Dobrogea Nouă, iulie 1959 (Anul 12, nr. 3394-3420)

1959-07-01 / nr. 3394

Ä­' ANUL XII Nr. 3394 j biblioteca f ; CENTRALĂ UNIVERSITARĂ j PROLETĂR Pt­iN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! Organ al Comitetului legionar P. M. I. Constanța și a­ Sfatului Popular legionar MIERCURI 1 IULIE 1959 4 pagini 20 bani Prin muncă însuflețită — * SPRE RECOLTE BOGATE ! Candidatul de partid Boțoagă Constantin, tractorist în bri­gada a X-a a G. A. S.-ului Dorobanțu, dorește termi­narea celei de a ll-a prașile mecanice pentru realizarea anga­jamentului lua­t de a da o producție cît mai mare la hectar. IN FOTO: Tractoristul Boțoagă Constantin în timpul lu­crului. Au terminat recoltatul orzului de toamnă Pregătirea din vreme­a campaniei agricole de vară a dat posibilitate colectiviștilor din satul Gălbiori, raionul Hîrșova, să înceapă din timp recoltatul orzului de toamnă. Ei au reușit ca numai în două zile să termine recoltatul a 50 hectare cu orz, obținînd o producție medie de 1.500 kg la hectar. Harnicii colectiviști, conduși de brigadierul Coman Constantin, can­didat de partid, așteaptă acum începerea recoltării griului, care promite, a da o producție de peste 1.500 kg la hectar, adică mai mult decit s-a obținut anul trecut. I. TÎRNOVEANU, coresp. —:------- , -xxxsx:=■• ---a-:-----------­ Se continuă însilozatul furajeror De cîtăva vreme, muncitorii din gospo­dăriile agricole de stat și membrii gospodării­lor, colective din regiunea noastră au început recoltatul și însilozatul­­ plantelor furajere. Convinși din experiența de pînă a­­cum că,­ dezvoltarea sectorului zootehnic poate fi asigurată a­­cordînd o atenție ma­re plantelor furajere, ei continuă cu seriozi­tate în silozatul fura­jelor. La gospodăria agricolă colectivă din Șocariciu, raionul Fe­tești, s-a recoltat de pe suprafața de 20 ha cul­tivată cu diferite plan­te furajere, o cantitate de 05 tone de furaj, ca­re, a fost în întregime, însilozată. Imediat după recoltare, membrii gos­podăriei colective­­ din Șocariciu au trecut la aratul și reînsămîn­­țarea suprafeței amin­tite cu porumb fura­jer. De altfel, numai în raza S.M.T.-ului Je­­galia, s-au reînsămîn­­țat cu porumb 61 ha, de pe care s-au re­coltat ori s-au pășu­­nat plantele Această acțiune furajere­ con­tinuă în toată regiu­nea. XV,V,* **VI V? XV5 V? I.VI *XV? * Paralel intens cu prășitul se execută recoltatul culturilor .­ In aceste zile, paralel cu întreți­­nerea culturilor și celelalte lucrări­­ din campanie, colectiviștii și meca­­nizatorii lucrează intens la recolta­­­­tul rapiței și orzului de toamnă a­­­­junse la maturitate. Dăm mai jos £ 5 cîteva aspecte de la lucrările ac­­­­tuale ce se desfășoară pe ogoarele și regiunii noastre. i La Corbu de Sus Brigada de tractoare a S.M.T.­ului Sibioara, raionul Medgidia, care deservește gospodăria colectivă din Corbu de Sus, lucrează intens la recoltatul orzului de toamnă. Astfel, din cele 117 ha cite sînt de recol­tat, s-au realizat pînă în ziua de 27 iunie, cu cele 2 secerători-legă­­tori, 26 ha. Paralel cu aceasta, în gospodărie se continuă lucrările de întreținere a culturilor. Pînă la data de mai sus, s-a executat prașila a Il-a pe 160 ha cu floarea-soarelui, 41 ha cu sfecla de zahăr, 40 ha cu fasole și peste 400 ha cu porumb. La lucrările de întreținere a cultu­rilor s-au evidențiat pe gospodărie brigăzile l-a și a ll-a, condusa de ff. Alexandru Trașcă și respectiv Pa­­raschiv Ion, iar dintre colectiviști, V, cele mai frumoase rezultate le-au­­ obținut Marin Coimen, Sandu Tache, ^5 Muntsanu Aurica si altii. La Nicolae Bălcescu Colectiviștii din comuna Nicolae Bălcescu, raionul Medgidia, au în­ceput de cîteva zile recoltatul or­zului de toamnă. Din cele 134 ha, au recoltat pînâ în ziua de 28 iunie, cu 6 secerători-!e­gători și 2 com­bine, 60 ha. Din suprafața recol­tată cu combinele (10 ha), s-a rea­lizat o producție medie de 1.800 kg la hectar. Combinel­i Ignat Gheor­ghe și Safta I. Ion, din partea S.M.T.-ului Dorobanțu, depun un interes deosebit la lucrările de re­coltat. Cît privește lucrările de în­treținere a culturilor, colectiviștii din Nicolae Bălcescu au terminat prașila a II­-a la 240 ha cu floarea­­soarelui, 30 ha cu sfeclă de zahăr și la mai mult de 100 ha cu po­rumb. Succese deosebite la aceste lucrări au obținut colectiviștii Gri­­gore Moraru­, Alis Osman, Pedestru Paulina, Condei Victoria, H. Ecate­­rina și alții. La Cumpăna Colectiviștii din Cumpăna, raio­nul Negru Vodă, preocupați de ter­minarea în cel mai scurt timp a re­coltatului pâioaselor, au terminat până în prezent toate pregătirila în acest sens. De asemenea, la lucră­rile de întreținere a culturilor, ei au terminat prașila a II-a la întreaga suprafață cu porumb (1.220 ha) și cu floarea-soarelui (340 ha). La sfecla de zahăr (30 ha) și la alte culturi, au executat cite 3 prașile. Din două gospodării Dintr-o scrisoare primită de la corespondentul voluntar VASILE VĂ­CARU­ aflăm că, de cîteva zile, co­lectiviștii din Eșichioi, raionul Adam­clisi, au început recoltatul orzului de toamnă. Numai într-o singură zi, ei au recoltat cu cele 6 secerători ale gospodăriei o suprafață de 30 ha. Tot în această gospodărie, s-au amenajat pînă acum două arii, pen­tru treierat, ce au fost dotate cu toate materialele și sculele nece­sare. De asemenea, au fost trimiși pentru instructaj delegații de ba­toză. La gospodăria agricolă colectivă din comuna Valea Mucurilor, raio­nul Tulcea, ne comunică corespon­dența BANESCU TATIANA, se lu­crează intens la recoltatul mazării. Colectiviștii au răspuns în număr mare, reușind ca intr-un timp scurt să treiere o cantitate de 39.000 kg, pe care, în baza contractului în­cheiat, au și predat-o statului. £ ar .5 X 1 Planul semestrial a fost depășit îndrumați in permanență de or­ganizația de partid și primind an, sprijin efectiv din partea U.R.C.M.. Cooperatorii meșteșugari de la „înainte" Constanța au reușit­­ să-și depășească sarcinile de plan pe primul semestru al acestui an cu 8,8 la sută. La obținerea aces­tui succes, un sprijin efectiv l-a adus secția de legătorie a coope­rativei, care a obținut cele mai frumoase realizări. In întrecerea socialistă ce s-a desfășurat pentru realizarea pla­nului semestrial men, comuniști ca înainte de ter­Manele Mana­le, fruzca Ion și alții au fost me­reu in fruntea luptei pentru o producție sporită. Exemplul lor­­ a fost urmat și de alți cooperatori J herniei și pricepuți, ca Pană­sile, Mirca Ion, Găinușă Ion Va­ ) și j alții, care, pe­­ngă faptul că și-au­­ depășit in permanență sarcinile de­­ plan, au luptat continuu pentru­­ îmbunătățirea calității produse­­­ lor. ’ ’ i XXXXSSXSXXXI Realizările unui colectiv de oameni harnici și pricepuți încă de la începutul acestui an, organizația de partid a îndrumat co­lectivul de conducere al Depoului C.F.R. Fetești, cît și comitetul de în­treprindere, în scopul antrenării acti­ve a tuturor muncitorilor în producție. Planul de producție a fost lună de lună defalcat pe secții și om, astfel ca fiecare muncitor să-și cunoască sarcinile de plan ce se avea de rea­lizat. De asemenea, prin cosfătuirile de producție, s-a reușit ca 548 de muncitori să fie antrenați în întrece­rea socialistă. Dintre aceștia, 210 sunt membri și candidați de partid, iar 172 au fost declarați fruntași în întrecerea socialistă. Ca rezultat al măsurilor luate pen­tru o producție sporită, planul pe­ u­­nitate, de la 1 ianuarie și pînă în prezent, a fost depășit cu 3,38 la su­tă La km călători și km marfă, sar­cinile au fost realizate în proporție de 101,2 la sută și respectiv cu­ 104,84 la sută, la sute tone brute km planul a fost depășit cu 1,32 la sută iar la întreținerea și reparațiile loco­motivelor a fost realizat în procent de 106 la sută, numărul reparațiilor între spălări, față de aceeași perioa­dă a anului trecut, scăzînd cu 25 la sută. In primele si luni ale anului cu­rent, s-au remorcat 320 de trenuri cu supratonaj, reprezentînd 41.000 tone brute km remorcate în plus peste plan. Și parcursul mediu pe zi al u­­nei locomotive a fost depășit cu 1,8 la sută față de plan, consumul specific de combustibil convențional fiind re­dus cu 3,7 la sută. Productivitatea muncii pe unitate a crescut cu 2,10 la sută față de cea planificată, iar prețul de cost a fost redus cu 3,68 la sută. Defectările de locomotive au scăzut cu 32 la­ sută, față de perioada anu­lui trecut. Aceste realizări au fost posibile și datorită faptului că mecanicii și fo­chiștii au­ fost antrenați în mișcarea cincisutistă, fiind organizate în acest scop 45 de brigăzi de locomotive, cu­­prinzînd 260 de tovarăși. Dar, în cursul semestrului acesta s-au reali­zat și importante economii: 3.104 to­ne de combustibil, ceea ce reprezintă, valoric, 683.000 lei, față de 490.000 lei cît a fost angajamentul luat la în­ceputul anului. Fruntași în întrecerea socialistă s-au situat componenții echipei de pe locomotiva unde lucrează mecanicul Roșca Nicolae cu fochistul Borșaru Dumitru, care au realizat economii pe acest semestru de 110 tone de combustibil convențional. Realizări frumoase au obținut și mecanicii de locomotivă Dragnea Constantin, Stă­­nescu Tudor și Druncea Niță, mem­bri de partid. E necesar a fi scos în evidență și faptul că la reparațiile locomotivelor s-au realizat economii de materiale în valoare de 48.000 lei, față de­ 40.000 lei cît a fost­­ ang­ajame­ntul luat la începutul anului. In această privință, s-a situat fruntașă echipa a II-a complexă, care a depășit planul cu 7 la sută și a realizat economii de materiale în valoare de 6.400 lei. La întreținerea și reparația mașinilor, uneltelor și utilajelor, s-au realizat economii de materiale în valoare de 23.000 lei. La obținerea acestor eco­nomii, au contribuit în mod special comunistul Gramaticescu Ion, Ghiță Ion și alții. Muncitorii Depoului C.F.R. Fetești vor lupta și pe m­­ai departe pentru îndeplinirea planului de producție și realizarea de economii, în scopul ob­ținerii drapelului de unitate fruntașă ,pe Regionala I-a C.F.R. București și șîntîmpinării zilei de 23 August cu noi­le succese. BANC­IU CONSTANTIN, activist de partid — Fetești. (Material primit in cadrul concursu­lui organizat de ziarul nostru). Succesele mecanizatorlor de la S.M.T. Hîrșova DUPĂ MUNCĂ ȘI RĂSPLATĂ Mecani­­torii S. M. T.­­ului Hîrșova au realizat în campania agricolă de primăvară 14.941 ha ară­tură normală, adică cu 5.242 de a.n. mai mult de a­ prevedea plenul. Ca urmare, stațiunea a ocupat locul al doilea în clasamentul general pe regiune și primul în ca­drul raionului. Acest succes nu a ve­nit de la sine. Pentru ob­ținerea lui, s-a dus o muncă continuă, în­ce­pînd de la conducere și pînâ la ultimul om din sațiune. In timpul de­clanșării campaniei a­­gricole de primăvară, conducerea stațiunii, în strinsă colaborare cu or­ganizația de partid și comitelui de întreprin­dere, a organizat între­cerea socialistă intre brigăzi și între oameni. La ieșirea pe teren, fie­care brigadă avea asu­pra sa planul de lucru repartizat pe brigadă și pe fiecare tractor în parte. Cînd munca a înce­put, și rezultatele au în­ceput să se arate. Frun­tașă pe stațiune s-a si­tuat brigada a Il-a, con­dusă de mecanizatorul Hender Virgil, care a realizat o depășire a planului de 87 la sută. Pe locurile II și III s-au (Continuare in pag. a IlI-a) Cu planul îndeplinit Colectivul de muncă al secției de I­latura de la „întrecerea socialistă" din Constanța a raportat pe data de 23 iunie îndeplinirea planului de produc­­ție­ pe această lună. De la această dată, lucrătorii acestei secții lucrează în con­tul lunii viitoare. Printre cei ce s-au evidențiat în lupta de îndeplinire planului de producție, se află lucrăto­a­ri harnici ca Stanciu Maria, Stoiano­­vici Ton, Tărcatu Florica și alții. Organizarea muncii — problemă care merită atenția principală De la organizare pleacă totul. Ni­mic nu se poate obține, nici o între­prindere, fie ea industrială sau agri­colă, mai mică sau mai mare, nu poate exista fără o organizare judi­cioasă a muncii, fără planificarea și evidența muncii. Cheia succesului Organizarea muneii este factorul principali, menit să creeze un avînt în consolidarea economică a gospodării­lor colective, condiția principală a ridicării tuturor gospodăriilor colective la nivelul fruntașilor. Să luăm în a­­cest sens un exem­plu. Gospodăria co­lectivă din comuna Sibioara, raionul Medgidia, a bătut mulți ani pasul pe loc, situîndu-se printre ultimele din raion în ce privește producția agrico­lă la hectar. La începutul anului 1958, consiliul de conducere a dat însă, o deosebită atenție îmbunătățirii orga­nizării muncii. Astfel, au fost reorga­nizate brigăzile de cîmp și echipele, iar la culturile prășito­are s-a aplicat acordul individual. Șeful echipei a re­partizat solele de porumb pe oameni, care le-au lucrat pînă la recoltare, ținindu-se evidența producției realiza­te de fiecare. In primăvară, adunarea generală a colectiviștilor hotărîse ca din producția realizată peste pian, 30 la sută să fie acordată colectivistu­lui respectiv. Acest lucru a făcut ca la îngrijirea culturilor de porumb să existe o permanentă întrecere între colectiviști. Ca urmare, gospodăria co­lectivă a realizat, în medie, aproape 2.000 kg porumb la ha, într-un an cu condiții mai puțin favorabile, situîn­du-se din acest punct de verede prin­tre primele pe raion. Colectiviștii au fost stimulați și ei în raport cu pro­ducția realizată. De pildă, în afară de produsele ce i se cuveneau pentru zile de­ muncă efectuate pe soia de po­rumb (la prășit, recoltat, tăiat co­ceni etc.), Ene Gheorghe a primit și 1.338 kg porumb, care reprezentau 30 la sută din producția realizată peste plan, iar Petre Grămadă - 1.212 kg porumb. Asemenea exemple de organizare a muncii pe baze superioare sunt des­tul de numeroase în regiunea noas­tră. Gospodăriile colective din Plato­­nești, Cegani, „23 August“ și Corbu de Jos au obținut anul trecut produc­ții medii de porumb cuprinse intre 2.400 și 2.800 kg, datorită, în primul rând, bunei organizări a muncii, care le-a ajutat să execute toate lucrări­le la timp și de calitate, să organize­ze mai bine întrecerea socialistă pen­tru obținerea unor producții bogate și să stimuleze colectiviștii fruntași. Același lucru se poate spune și des­pre gospodăriile colective din Tătaru, Ogoarele, Facila și altele, care, mun­cind organizat, au obținut producții de floarea-soarelui nemaiîntâlnite pî­nă­­ acum (exemplu: Faclla, 2.458 kg la ha). Răspunzînd pînă la recoltare de parcelele de sfeclă de zahăr și lucrîn­­du-le cu multă tragere de inimă, co­lectiviștii din Mircea Vodă au reali­zat anul trecut 40.500 kg la ha. Tot despre organizarea muncii tre­buie să vorbim și atunci cînd arătăm succesele obținute de colectiviștii din Viile Noi, Topraisar, Straja, Coma­na și altele în ce privește creșterea pro­ductivității pe cap de animal. Astfel, la gospodăria colectivă din Viile Noi se ține o evidență strictă: a producției pe cap de animal, oame­nii din sectorul zootehnic sunt de ani de zile aceiași și lucrează pe bază de norme bine stabilite. Ca urmare, ei au realizat anul trecut 2.727­­ lap­te pe cap de vacă furajată și 47 I lapte pe cap de oaie. Iată de ce suntem­ îndreptățiți să a­­firmăm că organizarea muncii este cheia succeselor în gospodăria colec­tivă, este factorul principal care con­tribuie la întărirea economică a a­­cestora. Realizări și lipsuri Succesele obținute în urma bunei organizări a muncii nu puteau rămîne fără rezultate concrete. Permanentiza­rea brigăzilor de producție și a echi­pelor, stabilitatea acestora mai mulți ani în șir pe aceleași parcele sunt probleme care preocupă pe tot mai multe consilii de conducere ale G.A.C.­­urilor. Colectiviștii din cele mai mul­te gospodării s-au convins că buna organizare a muncii în brigăzi și e­­chipe contribuie la creșterea produc­ției și productivității muncii în toate sectoarele, iar acest lucru nu înseam­nă altceva decit creșterea avutului obștesc al gospodăriilor colective și îmbunătățirea neîncetată a nivelului de trai al colectiviștilor. De aceea, anul trecut, pe lîngă bri­­găzile specializate­­ de cîmp, legu­micole, pomiviticole — ori cele mixte pentru cultivarea plantelor de cîmp, a viilor și pomilor, în gospodăriile co­lective din Crucea și Făcăieni au func­ționat, experimental, brigăzi complexe mari. Acestea, reducînd numărul bri­gadierilor și deci economisind zile­­muncă neproductive, au îmbinat mai bine ramura vegetală cu cea animală, au folosit pămîntul, mașinile și unel­tele agricole mai cu randament, asi­­gurînd dezvoltarea în ansamblu a e­­conomiei gospodăriilor colective. Ca urmare a acestui sistem de organiza­re, la gospodăria colectivă din Făcă­ieni, brigada a lll-a a realizat 2.150 kg de grîn­­a ha de pe 140 ha, echi­pa a Vl-a din brigada a ll-a, 3.200 kg porumb la ha, iar brigada a lb­-a, in medie, 1560 kg floarea-soarelui la ha. Îngrijitorul Gheorghe Simerica, care a avut in primire 464 oi, a rea­lizat o medie de 3,2 kg lună pe cap de oaie. Aceste succese nu puteau rămîne fără rezultate. In acest ani, numeroase gospodării colective au trecut la or­ganizarea muncii după sistemul bri­găzilor complexe. Trebuie să spunem, însă, că, datorită nestudierii temeini­ce a acestui sistem de organizare, în multe locuri, s-a procedat greșit la alcătuirea brigăzilor, în altele, s-a fă­cut un compromis între brigada spe­cializată sau mixtă și cea complexă, ceea ce nu este just. De pildă, iar gospodăriile colective din Mircea Vo­dă, „23 August“, Negrești, Albești și altele, în cadrul brigăzilor complexe, lucrează 60-80 de oameni, adică a­­proape tot atîția cîți lucrau în briga­da specializată, ceea ce duce la scoa­terea din producție a unui număr prea mare de brigadieri și deci la risipă de zile-muncă. In alte gospodă­rii colective, s-a trecut în cealaltă extremă, organ­izîn­du-se brigăzi de 200-350 de membri și echipe de 40-70, așa cum s-a procedat la Jegălia, Șocariciu, Cocargeaua, Sarinasuf, Mu­­­righiol, Cumpăna și în multe altele. Chiar gospodăria colectivă din Fă­­căieni poate fi criticată pentru faptul că, organizînd brigăzi prea mari, a mărit numărul echipelor, ai căror șefi au fost scoși din producție și deci au consumat un mare număr de zile­­muncă neproductive. In asemenea bri­găzi prea mari, brigadierul nu reu­șește să efectueze un control calificat și permanent asupra cantității și ca­lității muncii efectuate de colectiviști, iar șefii de echipă se achită cu greu­tate de sarcinile ce le au. Trebuie să mai arătăm că, deși nu­mărul gospodăriilor colective care au trecut la organizarea muncii în ca­drul echipelor după principiul acor­dului individual sau pe grupe mici a crescut, de la 49 in 1958, la 120 în acest an, și în acest domeniu s-a fă­cut puțin. Spunem aceasta pentru că în cele mai multe gospodării co- f continuare în pag. a III-a) La începutul acestui an, la gos­podăria colectivă „Răsăritul" din Ceamurlia de Jos, raionul Istria, a apărut o nouă ramură de produc­ție, aceea a iepurilor de casă. Și cum creșterea acestora este o înde­letnicire care cere multă gingășie, tineretul din gospodărie, mai pre­cis utemiștii, s-au angajat să se ocupe de ferma iepurilor de casă La început, au fost numai cîteva fa­milii din rasele „Uriaș-Belgian"­ și „Chimchila". U­­temistul Nicula P. Gheorghe, locțiitor al secretarului or­ganizației de bază U.T.M. din gospo­dărie, care a pri­mit sarcina să răs­pundă de ferma iepurilor de casă, le-a acordat pri­melor familii o îngrijire deosebit de atentă. Ca ur­mare, în prezent, gospodăria colecti­vă din Ceamurlia de Jos are 206 ie­puri de casă de toată frumusețea. Tinerii colectiviști s-au angajat ca in anul viitor să a­­jungă la 1.500 ie­puri de casă, care vor aduce gospodăriei însemnate ve­nituri bănești. Inginerul zootehnist Luiz Pompiliu se ocupă permanent de iepurii de casă, îndrumindu-l pe tânărul Nicula Gheorghe, așa cum se vede și în prima fotografie. In cea de-a doua fotografie, iepurașii au fost surprinși in momentul cînd se adăpau cu­ apă proaspătă. Foto: GH. CIOROBEA Pentru consolidarea economico-organizatorică a G. A. €. La ferma iepurilor de casă

Next