Dobrogea Nouă, noiembrie 1959 (Anul 12, nr. 3499-3523)

1959-11-01 / nr. 3499

Pag. a 2-d Șezătoarea literară ținută în Sala sportu­rilor, în seara zilei de 29 octombrie, a fost o întîlnire deosebit de plăcută între poeți și cititorii lor. Printre oaspeții care au citi din versurile lor, se înscriu și Nina Cassian, care a citit „Fabula“. Victor Tulbure, care a emoționat publicul cu poezia „Poruncă“ și mai ales cu poezia „Baladă“. Poetul Radu Boureanu a citit poezia „Dobrogea de aur“, omagiu adus Dobrogei colectiviste, iar Mihai Gavril a plăcut mult publicului cu poeziile sale „Nici cit în zbor a păsării aripă“ și „In lume“. 35KB3E631: SCURT INTERVIU Consfătuirea organizată de Comite­tul regional de partid și Sfatul popu­lar regional Con­stanța a avut un ecou deosebit în sufletul scriitorilor bucu­­reșteni. In acest sens, un redactor al ziarului nostru a cerut părerea scrii­torilor A. G. Vaida,­ Mihail Davidoglu, Mi­hu D­ragomir și Traian Coșovei. Iată întrebările și răspunsurile : — Tovarășe A. G. Vaida, la ce concluzii ați ajuns pentru o­­rientarea muncii dumneavoastră după această consfătuire? != A fost o consfătuire partinică și fără îndoială că ea va avea un răsunet deosebit în activitatea scriitorilor și bi­neînțeles și în activitatea mea. Concret, după ce am terminat „Pavilionul re­voluționar la catarg“, care vorbește despre tradițiile revoluționare ale ma­rinei, mă gîndesc ca intr-un vi­­or a­­propiat să vorbesc într-o biografie ro­manțată despre un erou al clasei muncitoare, ucis în Februarie 1933 la Constanța, iar într-un viitor mai în­depărtat, vom vedea... La întrebarea noastră „Cu ce impresii plecați din Constan­ța", dramaturgul Mihail Davi­doglu ne-a răspuns:­­ Am venit cu multă bucurie în Constanța. Căldura cu care am fost îmbrățișați, începînd de la primul se­cretar al Comitetului regional de par­tid, tovarășul V­îlcu Vasile, pina la minunatul public care a umplut bala sporturilor, a fost încă o dovadă că, în țara noastră, poetul și omul muncii merg mină în mină pentru lumină, pentru o viață bună, pentru demni­tate și un viitor mereu mai bun tu­turor oamenilor muncii. — Despre șezătoarea de la Palatul sporturilor... am încer­cat noi să ne adresăm poetului Mihu Dragomir. par răspunsul a venit înainte de a sfârși întrebarea:­­ Am participat la multe zeci de șezători literare, pe întreg cuprinsul țării, și aveam impresia că sunt un cunoscător al publicului iubitor de poezie. Șezătoarea din Constanța, însă, a depășit tot ceea ce știam pî­nă acum. O sală imensă, plină pînă la ultimul loc, peste 2.000 de oameni veniți să asculte versuri și ascultin­­du se cu acea atenție încordată care creează atmosfera adevăratei leg­ăt­uri dintre poeți și auditori — șezătoarea aceasta va rămîne pentru mine de neuitat. Pentru asemenea cititori nici­odată nu vom scrie pe măsura aștep­tărilor, dar tot ei ne îndeamnă per­manent să ne depășim. Oamenii care construiesc cu succes socialismul au nevoie de o poezie profundă, de ma­rea poezie a realismului socialist. Am simțit aceasta încă o dată, în mijlocul con­stanțe­ni­lor. — Ce aveți să împărtășiți ci­titorilor noștri despre consfătui­rea la care ați luat parte, ne-am adresat prozatorului Traian Co­­șovei ?­­ Consider această consfătuire ca o inițiativă deosebit de prețioasă de a invita și convinge pe scriitor să păstreze legături creatoare cu Dobro­­gea, cu oamenii ei care făuresc aici o lume nouă. Primirea caldă, sinceri­tatea, atenția și solicitudinea față de munca literară, precum și entuziasmul scriitorilor în aceste două zile de neui­tat, mă fac să fiu sigur că chemarea Comitetului regional de partid și-a a­­tins scopul. Dobrogea va fi îndrăgită de mulți scriitori, va fi cîntată în poezii și în tot felul de opere literare. In ce mă privește, mă întorc acasă cu pu­teri sporite, cu îndemnuri sporite să termin primul volum dintr-un roman închinat oamenilor, făuritorilor Dobro­gei noi. ^ NINA CASSIAN MIHAI GAVRIL RADU BOUREANU VICTOR TULBURE Din activitatea bibliotecii raionale Tulcea In ultima vreme, biblioteca raio­nală din Tulcea a făcut o cotitură serioasă pe linia organizatorică și in activitatea de popularizare cărții. Conducerea ei și-a organizat a din timp munca pe baza unui plan concret de activitate, care cuprinde o serie de obiective, ca : mărirea numărului de cititori și­ răs­­pindirea cărții in rîndul oamenilor muncii. In cursul trimestrului HI, munca bibliotecii la centrul de ra­ion s-a desfășurat în bune condiții, ceea ce a dus la obținerea unor re­zultate satisfăcătoare. In această perioadă, s-au înscris la bibliotecă 622 de cititori, dintre care mai mult de 117 sunt muncitori. S-au citit 8.604 cărți, cele mai multe fiind de literatură și ideologie. La biblioteca noastră se desfă­șoară și o activitate metodico-bibli­ografică. Pe acest plan, s-au alcă­tuit liste bibliografice cum ar fi: „Ce să citim despre 23 August 1944", „Ce să citim despre univers" sau ’,Să cunoaștem frumusețile ta­inei noastre". De asemenea, s-au dat indicații metodice tuturor bibli­otecarilor din raion, pentru felul cum se va desfășura acțiunea „Ci­titorii întreabă — biblioteca răs­punde", s-au alcătuit planuri de lectură pentru tema „Cărți folosi­toare gospodinelor". Aceste forme interesante pe linia metodico-biblio­­grafică sunt de mare folos pentru cititorii din oraș și din raion. Ac­țiunea care se întreprinde acum in întreg raionul, „Cititorii întreabă biblioteca răspunde", acțiune nouă și interesantă, dă rezultate deose­bit de frumoase. Tot in această perioadă, au fost susținute numeroase manifestări de masă ca: recenzii asupra cărților „Rădăcinile sunt amare" de Zahar­ia Stanca și „Statuile nu zid niciodată" de Francisc Munteanu. Deosebit de atrăgătoare au­ fost pentru cititorii bibliotecii noastre, serile literară,­­ca de pildă: „Pagini din literatură în­chinate lui 23 August 1944 ,­­ „h­i­hail Sadoveanu, orbul și opera", ca­re au fost organizate in colaborare cu Casa raională de cultură. In ca­drul programului lunar de activitate al Casei raionale de cultură, bibli­oteca raională își aduce contribuția sa substanțială, prin forme diverse și interesante de activitate. Pentru copii, prin secția de copii a bibliotecii, s-au organizat în pe­rioada trimestrului III zece seri și dimineți de basme, care au fost ur­mate de proiecții de diafilme. Biblioteca a organizat două vi­trine special amenajate, cu tema: „15 ani de viață liberă" și „Ziua eliberării oglindită în literatura ro­mina", la fel, și o expoziție de cărți: „Cartea tehnică — ajutor prețios al oamenilor muncii". Avind in vedere aceste rezultate obținute printr-o muncă conștiincioa­să, sperăm că pe viitor activitatea bibliotecii din Tulcea va fi și mai bună. AUREL MUNTEANU, metodist la Casa raională de cultură Tulcea *«» l!Se construiește un nou cămin cultural Propunerea construcției unui nou cămin cultural in comuna O­­vidiu a pornit din rindul cetățeni­lor. In adunarea populară ținută in luna mai pentru fixarea debi­telor contribuției voluntare pe 1959, ei au­ pus problema construc­ției unei case de cultură și s-au angajat că vor sprijini efectiv lu­crarea. Rezultatele nu au intir­­ziat să se arate. Mai sunt foarte puțini cetățeni care nu și-au achi­tat in întregime această datorie patriotică. Pe măsură ce lucrări­le preliminarii au început, depu­tații au mobilizat, prin comitetele de cetățeni, alegătorii pentru a­­chitarea debitelor și participarea la diferite munci voluntare. Comitetul executiv al Sfatului popular comunal a fost acela ca­re a dezbătut în sesiune problema construcției noului cămin cultural. Au fost deputați care s-au anga­jat ca până la 23 August să nu mai fie nici un locuitor din cir­cumscripția respectivă fără să a­­chite in întregime contribuția vo­luntară. Printre aceștia s-au si­tuat deputații Gheorghe Elisabeta, Maxim Gheorghe, Baltă Sofia, Menacai Chemaledin, Cosimbescu Elena și alții. Dar, pe­ângă fon­durile bănești, mai sunt o serie de munci care se efectuează și se vor efectua prin munca voluntară a locuitorilor. Transportul nisipu­lui, al pietrei pentru temelie, al cărămizilor, încărcarea și descăr­carea materialelor, sortarea mate­rialului lemnos s-au făcut până a­­cum cu ajutorul unor tovarăși, care, la apelul deputaților, al co­mitetului executiv și al comite­tului de construcție, au înțeles să răspundă cu elan. S-au efectuat munci in valoare de 400—500 lei de fiecare tovarăș, munci care duc la economii, la terminarea lucrărilor. Așa de exemplu, tova­­rășii Boicenco Ion, Sab­ău Sela­­din, Eftimie Dumitru, Moraru Ior­dan, Em­u Tudor au transportat cărămizi și nisip. Ca încărcători, au lucrat voluntar tovarășii Chita Ion, Barbu Ghiță, Ghioc Traian, Silvestru Lazăr și alții. Un exemplu demn de lăudat este al femeilor din comuna O­­vidiu, care, îndrumate de Comi­tetul comunal de femei, au reu­șit să înlăture pietrele ce îngreu­nau munca in șantierul de lu­crări. Dintre ele, s-au evidențiat: Bărăscu Tudora, Maxim Domnica și altele. Alături de femei, au mai participat și cadrele didactice de la școala de 7 ani, împreună cu pionierii. Un sprijin efectiv la aducerea materialelor necesare construcției noului cămin cultura­ l­ a dat gospodăria, agricolă colec­tivă prin șoferul Boamfă Nicolae și prin conductori ca Ion S. Ion,­­ Neacșu Gh. și alții. In urma lucrărilor care s-au­­ efectuat la Ovidiu, s-a reușit ca până acum zidurile să fie ridica­­­­te până la centură. Toți se minu­­­­nează de măreția construcției no­­­­­ului cămin cultural, care este pre­­­­văzut cu bibliotecă, cabină de­­ proiecție, sală de festivități cu­­ 260 de locuri fixe, scenă mare,­­ culise etc. G. TEODORESCU, coresp. ; DOBROGEA NOUĂ Mr. 3499 La Tulcea La Școala elementară de 7 ani nr. 2 din Tulcea, s-a organizat in cadrul manifestărilor din Luna prieteniei ro­­mîno-sovietice un simpozion pe tema „Aniversarea a 41 de ani de la în­ființarea Comsomolului“. Simpozionul a fost organizat cu toți elevii fruntași din oraș. A vorbit tov. Lesovici Iacob, instructor al Comitetului raional U.T.M. Tulcea. Apoi, tovarășul Lăzăroaia Ion, prim-secretar al Comitetului raional U.T.M. Tulcea, a vorbit despre vizita pe care a făcut-o de curînd în Uni­unea Sovietică. In fața celor peste 200 de participanți, Casa de copii, în colaborare cu Casa pionierilor, a pre­zentat un program artistic. La Beștepe La căminul cultural din comuna Beștepe, comisia A.R.L.U.S. din loca­litate, împreună cu conducerea cămi­nului cultural, a organizat o in­ilnim între colectiviști și tovarășul îfrim lors, președintele gospodăriei colectivit ctfrs comună, care a vizitat Uniunea So­­vietică cu „Trenul prieteniei". în Editura politică au apărut în anul acesta: JOHN EATON : Marx împotriva lui Keynes 176 pag. 2,80 lei Cartea economistului englez John Eaton este consacrată criticii key­­nesismului de ziții marxiste. In pe po­lu­crare, sunt demon­strate falsitatea și ca­racterul demagogic al diferitelor „teorii“ și soluții keynesiste cu privire la posibilitatea înlăturării crizelor e­­conomice, șomajului cronic de masă și a altor racile ale capi­talismului, în condițiile menținerii capitaliste de relațiilor produc­ție. •k Manual de economie politică (ediția a II-­a) 816 pag. 20 lei Cartea constituie tra­ducerea ultimei ediții a acestei lucrări ruse în U.R.S.S., apă­în care sunt făcute nu­meroase îndreptări și completări în lumina discuțiilor care au avut loc în ultimul timp în­tre economiștii mar­xiști. Prin Uniunea Sovietică Erevan un oraș tot mai frumos Pe an ce trece, se schimbă înfăți­șarea Erevan­ului, se traduce în viață uriașul proiect de reconstrucție a ca­pitalei Armeniei Sovietice, a cărei te­melie a fost pusă de academicianul A. I. Taman­ian, încă în primii ani ai instaurării puterii sovietice. Cu arhi­tectura plină de viață a noilor con­strucții, cu raționala planificare a stră­zilor, cu brîu­l verde al parcurilor înăuntrul orașului și al pădurilor pe povârnișurile care-l înconjoară, Ereva­­nul este unul din frumoasele orașe ale țării sovietice. Această construcție, u­­riașă prin proporțiile și avîntul ei, a putut fi realizată într-uin termen a­­tît de scurt, numai în condițiile orîn­­dui­rii sovietice, sub conducerea par­tidului comunist și cu ajutorul frățesc al marelui popor rus. Acum 33 de ani, Erevan era un oră­șel provincial sărăcăcios. Iată cum îl descria atunci un funcționar ța­rist : „Case de lut, cu acoperișuri de lut, străzi de lut, piețe de lut, în sfîrșit împrejurimi de lut — totul nu­mai lut și lut“. Astăzi, Erevanul este minunat, fie că-l privești din zborul avionului­, fie că te afli ,pe străzile lui. In mijlocul labirintului de cartiere vechi se întinde frumosul oraș socia­list ca un mărgăritar ascuns într-o ar­mătură neterminată. Constructorii înfrumusețează zidurile caselor de locuit, ale școlilor și clu­burilor, ale fabricilor, spitalelor și in­stituțiilor de știință. Sculptorii în pia­tră sapă în tuful colorat al clădiri­lor motive din minunatele ornamente vechi ale Armeniei. Din discuțiile purtate cu tovarășul E. A. Sarapian, arhitect-șef al secției construcții și arhitectură a comitetului executiv al Sfatului orășenesc Erevan, am aflat multe lucruri interesante pri­vind noile construcții cu care urmează să se îmbogățească capitala. Astfel, în cursul septend­ului, construcția de locuințe a luat un mare avînt. Cel care a vizitat Erevanul cu câțiva ani în urmă va râm ine uimit de ritmul impetuos cu care se înalță noile edi­ficii. De pildă, străzile Kievean, Co­­mitas, Kalinin, Moscovskaia, Mikoian, Lenin și Ter­an se impresionează prin măreția arhitecturală, culori a materialului de varietatea de construcție, toate purtînd o amprentă puternică a stilului arhitectonic național. Cu aceste noi lucrări, măiestria ar­hitecturii s-a­­ ridicat pe o treaptă mai înaltă. Respectînd cu strictețe princi­­piile realismului socialist, constructorii Erevan­ului își perfecționează măiestria printr-o muncă susținută. Construcția clădirii „Sovna­rhozuJiui" Armeniei So­vietice, împreună cu clădirea Trustului „Ararat", ridicată înainte, încheie con­­construcția de locuințe și de noi în­ strucția părții nord-vestice a pieței Le­nin, realizată cu multă măiestrie de S. Safai­ian, membru activ al Acade­miei de arhitectură a U.R.S.S. Prin stilul ei arhitectonic, piața Lenin este pe drept cuvînt considerată ca unul din cele mai frumoase ansambluri ar­hitectonice de acest gen din Uniunea Sovietică. Malurile abrupte ale rîului Razdan, în trecut îngrămădite cu bolovani, sunt astăzi bine amenajate. S-a construit o minunată șosea inelară, începînd de la podul „Pobeda" și pină la ma­rele pod peste Jiu, iegînd astfel, con­form planului general, orășelul mun­citoresc Șau­ian de Erevan. Paralel cu ridicarea noilor blocuri de locuit, începînd din anul 1960, în Erevan vor fi înălțate noi obiective, tre­prinderi industriale, orașul Erevan va fi înzestrat cu o seamă de monu­mente. Guvernul sovietic alocă fonduri con­­siderabile pentru dezvoltarea continuă a construcțiilor de locuințe și clădiri de interes cultural și social, pentru satisfacerea cerințelor m mereu crescunde ale oamenilor muncii. In acest sens, orașul Erevan este o mărturie eloc­­ventă. Noul Erevan se creează după principiile construcției urbane socia­­liste, unde principalul îl constituie grija pentru om, satisfacerea cerințe­­lor lui materiale și culturale. Capitala Armeniei Sovietice devine an de an tot mai bine amenajată și mai fru­­moasă. Orașul Erevan, dacă-l privește de­­pe colinele Arabchir, îi vei vedea în toată măreția lui. El te cucerește ca și muzica lui Aram Haciaturian. A­­cesta este Erevanul, asemănător unui torent de munte, mereu impetuos, doi m­ult Astfel, va fi construit un teatru cu o capacitate de 1.000 de locuri, cinema­tograf-panoramă cu 1.600 de locuri, se reconstruiește circul de stat, un stadion pe malul rîului Razdan, avind o capacitate­ de 40.000 de locuri, o nouă stație de televiziune, un Micu studio cinematografic, i­i pe co­linele Pușkin, va fi înălțat, prin mun­ca voluntară a comsomoliștilor, „Pala­­tul tineretului“. In cursul septenalului, in afară de cititor, ce se înalță într-un ritm verti­­gi­nos, demn de măreața epocă a con­­­strucției desfășurate al comunismului. (In clișee, două dintre noile con­­strucții ale orașului). S. TAVITIAN In ajutorul sfaturilor populare Cum trebuie înțeleasă și aplicată Legea nr. 6 în pregătirea și ținerea sesiunilor Analizînd conținutul unor lucrări a­­le sesiunilor sfaturilor populare și ale ședințelor de comitet executiv ale sfa­turilor populare raionale și comunale, se constată o serie de aspecte poziti­ve. Conținutul hotărîrilor sfaturilor populare și deciziile comitetelor exe­cutive, în marea lor majoritate, co­respund scopului pentru care sunt e­­laborate. Se remarcă, de asemenea, o atenție deosebită în redactarea co­rectă a actelor normative și nenorma­tive, precum și a actelor curente de serviciu. Cu toate acestea, se mai constată și unele aspecte negative în legătură cu redactarea actelor organelor pute­rii și ale organelor administrației lo­cale de stat, în sensul că nu se res­pectă întocmai și în toate părțile pre­vederile dispozițiilor legale. De exem­plu, pînă în momentul de față, toate comitetele executive ale sfaturilor populare din­­ regiunea noastră, in­clusiv comitetul executiv al Sfatului popular regional, au folosit practica de convocare a sfaturilor populare în sesiuni ordinare și extraordinare, pe baza convocărilor individuale, emise fiecărui de­putat in parte. Aceasta es­te o convocare individuală a deputa­ților și nu a organului local al pute­rii de stat. Ținînd seama de dispo­zițiile art. 24 din Legea nr. 6 de or­ganizare și funcționare a sfaturilor populare, comitetele executive, nu șe­dințe de lucru, au dreptul de a emite decizii. Potrivit acestor prevederi le­gale, trebuie să se introducă în prac­tica comitetelor executive ale sfaturilor populare emiterea de decizii pentru convocarea sfaturilor populare în se­siuni ordinare sau extraordinare. In felul acesta, convocarea sferturi­lor populare se face în baza unui act administrativ legal. Deciziile de con­vocare a sfatului popular în sesiuni să se emită în termenul legal, prevăzut în articolele 9 și 10 din Legea nr. 6/1957, de organizare și funcționare a sfaturilor populare. Numai în baza acestor decizii, să se emită de către comitetele executive ale sfaturilor populare convocările individuale pen­tru fiecare deputat, precum și invita­ții pentru cei care sunt solicitați să participe la lucrările sesiunii. Tot in legătură cu convocările sfa­turilor populare în sesiuni, se consta­tă că nu este o uniformitate în ceea ce privește înțelegerea în baza că­ror articole din Legea nr. 6/1957 să se facă convocarea sfaturilor în sesi­uni. Unele comitete executive ale sfa­turilor populare comunale și raionale înșiră în convocare articolele 9, 10, 1 și 23, deci toate articolele din Lege, care se referă la forma de lu­cru, la termenul de convocare etc. Alte comitete executive convoacă sfa­turile populare în sesiuni anunțind­­ formula : „In baza Legii nr. 6/1957“, fără a indica articolul care dă drep­tul comitetelor executive să convoace ■sfaturile populare. De exemplu, în convocarea din 27 iulie 1959 a co­mitetului executiv al Sfatului popular al comunei Bordușani din raionul Fetești, se arată : „In baza articolelor 9 și 11 din Legea nr. 6/1957, se con­voacă deputații sfaturilor populare in sesiune ordinară, în ziua de 2 august 1959“. Trebuie precizat că comitetele exe­cutive au dreptul să convoace sfaturil­­e populare în sesiuni numai în baza art. 23 aliniatul „d“, care prevede dreptul comitetelor executive de convoca sfaturile populare în sesiuni. a In deciziile de convocare, este nece­sar să se arate și în a cu­a sesiune or­dinară este convocat sfatul popular. Din studiul mai multor hotărîri ale sfaturilor populare, chiar și ale Sfatu­lui popular regional (Hotărîrea sfa­tului popular, elaborată în sesiunea a V-a din mai 1959), se constată une­le lipsuri în legătură cu folosirea no­țiunii de sesiune. După cum se știe, sesiunea este o formă juridico-orga­comitetului executiv al sfatului popu­lar. Legea nr. 6/1957 de organizare și funcționare a sfaturilor populare, la art. 15, stabilește că sfaturile populare întrunite în sesiuni aleg dintre depu­tați, de fiecare dată, pentru conduce­rea lucrărilor, un prezidiu. Prezidiul își alege dintre membrii săi un preșe­dinte, care este și președintele sesi­unii. In temeiul art. 16 din Legea nr. 6/1957, președintele prezidiului se­siunii, ales de sfatul popular în­trunit în sesiune, este singurul or­gan competent să semneze hotă­­rîiiile emise. In practică, președin­tele sesiunii semnează numai proce­sul-verbal care aproape peste tot nu cuprinde și hotăririle sfatului popular. Este necesar ca toate dezbaterile, ho­tărârile și dispozițiile sfatului popular întrunit în sesiuni să fie consemnate în procesul-verbal care va fi semnat de președintele sesiunii. La unele sfaturi populare comuna­le, există unele lipsuri și in conținu­tul hotărîrilor pe care le emit, lipsuri care duc la încălcarea normelor lor CONSULTAȚIE nizatorică de lucru a sfatului popular. Sfatul popular lucrează în sesiuni ordinare și extraordinaire. Deci sfa­tul popular este organul local al puterii de stat cu forma lui de activitate. Unele comitete executive ale sfaturilor populare confun­dă organul local al puterii de stat cu forma lui de activitate. Astfel se pot întîl­ni în multe hotărîri exprimări im­proprii ca : „Sesiunea obligă comi­tetul executiv“ sau „Sesiunea a Vlll-a hotărăște“. Potrivit Legii nr. 6/1957, sesiunea nu dă sarcini sau hotărăște, ci sfatul popular, întrunit în sesiune, hotărăște sau dă dispoziții comitete­lor executive respective. Lipsuri se mai constată și în sem­narea actelor emise de sfaturile popu­lare. De pildă, hotărîrea Sfatului popular al comunei Bordușani, raio­nul Fetești, din 2 august 1959, este semnată de președintle și secretarul gale în vigoare. De pildă, în hotări­­rea Sfatului popular din comuna Ni­­colae Bălcescu, raionul Istria, din lu­na martie 1959, se prevedea printre altele că „sfatul popular obligă consi­liul de conducere al G.A.C.-ului ca în cel mai scurt timp să achite întreaga sumă de bani ce se cuvine pentru membrii G.A.C. din contribuția volun­tară pe anul 1959“. Prin această hotă­­rîre, se încalcă în primul rînd preve­derile legale în legătură cu relațiile dintre organele locale ale puterii de stat și unitățile sectorului cooperatist­­colectivist. Totodată se încalcă și pre­vederile Statutului model al G.A.C. și H.C.M. 300/1958, privind contribuția voluntară a cetățenilor, care dau sar­cină de a încasa debitul numai co­­mitetele executive. De această hotă­­rîre ilegală, nu s-a sezisat nici comi­tetul executiv al Sfatului popular al raionului Istria, care a primit-o de altfel. In alte părți, prin hotăririle emise de sfaturile populare întrunite în se­­siuni, se dau dispoziții comisiilor per­manente respective, ducînd astfel la substituirea comitetelor executive ale sfaturilor populare de către comisiile permanente. Prin astfel de hotărîri, se încalcă dispozițiile art. 38 din Legea nr. 6/1957, care precizează că comi­siile permanente sînt organe de spri­jin, studiu și control ale sfaturilor populare și nu organe executive și de dispoziții. Tot în legătură cu com­i­­siile permanente, se constată că nu peste tot se respectă prevederile art. 38 din Legea nr. 6/1957 în care se a­­rată că : „Ele prezintă cel puțin o da­tă pe an raport de activitate în sesi­unile sfaturilor populare“. In cele mai multe locuri, comisiile permanente sunt solicitate să prezinte în sesiuni cu­ rapoarte, însă acestea nu trebuie confundate cu raportul de activitate. Prezentarea rapoartelor în sesiuni de către comisiile permanente constituie și un mijloc d­e activizare a acestora. De asemenea, nu peste tot unii tot­varăși din comitetele executive ale sfaturilor populare comunale înțeleg modul cum trebuie lărgită sfera de preocupări ale sesiunilor sfaturilor populare stabilite de Plenara C.C. al P.M.i R. din decembrie 1956 și Legea nr. 6/1957. Greșit este înțeleasă în u­­nele locuri lărgirea sferei de preocu­­pâri a sesiunilor sfaturilor populare prin stabilirea raportorilor din rândul celor ce nu sunt membri ai comitetului executiv sau deputați ai sfatului popu­lar. Lărgirea sferei de preocupări sesiunilor, asupra problemelor fundam­a­mentale ale activității comitetului e­­xecutiv și a aparatului lor, trebuie să fie înțeleasă în sensul de a analiza în sesiuni probleme din toate domeniile de activitate ale sfaturilor populare, de care acestea răspund în conformi­­tate cu legile statului nostru. In activitatea unor comitete execu­­tive, se folosește practica de a ana­liza în cele mai multe sesiuni proble­me agricole. Este­ drept că problemel­­e agricole sunt cele mai importante, dar potrivit Legii nr. 6/1957, sfaturile populare răspund de multiple proble­me ale vieții economice și social-cul­­­turale și de aceea este necesar ca în sesiuni să se dezbată aspecte din toa­­te domeniile de activitate. În alte locuri, comitetele executi­­ve ale sfaturilor populare pun în dez­­baterile sesiunilor probleme mărun­te, care ar putea destul de bine să fie rezolvate de către comitetele execu­­­ive, în ședințele lor de lucru. Mai sunt unele comitete executive ale sfa­­turilor populare comunale și chiar o­­rășenești care nu știu cum trebuie să întocmească o decizie cu caracter normativ, în urma analizei unei pro­­bleme economi­ce sau social-cultura­le. Nu peste tot deciziile îndeplinesc toa­­te condițiile de formă și fond. Pentru remedierea celor amintite, comitetul executiv al Sfatului popular regional va lua măsuri pentru sprijinirea și în­­d­rumarea lucrătorilor sfaturilor popu­lare, prin organizarea unei ședințe de analiză și instructaj la nivel de re­­giune pe această temă cu secretarii comitetelor executive ale sfaturilor populare raionale și orășenești, pre­cum și cu șefii secțiilor secretariat. Pentru respectarea cu strictețe a preve­derilor legale, și cadrele de la oiciul juridic și inspectorii de teren ai secției secretariat din cadrul Sfatului popu­lar regional ar putea aduce o contri­buție prin efectuarea unui control sis­tematic pînă jos, la comune. Întocmi­rea corectă a materia­le­lor emise de comitetul executiv al Sfatului popular regional, seminarizarea tuturor secre­tarilor de la sfaturile populare comu­­nale, care sunt noi și nu au frecven­­tat cursurile școlii de specializare, vor contribui în bună măsură la lichida­rea acestor lipsuri și, bineînțeles, la pregătirea documentelor sesi­unilor și ședințelor d­e lucru con­­form prevederilor Legii nr. 6/1957 de organizare și funcționare a sfaturilor populare. PETRE OPREA, responsabilul seminarului Sfatului popular regional Constanța

Next