghe Ciuculin), „Al doilea Congres al P.M.R.“ din Alimanu (președinte tov. Gheorghe Vintilă) și altele, care au contractat printre primele recolta de floarea-soarelui de pe suprafețe cuprinse între 150 și 200 hectare de t<ren. M. MANOLACHE, director I.C.A. „Recolta“ Pentru consolidarea economico-organizatorică a G. A. C Angajamentul colectiviștilor din Basarabi va fi îndeplinit tor Urmînd exemplul algospodării mai mici din regiune, de curînd, colectiviștii din comuna Basarabi și satul Siminoc s-au unit într-o singură familie. Entuziasmul cu care au aprobat unirea, discuțiile combative, ca și numeroasele propuneri și angajamente care s-au luat în adunare dovedesc hotărîrea colectiviștilor din comuna Basarabi, de care aparține și satul Siminoc, de a obține în acest an producții cît mai mari, atît în sectorul vegetal, cît și în cel animal, viștii Petrescu ColectiNicolae, Gîdei Constantin, Stanca Nicolae și alții, care au luat cuvîntul în adunare, pe lîncă fapdul că au criticat consiliile de conducere ale gospodăriilor colective pentru că s-au ocupat slab de organizarea muncii, aplicarea tuturor regulilor agrotehnice recomandate și drept urmare nu s-au putut realiza producțiile planificate, au arătat că amil acesta sunt de condiții să se deaîndeplinească și depășească producțiile planificate la toate culturile. Colectiviștii din această gospodărie, din propria lor experiență, s-au convins că secretul obținerii de producții mari la hectar constă în preocuparea fiecărui colectivist de a aplica toate ragulile agrotehnice. La griul de toamnă, pe suprafața de 860 ha, ei au prevăzut să obțină în medie, la hectar, 1.650 kg, față de 1.500 kg prevăzute în planul de producție. Ei vor putea obține producția arătată, rece griul a fost dejaînsămînțat în optim, cu sămînță timpul selecționată și tratată. Pe suprafața de 70 ha grîu, care a ieșit mai slăbit din iarnă, colectiviștii au aplicat azotat de amoniu și însemnate ranfifării de mraniță. Totodată, se va execută plivitul griului de buruieni, iar în timpul recoltatului vor fi mobilizate toate forțele pentru a se evita complet zile care în anii pierdetrecuți au adus pagube gospodăriei. Pe suprafața de 570 ha pe care o vor însămînța cîî porumb, colectiviștii din Basarabi s-au angajat să obțină 2.600 kg porumb la ha, față de 2.200 kg prevăzute în planul de producție, întreaga suprafață de 285 ha o vor însămînța cu sămînță de hibrid dublu din generația a II-a, iar pe restul lor porumb hibrid însămînța simplu -ki:«.. n. ar WUUUI VIG VA.T..V». In scopul menținerii apei în sol, cu ajutorul S.M.T.-ului cu atelajele proprii, cași sectiviștii au și grăpat în primele zile de primăvară 450 ha de ogor de toamnă, în care vor însămânța porumb. La cultura porumbului, se va introduce prășitul mecanic la întreaga suprafață și se vor executa și celelalte lucrări de întreținere : copilitul, polenizarea suplimentară etc. In angajamentul luat se prevede și ob■fîn orin tino nrmîtitații medii la floareasoarelui de 1.300 kg la ha, față de 1.200 kc planificate în planul de producție, iar la sfecla de zahăr, cultivată pe 25 ha, o producție medie de 20.000 kg la ha. Colectiviștii sînt hotărîți ca și din sectorul zootehnic să oh (Continuare a III-a) in pag. Și forjorii vor realiza economii Bătălia realizarea a pentru cit mai multor economii de materiale, pentru găsirea folosirea tuturor reșizervelor interne, continuă cu asiduitate la I.M.U. Medgidia. Nu există secție, atelier, unde oamenii să nu fie antrenați in această bătălie. Dar să ne oprim o clipă la secția la metasilurgică, in atelierul forjorilor. Aici, ca și in celelalte secții, in timp ce forjorii zoresc cu lucrul la ciocanele mecanice, fasonind zeci de repere din fierul sau oțelul înroșit (vezi primul clișeu), maistrul atelierului, comunistul Banalescu Dumitru, se străduiește să găsească noi metode de muncă spre a economisi tot mai multe materiale, spre a răspunde astfel prin fapte la chemarea patriotică a celor 8 întreprinderi din Capitală. Cind am poposit in atelierul forjorilor, l-ar fi găsit pe maistrul Bănulescu Dumitru discutând cu ulemistul Albu Ștefan despre finisarea unei matrițe care era aproape confecționată și căreia trebuia să-i mai aducă unele îmbunătățiri. (Vezi clișeul al doilea). — Am realizat, să zicem așa, o inovație, ne spuse maistrul Bănulescu Dumitru, cu obișnuita-i modestie și simplitate ce-l caracterizează E vorba de această matriță cu care o să economisim cam 2,50 kg de metal la fiecare pilon de comandă pentru tractor K.D.—35. In afară de aceasta, scurtăm și timpul de forjare și de strunjire. Vedeți, in această matriță se leagă materialul cald și doar printr-o coborîre de ciocan materialul capătă forma pilonului în lucru. In felul acesta, nu se mai pierde timpul obișnuit la operația de fasonare și dăm cu mult mai puțin de lucru strungarului. I-am mulțumit maistrului Bănălescu Dumitru pentru informațiile date și am plecat mai mult decit convins că și forjorii de la I.M.U. Medgidia sunt prinși în focul bătăliei pentru realizarea a tot mai multor economii de materiale. Și intr-adevăr, dacă stai să faci socoteala că numai la un pilon, cu ajutorul acestei matrițe, se vor economisi mai bine de 2 kg de metal, închipuiți-vă, la cele 18.000 de piloane ce le au de realizat forjorii, aită cantitate de material se va recupera 1. D.