Dobrogea Nouă, august 1959 (Anul 12, nr. 3421-3445)

1959-08-01 / nr. 3421

/­ NOI ANGAJAMENTE Recenta Hotărîre a ședinței plena fc.c., privind ridicarea continuă a n­ fost primită cu vie satisfacție de m Întreprinderea nr. 4 T.R.C.L. Fetești, unde întreprinderii și resursele inter să dea o economie în valoare de 115 putui anului. De asemenea, construe folosință, înainte de termen, cu 30-le­a C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie velului de trai al oamenilor muncii, m­uncitorii, inginerii și tehnicienii de la Analizînd posibilitățile ce se au șanti­­ne ce pot fi folosite, ei s-au angajat 000 lei peste cifra planificată la înce­­torii de aici s-au angajat să dea în 45 zile, lucrările de pe 13 șantiere. BANGUI CONSTANTIN, coresp. SUCCESE DE SEAMĂ Antrenați în întrecerea socialistă, prin care cinstesc ziua de 23 August, harnicii constructori ai I.C.H.-ului mînuiesc în aceste zile misiunile pe zidurile celei de-a treia magazii din beton armat, construită în ultimul timp în portul nostru. Peste cîteva zile, cînd ultimele lucrări de finisa­re vor fi și ele terminate, portul Con­stanța își va mări capacitatea de de­pozitare a mărfurilor cu încă 6.000 mp. Terminarea cu două luni înainte de termen a construcției mai a­­cestei magazii constituie o nouă vic­torie din șirul celor multe, obținută de cei ce muncesc în cadrul acestei întreprinderi. Dar, această realizare nu­ este singura pe care au­ obținut-o harnicii constructori în­ ultimul timp. Expresie a grijii partidului și nului pentru asigurarea unor guver­non­­­­diții sociale cit mai optime pentru oamenii muncii, pe frumoasa alee ce duce la stadionul „8 Mai“ din port, zilele acestea va fi dat în fo­losință muncitorilor portuari un nou­ și modern cămin muncitoresc, cu o capacitate de 200 de paturi construit Muncă rodnică Secția de tineret a fabricii de oxi­gen de la I.M.U. Medgidia desfășoară o rodnică activitate in întrecerea so­cialistă. Astfel, colectivul de tineri din această secție a reușit ca pe primul semestru al anului să dea peste plan 2.500 metri cubi de oxigen. La obți­nerea acestor frumoase realizări s-au evidențiat tinerii Pricop Petre, Cătrina Gheorghe și Neacșu Vasile, care in fiecare lună au reușit să obțină stea­gul de fruntaș în producție, de ei și utilat cu cele mai moderne instalații. Planificat să fie terminat la sfîrșitul lunii septembrie, noul că­min muncitoresc va fi dat în folosin­ță zilele acestea, constituind o nouă victorie a constructorilor de la I.C.H. închinată zilei de 23 August. De aceeași hărnicie au dat dovadă constructorii și pe litoralul maritim, unde au fost executate lucrări în timp record, cum sunt, de pildă, digurile transversale din stațiunile Vasile Roaită și Eforie, precum și debarca­derul de la Mamaia. Ilustrate în cifre, realizările nute de constructorii I.C.H.-ului obți ies mai bine în evidență. Spre exemplu, la activitatea de bază, construcții­­montaj, prețul de cost pe mp, in cursul trimestrului II a.c., a scăzut cu 6,40 la sută, față de 5,3 la sută,­­cît a fost în planul de stat. Tot în această perioadă, au fost obținute importante economii de prin reducerea consumurilor materiale specifi­ce la materialele pietroase și ciment. Astfel, costul materialelor de con­strucție a fost redus cu 7 la sută, iar prețul manoperei a scăzut în ultime­le luni cu 11 la sută. Succesele obținute de constructorii de la I.C.H., sub îndrumarea perma­nentă a organizațiilor de partid de pe șantiere, și cu sprijinul efectiv al comitetului de întreprindere, consti­­tuie un prilej de legitimă mîndrie. Numele fruntașilor în producție, ca ale șoferilor Suruianu Păun și F­o­­rea Nicolae, mecanicul de întreține­re Moț Dumitru, lucrătorul C. F. Plugaru Dumitru, dulgherul Gheorghe și zidarul Pîrvulescu Bratu Ion, sînt demne de toată lauda. A. ALEXANDRU, coresr. Un bun exemplu în muncă Comunistul Ion Munteanu, strun­­­gar la Atelierele „23 August" din portul Constanța, sta aplecat peste strungul său, urmărind spânul răsu­­cindu-se ca un arc. Deodată, cineva il bătu pe umăr, schimbă cîteva vor­be cu bătrinul Munteanu, apoi ii în­tinse o vedere. Bătrinul se uită in grabă la semnătura celui pe care o expedia, apoi o introduse atent in buzunar. Am înțeles îndată: un a­­devărat muncitor nu uită că în orele de producție nu e timp de pierdut, că se află în întrecere, că in ultimă instanță piesa aceea este așteptată undeva de alți oameni, de producție. Mai târziu, am aflat că primise o scrisoare de la un fost ucenic de al său, N. Zaharia, muncitor strungar și oi, care se află la o stațiune de odih­nă. Numai aceste două fapte, luate izolat, și grăiesc cu prisosință despre noile realități ale zilelor noastre. Am mai aflat, de asemenea, că in în­trecerea socialistă, organizată in cinstea zilei de 23 August, muncito­rul Ion Munteanu, membru de par­tid, a obținut succese de seamă. Pe lingă că nu a dat niciodată lucru de slabă calitate, el și-a depășit zilnic planul de producție cu cite 8-15 pro­cente. In luna iulie, strungarul Ion Munteanu a depășit planul de producție cu aproximativ 12 la sută Prin munca sa, el este un bun exem­plu de urmat. In­­ fotografia de sus, strungarul Ion Munteanu ia locul de muncă. Oameni ai muncii din agricultură ! Măriți producția agricolă! Toate forțele pentru strîngerea la timp și fără pierderi a re­coltei! Efectuați arăturile de vară și pre­gătiți temeinic campania însămînțărilor de toamnă, pentru a obține anul viitor o re­coltă bogată! (Din chemările C.C. al P.M.R. cu prilejul celei de-a XV-a aniversări a eliberării patriei de sub jugul fascist) O brigadă de tineret fruntașă Ziua de 23 August, cea de-a XV-a aniversare a eliberării patriei noastre, este întimpinată cu rezultate deosebite in muncă și de colectivul de muncitori, tehnicieni și ingineri de la I.A.M.C. Printre fruntașii întrece­rii socialiste de la această întreprinde­re de interes local din Constanța se numără și brigada de tineret con­dusă de Luca Vasile. Tinerii lăcătuși își depășesc zilnic planul cu 6—8 la sută. In fotografie, membrii brigă­zii de tineret de la l.A.M.C. ÎH SILOZATUL FURAJELOR - o sarcină importantă Dezvoltarea sectorului zootehnic în gospodăriile agricole de stat și gos­podăriile colective din regiunea noas­tră și obținerea de producții sporite pe cap de animal, conform prevede­rilor planului de perspectivă, sînt în strînsă legătură cu asigurarea unei puternice baze furajere. Sarcinile tra­sate­­ de partid și guvern, de a se pro­duce la 100 ha teren agricol 7.500- 8.000 kg de carne,­­9.750 litri de lapte, 190 kg de­ lună și 5.000-6.000 ouă, pot fi îndeplinite numai printr-o hrănire rațională a animalelor­­ cu furaje con­sistente și de bună calitate, pentru a putea obține o producție constantă în tot timpul anului. In­ timpul verii, cînd animalele sînt hrănite din abundență cu furaje su­culente, masă­ verde, obținerea pro­ducțiilor planificate nu mai este o problemă pentru crescătorii de ani­male. Dar, cum pentru realizarea sar­cinilor anuale de plan se cere o con­stantă în a produce, se ivește nece­sitatea de a asigura animalelor și pe timpul iernii, cînd sunt ținute la sta­­bulație, un regim alimentar cit mai apropiat de cel de vară. Acest regim alimentar se poate asigura prin con­servarea furajelor s­ub formă în si­no­za­­­tă, păstrîndu-le a­stfel multe din cali­tățile nutritive. Cu nutrețul murat, se pot înlocui cu succes furajele verzi, asigurindu-se animalelor o mare parte din necesarul de hidrați de carbon, albumine, vitamine și săruri minerale. Folosind furajele însilozate la hră­­niirea animalelor în timpul iernii, atît în gospodăriile de stat, cit și în cele colective, în ultimii ani, au fost ob­ținute însemnate sporuri de producție, au crescut prolificitatea și productivi­tatea animalelor cu mult față de tre­cut, cînd hrana de bază o constituiau furajele uscate. Convinși de impor­tanța hrănită animalelor cu furaje în­­silozate, colectiviștii, ajutați cu mij­loace mecanizate de S.M.T.-ui­i și lu­crătorii din G.A.S., au sporit consi­derabil suprafețele cultivate cu plante pentru însilozare. Numai în anul 1958, au fost însilozate pe întreaga regi­une 33.129 vagoane de siloz, care a constituit furajul de bază folosit în rațiile alimentare ale animalelor. Pen­tru anul acesta, cînd efectivele de animale au crescut și o dată cu a­ceasta vor trebui să crească și pro­ducțiile ce trebuie obținute,­ se im­­­pune a spori cantitatea de furaje in­­silozate. Obișnuit, se însilozează porumbul, ca fiind planta ce asigură o mare cantitate de masă­ verde, iar prin fap­tul că este bogată in zahăr, se insi­­lozează foarte ușor și dă un siloz de calitate. In amestec însă cu po­rumbul, se însilozează bine și plan­tele leguminoase, lucerna, măzărichea, mazărea și altele, care, însilozate se­parat, nu ar da un siloz bun pentru hrana animalelor. In ultimii ani și chiar în vara a­­ceasta, unele gospodării colective din raioanele Tulcea și Istria au însilo­­zat mari cantități de stuf, fie singur, fie în combinație cu lucernă sau vreji de mazăre, și au obținut un furaj de calitate, care este mîncat bi­ne de animale. Calitatea silozului obținut nu depinde numai de felul și com­ponența furajelor însilozate, ci în cea mai mare măsură depinde de felul în care s-a făcut însilozarea. Este cunoscut faptul că porumbul destinat pentru însilozare se recol­tează cînd știuleții au bobul în lapte, pentru că atunci are și o mare masă vegetativă, iar substanțele nutritive sunt acumulate în cea mai mare parte. Dar, însilozatul porumbului nu începe cu recoltatul porumbului, ci cu o altă lucrare pregătitoare, și anume : cu­rățatul și aranjatul spațiilor de de­pozitare a gropilor de însilozare A­­cestea trebuie pregătite din timp, ta­luzate și dezinfectate, pentru a înlă­tura cauzele ce ar putea duce la alterarea silozului. Porumbul recoltat pentru siloz fie că se toacă pe loc și se transportă tocat la groapă, fie că se transportă întreg pentru a se toca la groapă, este bine a se toca cu­ mai mărunt (nu mai mare de 3 cm). Mărunțirea plantelor verzi are mai multe scopuri. (Continuare in pag. a lll­a) Pe scurt de la corespondenții voluntari . Dorind să răspun­dă prin fapte noii ho­­tărâri a partidului pri­vind ridicarea nivelului de trai al poporului muncitor, colectiviștii din Dobromir Deal, ra­ionul Adamclisi, au ho­­tărât să predea la baza de recepție în cel mai scurt timp toate obliga­țiile ce le­an­i (contrac­te, munci S.M.T., uium batoze). Ca urmare, nu­mai intr-o singură zi, s-au transportat la ba­za de recepție 2 vagoa­ne cu produse. S-au evi­dențiat in muncă colecti­viștii Mia Petre, Băcioiu Ștefan, Vlăsceanu Ion, Cornățeanu Gheorghe,­­Măgulete Dumitru, San­da Savu și Despina Gheorghe. (.4. HARALAMBIE). • Stnt mulți ani de clnd brigada de tractoa­ re condusă de Ion Vlă­­dulescu de la S.M.T. ,23 August" este fruntașă pe S.M.T. Cu contribuția tractoriștilor Stelu Ion, Duță Gh., Negreanu Florea și alții, brigada a economisit in cinstea zilei de 23 August 5.400 lei la­­ piese de schimb și 2.200 lei la carbu­ranți. (GAFAR TEO­­FIC). • De curind, colecti­viștii din satul Tufani, raionul Adamclisi, au primit un avans in bani pentru zilele-muncă e­­fectuate in gospodăria colectivă. Cei mai har­nici au fost Relu Con­stantin, Sima D. Ilie, Nedelea Constantin și alții. Bineînțeles că ei au primit și cele mai mari sume de bani. (PE­TRE UNGU­REANU ). • Legumicultorii din gospodăria colectivă „Viață nouă" din satul Izvoru Mare, raionul Medgidia, au obținut in acest an succese de sea­mă. . Intreținind bine cul­turile de legume și ob­­ținînd producții bogate, ei au valorificat prin cooperativa de consum 3.000 kg de mazăre pă­stăi, 2.500 kg de fasole păstăi, 4.000 kg de car­tofi și multe alte legu­me. (NUREDIN RESID). Zilele trecute, am urcat scările blocului A III din splendidul com­plex de la Eforie, dat în folosință anul acesta. Am bătut la ușa ca­merei nr. 127. Ne intîmpină un băr­bat înalt, robust, călit în focul luptei partidului. Citim pe fața-i energia concentrată. Vorbește rar, cîntărind vorbă cu vorbă pe balanța inimii, care-i pulsează în ritm tineresc o data cu milioanele de inimi ale constructorilor socialismului. E scrii­torul Nagy István, romancier și nu­velist ardelean, autorul cunoscutelor romane : ,,La cea mai înaltă ten­siune", „Dincolo de barieră", nu­vela „Toate drepturile rezervate" și cheie, în ce s biciuiește trecutul hîd al vre­milor de exploatare și cîntă cu arcușul imaginației fertile bucu­ria celor 15 ani aii oamenilor noi din fabrici, uzine și ogoare. In vorbă intrăm de parcă am fi vechi prieteni. O primă întrebare : - Ce părere aveți despre aspec­tul litoralului romînesc al Mării Ne­gre ? - înainte vreme, deși am fost, în trecere, prin orașul Constanța, nu am avut posibilitatea să fac baie în mare... Orașul Constanța mi-a făcut atunci impresia unui oraș de tip cosmopolit, dezvoltat anarhic, unde exploatarea, cămătăria, spe­cula și contrabanda din port își dădeaiu mina cu decadența din Ca­zinou, baruri și lupanare. In aceste cîteva să­ptă­mîni de odihnă, am că­lătorit de-a lungul întregului litoral. Vă mărturisesc sincer că tot ceea ce am văzut depășește toate aștep­tările. Este ceva uimitor, de neîn­chipuit, ce a reușit să creeze, în această scurtă perioadă, regimul nostru. Eforia îmi pare o „Rivieră socialistă", unde muncitorii, creato­rii de toate naționalitățile de pe meleagurile patriei noastre și din toate­ țările prietene, sunt martorii unei adevărate vieți omenești, de care, înainte vreme, nu au avut po­sibilitatea să se bucure. Toți se simt ca la ei acasă, sunt minori de ce a reușit clasa muncitoare, întreg poporul, să clădească pe aceste foste locuri acaparate de capita­liști și exploatate sistematic, la con­curență.­­ Știm că ați lucrat, cu mulți ani în urmă, în cîteva din porturile țării. Vreți să ne povestiți cite ceva din acele vremi ? - Am fost un timp constructor naval, în special în portul Galați. Noi trudeam în vintrele vaporului ; armatorii, angrosiștii chefuiau lupte, desconsiderînd­u-ne, sfidîn­­­­du-ne cu nerușinare. Țin minte că , odată, după ce am reparat­­ radical I vaporul „Dacia", la care numai o­­ singură cabină valora mai mult de- 1 cu­ seafa pe un an de zile a întregii­­ noastre echipe de constructori, am­­ fost și noi „invitați" să luăm parte­­ la banchetul de inaugurare. Tre­­­­cem­ noi de clasa întîi, de clasa a I ll-a și ne vîră tocmai în casa vapo­­­­rului... Ne aștepta un ceaun cu­­ mîncare de cartofi, în care nu știu / dacă se găseau vreo 2-3 bucăți de­­ carne... Nici scaune, nici farfurii, / nici linguri... Ne-am făcut cite o țe­­­­pușă din ambalajele lăzilor de lemn­­ și a­m înfipt-o în cartofi, ca să ne­­­stîmpărăm foamea. Peste cîteva mi­­­­nute, vine șeful de echipă, chemîn­­d din-ne sus, ca să exprimăm miniștri­­­­lor, generalilor, cuconetului lor de- i plina noastră­­ recunoștință. „Mer­­­­gem, dar cu o singură condiție :­­ să luăm ceaunul acesta cu noi, să-l­­ punem alături de icrele lor negre,­­ de romul lor de Jamaica și să-i­­ invităm pe „domnii" de sus să guste­­ și ei din lăturile pe care ni le-au­­ oferit ca mîncare !" Am fost învi­­­­nuiți de instigație... V-am descris un­­ singur moment pentru ca dumnea­­­­voastră să aveți o oglindă fidelă­­ de mizerie în care ne duceam viața , noi, marinarii, hamalii și docherii. C Dar toate au trecut, ca și cînd nu­­ ar fi fost de rînd lumea , totuși, a­­­­mintirea lor, noi nu o vom uita niciodată. J C - Ce părere aveți despre litera­­­tura dobrogeană ?­­ Mă miră că scriitorii mai vîrst­­i­nici și tinerii scriitori dobrogeni, și­­ chiar ceilalți din alte regiuni, nu­­ cîntă mai mult această mare epopee­­, pe care o trăiește Dobrogea in­dustrială, Dobrogea cu agricultură­­ complet colectivizată. Tinerii con­deieri să dea ei exemple pentru scriitorii consacrați­ cum trebuie scris pentru regiunea lor, unde se petrec atîtea și atîtea fapte mărețe, uluitoare. Și noi, în revistele clujene. (Continuare în pag. a III-a) Scriitorii patriei, în regiunea noastră CHcro minate de vorbă cu Noüi István pe l 1 Ritmul executării arăturilor este încă slab Raioanele Tulcea și Adamclisi au executat arăturile de vară în propor­ție de 23,76 și respectiv 23,55 la su­tă, pînă la 28 iulie a.c., fiind frunta­șe pe regiune. Trebuie arătat însă că și în aceste raioane ritmul arăturilor de vară este nesatisfăcător, datorită mai ales nefolosirii tuturor tractoare­lor la executarea acestei lucrări. In raionul Fetești, care la 28 iulie avea de treierat culturile păioase de pe suprafață de numai 1.369 hectare, tor­a­țele eliberate prin terminarea treiera­tului n-au fost mobilizate în întregi­me și urgent la executarea arăturilor. Din această cauză, arăturile de vară au fost executate pe o suprafață de numai 7.472 hectare, ceea ce înseamnă 20,75 la sută din plan. Cel mai mult rămas în urmă la executarea arături­lor sunt însă raioanele Istria și Ne­gru Vodă. In raionul Negru Vodă, a­­ceastă lucrare s-a executat pe numai 4.353 hectare, adică în proporție de 7,91 la sută. Deși în ultima săptămînă viteza medie zilnică la arături a crescut la 6.081 hectare, față de numai 1.691 hectare cu­ a fost în săptămînă prece­dentă, ea este cu mult sub posibilită­țile de care dispun unitățile agricole din regiunea noastră. Dacă ținem sea­ma de faptul că pînă acum s-a re­alizat abia 17,29“la sută din arături­le planificate și că se lucrează cu viteză medie de 6.081 hectare pe zi,­­ arăturile de vară vor fi terminate în 32—34 zile. Bineînțeles că așa ceva nu este îngăduit. Noi avem posibili­tăți, dispunem de suficiente forțe pen­tru a termina arăturile de vară pînă la 23 August și chiar mai devreme. Trebuie însă ca toate forțele să fi mobilizate, ca nici un tractor să nu,e stea sau să lucreze cu capacitate re­­­dusă. Organizațiile de partid din­ S.M.T.-uri și gospodăriile colective,­ sfaturile populare comunale, organer­e­le raionale de partid și de stat, toți oamenii muncii din agricultură trebuie să considere terminarea arăturilor de vară în cel mai scurt timp o acțiune la fel de importantă ca și cea de strîngere a recoltei. De această lucra­re depinde în mare măsură recolta a­­nului viitor. Trebuie luate măsuri care să asigure nu numai mobilizarea tu­turor tractoarelor, dar și buna lor funcționare, folosirea lor cu întreaga capacitate, astfel ca toate tractoarele să-și îndeplinească și să-și depă­șească zilnic norma. Atelierele mo­bile să sprijine ca și pînă a­­cum brigăzile de tractoare pentru înlăturarea cit mai urgentă a defecți­unilor, iar aprovizionarea brigăzilor cu carburanți, lubrefianți, apă, alimen­­te, piese de schimb să se facă în cele mai bune condiții. Ascuțitul zia­relor de plug să se facă în atelierele gospodăriilor colective și­­n așa tel. Incit fiecare plug să aibă un rînd de fiare bune de schimb. In cel mai scurt timp trebuie să se asigure schim­bul I­ prin folosirea, în timpul zilei, a elevilor-tractoriști de la școlile de 9 luni. Pentru executarea arăturilor de bună calitate și în timpul nopții, să se asigure faruri și să se facă per­manent controlul lucrărilor privind a­­dîncimea la care trebuie făcută arătu­ra, înlăturarea greșurilor, ararea ca­petelor la terminarea parcelei etc. ) LA CULESUL FRUCTELOR Printre celelalte sectoare de producție pe­­ care le-au dezvoltat și întărit membrii gospo­dăriei agricole colective „Al. Matrosov“ din­­­oiile Noi se numără și sectorul pomicol. Valo­­­­rificînd fructele pe piața orașului, ei au obținut de la acest sector venituri însemnate. In fotografie, un grup de colectiviste cule­­gînd caise în livada colectivei. Pînă acum, s-au valorificat pe piața orașului peste 2.000 kg de caise-

Next