Dobrogea Nouă, iulie 1959 (Anul 12, nr. 3394-3420)
1959-07-01 / nr. 3394
Ä' ANUL XII Nr. 3394 j biblioteca f ; CENTRALĂ UNIVERSITARĂ j PROLETĂR PtiN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! Organ al Comitetului legionar P. M. I. Constanța și a Sfatului Popular legionar MIERCURI 1 IULIE 1959 4 pagini 20 bani Prin muncă însuflețită — * SPRE RECOLTE BOGATE ! Candidatul de partid Boțoagă Constantin, tractorist în brigada a X-a a G. A. S.-ului Dorobanțu, dorește terminarea celei de a ll-a prașile mecanice pentru realizarea angajamentului luat de a da o producție cît mai mare la hectar. IN FOTO: Tractoristul Boțoagă Constantin în timpul lucrului. Au terminat recoltatul orzului de toamnă Pregătirea din vremea campaniei agricole de vară a dat posibilitate colectiviștilor din satul Gălbiori, raionul Hîrșova, să înceapă din timp recoltatul orzului de toamnă. Ei au reușit ca numai în două zile să termine recoltatul a 50 hectare cu orz, obținînd o producție medie de 1.500 kg la hectar. Harnicii colectiviști, conduși de brigadierul Coman Constantin, candidat de partid, așteaptă acum începerea recoltării griului, care promite, a da o producție de peste 1.500 kg la hectar, adică mai mult decit s-a obținut anul trecut. I. TÎRNOVEANU, coresp. —:------- , -xxxsx:=■• ---a-:----------- Se continuă însilozatul furajeror De cîtăva vreme, muncitorii din gospodăriile agricole de stat și membrii gospodăriilor, colective din regiunea noastră au început recoltatul și însilozatul plantelor furajere. Convinși din experiența de pînă acum că, dezvoltarea sectorului zootehnic poate fi asigurată acordînd o atenție mare plantelor furajere, ei continuă cu seriozitate în silozatul furajelor. La gospodăria agricolă colectivă din Șocariciu, raionul Fetești, s-a recoltat de pe suprafața de 20 ha cultivată cu diferite plante furajere, o cantitate de 05 tone de furaj, care, a fost în întregime, însilozată. Imediat după recoltare, membrii gospodăriei colective din Șocariciu au trecut la aratul și reînsămînțarea suprafeței amintite cu porumb furajer. De altfel, numai în raza S.M.T.-ului Jegalia, s-au reînsămînțat cu porumb 61 ha, de pe care s-au recoltat ori s-au pășunat plantele Această acțiune furajere continuă în toată regiunea. XV,V,* **VI V? XV5 V? I.VI *XV? * Paralel intens cu prășitul se execută recoltatul culturilor . In aceste zile, paralel cu întreținerea culturilor și celelalte lucrări din campanie, colectiviștii și mecanizatorii lucrează intens la recoltatul rapiței și orzului de toamnă ajunse la maturitate. Dăm mai jos £ 5 cîteva aspecte de la lucrările actuale ce se desfășoară pe ogoarele și regiunii noastre. i La Corbu de Sus Brigada de tractoare a S.M.T.ului Sibioara, raionul Medgidia, care deservește gospodăria colectivă din Corbu de Sus, lucrează intens la recoltatul orzului de toamnă. Astfel, din cele 117 ha cite sînt de recoltat, s-au realizat pînă în ziua de 27 iunie, cu cele 2 secerători-legători, 26 ha. Paralel cu aceasta, în gospodărie se continuă lucrările de întreținere a culturilor. Pînă la data de mai sus, s-a executat prașila a Il-a pe 160 ha cu floarea-soarelui, 41 ha cu sfecla de zahăr, 40 ha cu fasole și peste 400 ha cu porumb. La lucrările de întreținere a culturilor s-au evidențiat pe gospodărie brigăzile l-a și a ll-a, condusa de ff. Alexandru Trașcă și respectiv Paraschiv Ion, iar dintre colectiviști, V, cele mai frumoase rezultate le-au obținut Marin Coimen, Sandu Tache, ^5 Muntsanu Aurica si altii. La Nicolae Bălcescu Colectiviștii din comuna Nicolae Bălcescu, raionul Medgidia, au început de cîteva zile recoltatul orzului de toamnă. Din cele 134 ha, au recoltat pînâ în ziua de 28 iunie, cu 6 secerători-!egători și 2 combine, 60 ha. Din suprafața recoltată cu combinele (10 ha), s-a realizat o producție medie de 1.800 kg la hectar. Combineli Ignat Gheorghe și Safta I. Ion, din partea S.M.T.-ului Dorobanțu, depun un interes deosebit la lucrările de recoltat. Cît privește lucrările de întreținere a culturilor, colectiviștii din Nicolae Bălcescu au terminat prașila a II-a la 240 ha cu floareasoarelui, 30 ha cu sfeclă de zahăr și la mai mult de 100 ha cu porumb. Succese deosebite la aceste lucrări au obținut colectiviștii Grigore Moraru, Alis Osman, Pedestru Paulina, Condei Victoria, H. Ecaterina și alții. La Cumpăna Colectiviștii din Cumpăna, raionul Negru Vodă, preocupați de terminarea în cel mai scurt timp a recoltatului pâioaselor, au terminat până în prezent toate pregătirila în acest sens. De asemenea, la lucrările de întreținere a culturilor, ei au terminat prașila a II-a la întreaga suprafață cu porumb (1.220 ha) și cu floarea-soarelui (340 ha). La sfecla de zahăr (30 ha) și la alte culturi, au executat cite 3 prașile. Din două gospodării Dintr-o scrisoare primită de la corespondentul voluntar VASILE VĂCARU aflăm că, de cîteva zile, colectiviștii din Eșichioi, raionul Adamclisi, au început recoltatul orzului de toamnă. Numai într-o singură zi, ei au recoltat cu cele 6 secerători ale gospodăriei o suprafață de 30 ha. Tot în această gospodărie, s-au amenajat pînă acum două arii, pentru treierat, ce au fost dotate cu toate materialele și sculele necesare. De asemenea, au fost trimiși pentru instructaj delegații de batoză. La gospodăria agricolă colectivă din comuna Valea Mucurilor, raionul Tulcea, ne comunică corespondența BANESCU TATIANA, se lucrează intens la recoltatul mazării. Colectiviștii au răspuns în număr mare, reușind ca intr-un timp scurt să treiere o cantitate de 39.000 kg, pe care, în baza contractului încheiat, au și predat-o statului. £ ar .5 X 1 Planul semestrial a fost depășit îndrumați in permanență de organizația de partid și primind an, sprijin efectiv din partea U.R.C.M.. Cooperatorii meșteșugari de la „înainte" Constanța au reușit să-și depășească sarcinile de plan pe primul semestru al acestui an cu 8,8 la sută. La obținerea acestui succes, un sprijin efectiv l-a adus secția de legătorie a cooperativei, care a obținut cele mai frumoase realizări. In întrecerea socialistă ce s-a desfășurat pentru realizarea planului semestrial men, comuniști ca înainte de terManele Manale, fruzca Ion și alții au fost mereu in fruntea luptei pentru o producție sporită. Exemplul lor a fost urmat și de alți cooperatori J herniei și pricepuți, ca Panăsile, Mirca Ion, Găinușă Ion Va ) și j alții, care, pengă faptul că și-au depășit in permanență sarcinile de plan, au luptat continuu pentru îmbunătățirea calității produse lor. ’ ’ i XXXXSSXSXXXI Realizările unui colectiv de oameni harnici și pricepuți încă de la începutul acestui an, organizația de partid a îndrumat colectivul de conducere al Depoului C.F.R. Fetești, cît și comitetul de întreprindere, în scopul antrenării active a tuturor muncitorilor în producție. Planul de producție a fost lună de lună defalcat pe secții și om, astfel ca fiecare muncitor să-și cunoască sarcinile de plan ce se avea de realizat. De asemenea, prin cosfătuirile de producție, s-a reușit ca 548 de muncitori să fie antrenați în întrecerea socialistă. Dintre aceștia, 210 sunt membri și candidați de partid, iar 172 au fost declarați fruntași în întrecerea socialistă. Ca rezultat al măsurilor luate pentru o producție sporită, planul pe unitate, de la 1 ianuarie și pînă în prezent, a fost depășit cu 3,38 la sută La km călători și km marfă, sarcinile au fost realizate în proporție de 101,2 la sută și respectiv cu 104,84 la sută, la sute tone brute km planul a fost depășit cu 1,32 la sută iar la întreținerea și reparațiile locomotivelor a fost realizat în procent de 106 la sută, numărul reparațiilor între spălări, față de aceeași perioadă a anului trecut, scăzînd cu 25 la sută. In primele si luni ale anului curent, s-au remorcat 320 de trenuri cu supratonaj, reprezentînd 41.000 tone brute km remorcate în plus peste plan. Și parcursul mediu pe zi al unei locomotive a fost depășit cu 1,8 la sută față de plan, consumul specific de combustibil convențional fiind redus cu 3,7 la sută. Productivitatea muncii pe unitate a crescut cu 2,10 la sută față de cea planificată, iar prețul de cost a fost redus cu 3,68 la sută. Defectările de locomotive au scăzut cu 32 la sută, față de perioada anului trecut. Aceste realizări au fost posibile și datorită faptului că mecanicii și fochiștii au fost antrenați în mișcarea cincisutistă, fiind organizate în acest scop 45 de brigăzi de locomotive, cuprinzînd 260 de tovarăși. Dar, în cursul semestrului acesta s-au realizat și importante economii: 3.104 tone de combustibil, ceea ce reprezintă, valoric, 683.000 lei, față de 490.000 lei cît a fost angajamentul luat la începutul anului. Fruntași în întrecerea socialistă s-au situat componenții echipei de pe locomotiva unde lucrează mecanicul Roșca Nicolae cu fochistul Borșaru Dumitru, care au realizat economii pe acest semestru de 110 tone de combustibil convențional. Realizări frumoase au obținut și mecanicii de locomotivă Dragnea Constantin, Stănescu Tudor și Druncea Niță, membri de partid. E necesar a fi scos în evidență și faptul că la reparațiile locomotivelor s-au realizat economii de materiale în valoare de 48.000 lei, față de 40.000 lei cît a fost angajamentul luat la începutul anului. In această privință, s-a situat fruntașă echipa a II-a complexă, care a depășit planul cu 7 la sută și a realizat economii de materiale în valoare de 6.400 lei. La întreținerea și reparația mașinilor, uneltelor și utilajelor, s-au realizat economii de materiale în valoare de 23.000 lei. La obținerea acestor economii, au contribuit în mod special comunistul Gramaticescu Ion, Ghiță Ion și alții. Muncitorii Depoului C.F.R. Fetești vor lupta și pe mai departe pentru îndeplinirea planului de producție și realizarea de economii, în scopul obținerii drapelului de unitate fruntașă ,pe Regionala I-a C.F.R. București și șîntîmpinării zilei de 23 August cu noile succese. BANCIU CONSTANTIN, activist de partid — Fetești. (Material primit in cadrul concursului organizat de ziarul nostru). Succesele mecanizatorlor de la S.M.T. Hîrșova DUPĂ MUNCĂ ȘI RĂSPLATĂ Mecanitorii S. M. T.ului Hîrșova au realizat în campania agricolă de primăvară 14.941 ha arătură normală, adică cu 5.242 de a.n. mai mult de a prevedea plenul. Ca urmare, stațiunea a ocupat locul al doilea în clasamentul general pe regiune și primul în cadrul raionului. Acest succes nu a venit de la sine. Pentru obținerea lui, s-a dus o muncă continuă, începînd de la conducere și pînâ la ultimul om din sațiune. In timpul declanșării campaniei agricole de primăvară, conducerea stațiunii, în strinsă colaborare cu organizația de partid și comitelui de întreprindere, a organizat întrecerea socialistă intre brigăzi și între oameni. La ieșirea pe teren, fiecare brigadă avea asupra sa planul de lucru repartizat pe brigadă și pe fiecare tractor în parte. Cînd munca a început, și rezultatele au început să se arate. Fruntașă pe stațiune s-a situat brigada a Il-a, condusă de mecanizatorul Hender Virgil, care a realizat o depășire a planului de 87 la sută. Pe locurile II și III s-au (Continuare in pag. a IlI-a) Cu planul îndeplinit Colectivul de muncă al secției de Ilatura de la „întrecerea socialistă" din Constanța a raportat pe data de 23 iunie îndeplinirea planului de producție pe această lună. De la această dată, lucrătorii acestei secții lucrează în contul lunii viitoare. Printre cei ce s-au evidențiat în lupta de îndeplinire planului de producție, se află lucrătoari harnici ca Stanciu Maria, Stoianovici Ton, Tărcatu Florica și alții. Organizarea muncii — problemă care merită atenția principală De la organizare pleacă totul. Nimic nu se poate obține, nici o întreprindere, fie ea industrială sau agricolă, mai mică sau mai mare, nu poate exista fără o organizare judicioasă a muncii, fără planificarea și evidența muncii. Cheia succesului Organizarea muneii este factorul principali, menit să creeze un avînt în consolidarea economică a gospodăriilor colective, condiția principală a ridicării tuturor gospodăriilor colective la nivelul fruntașilor. Să luăm în acest sens un exemplu. Gospodăria colectivă din comuna Sibioara, raionul Medgidia, a bătut mulți ani pasul pe loc, situîndu-se printre ultimele din raion în ce privește producția agricolă la hectar. La începutul anului 1958, consiliul de conducere a dat însă, o deosebită atenție îmbunătățirii organizării muncii. Astfel, au fost reorganizate brigăzile de cîmp și echipele, iar la culturile prășitoare s-a aplicat acordul individual. Șeful echipei a repartizat solele de porumb pe oameni, care le-au lucrat pînă la recoltare, ținindu-se evidența producției realizate de fiecare. In primăvară, adunarea generală a colectiviștilor hotărîse ca din producția realizată peste pian, 30 la sută să fie acordată colectivistului respectiv. Acest lucru a făcut ca la îngrijirea culturilor de porumb să existe o permanentă întrecere între colectiviști. Ca urmare, gospodăria colectivă a realizat, în medie, aproape 2.000 kg porumb la ha, într-un an cu condiții mai puțin favorabile, situîndu-se din acest punct de verede printre primele pe raion. Colectiviștii au fost stimulați și ei în raport cu producția realizată. De pildă, în afară de produsele ce i se cuveneau pentru zile de muncă efectuate pe soia de porumb (la prășit, recoltat, tăiat coceni etc.), Ene Gheorghe a primit și 1.338 kg porumb, care reprezentau 30 la sută din producția realizată peste plan, iar Petre Grămadă - 1.212 kg porumb. Asemenea exemple de organizare a muncii pe baze superioare sunt destul de numeroase în regiunea noastră. Gospodăriile colective din Platonești, Cegani, „23 August“ și Corbu de Jos au obținut anul trecut producții medii de porumb cuprinse intre 2.400 și 2.800 kg, datorită, în primul rând, bunei organizări a muncii, care le-a ajutat să execute toate lucrările la timp și de calitate, să organizeze mai bine întrecerea socialistă pentru obținerea unor producții bogate și să stimuleze colectiviștii fruntași. Același lucru se poate spune și despre gospodăriile colective din Tătaru, Ogoarele, Facila și altele, care, muncind organizat, au obținut producții de floarea-soarelui nemaiîntâlnite pînă acum (exemplu: Faclla, 2.458 kg la ha). Răspunzînd pînă la recoltare de parcelele de sfeclă de zahăr și lucrîndu-le cu multă tragere de inimă, colectiviștii din Mircea Vodă au realizat anul trecut 40.500 kg la ha. Tot despre organizarea muncii trebuie să vorbim și atunci cînd arătăm succesele obținute de colectiviștii din Viile Noi, Topraisar, Straja, Comana și altele în ce privește creșterea productivității pe cap de animal. Astfel, la gospodăria colectivă din Viile Noi se ține o evidență strictă: a producției pe cap de animal, oamenii din sectorul zootehnic sunt de ani de zile aceiași și lucrează pe bază de norme bine stabilite. Ca urmare, ei au realizat anul trecut 2.727 lapte pe cap de vacă furajată și 47 I lapte pe cap de oaie. Iată de ce suntem îndreptățiți să afirmăm că organizarea muncii este cheia succeselor în gospodăria colectivă, este factorul principal care contribuie la întărirea economică a acestora. Realizări și lipsuri Succesele obținute în urma bunei organizări a muncii nu puteau rămîne fără rezultate concrete. Permanentizarea brigăzilor de producție și a echipelor, stabilitatea acestora mai mulți ani în șir pe aceleași parcele sunt probleme care preocupă pe tot mai multe consilii de conducere ale G.A.C.urilor. Colectiviștii din cele mai multe gospodării s-au convins că buna organizare a muncii în brigăzi și echipe contribuie la creșterea producției și productivității muncii în toate sectoarele, iar acest lucru nu înseamnă altceva decit creșterea avutului obștesc al gospodăriilor colective și îmbunătățirea neîncetată a nivelului de trai al colectiviștilor. De aceea, anul trecut, pe lîngă brigăzile specializate de cîmp, legumicole, pomiviticole — ori cele mixte pentru cultivarea plantelor de cîmp, a viilor și pomilor, în gospodăriile colective din Crucea și Făcăieni au funcționat, experimental, brigăzi complexe mari. Acestea, reducînd numărul brigadierilor și deci economisind zilemuncă neproductive, au îmbinat mai bine ramura vegetală cu cea animală, au folosit pămîntul, mașinile și uneltele agricole mai cu randament, asigurînd dezvoltarea în ansamblu a economiei gospodăriilor colective. Ca urmare a acestui sistem de organizare, la gospodăria colectivă din Făcăieni, brigada a lll-a a realizat 2.150 kg de grîna ha de pe 140 ha, echipa a Vl-a din brigada a ll-a, 3.200 kg porumb la ha, iar brigada a lb-a, in medie, 1560 kg floarea-soarelui la ha. Îngrijitorul Gheorghe Simerica, care a avut in primire 464 oi, a realizat o medie de 3,2 kg lună pe cap de oaie. Aceste succese nu puteau rămîne fără rezultate. In acest ani, numeroase gospodării colective au trecut la organizarea muncii după sistemul brigăzilor complexe. Trebuie să spunem, însă, că, datorită nestudierii temeinice a acestui sistem de organizare, în multe locuri, s-a procedat greșit la alcătuirea brigăzilor, în altele, s-a făcut un compromis între brigada specializată sau mixtă și cea complexă, ceea ce nu este just. De pildă, iar gospodăriile colective din Mircea Vodă, „23 August“, Negrești, Albești și altele, în cadrul brigăzilor complexe, lucrează 60-80 de oameni, adică aproape tot atîția cîți lucrau în brigada specializată, ceea ce duce la scoaterea din producție a unui număr prea mare de brigadieri și deci la risipă de zile-muncă. In alte gospodării colective, s-a trecut în cealaltă extremă, organizîndu-se brigăzi de 200-350 de membri și echipe de 40-70, așa cum s-a procedat la Jegălia, Șocariciu, Cocargeaua, Sarinasuf, Murighiol, Cumpăna și în multe altele. Chiar gospodăria colectivă din Făcăieni poate fi criticată pentru faptul că, organizînd brigăzi prea mari, a mărit numărul echipelor, ai căror șefi au fost scoși din producție și deci au consumat un mare număr de zilemuncă neproductive. In asemenea brigăzi prea mari, brigadierul nu reușește să efectueze un control calificat și permanent asupra cantității și calității muncii efectuate de colectiviști, iar șefii de echipă se achită cu greutate de sarcinile ce le au. Trebuie să mai arătăm că, deși numărul gospodăriilor colective care au trecut la organizarea muncii în cadrul echipelor după principiul acordului individual sau pe grupe mici a crescut, de la 49 in 1958, la 120 în acest an, și în acest domeniu s-a făcut puțin. Spunem aceasta pentru că în cele mai multe gospodării co- f continuare în pag. a III-a) La începutul acestui an, la gospodăria colectivă „Răsăritul" din Ceamurlia de Jos, raionul Istria, a apărut o nouă ramură de producție, aceea a iepurilor de casă. Și cum creșterea acestora este o îndeletnicire care cere multă gingășie, tineretul din gospodărie, mai precis utemiștii, s-au angajat să se ocupe de ferma iepurilor de casă La început, au fost numai cîteva familii din rasele „Uriaș-Belgian" și „Chimchila". Utemistul Nicula P. Gheorghe, locțiitor al secretarului organizației de bază U.T.M. din gospodărie, care a primit sarcina să răspundă de ferma iepurilor de casă, le-a acordat primelor familii o îngrijire deosebit de atentă. Ca urmare, în prezent, gospodăria colectivă din Ceamurlia de Jos are 206 iepuri de casă de toată frumusețea. Tinerii colectiviști s-au angajat ca in anul viitor să ajungă la 1.500 iepuri de casă, care vor aduce gospodăriei însemnate venituri bănești. Inginerul zootehnist Luiz Pompiliu se ocupă permanent de iepurii de casă, îndrumindu-l pe tânărul Nicula Gheorghe, așa cum se vede și în prima fotografie. In cea de-a doua fotografie, iepurașii au fost surprinși in momentul cînd se adăpau cu apă proaspătă. Foto: GH. CIOROBEA Pentru consolidarea economico-organizatorică a G. A. €. La ferma iepurilor de casă