Dobrogea Nouă, octombrie 1959 (Anul 12, nr. 3472-3498)
1959-10-01 / nr. 3472
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! Organ al Comitetului Regional P. M. R. Constanța și al Sfatului Popular Regional ANUL XII Nr. 3472 |___________JOI 1 OCTOMBRIE 1959______________| 4 pagini 20 bani Glorioasa aniversare a Republicii Populare Chineze Marele popor al Chinei populare țările lagărului socialist și toți oamenii iubitori de pace sărbătoresc astăzi 10 ani de la proclamarea Republicii Populare Chineze. După Marea Revoluție Socialistă din Octombrie, victoria revoluției chineze și proclamarea Republicii Populare Chineze reprezintă cel mai important eveniment din istoria mondială. Victoria revoluției din China și apariția Chinei populare nu numai că au schimbat în mod radical raportul de forțe dintre socialism și capitalism, pe arena mondială, în favoarea socialismului, dar a dat și o puternică lovitură sistemului colonial al imperialismului, dînd un nou avînt mișcării de eliberare națională a popoarelor subjugate. Ziua de 1 octombrie 1949 a marcat începutul unei noi ere în istoria milenară a Chinei. După o îndelungată și eroică luptă revoluționară sub conducerea glorioasă a Partidului Comunist Chinez, poporul Chinei a făcut să triumfe cauza dreaptă a eliberării naționale și a revoluției socialiste în China. Cu numai 10 ani în urmă, China mai era o țară a mizeriei, foametei și robiei pentru sute de mii de oameni, o uriașă piață de jaf și exploatare pentru monopolurile capitaliste. In locul vechii Chine slabe, la cheremul puterilor străine, s-a făurit un stat popular puternic,care a înfăptuit și înfăptuiește uriașe transformări revoluționare. Deceniul care a trecut de la proclamarea Republicii Populare Chineze a schimbat atît de profund și radical viața Chinei, cum nu au putut să o facă secole întregi în trecut. Aplicînd creator teoria marxist-leninistă în noile condiții istorice, Partidul Comunist Chinez conduce cu succes lupta poporului de peste 600.000.000 pe calea făuririi socialismului. După victoria revoluției populare în China a fost înfăptuită una din cele mai importante reforme din istoria ei : reforma agrară. Aproape 300.000.000 de țărani, printre care milioane de sclavi și iobagi, au primit pămînt din mâinile puterii populare. Lichidând clasa moșierească, schimbând în mod fundamental raporturile de clasă, întărind alianța dintre clasa muncitoare țărănime, reforma agrară a creat considițiile pentru dezvoltarea unei agriculturi înfloritoare, pentru trecerea ulterioară la transformarea socialistă a agriculturii. Stagnarea și înapoierea agriculturii care dăinuiau în China de secole au fost complet lichidate. In urmă cu 10 ani, la instaurarea Republicii Populare Chineze, vechii stăpîni ai Chinei și patronii lor de peste hotare au prezis că noua Chină nu va putea să-și hrăneas------O-----că uriașa populație în creștere continuă. Dar profeții s-au dovedit mincinoși și de astă dată. Recolta de cereale a Chinei a crescut de la 200 kg, calculat pe cap de locuitor în 1949, la 385 kg în anul trecut. Trebuie subliniat in aceasta privința ca populația Chinei a crescut cu aproximativ 100.000.000. In anul 1958 producția totală de cereale a atins 250.000.000 tone depășind pe aceea a anului 1941 de 1,3 ori. Construcția de sisteme de irigație a luat o amploare necunoscută. Pe cînd suprafața pământurilor irigate înainte de 1949 era de 15.300.000 ha., numai în 1958 au fost irigate 66.000.000 ha., adică 59 la sută din totalul pămînturilor arabile. Cu același eroism și energie nestăvilită cu care a luptat timp de mai bine de două decenii și a învins pe fronturile războiului de eliberare, poporul chinez a pornit bătălia pe uriașul front al reconstrucției pașnice, al făuririi unei puternice economii nationale socialiste. 10 ani reprezintă o perioadă destul de scurtă in istoria unui popor, cu atît mai mult in istoria milenară a Chinei, și totuși, în primul deceniu de existență al Chinei populare, înfățișarea acestei țări uriașe cu un continent s-a schimbat radical. In cadrul vastului plan de construcții capitale au fost construite pînă acum .Continuare în paga lu-a) Lă 1 octombrie 1949 președintele Măo Tzé-'dún a proclamat crearea Republicii Populare Chineze care cuprinde 600.000.000 chinezi. Aceasta a însemnat un eveniment de însemnătate mondială care simboliza strălucita victorie a marii revoluții a poporului chinez devenit dintr-un popor oprimat — un popor stăpin in țara sa. O ZI DE MUNCĂ PATrIOTICĂ Nu de mult, organele orășenești de partid și de stat din Mangalia au organizat o zi de muncă patriotică. Peste 300 de oameni din diferite întreprinderi și instituții ale orașului au luat parte în această zi la construirea șoselei care duce la Topitoria de in, lucrare care este cuprinsă în planul de sistematizare și înfrumusețare a orașului. Cei care au luat parte la muncă voluntară în ziua aceea au cărat 630 mc de piatră și 425 mc de nisip. Printre deputații care au contribuit îndeosebi la mobilizarea oamenilor muncii la această acțiune se numără Nicola Aurel, Erban Traian, Bulat Ion și alții. ION DELIMAN, coresp. BIß CENTRALA ,M. BT O T T?C A\ UN IVEBSn aRÂ IeSCU“ lAyL Vești din întreprinderi Muncitorii, inginerii și tehnicienii din unitățile industriale nu precupețesc nici un efort pentru traducerea in fapt a sarcinilor reieșite din documentele plenarei C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie a.c. pe linia îndeplinirii planurilor de producție, creșterii productivității muncii, reducerii prețului de cost și obținerii de cit mai multe economii peste plan. Acum, in preajma alegerilor organelor de partid și sindicate, muncitorii și-au intensificat și mai mici eforturile pentru dobindirea de noi și importante succese in producție. _____________________ Angajamente sporite Printre numeroșii muncitori fruntași de la Șantierul naval maritim Constanța, se află și lucrătorii din brigada pe care o conduce comunistul Vladăreanu Ion. Aplicînd în practică cunoștințele căpătate la școala de maiștri și îndemnînd în permanență lucrătorii pentru o producție sporită și de calitate, brigada condusă de maistrul Vlădăreanu Ion a reușit ca în luna septembrie să depășească planul de producție cu 15 la sută, dînd în același timp lucrări de bună calitate. La obținerea acestor frumoase realizări și-a adus aportul întregul colectiv al acestei brigăzi, evidențiindu-se în mod deosebit lucrătorii Subțirică Dumitru și Stoica Alexandru. In consfătuirea de producție avută recent, harnicul colectiv de muncă al brigăzii conduse de Vlădăreanu Ton s-a angajat să mărească procentul de depășire a planului cu 20 la sută și să dea lucrări de bună calitate. F ENACHE, coresp. —SXSXLXX* Tot mai multe economii Muncitorii de pe vasul „Partizanul“ din cadrul A.F.D.J. Stilina au dus o luptă susținută pentru îndeplinirea planului de producție și realizarea de cât mai multe economii peste plan. Lucrătorii de pe vasul „Partizanul", care pilotează vasele ce intră și ies din portul Sulina, au reușit, ca anul acesta, prin folosirea rațională a combustibilului și prin reducerea turației la motor, să obțină o economie de 40 tone păcură și 560 kg de ulei. Un prețios aport l-a adus la obținerea acestor importante economii mecanitul Andricenco Vanea, care s-a străduit să folosească motorul cit mai economicos. De asemenea, numai în 25 de zile, scafandrii de la A.F.D .I. Sulina au reușit să scoată din Dunăre piatră de construcții căzută de la încărcatul și descărcatul salandrelor sau mahoanelor în valoare de 7.825 lei. VASILESCU ȘTEFAN, coresp COLECTIVIȘTII DIN ISACCEA STĂVILESC APELE însuflețiți de hotărîrile partidului și guvernului și avînd exemplul numeroșilor colectiviști din regiunea noastră care participă cu entuziasm pe șantierele de hidroameliorații, colectiviștii din Isaccea, mobilizați de Comitetul comunal de partid și Sfatul popular comunal, au luat inițiativa construirii unui dig. Digul, la realizarea căruia ei își aduc aportul muncind sute de ore de muncă voluntară, va stăvili apele și va feri de inundații importante suprafețe Deputații Ismail Sucic, agricole- Izet Reșit, Gurencu Constantin și Fadei Vasile au înțeles să răspundă chemării Comitetului comunal de partid și Sfatului popular comunal, desfășurînd o largă muncă de mobilizare în rîndurile colectiviștilor din circumscripțiile lor. Pînă acum, pe șantierul construirii digului de la Isaccea, au participat 2.500 de colectiviști. In cele 16.030 ore de muncă voluntară prestate și cu ajutorul a 534 de atelaje, colectiviștii din comuna Isaccea au săpat și cărat un volum de peste 8.700 mc de pămînt. Digul a început să prindă contur pe o lungime de peste 1.000 de m. MARAN COMAN, coresp. Din activitatea unui sector zootehnic Sectorul zootehnic al gospodăriei colective „Gheorghe Doja“ din comuna Pecineaga, raionul Negru Vodă, cunoaște in ultimul timp o frumoasă dezvoltare. Față de anii trecuți, cînd acest sector era aproape inexistent, iar despre realizări aproape că nici nu se putea vorbi, in prezent, gospodăria posedă, 427 de bovine, din care 106 vaci, 2.658 de oi cu lună fină și semifină, 673 de porci, 3.078 de găini, 377 de gîște și 97 de iepuri de rasă. Pentru mărirea continuă a numărului de păsări, în gospodărie, se află 6 incubatoare cu o capacitate de 1.800 de ouă, de a căror bună funcționare se ocupă colectivista Elena S. Colțeanu. In vederea creșterii numărului de oi cu lună fină, gospodăria a înființat o stațiune de însămînțări artificiale, care își va începe activitatea la 10 octombrie a.c. In problema construcțiilor, gospodăria a realizat anul acesta, în cea mai mare parte din fonduri proprii și prin munca entuziastă a colectiviștilor, un saivan, 4 cotețe de păsări, o magazie, care se adaugă la cele 23 de construcții executate pînă la sfîrșitul anului 1958. E. OPRIȘAN corespondent „Soarele în pahar“ . Din veștile care au ajuns pină la , la noi, din vechi, documente ale unor vremuri apuse, ne-a rămas o imagine frumoasă a Sciției Minor. I Hoine nemaipomenite de griu, incit I ostile lui Darius, trecind peste postul ale cârui urme se văd și azi lângă Isaccea, au fost nevoite să-si croiască drum cu lancea printre ele, și vii, mai ales vii. Niculițelul de astăzi, situat in apropierea vechiul lui pod, avea poate aceeași faimă în vinuri ca și acum. Ne-o dovedește legenda unei vițe de vie ce creste in stare sălbatică și pe care tor calinicii o numesc „smot". Se spune că ea a fost adusă aci pe corăbiile grecești care veneau să facă negoț. Niste negustori naufragiați prin aceste părți au fost ajutați de localinici și ei le-au dat in dar cifrea f coarde de viță pe care le-au pusin pămint. Cu bogățiile ei uriașe de f holde și viță de vie, Scitia Minor merita pe deplin sa poarte numele f zeului fericirii, Tetix. De aceea, hotărirea tragică a lui Buerebista de - a defrișa viile, stăvilind in bună măsură atracția popoarelor năvălitoare, i-a întristat pe localnici. Și poate că de atunci, uriașele dealuri ale Dobrogei, cu spinările arse de soare, au rămas goale, cu înfățișarea lor tristă și dezolantă. Pămintul acesta părea sterp, bun doar pentru o pășune în lunile de primăvară, cind soarele n-apuca să ucidă și ultimul ; Hr de iarbă ! Au trecut secole după secole, pînă cinci, aproape de zilele noastre, un om de știință, cu dragoste de patrie, pe nume Vasile Brezeanu. Iare studiase in Franța, făcând o călătorie în Dobrogea, a observat o asemănare izbitoare intre această regiune și Champagne. La propunerea lui, a fost înființată in 1907 o pepinieră pomicolă și viticolă la Murfatlar. Brezeanu a plecat singur și a adus viță de vie din Champagne. A plantat-o, a îngrijit-o și, surpriză, după cițiva ani a obținut un vin care nu semăna decit foarte puțin cu renumitul vin al Franței. In loc de 14 grade alcool, avea 16, iar procentul de zahăr era cu mult mai mare. Un vin nemaipomenit, cu calități excepționale, acesta era Marfatlarul. Au trebuit sa mai treacă citeva decenii pentru ca vechea Scitie Minor să-și regăsească cu adevărr condurul de aur — viile. Datorită condițiilor create de regimul nostru, datorită măsurilor luate de partid și guvern, stațiunea a devenit un centru științific de studiere a condițiilor favorabile viței de vie de răspîndire a ei în toată Dobrogea. Opt cercetători științifici, opt tehnicieni și șaisprezece laboranți i lucrează pe aceste terenuri si in laboratoare, dezlegind cu migală iar • nete minunatului sol al Dobrogei și • al razelor de soare care se găsesc in vinul de Murfatlar. Stațiunea are o plantație experimentală cu peste 600 de soiuri ii. viță (cea mai mare plantație de acest fel din țara), din care se selerționează solurile care se potrivesc cel ma bine condițiilor locale și din țară. Aceasta e menirea ei, si rezultatul final a început să se vadă de la un timp. Cu cițivă ani in urmă, in 1956 gospodăria de stat Murfatlar, care ♦ avea pe atunci numai 5 ha cu vie, o planta in apropierea stațiunii 230 ♦ ha vie cu soiuri asemănătoare. Via a dat rod. cu un an mai devreme, astfel că anul trecut gospodăria a obținut 23 de vagoane de vin „neplanificat". Rodnicia pămintului, bogățiile lui ația vreme ținute in ascuns, izbucniseră la suprafață. De pe aceeași suprafață, gospodăria trebuia să recolteze anul acesta 43 vagoane de vin, dar inginerul șef, Vodarici Corneliu prevede că producția va trece de 100 vagoane In curtea gospodăriei, meșteri iscusiți pregătesc zăcătorile și butoaiele pentru depozitarea vinului. In I Declarația guvernului R. P. Romíne cu privire la propunerile guvernului sovietic în problema dezarmării Guvernul R.P. Romíne salută cu căldură propunerile de însemnătate istorică ale guvernului Uniunii Sovietice cu privire la dezarmarea generală și totală, care corespund întru totul intereselor vitale ale popoarelor lumii, ale tuturor statelor, indiferent de orînduirea lor socială. In condițiile actualei dezvoltări a științei și tehnicii, cînd există arme de o putere destructivă fără precedent și cînd un eventual război ar cauza omenirii pierderi incalculabile, singura cale pe deplin eficace pentru eliberarea omenirii de un asemenea pericol este lichidarea tuturor mijloacelor de ducere a războiului. Măsurile preconizate de guvernul sovietic privind dezarmarea generală deschid calea eliminării oricărei posibilități de conflicte militare între state. Realizarea lor exclude cu desăvîrșire ivirea unei situații care ar asigura avantaje unilaterale unui stat sau grup de state în dauna securității celorlalte. înfăptuirea programului de dezarmare propus de U.R.S.S. ar face ca „războiul rece“ să rămînă definitiv de domeniul trecutului, ar înlesni considerabil apropierea și colaborarea între toate statele, în spiritul coexistenței pașnice. Totodată, ea ar da posibilitatea ca imensele resurse materiale și energii umane care se irosesc astăzi pentru crearea de mijloace de distrugere, să fie folosite în mod constructiv, pentru îmbunătățirea vieții popoarelor. Tocmai pentru că deschid asemenea perspective, cuvîntarea rostită în fața Adunării Generale a O.W.U, de președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., N.S. Hrușciov și Declarația guvernului sovietic au trezit un interes atît de profund în lumea întreagă. In marea majoritate a țărilor se manifestă din partea guvernelor înțelegerea necesității de a acorda deplina atenție propunerilor guvernului sovietic menite să soluționeze problema centrală a vieții internaționale contemporane. Ele se bucură de sprijinul și aprobarea popoarelor, a unor largi cercuri guvernamentale, personalități influente în viața politică și economică de pretutindeni. Guvernul român consideră că în prezent există condiții favorabile pentru ca propunerile guvernului sovietic să fie traduse în viață. In ultima vreme se constată semne certe ale unei îmbunătățiri a situației internaționale, ale unei slăbiri a tensiunii în relațiile dintre state, o atmosferă mai propice ca înainte pentru rezolvarea problemelor nereglementate. Vizita președintelui Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., N.S. Hrușciov, în Statele Unite a adus o contribuție însemnată la crearea unui climat favorabil destinderii în situația internațională. Guvernul și poporul român împreuna cu întreaga opinie publică internaționala salută cu satisfacție acest fapt. In mod deosebit trebuie relevat că șefii guvernelor U.R.S.S. și S.U.A. — așa cum arată în comunicatul comun - au căzut de acord cu privire la necesitatea rezolvării prin mijloace pașnice a tuturor problemelor nereglementate in relațiile dintre state și au declarat că cele două guverne vor depune toate eforturile pentru soluționarea constructivă a celei mai importante probleme care se pune în fața lumii — problema dezarmării generale. Aceasta îndreptățește speranța că problema dezarmării își va găsi soluția, spre binele întregii omeniri. Firește, traducerea în viață a propunerilor sovietice depinde de voința tuturor guvernelor și in primul rînd a guvernelor marilor puteri. Guvernul român își exprimă convingerea că nu pot exista piedici de neînlăturat în calea realizării unui acord internațional privitor la dezarmarea generală și consideră că programul de dezarmare atotcuprinzătoare și totală, însoțit de un control general și total efectuat cu participarea tuturor statelor, elucidează odată pentru totdeauna chestiunea controlului, invocată de anumite cercuri drept pretext pentru frînarea oricărui progres în problema dezarmării. In același timp, guvernul român împărtășește punctul de vedere expus în Declarația guvernului U.R.S.S. că dacă în momentul de față, dintr-o cauză sau alta, puterile occidentale nu se vor declara dispuse să accepte o dezarmare generală și totală, s-ar putea trece la discutarea și adoptarea unor măsuri parțiale corespunzătoare în domeniul dezarmării și consolidării securității. Desigur, evoluția favorabilă a situației internaționale nu este pe placul acelor cercuri care doresc menținerea războiului rece și care vor incerca și pe viitor să pună piedici în calea înțelegerii între state. De aceea, trebuie unite eforturile tuturor popoarelor și guvernelor atașate cauzei păcii, pentru a nu permite acestor cercuri să împiedice realizarea scopurilor dorite cu ardoare de întreaga omenire, de a-și asigura o viață pașnică și liniștită. In cadrul politicii sale consecvente de pace, guvernul român a sprijinit și pînă acum toate propunerile constructive menite să ducă la reglementarea unei înțelegeri în problema dezarmării și a făcut aceasta nu numai cu vorba, dar și cu fapta. Astfel, au fost efectuate reduceri succesive ale efectivelor armate ale țării noastre, pe teritoriul R.P. Române nu se găsesc nici un fel de trupe sau baze militare străine. In aceeași direcție se situează și propunerile guvernului român cu privire la dezvoltarea unei largi colaborări interbalcanice și la încheierea unui tratat balcanic de înțelegere și securitate colectivă care are în vedere crearea în această parte a lumii a unei zone în care să nu existe arme nucleare și rachete. Alăturîndu-se chemării lansate de guvernul sovietic de a se înfăptui propunerile privitoare la dezarmarea generală și totală, guvernul român își exprimă speranța că această chemare va găsi un ecou pozitiv în rîndul guvernelor tuturor țărilor. R.P. Romînă speră de asemenea că Organizația Națiunilor Unite și Comitetul pentru dezarmare se vor analiza cu toată răspunderea și vor lua hotărîri adecvate in vederea traducerii lor în viață. In ce-l privește, guvernul Republicii Populare Romîne este hotârît să-și aducă întreaga contribuție la înfăpturea acestui țel măreț. În cuprinsul ziarului Succese deosebite obținute în anii de democrație populară Un glorios deceniu în viața poporului chinez Călătoria lui N. S. Hrușciov în S.U.A. — un salon în calea spre destindere Au însilozat mai mult decît au avut planificat In acest an, asigurarea bazei furajere pentru întreg efectivul de animale pe care le are G.A.C. din Gîrliciu, raionul Hîrșova, a constituit o preocupare de seamă a colectiviștilor. Insilozînd pe lingă porumb furajer și alte resturi de plante, ei au depășit cantitatea planificată cu 35 tone. In felul acesta, hrana celor 128 de bovine, 5.628 de ovine și a altor animale este asigurată pe tot timpul iernii. La însilozarea furajelor, și-au adus din plin contribuția colectiviștii din brigăzile tov. Niță Burlăcel și Ion Oprea, care au fost fruntașe pe gospodărie. BADEA NICOLAE, coresp. = S3MGX*JC.V: La culesul porumbului Prin comuna „23 August" din raionul Negru Vodă am intâlnit puțină lume. Cum era și firesc, cei mai mulți erau la munca cimpului, însoțiți de președintele gospodăriei, am pornit și noi spre tarlale. Am poposit mai inuii la brigăzile I și a II-a de cimp. Aici, colectiviștii, împărțiți pe echipe, zoresc recoltatul porumbului. Șeful echipei a II-a din brigada a II-a, colectivistul Gh. Ciobanu, ne-a spus: „Dăm zor să terminăm culesul porumbului pentru a elibera terenul in vederea insămințării lui cu griu. De altfel, vremea e destul de frumoasă și e păcat să nu profităm de ea". Cele spuse de șeful de echipă erau întregite de cifrele din cdipiui președintelui. Pină la începutul acestei săptămînii gospodăria agricolă colectivă din comuna „23 August" eliberase o suprafață de peste 450 ha, suprafață care a și fost arată și însă mințată cu gria. Din lanul de porumb, s-au auzit rîsete. Cineva spusese în glumă că echipa a II-a fusese întrecută, fapt pentru care fetele din această echipă au intensificat munca pentru cules. Pentru a oglindi și mai bine acest lucru, fotoreporterul nostru a prins pe pelicula aparatului citeva fragmente din această muncă însuflețită. In vreme ce unele culeg, altele transportă porumbul la căruțe pentru a fi dus la pătule. Printre acestea se văd colectivistele Trandafir Maria, Ciobanu Viorica, Borea Anica, Gherasim Niculina, Trușcă EJisabetă, Nichita Tlorica, Rodion Tlorica și altele. 9