Dobrogea Nouă, octombrie 1959 (Anul 12, nr. 3472-3498)

1959-10-01 / nr. 3472

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! Organ al Comitetului Regional P. M. R. Constanța și al Sfatului Popular Regional A­N­U­L XII Nr. 3472 |___________JOI 1 OCTOMBRIE 1959______________| 4 pagini 20 bani Glorioasa aniversare a Republicii Populare Chineze Marele popor al Chinei populare țările lagărului socialist și toți oamenii iubitori de pace sărbătoresc astăzi 10 ani de la proclamarea Republicii Popu­lare Chineze. După Marea Revoluție Socialistă din Octombrie, victoria revoluției chineze și proclamarea Republicii Populare Chi­neze reprezintă cel mai important e­­veniment din istoria mondială. Victoria revoluției din China și apariția Chinei populare nu numai­­ că au schimbat­ în mod radical raportul de forțe dintre socialism și capitalism, pe arena mon­dială, în favoarea socialismului, dar a dat și o puternică lovitură sistemu­lui colonial al imperialismului, dînd un nou avînt mișcării de eliberare na­țională a popoarelor subjugate. Ziua de 1 octombrie 1949 a marcat începutul unei noi ere în istoria mile­nară a Chinei. După o îndelungată și eroică luptă revoluționară sub condu­cerea glorioasă a Partidului Comunist Chinez, poporul Chinei a făcut să tri­umfe cauza dreaptă a eliberării na­ționale și a revoluției socialiste în China. Cu numai 10 ani în urmă, China mai era o țară a mizeriei, foametei și robi­ei pentru sute de mii de oameni, o uriașă piață de jaf și exploatare pen­tru monopolurile capitaliste. In locul vechii Chine slabe, la cheremul pu­terilor străine, s-a făurit un­ stat popu­lar puternic,­care a înfăptuit și înfăptu­iește uriașe transformări revoluționare. Deceniul care a trecut de la pro­clamarea Republicii Populare Chineze a schimbat atît de profund și radical viața Chinei, cum nu au putut să o facă secole întregi în trecut. Aplicînd creator teoria marxist-leni­­nistă în noile condiții istorice, Partidul Comunist Chinez conduce cu succes lupta poporului de peste 600.000.000 pe calea făuririi socialismului. După victoria revoluției populare în China a fost înfăptuită una din cele mai importante reforme din istoria ei : reforma agrară. Aproape 300.000.000 de țărani, printre care milioane de sclavi și iobagi, au primit păm­înt din mâinile puterii populare. Lichidând cla­sa moșierească, schimbând în mod fun­damental raporturile de clasă, întărind alianța dintre clasa muncitoare țărănime, reforma agrară a creat con­si­dițiile pentru dezvoltarea unei agricul­turi înfloritoare, pentru trecerea ulte­rioară la transformarea socialistă a a­­griculturii. Stagnarea și înapoierea agriculturii care dăinuiau în China de secole au fost complet lichidate. In urmă cu 10 ani, la instaurarea Republicii Populare Chineze, vechii stăpîni ai Chinei și pa­tronii lor de peste hotare au prezis că noua Chină nu va putea să-și hrăneas­­------O-----­că uriașa populație în creștere conti­nuă. Dar profeții s-au dovedit minci­noși și de astă dată. Recolta de cerea­le a Chinei a crescut de la 200 kg, calculat pe cap de locuitor în 1949, la 385 kg în anul trecut. Trebuie subliniat i­n aceasta privința ca populația Chi­nei a crescut cu aproximativ 100.000.000. In anul 1958 producția totală de ce­reale a atins 250.000.000 tone depă­șind pe aceea a anului 1941 de 1,3 ori. Construcția de sisteme de irigație a luat o amploare necunoscută. Pe cînd suprafața pământurilor irigate înainte de 1949 era de 15.300.000 ha., numai în 1958 au fost irigate 66.000.000 ha., adică 59 la sută din totalul pămînturi­­lor arabile. Cu același eroism și energie nestă­vilită cu care a luptat timp de mai bi­ne de două decenii și a învins pe fronturile războiului de eliberare, po­porul chinez a pornit bătălia pe uriașul front al reconstrucției pașnice, al fă­uririi­ unei puternice economii natio­nale socialiste. 10 ani reprezintă o perioadă destul de scurtă in istoria unui popor, cu atît mai mult in istoria milenară a Chinei, și totuși, în primul deceniu de existență al Chinei popu­­lare, înfățișarea acestei țări uriașe cu­ un continent s-a schimbat radical. In cadrul vastului plan de construcții ca­pitale au fost construite pînă acum .Continuare în pag­­a lu­-a) Lă 1 octombrie 1949 președintele Măo Tzé-'dún a proclamat crearea Republicii Populare Chineze care cuprinde 600.000.000 chinezi. Aceasta a însemnat un eveniment de însemnătate mondială care simboliza strălu­cita victorie a marii revoluții a poporului chinez devenit dintr-un popor oprimat — un popor stăpin in țara sa. O ZI DE MUNCĂ PATrIOTICĂ Nu de mult, organele orășenești de partid și de stat din Mangalia au or­ganizat o zi de muncă patriotică. Peste 300 de oameni din diferite în­treprinderi și instituții ale orașului au luat parte în această zi la construi­rea șoselei care duce la Topitoria de in, lucrare care este cuprinsă în planul de sistematizare și înfrumuse­țare a orașului. Cei care au luat parte la muncă voluntară în ziua aceea au cărat 630 mc de piatră și 425 mc de nisip. Printre deputații care au contri­buit îndeosebi la mobilizarea oameni­lor muncii la această acțiune se nu­mără Nicola Aurel, Erban Traian, Bulat Ion și alții. ION DELIMAN, coresp. BIß CENTRALA ,M. BT O T T?C A\ UN IVEBSn aRÂ IeSCU“ lAyL Vești din întreprinderi Muncitorii, inginerii și tehnicie­nii din unitățile industriale nu precu­pețesc nici un efort pentru traducerea in fapt a sarcinilor reieșite din documentele plenarei C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie a.c. pe linia înde­plinirii planurilor de producție, creșterii productivității muncii, reducerii prețului de cost și obținerii de cit mai multe economii peste plan. A­­cum, in preajma alegerilor organelor de partid și sindicate, muncitorii și-au intensificat și mai mici eforturile pentru dobindirea de noi și im­portante succese in producție. _____________________ Angajamente sporite Printre numeroșii muncitori fruntași de la Șantierul naval maritim Con­stanța, se află și lucrătorii din bri­gada pe care o conduce comunistul Vladăreanu Ion. Aplicînd în practică cunoștințele căpătate la școala de maiștri și îndemnînd în permanență lucrătorii pentru o producție sporită și de calitate, brigada condusă de maistrul Vlădăreanu Ion a reușit ca în luna septembrie să depășească pla­nul de producție cu 15 la sută, dînd în același timp lucrări de bună cali­tate. La obținerea acestor frumoase re­alizări și-a adus aportul întregul co­lectiv al acestei brigăzi, evidențiin­­du-se în mod deosebit lucrătorii Sub­țirică Dumitru și Stoica Alexandru. In consfătuirea de producție avută re­cent, harnicul colectiv de muncă al brigăzii conduse de Vlădăreanu Ton s-a angajat să mărească procentul de depășire a planului cu 20 la sută și să dea lucrări de bună calitate. F­ ENACHE, coresp. ­ —SXSXLXX* Tot mai multe economii Muncitorii de pe vasul „Partizanul“ din cadrul A.F.D.J. Stilina au dus o luptă susținută pentru îndeplinirea pla­nului de producție și realizarea de cât mai multe economii peste plan. Lucră­torii de pe vasul „Partizanul", care pilotează vasele ce intră și ies­­ din portul Su­lina, au reușit, ca anul a­­cesta, prin folosirea rațională a com­bustibilului și prin reducerea turației la motor, să obțină o economie de 40 tone păcură și­ 560 kg de ulei. Un pre­țios aport l-a adus la obținerea a­­cestor importante economii mecanit­ul Andricenco Vanea, care s-a străduit să folosească motorul cit mai econo­micos. De asemenea, numai în 25 de zile, scafandrii de la A.F.D .I. Su­lina au reușit să scoată din Dunăre piatră de construcții că­zută de la încărcatul și descărcatul sa­­landrelor sau mahoanelor în valoare de 7.825 lei. VASILESCU ȘTEFAN, coresp COLECTIVIȘTII DIN ISACCEA STĂVILESC APELE însuflețiți de hotărîrile par­tidului și guvernului și avînd exemplul numeroșilor colecti­viști din regiunea noastră care participă cu entuziasm pe șan­tierele de hidroameliorații, co­lectiviștii din Isaccea, mobili­zați de Comitetul comunal de partid și Sfatul popular comu­nal, au luat inițiativa constru­irii unui dig. Digul, la rea­lizarea căruia ei își aduc apor­tul muncind sute de ore de muncă voluntară, va stăvili a­­pele și va feri de inundații im­portante suprafețe Deputații Ismail Sucic, agricole- Izet Reșit, Gurencu Constantin și Fadei Vasile au înțeles să răs­pundă chemării Comitetului comunal de partid și Sfatului popular comunal, desfășurînd o largă muncă de mobilizare în rîndurile colectiviștilor din circumscripțiile lor. Pînă acum, pe șantierul construirii digului de la Isaccea, au participat 2.500 de colectiviști. In cele 16.030 ore de muncă voluntară prestate și cu ajutorul a 534 de atelaje, colectiviștii din co­muna Isaccea au săpat și că­rat un volum de peste 8.700 mc de pămînt. Digul a început să prindă contur pe o lungime de peste 1.000 de m. MARAN COMAN, coresp. Din activitatea unui sector zootehnic Sectorul zootehnic al gospodăriei colective „Gheorghe Doja“ din comuna Pecineaga, ra­ionul Negru Vodă, cu­noaște in ultimul timp o frumoasă dezvoltare. Față de anii trecuți, cînd acest sector era aproape inexistent, iar despre realizări aproape că nici nu se putea vorbi, in prezent, gos­podăria posedă, 427 de bovine, din care 106 vaci, 2.658 de oi cu lună fină și semifină, 673 de porci, 3.078 de găini, 377 de g­îște și 97 de iepuri de rasă. Pentru mărirea continuă a nu­mărului de păsări, în gospodărie, se află 6 incubatoare cu o capa­citate de 1.800 de ouă, de a căror bună func­ționare se ocupă colec­tivista Elena S. Colțea­­nu. In vederea creșterii numărului de oi cu lună fină, gospodăria a în­ființat o stațiune de în­­sămînțări artificiale, care își va începe acti­vitatea la 10 octombrie a.c. In problema construc­țiilor, gospodăria a rea­lizat anul acesta, în cea mai mare parte din fonduri proprii și prin munca entuziastă a co­lectiviștilor, un saivan, 4 cotețe de păsări, o magazie, care se adau­gă la cele 23 de con­strucții executate pînă la sfîrșitul anului 1958. E. OPRIȘAN corespondent „Soarele în pahar“ . Din veștile care au ajuns­­ pină l­a , la noi, din vechi, documente ale u­­nor vremuri apuse, ne-a rămas o­­ imagine frumoasă a Sciției Minor. I Hoine nemaipomenite de griu, incit I ostile lui Darius, trecind peste po­­s­tul ale câru­i urme se văd și azi l­ângă Isaccea, au fost nevoite să-si­­ croiască drum cu lancea printre ele,­­ și vii, mai ales vii. Niculițelul de­­ astăzi, situat in apropierea vechiu­­l lui pod, avea poate aceeași faimă­­ în vinuri ca și acum. Ne-o dovedeș­­­­te legenda unei vițe de vie ce cres­­­­te in stare sălbatică și pe care to­­r calinicii o numesc „smot". Se spune­­ că ea a fost adusă aci pe corăbiile­­ grecești care veneau să facă negoț.­­ Niste negustori naufragiați prin a­­­­ceste părți au fost ajutați de local­­i­nici și ei le-au dat in dar cifrea f coarde de viță pe care le-au pus­­­in pămint. Cu bogățiile ei uriașe de f holde și viță de vie, Scitia Minor­­ merita pe deplin sa poarte numele f zeului fericirii, Tetix. De aceea, ho­­­­tărirea tragică a lui Buerebista de - a defrișa viile, stăvilind in bună­­ măsură atracția popoarelor năvăli­­­­toare, i-a întristat pe localnici. Și­­ poate că de atunci, uriașele dealuri­­ ale Dobrogei, cu spinările arse de­­ soare, au rămas goale, cu înfățișarea­­ lor tristă și dezolantă. Pămintul a­­­­cest­a părea sterp, bun doar pentru o pășune în lunile de primăvară, cind­­ soarele n-apuca să ucidă și ultimul ; Hr de iarbă ! Au trecut secole după secole, pî­­­nă cinci, aproape de zilele noastre,­­ un om de știință, cu dragoste de­­ patrie, pe nume V­a­sile Brezeanu. I­­are studiase in Franța, făcând o că­­l­ă­torie în Dobrogea, a observat o­­ asemănare izbitoare intre această regiune și Champagne. La propu­nerea lui, a fost înființată in 1907 o pepinieră pomicolă și viticolă la Murfatlar. Brezeanu a plecat singur și a adus viță de vie din Cham­pagne. A plantat-o, a îngrijit-o și, surpriză, după cițiva ani a obținut un­ ­ vin care nu semăna decit foarte pu­țin cu renumitul vin al Franței. In loc de 14 grade alcool, avea 16, iar procentul de zahăr era cu mult mai mare. Un vin nemaipomenit, cu calități excepționale, acesta era Mar­­fatlarul. Au­ trebuit sa mai treacă citeva decenii pentru ca vechea Scit­ie Mi­nor să-și regăsească cu adevărr condurul de aur — viile. Datorită­­ condițiilor create de regimul nos­­tru­, datorită măsurilor luate de par­­t­­id și guvern, stațiunea a devenit­­ un centru științific de studiere a­­ condițiilor favorabile viței de vie de răspîndire a ei în toată Dobro­­gea. Opt cercetători științifici, opt­­ tehnicieni și șaisprezece laboranți i lucrează pe aceste terenuri si in la­­­boratoare, dezlegind­­ cu migală iar­ • nete minunatului sol al Dobrogei și • al razelor de soare care se găsesc­­ in vinul de Murfatlar.­­ Stațiunea are o plantație experi­­­­mentală cu peste 600 de soiuri ii. viță (cea mai mare plantație de a­­­­cest fel din țara), din care se seler­­­­ționează solurile care se potrivesc­­ cel ma­­ bine condițiilor locale și­­ din țară. Aceasta e menirea ei, si­­ rezultatul final a început să se va­­­­dă de la un timp.­­ Cu cițivă ani in urmă, in 1956­­ gospodăria de stat Murfatlar, care ♦ avea pe atunci numai 5 ha cu vie, o planta in apropierea stațiunii 230 ♦ ha vie cu soiuri asemănătoare. Via­­ a dat rod. cu un an mai devreme, astfel că anul trecut gospodăria a obținut 23 de vagoane de vin „ne­­planificat". Rodnicia pămintului, bo­gățiile lui aț­i­a vreme ținute in ascuns, izbucniseră la suprafață. De pe aceeași suprafață, gospodăria tre­buia să recolteze anul acesta 43 vagoane de vin, dar inginerul șef, Vodarici Corn­eliu prevede că pro­ducția va trece de 100 vagoane In curtea gospodăriei, meșteri is­cusiți pregătesc zăcătorile și bu­toaiele pentru depozitarea vinului. In I Declarația guvernului R. P. Romíne cu privire la propunerile guvernului sovietic în problema dezarmării Guvernul R.P. Romíne salută cu căldură propunerile de însemnătate istorică ale guvernului Uniunii Sovietice cu pri­vire la dezarmarea generală și totală, care corespund întru totul intereselor vitale ale popoarelor lumii, ale tu­turor statelor, indiferent de orînduirea lor socială. In condițiile actualei dezvoltări a științei și tehnicii, cînd există arme de o putere destructivă fără precedent și cînd un eventual război ar cauza omenirii pierderi in­calculabile, singura cale pe deplin eficace pentru elibe­rarea omenirii de un asemenea pericol este lichidarea tuturor mijloacelor de ducere a războiului. Măsurile preconizate de guvernul sovietic privind de­zarmarea generală deschid calea eliminării oricărei po­sibilități de conflicte militare între state. Realizarea lor exclude cu desăvîrșire ivirea­ unei situații care ar asigura a­­vantaje unilaterale unui stat sau grup de state în dauna securității celorlalte. înfăptuirea programului de dezarmare propus de U.R.S.S. ar face ca „războiul rece“ să rămînă definitiv de domeniul trecutului, ar înlesni considerabil apropierea și colaborarea între toate statele, în spiritul coexistenței pașnice. Totodată, ea ar da posibilitatea ca imensele re­surse materiale și energii umane care se irosesc astăzi pentru crearea de mijloace de distrugere, să fie folosite în mod constructiv, pentru îmbunătățirea vieții popoare­lor. Tocmai pentru că deschid asemenea perspective, cu­­vîntarea rostită în fața Adunării Generale a O.W.U, de președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., N.S. Hruș­­ciov și Declarația guvernului sovietic au trezit un inte­res atît de profund în lumea întreagă. In marea majoritate a țărilor se manifestă din partea guvernelor înțelegerea necesității de a acorda deplina atenție propunerilor guvernului sovietic menite să soluțio­neze problema centrală a vieții internaționale contem­porane. Ele se bucură de sprijinul și aprobarea popoare­lor, a unor largi cercuri guvernamentale, personalități in­fluente în viața politică și economică de pretutindeni. Guvernul român consideră că în prezent există condiții favorabile pentru ca propunerile guvernului sovietic să fie traduse în viață. In ultima vreme se constată semne certe ale unei îmbunătățiri a situației internaționale, ale unei slăbiri a tensiunii în relațiile dintre state, o atmos­feră mai propice ca înainte pentru rezolvarea probleme­lor nereglementate. Vizita președintelui Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., N.S. Hrușciov, în Statele Unite a adus o contribuție în­semnată la crearea unui climat favorabil destinderii în situația internațională. Guvernul și poporul român împre­una cu întreaga opinie publică internaționala salută cu satisfacție acest fapt. In mod deosebit trebuie relevat că șefii guvernelor U.R.S.S. și S.U.A. — așa cum arată în comunicatul co­mun - au căzut de acord cu privire la necesitatea rezol­vării prin mijloace pașnice a tuturor problemelor nere­­glementate in relațiile dintre state și au declarat că cele două guverne vor depune toate eforturile pentru soluțio­narea constructivă a celei mai importante probleme care se pune în fața lumii — problema dezarmării generale. Aceasta îndreptățește speranța că problema dezarmă­rii își va găsi soluția, spre binele întregii omeniri. Firește, traducerea în viață a propunerilor sovietice depinde de voința tuturor guvernelor și in primul rînd a guvernelor marilor puteri. Guvernul român își exprimă convingerea că nu pot e­­xista piedici de neînlăturat în calea re­alizării unui acord internațional privitor la dezarmarea generală și conside­ră că programul de dezarmare atotcuprinzătoare și tota­lă, însoțit de un control general și total efectuat cu par­ticiparea tuturor statelor, elucidează odată pentru totdea­una chestiunea controlului, invocată de anumite cercuri drept pretext pentru frînarea oricărui progres în problema dezarmării. In același timp, guvernul român împărtășește punctul de vedere expus în Declarația guvernului U.R.S.S. că da­că în momentul de față, dintr-o cauză sau alta, puterile occidentale nu se vor declara dispuse să accepte o de­zarmare generală și totală, s-ar putea trece la discutarea și adoptarea unor măsuri parțiale corespunzătoare în do­meniul dezarmării și consolidării securității. Desigur, evoluția favorabilă a situației internaționale nu este pe placul acelor cercuri care doresc menținerea războiului rece și care vor incerca și pe­ viitor să pună piedici în calea înțelegerii între state. De aceea, trebuie unite eforturile tuturor popoarelor și guvernelor atașate cauzei păcii, pentru a nu permite acestor cercuri să îm­piedice realizarea scopurilor dorite cu ardoare de întrea­ga omenire, de a-și asigura o viață pașnică și liniștită. In cadrul politicii sale consecvente de pace, guvernul român a sprijinit și pînă acum toate propunerile construc­tive menite să ducă la reglementarea unei înțelegeri în problema dezarmării și a făcut aceasta nu numai cu vor­ba, dar și cu fapta. Astfel, au fost efectuate reduceri suc­cesive ale efectivelor armate ale țării noastre, pe terito­riul R.P. Române nu se găsesc nici un fel de trupe sau baze militare străine. In aceeași direcție se situează și propunerile guvernului român cu privire la dezvoltarea u­nei largi colaborări interbalcanice și la încheierea unui tratat balcanic de înțelegere și securitate colectivă care are în vedere crearea în această parte a lumii a unei zone în care să nu existe arme nucleare și rachete. Alăturîndu-se chemării lansate de guvernul sovietic de a se înfăptui propunerile privitoare la dezarmarea gene­rală și totală, guvernul român își exprimă speranța că a­­ceastă chemare va găsi un ecou pozitiv în rîndul guverne­lor tuturor țărilor. R.P. Romînă speră de asemenea că Or­ganizația Națiunilor Unite și Comitetul pentru dezarmare se vor analiza cu toată răspunderea și vor lua hotărîri a­­decvate in vederea traducerii lor în viață. In ce-l privește, guvernul Republicii Populare Romîne este hotârît să-și aducă întreaga contribuție la înfăptu­­rea acestui țel măreț. În cuprinsul ziarului Succese deosebite obținute în anii de democrație populară Un glorios deceniu în viața poporului chinez Călătoria lui N. S. Hrușciov în S.U.A. — un salon în calea spre destindere Au însilozat mai mult decît au avut planificat In acest an, asigurarea bazei fura­jere pentru întreg efectivul de animale pe care le are G.A.C. din Gîrliciu, raionul Hîrșova, a constituit o preocu­pare de seamă a colectiviștilor. Insilo­­zînd pe lingă porumb furajer și alte­­ resturi de plante, ei au depășit can­titatea planificată cu 35 tone. In felul acesta, hrana celor 128 de bovine, 5.628 de ovine și a altor animale este asigurată pe tot timpul iernii. La însilozarea furajelor, și-au adus din plin contribuția colectiviștii din brigăzile tov. Niță Burlăcel și Ion O­­prea, care au fost fruntașe pe gos­podărie. BADEA NICOLAE, coresp. = S3MGX*JC.V: La culesul porumbului Prin comuna „23 August" din raionul Negru Vodă am­ intâlnit­ pu­țină lume. Cum era și firesc, cei mai mulți erau la munca cimpului, însoțiți de președintele gospodăriei, am pornit și noi spre tarlale. Am poposit mai inuii la brigăzile I și a II-a de cimp. Aici, colectiviștii, îm­părțiți pe echipe, zoresc recoltatul porumbului. Șeful echipei a II-a din brigada a II-a, colectivistul Gh. Ci­obanu, ne-a spus: „Dăm zor să ter­minăm culesul porumbului pentru a elibera terenul in vederea insămință­­rii lui cu griu. De altfel, vremea e destul de frumoasă și e păcat să nu profităm de ea". Cele spuse de șeful de echipă erau întregite de cifrele din cdipiui pre­ședintelui. Pină la începutul acestei săptămînii gospodăria agricolă colec­tivă din comuna „23 August" eliberase o suprafață de peste 450 ha, su­prafață care a și fost arată și însă mințată cu gria. Din lanul de porumb, s-au auz­it rîsete. Cineva spusese în glumă că echipa a II-a fusese întrecută, fapt pentru care fetele din această echipă au intensificat munca pentru cules. Pentru a oglindi și mai bine acest lucru, fotoreporterul nostru a prins pe pelicula aparatului citeva fragmen­te din această muncă însuflețită. In vreme ce unele culeg, altele transpor­tă porumbul la căruțe pentru a fi dus la pătule. Printre acestea se văd colectivistele Trandafir Maria, Ciobanu Viorica, Borea Anica, Gherasim Niculina, T­rușcă EJisabetă, Nichita Tlorica, Rodion Tlorica și altele. 9

Next