Dobrogea Nouă, iunie 1959 (Anul 12, nr. 3369-3393)

1959-06-02 / nr. 3369

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! Organ al Comitetului Regional P. M. R. Constanța și al Sfatului Potpular ANUL XII Nr. 3369 MARȚI 2 IUNIE 1959 4 pagini 20 bani Si nil iiiii iubiții iaiiilii ie ütül li inse In acest an școlar, în învațămîntul de partid, în comparație cu anii din urmă, s-au obținut o seamă de reali­zări importante, invațămîntul de par­tid a cunoscut o serioasă creștere, ca urmare a conducerii lui mai competen­te de către comitetele raionale și o­­rășenesc de partid, de către organi­zațiile de bază. S-a acordat o mai mare atenție recrutării propagandiști­lor, încadrării în cercurile și cursurile de partid a membrilor și candidaților de partid și a tovarășilor din activul fără de partid. Numai în cercurile și cursurile în­­vățămîntului de partid ce funcționea­ză în organizațiile de bază din între­prinderi și instituții sînt încadrați peste 14.500 de tovarăși, din care un nu­măr însemnat de tovarăși din ac­tivul fără de partid. Invâțămîntul de partid la orașe, în acest an, a fost mai bine orientat și mai strîns împle­tit cu sarcinile actuale ale construcției socialiste, s-a dat o atenție mai mare celor mai importante probleme ca : ridicarea producției și productivității muncii, reducerea prețului de cost, fo­losirea rezervelor interne, obținerea de economii etc. O contribuție de sea­mă la legarea conținutului învățămân­­tului de partid de viață, de sarcinile practice, a adus-o studierea hotărîrii plenarei C.C. al P.M.R. din noiembrie anul trecut și a Conferinței regionale de partid. Studierea de către cursanți în cercuri și cursuri a documentelor celui de-a­l XXI-lea Congres extraordi­nar al P.C.U.S. a contribuit, de ase­menea, la ridicarea nivelului învăță­­mîntului de partid. In lumina acestora, organele și organizațiile de partid din orașele regiunii noastre și-au îmbu­nătățit metodele de conducere a pro­pagandei de partid, au dat o atenție sporită conținutului lecțiilor și semina­­riilor, au urmărit cu mai multă perse­verență clarificarea pînă la capăt a celor mai importante probleme. Faptul că lucrătorii de partid au fost atrași, conform indicațiilor par­tidului, în munca de propagandă, a avut o mare importanță pentru ri­dicarea nivelului acestei munci, conținutului și combativității ei. Con­a­duced în mod direct­­ ca propagan­diști — cercuri și cursuri de partid, activiștii de partid, cu pregătirea lor teoretică și politică, cu experiență în munca de partid, cu cunoștințele lor, au asigurat, lecții și seminarii de ca­litate, atractive, cu un conținut bogat, strîns legat de sarcinile actuale ale organizațiilor de partid, au contribuit din plin la creșterea eficacității în­­vățămîntului de partid, înariparea membrilor și candidaților de partid, a tovarășilor din activul fără de par­tid cu cunoștințele trainice în anul învățăturii marxist-leniniste, doine­cu cunoașterea principiilor construcției de partid a avut ca rezultat ca aceș­tia să constituie exemple demne de urmat în fața celorlalți oameni ai muncii în lupta pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor de producție, pentru o producție și productivitate sporită, pentru un preț de cost cît mai redus. Prin exemplul lor, aceștia au devenit buni agitatori, care au desfășurat o susținută muncă politi­că de masă în mobilizarea tuturor oamenilor muncii din întreprinderi la înfăptuirea sarcinilor trasate de partid. Rezultatele bune ale invă­­țămîntului de partid la orașe, în a­­nul școlar 1958-1959, sînt incontes­tabile. Cu toate acestea, însă, în unele organizații de partid învăță­­mîntului nu i se acordă toată grija. Sînt încă organizații de bază, mai ales în orașul Constanța, în cercurile și cursurile sînt rămase care cu lecțiile în urmă. In unele cercuri și cursuri ale în­­vățămîntului de partid, mai persistă și acum caracterul școlăresc, de atîtea ori combătut, se studiază încă uneori la general, abstract, rupt de preocupările și sarcinile curente ale organizațiilor de bază. Neglijarea în­vățământului de partid de câte une­le organizații de bază, ca cele din Trustul gostat, întreprinderea piscico­lă, T.C.E.H., Fabrica de ulei „Argus", cooperativa „îmbrăcămintea" și al­tele, dovedește că el n-a fost privit ca o importantă latură a muncii de par­tid în vederea ridicării conștiinței oamenilor muncii și a educării aces­tora. In unele locuri, propagandiștii n-au­­st îndeaproape ajutați de birouri­­i organizațiilor de bază pentru a fi la înălțimea sarcinilor, n-au urmă­rit cum participă aceștia la pregătire, cum întocmesc și expun lecțiile, cum lămuresc problemele etc. De aceea, într-o serie de cercuri și cursuri de partid, atît predările, cît și semina­­riile s-au făcut superficial, au ră­mas probleme neclarificate, iar pen­­tru unii cursanți multe lucruri au rămas confuze. La 30 iunie a.c., se va încheia în­vățământul de partid la orașe. De a­­ceea, comitetele orășenești de par­tid, organizațiile de bază de la ora­șe, încă de pe acum, trebuie să ia măsuri pentru asigurarea încheierii lui în cele mai bune condiții. Trebuie combătută cu toată tă­ria tendința unor birouri ale organi­zațiilor de bază, a unor propagan­diști, care consideră că este sufici­ent să predea ultima lecție și să țină ultimul seminar, încheind astfel învă­­țămîntul de partid. Cursanții simt ne­voia să adîncească problemele, să clarifice acele probleme rămase ne­clare, să discute cele mai actuale sarcini trasate de partid. Acestor ce­rințe, organele și organizațiile de par­tid trebuie să le acorde toată atenția. (Continuare în pag. a lll-a) Angajamentele de răspuns la chemarea celor 8 întreprinderi din Capitală devin fapte Chemarea la întrecere a celor 8 întreprinderi fruntașe din Capi­tală a avut un puternic ecou în rîndurile muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor din întreprinderile industriale din orașul și regiunea noa­stră. Fiecare unitate s-a angajat să obțină pînă la finele acestui an importante economii. Printre unitățile care au răspuns acestei acțiuni patriotice, se numără și Fabrica de ciment „Ideal" din Cernavoda. Colectivul acestei fabrici a analizat cu spirit de răspundere posibilită­țile pe care le are de a obține economii, angajîndu-se cu această ocazie să muncească cu multă străduință, să dea pînă la sfîrșitul anu­lui de mai multe economii. Pe baza propunerilor făcute și a angaja­mentelor luate de muncitori, ingineri și tehnicieni, conducerea fabricii și comitetul de întreprindere au formulat angajamentul fabricii, ca în acest an, să dea peste plan economic în valoare de 300.000 lei. Pentru a îndeplini cu succes angajamentul luat, conducerea fa­bricii, în colaborare cu comitetul de întreprindere, a întocmit un plan concret de măsuri tehnico-organizatorice, menit să îmbunătățească activitatea productivă din toate sectoarele de activitate. In vederea antrenării tuturor muncitorilor în lupta pentru obținerea de economii, organizația de partid a trasat ca sarcină membrilor și candidaților de partid de a desfășura o largă muncă de mobilizare in rîndul acestora. Tot în acest scop, a fost executat un panou pe care au fost scrise angajamentele. Muncitorii, inginerii și tehnicienii Fabricii „Ideal" din Cernavoda, in urma aplicării în procesul de producție a măsurilor propuse și a organizării bune a întrecerii socialiste, cît și a consfătuirilor de pro­ducție, au reușit ca pe primele 4 luni ale acestui an să obțină reali­zări frumoase. Planul producției globale a fost îndeplinit in proporție de 104,8 la sută, planul producției-marfă — 103,6 la sută, plănui la ciment - 103,1 la sută, iar pianul la clincher - 100,5 la sută. Conco­mitent cu munca desfășurată pentru realizarea cu succes a planului de producție la toți indicii, colectivul de muncitori, ingineri și tehni­cieni a muncit cu multă însuflețire pentru îndeplinirea angajamente­lor formulate cu ocazia lansării chemării la întrecere a celor 8 între­prinderi din Capitală. Aplicînd în procesul de producție măsuri ca : reducerea consumului specific la exploziv (fitil și capse) cu cel puțin 5 la sută, față de anul trecut, folosirea la maximum a capacității de exploatare a argilei, reducerea parcului de locomotive, de la 8, la numai două și altele, a reușit ca pe 4 luni să obțină o economie peste sarcina planificată de 58.000 lei, iar prin reducerea prețului de cost - 58.000 lei, totalizând 116.000 lei. Economii au fost obținute și prin munca voluntară prestată de colectivul de muncă în cadrul fa­bricii, care se cifrează la 39.000 lei. Desfășurînd o luptă permanentă pentru obținerea de cît mai multe economii, colectivul Fabricii de ciment „Ideal"­din Cernavoda va reuși ca pînă la finele acestui an să-și îndeplinească și­ chiar să-și depășească angajamentul luat. V. GAȘPAR DESPRE MUNCA GOSPODARILOR DIN COCARGEAUA Munca unită în gospodăria colectiva a schimbat nu numai fața satului dobrogean, dar și viața țăranului muncitor. Complexita­tea treburilor din gospodăria colectivă, re­glementată de o bună organizare, face din fiecare colectivist un bun gospodar. Semni­ficative în acest sens sunt știrile trimise de corespondentul nostru voluntar ANGHEL I. COSTICĂ din comuna Cocargeaua, raionul Fetești, care oglindesc succint întreaga gamă a preocupărilor din gospodăria colectivă „7 Noiembrie“. Să urmărim acest grupaj care constituie o adevărată cronică din munca gospodarilor noștri de pe ogoare. PRIMUL LOT DE BRIGADIERI PE NOUL ȘANTIER NAȚIONAL AL TINERETULUI DE LA PALAS O veste deosebită s-a răspîndit repede în rîndul tine­retului din toate raioanele regiunii noastre : hotărîrea ca șantierul pentru construirea fabricii de semiceluloză de la Palas-Constanța să devină șantier național al ti­neretului, pe care să lucreze 300 de brigadieri din rîn­dul tinerilor colectiviști din satele regiunii. O asemenea veste nu putea să rămînă fără răsunet în rîndul tineretului dobrogean, care, mobilizat de or­ganizațiile U.T.M., sub conducerea organizațiilor de par­tid, a dovedit elan și abnegație in numeroase acțiuni patriotice. Ca urmare, duminică dimineața, pe tînărul șantier de la Palas, a sosit primul lot de brigadieri, care își va da contribuția la această nouă construcție indus­trială din regiune, menită să pună în valoare o materie primă ieftină , bogatele rezerve de paie din unitățile agricole socialiste din cuprinsul regiunii. Pentru ei, conducerea șantierului a amenajat dormi­toare speciale, cu cazarmament corespunzător și s-a în­grijit din vreme de echipamentul necesar. In dimineața acestei zile, s-au întilnit aici, proaspăt echipați în noile costume de brigadieri, 66 de tineri colectiviști din satele raioanelor Adamclisi, Fetești, Tulcea și celelalte. La prima adunare de careu de pe noul șantier na­țional al tineretului, tov. N. Sandu, prim-secretar al Co­mitetului orășenesc U.T.M. Constanța, a urat tinerilor brigadieri bun sosit și spor­in munca pentru îndeplini­rea sarcinii de cinste ce li s-a încredințat. Vorbind în numele tovarășilor săi, brigadierul Vasile Scupăr din co­muna Cogealac s-a angajat să muncească cu rîvnă pen­tru a contribui la terminarea și darea în folosință înainte de termen a acestei noi construcții industriale din țara noastră. Luni, primul lot de brigadieri de pe șantierul național al tineretului de la Palas a început lucrul.S. NICOLAE Muncind cu spor Unul dintre fruntașii întrecerii socialiste de la I.M.U.M este și candidatul de par­tid Sava Tudor, a­­justor. El își depășește permanent normele cu 40—45 la sută, diind lucru de bună calitate. In foto : A­justor­u! Sava Tudor in timpul lucrului. * * O problemă de organizare și cointeresare în muncă Consiliul de conducere­­ al gospodă­­riu­lui acesta la organizarea a 4­ari­nei noastre, îndrumat de organizația de partid, a trecut de la începutul a­găzi complexe, răspunzînd fiecare de cîte 800 ha de teren arabil. La rîndul ei, fiecare­ brigadă este organizată în cîte 6 echipe, șeful de­ echipă lucrînd nemijlocit în producție. După organi­zare, s-a trecut la predarea anima­lelor de muncă, atelajelor, mijloace­lor de transport și inventarului ne­cesar fiecărei brigăzi pe bază de pro­­ces-verbal. La noi s-a trecut și la un nou sistem de ținere a evidenței zi­­lelor-muncă, pe fișe individuale pen­tru fiecare colectivist. Șeful de echi­pă predă în fiecare seară aceste fișe brigadierului, care semnează atît pen­tru zilele lucrate, cît și pentru recep­­ționarea lucrării, dacă ea a­ fost fă­cută în condiții bune și de calitate. Calcularea propriu-zisă, întreaga evi­dență, o face un socotitor repartizat la brigadă respectivă. El ține și evi­dența decontărilor în natură și bani către colectiviști, cît și a lucrărilor ce le fac în contul brigăzii. Față de anul trecut, cînd aveam 8 brigăzi de cîmp și se lucra după vechiul sistem, anul acesta, scurta experiență pe ca­re o avem, ne-a dovedit că lucrările s-au executat în timpii optimi, de ca­litate și fără risipă de zile-munca. A­­cest­ lucru s-a oglindit la prașila florii­­soarelui, a sfeclei de zahăr, a porum­bului etc. Gospodăria noastră se mîndrește cu brigadieri ca Mihai Ion, membru de partid, Anghel C. Nicu­­lae și Ianule Stan, candidați de par­tid, cu colectiviști ca Nache T. Ion, Mitea S. Ion, Nedelcu N. A. Dumi­tru și alții­ (Continuare in pag. a lll-a) Pe șantierul muncii patriotice din oraș In dimineața zilei de 31 mai a.c., pe șantierul nord al T.C.E.H. — aduc­­țiuni de apă și canalizări - deși ploaia care începuse în cursul nopții a con­tinuat și după ivirea zorilor, la ora 7, ignorînd condițiile atmosferice, peste 400 de muncitori, dintre care 150 de la I.C.C., 40 de la I.R.T.A., 25 de la P.T.T.A., 20 de la I.C.H., au sosit pe șantier cu mașinile și au început lu­crul la astupatul șanțurilor și transpor­tatul pământului. Așa au muncit a­­proape două ore, timp in care ploaia i-a pătruns pe mulți pînă la piele. Ei au părăsit șantierul abia cînd ploaia, intețindu-se mai tare, a făcut imposi­bilă continuarea lucrului. Aceasta este cea mai concludentă dovadă a ela­nului patriotic, a hotărîrii lor de a contribui in măsură cît mai mare la înfrumusețarea orașului și de a rea­liza lucrul acesta cît mai grabnic. Este o dovadă a faptului că oamenii din orașul nostru își vor respecta an­gajamentele luate în această privință față de Comitetul orășenesc de partid și de comitetul executiv al Sfatului popular orășenesc Constanța. PENTRU OBȚINEREA UNOR PRODUCȚII­­ BOGATE DE CEREALE Trebuie intensificat prășitul porumbului Pînă la data de 29 mai, prașila a doua s-a executat în proporție de 73 la sută la sfecla de zahăr, 62,88 la sută la floarea-soarelui, 24,93 la sută la cartofi și numai 3,08 la sută la po­rumb. Din situația secției agricole re­gionale reiese că pînă la aceeași dată, prima prașilă la porumb s-a e­­xecutat în proporție de numai 77,23 la sută în gospodăriile colective. Dacă unele raioane, cum sînt Medgidia, Hîrșova și Adamclisi, au executat a­­ceastă lucrare în proporție de 84-88 la sută, raionul Negru Vodă a reali­zat numai 71 la sută, iar Tulcea 65,85 la sută. Secțiile agricole raionale, conduce­rile tehnico-administrative ale S.M.T.­­urilor, comitetele executive ale sfatu­rilor populare și consiliile de condu­cere trebuie să ia neîntîrziat măsuri pentru mobilizarea tuturor forțelor e­­xistente în unități, astfel incit toate prășiturile mecanice și cu tracțiune animală să fie din plin folosite. De asemenea, trebuie intensificat ritmul de executare a prășitului manual pe rinduri, care în multe unități este ră­mas în urmă. Aceste măsuri sunt în prezent de mare importanță pentru distrugerea buruienilor și a crustei ce s-a format în urma căderii ploilor. Succese de seamă Pe lângă faptul că intr-un interval de nu­mai 20 de zile, au a­­menajat o suprafață de 104 ha ce se cultivă cu orez, colectiviștii din comuna Șocariciu, ra­ionul Fetești, nu au ne­glijat nici lucrările de întreținere a culturilor. Astfel, avînd culturile prășitoare repartizate pe brigăzi, echipe și pe fiecare colectivist, ei au terminat prașila a doua la toată supra­fața de floarea-soare­lui (320 ha) și pe cele 170 ha cu vie, iar din cele 150 ha cu sfeclă de zahăr au săpate a doua oară mai mult de 100 ha. La porumb, au terminat prașila l­a mecanică pe toată su­prafața de 1.200 ha, iar prășitul manual pe 500 ha. Din cele 250 ha cu porumb pentru siloz, au săpat mai mult de 80 ha. In ace­lași timp, au privit de buruieni întreaga su­prafață de grîu (1.741 ha) și 70 ha cu ovăz. Cele mai frumoase re­zultate le-au obținut brigăzile de cîmp con­duse de Răducan M. Negoiță, Tonică Dobre, Bogde Iordache și Slu­­jitoru Ion, candidat de partid, iar dintre echi­pa, merită a fi eviden­țiate cele conduse de Modreanu Ion, candi­dat de partid, și Ca­rată S. Ion. Membrii gospodăriei agricole colective „Oc­tombrie Roșu" din Fe­tești, paralel cu cele­lalte munci, au acor­dat o atenție deosebi­tă și întreținerii cultu­rilor. Ca urmare, până in prezent, ei au ter­minat de prășit a doua oară 180 ha cu floa­rea-soarelui, 6 ha cu cartofi și 49 ha cu vie. Cultura porumbului fost săpată în întregi­­­me mecanic, iar prăși­tul manual s-a execu­tat pe mai mult de 150 ha. De asemenea, în­treaga suprafață de griu (815 ha) a fost privită prin muncă vo­luntară, precum și 10 ha cu lucernă. Rezul­tate deosebite au ob­ținut la întreținerea culturilor colectiviști­ Ion Bîcu, Iacovache Naca, Vlad Gh. Vasilica și mulți alții. Pescarii colectiviști din Costinești Și-au îndeplinit planul anual Cei 11 pescari ai gospodăriei co­lective „Răsăritul“ din Schitu-Costi­­nești, raionul Negru Vodă, au cuce­rit zilele trecute un însemnat succes. Lucrînd la pescuitul marin de coas­tă cu un talion și setei de calcan, ei au reușit să prindă zilnic mari canti­tăți de pește­, astfel că la data de 30 mai — în numai 5 luni — și-au în­deplinit planul de pescuit pe anul 1959. La obținerea acestui succes și-au dat contribuția toți pescarii brigăzii sub conducerea brigadierului Banu Dumitru. COZ­AC ANDREI, coresp. Prim­­ munca Și organizare Balta se transformă în lanuri și grădină .XSÎSCEXXIIV Cineva ne spunea S — E inutil să vă vorbim­ cum a­­r fi­rată o baltă și mai cu seamă cum arăta Balta Borcei cu ani in urmă, pe vremea burgheziei. Totul era ex­ploatat irațional, totul era un jaf. Cum arată acum ? Da, e un subiect de care se poate vorbi mult. Nu mai departe aici, în porțiunea dintre Borcea și Dunăre, din dreptul comu­nelor Rasova și Pietroiu. Prin mă­surile luate de partid, prin munca oamenilor, prin organizare și in­vestiții, balta se transformă in la­nuri și grădină. Aceste citeva cuvinte caracterizau destul de bine ceea ce a fost și ceea ce este in Balta Borcea, transforma­tă în câmpie roditoare. Să oglindim cu cifre această afirmație. O suprafa­ță destul de însem­nată din această baltă redată agriculturii este culti­vată de G.A.S. Pietroiu. Aici, gos­podăria de stat Pietroiu cultivă 2.10­1 ha cu grâu, 1.550 ha cu porumb, 500 ha cu sfeclă de zahăr, 140 ha de grădină, 50 ha de livadă cu pier­sici și 770 ha cu orez. Gospodăria de stat Pietroiu are o suprafață de aproape 10.000 ha, din care, arabi­le, peste 7.000 ha, datorită cărui fapt a devenit incă de acum cițiva ani și mare producătoare de cereale, de­­ produse vegetale și animate. Numai si anul acesta, ea va trebui să livreze foț statului 500.000 kg de carne, și 5.040.000 kg de grâu, 3.000.000 kg­­ de porumb, 460.000 de ouă, 33.000 ti kg de lână, 120.000 kg de brinză, și 280.000 l de lapte și 1.300 de vagoa­­n­­ne de sfeclă de zahăr. Adunate la un­­ loc, din această gos­podărie de stat, vor lua drumul orașelor, pentru aprovi­zionare, peste 1.000 vagoane de pro­­ducție-marfă. Dar, cum nu există un­­ tren cu asemenea garnituri, un ce­­r­ferist a făcut o simplă socoteală, din SA care reieșea că din produsele livra­­­­­­te statului de această gospodărie ti s-ar putea forma mai mul de 30­0 de garnituri, de trenuri întregi. Ctimi se vor obține . Muncitorii, maiștrii ti și inginerii, conducerea gospodăriei ti nu se laudă. Ei dovedesc acest lu­u­­cru prin muncă. Pină acum, ei au­­ livrat deja 100.000 de ouă, 10 va­lxxxxxxxxxx ,­­ XXXXXXXXX ori­goane de < carne, 8 vagoane de brin­ ti­ză. In gospodăria agricolă de stat din­­ Pietroiu se acordă in această vreme­­ o mare atenție irigării cu­ mai mul­­­­tor culturi. Anul acesta, prin măsu­­­rile luate de conducerea gospodări­ ti ei și prin sprijinul acordat de or­­­­ganele de partid și de stat, se pot iriga o suprafață totală de 1.915 ha,­­ dintre care 770 ha cu orez (dini­­care, până mai zilele trecute, se m­­a­sămințaseră peste 400 ha, iar pe zi restul urma să se aplice re picatul), Si 50 ha cu piersici, 180 ha cu griu, și 405 ha cu porumb irigat (din care și 25 ha porumb hibrid pentru sămin­­ti­­ță), 50 ha cu cartofi, 140 ha de gră­­­­dină de zarzavaturi, 250 ha cu oi sfeclă de zahăr ele­ yț Colectival "acestei­­ gospodării și-a­ luat și citeva angajamente. De pil­dă, din suprafața de 50 ha cu car­tofi irigați, s-a angajat să scoată i (Continuare în pag. a lll­ a)

Next