Dobrogea Nouă, decembrie 1959 (Anul 12, nr. 3524-3550)
1959-12-01 / nr. 3524
Pag. a 2-6 Din activitatea sfaturilor populare ne ocupăm cu răspundere de încasarea impozitelor Lucratorii secției financiare a Sfatului popular raional Negru Vodă, îndrumați in permanență de Comitetul raional de partid, înfăptuiesc cu hotărrîre politica partidului nostru în domeniul financiar. Invățînd din experiența anilor precedenți și pentru ca activitatea muncii noastre să dea rezultate și mai bune, conducerea secției și-a format un colectiv de muncă, atribuind fiecărui membru responsabilități. Bugetul Sfatului popular raional este indreptat spre dezvoltarea continuă a economiei, ridicarea bunăstării materiale a oamenilor muncii. Secția financiară, prin aparatul său, a căutat și caută permanent să folosească din plin resursele locale pentru descoperirea de noi rezerve de venituri la bugetul local, in acest sens, organele secției noastre au trecut la analiza execuției bugetare a fiecărui sfat popular comunal în parte. S-a constatat că veniturile bugetului raional au fost realizate și depășite. Avem o depășire substanțială la veniturile dim anumite sectoare. De asemenea, veniturile din taxele de pășunat au fost depășite cu 30 la sută. Legat de aceasta, se remarcă activitatea desfășurată de comitetul executiv al Sfatului popular comunal Albești, care a depășit evaluarea anuală la pășunat cu peste sută la sută, de cel din Plopeni, cu 60 la sută, și de cel din Tuzla, cu 70 la sută. Analizînd execuția bugetară privind veniturile proprii pe totalul lor, s-a constatat că,pîină la 30 septembrie 1959, execuția a fost realizată în procent de 108 la sută, iar la cotele defalcate în proporție de 118 la sută, astfel că pe total evaluare s-a obținut un procent de 110 la sută. O contribuție de seamă am primit din partea comitetelor executive ale sfaturilor populare comunale, care au urmărit îndeaproape și au sprijinit efectiv aparatul fiscal din comune în încasarea impozitelor și taxelor de la populație, fapt ce a făcut ca planul la acest capitol să fie realizat în proporție de 121 la sută. Agenții fiscali au fost sprijiniți în activitatea lor de către deputații comunali, împreună desfășurînd o largă muncă politică de masă în rndul cetățenilor, pentru ca aceștia să-și achite la timp aceste îndatoriri patriotice. Astfel, agentul fiscal Predescu Constantin din comuna Albești, sprijinit de comitetul executiv al Sfatului popular comunal și de deputați, a realizat planul de r încasării pe trimestrul IV la data de noiembrie a.c. Realizări frumoase au obținut și agenții fiscali Coman Constantin din comuna Pecineaga, Stăoeci Dănilă din comuna Bărăganu, Rădulescu Ion din comuna Olteni etc. Noi ne mîndrim cu astfel de agenți fiscali care nu-și precupețesc eforturile pentru a-și îndeplini sarcinile de plan. Mai avem însă și unii agenți fiscali și unele comitete executive ale sfaturilor populare comunale care nu sprijină munca de realizare a planului financiar. De exemplu, agentul fiscal Pamuc Marin din comuna Chirnogeni muncește nesatisfăcător în problema de care răspunde. Nici comitetul executiv al sfatului popular, președinte Stroe Mihai, nu a sprijinit activitatea acestuia, nu a analizat în ședința de comitet executiv această problemă și nu a antrenat în acest domeniu deputații. Ca urmare, planul pe trimestrul IV este mult sub cota matematică, adică numai 14 la sută. Aceeași caracterizare se poate face și agentului fiscal Cruceru Constantin din comuna Darabani, care, în loc să urmărească încasarea impozitelor și taxelor de la populație, își rezervă mai mult timp pentru petreceri. Sfatul popular comunal nu a luat nici o măsură pentru a îndrepta situația proastă in care se găsește comuna Darabani în ceea ce privește îndeplinirea planului, care pînă acum, pe trimestrul IV, este realizat un procent de numai 16 la sută, și nici nu a tras la răspundere pe agentul fiscal de slaba activitate pe care o desfășoară. Trebuie să vorbim și despre inspectorii secției noastre. Unii dintre ei, cum ar fi Galău Mihai, Topalu Dănilă și Albu Ion, sprijină efectiv munca agenților fiscali din comunele de care răspund. Alții, însă, cum ar fi Ciobanu Fundul Gheorghe, care are în sectorul său comunele slabe mai sus-amintite, nu sprijină activ acțiunile întreprinse de aparatul financiar în realizarea planului, sunt delăsători în muncă, inactivi. In urma analizei făcute de Comitetul raional de partid privind felul cum se muncește pentru realizarea planului de încasări pe trimestrul IV, comitetul executiv al Sfatului popular raional a mobilizat întreg aparatul său pentru a desfășura o mai intensă muncă, în scopul realizării planului înainte de termen. Conducerea secției financiare va urmări și va sprijini îndeaproape activitatea lucrătorilor financiari din comune, valorificând toate resursele locale, în scopul îndeplinirii și depășirii planului la venituri. Pînă la sfârșitul anului, ne propunem ca execuția bugetară să fie excedentară. UN ȘURET ISMAIL, șeful secției financiare a Sfatului popular raional Negru Vodă Casa pionierilor din Măcin In viața celor peste 2.000 de pionieri din orașul Măcin s-a petrecut, de curând, un eveniment deosebit: a fost inaugurată Casa pionierilor, locul unde de acum înainte ei au posibilitatea să desfășoare fructuoasă activitate pentru dezvoltarea aptitudinilor lor, pentru îmbogățțirea și aprofundarea cunoștințelor căpătate in școală. Bucuria cu care ei au întîmpinat acest eveniment este dovedită de faptul că, încă înainte de deschiderea oficială a Casei pionierilor, s-au înscris în diverse cercuri de activitate peste 300 de pionieri. Unii activează acum in cadrul cercului muzical, condus de profesoara Sandola Lenuța, alții, în cercul literar, condus de profesoara Stoica Zoica sau în cel tehnic, condus de tovarășul Hofer Aurel, în cercul micilor naturaliști, al minnilor indeminatce, în cel de fizică și matematică etc. Acum, membrii Casei pionierilor din Măcin se pregătesc intens pentru festivitatea pe care vor s-o organizeze in cinstea celei de-a XII-a aniversări a R.P.R. In foto. Aspectul clădirii in care funcționează Casa pionierilor din orașul Măcin. COZMA DUMITRU, coresp. =/WWfc= la carind se vor aprinde Siecurile electrice Dorința locuitorilor din comuna Limanu a fost aceea de a-și electrifica tru atingerea satul. Penacestui scop, ei au votat în adunarea populară din 1958 un debit de 293.000 lei, cu care să contribuie la aducerea luminii electrice în sat. Datorită muncii Sfatului popular, această sumă a fost încasată și Energo-combinatul a trecut la executarea lucrărilor de electrificare. Pînă acum s-au cărat stîlpii de beton pe o distanță de 5 km și a început săparea gropilor pentru plantarea acestora Datorită însuflețirii cu care locuitorii participă la munca voluntară pentru uiirea lucrărilor de sprijielectrificate, în curînd pe ulițele comunei Limanu vor putea străluci becurile electrice. VLAD MIHALCEA, coresp-. Corespondenții voluntari ne comunică: Aspecte de la adunăril populare VASILE ROAITĂ De curând, în cadrul unei adunări populare, comitetul executiv al Sfatului popular al orașului Vasile Roaită — Eforie a prezentat raportul privind încasarea și folosirea sumelor rezultate din contribuția voluntară pe anul 1959. Au fost făcute, de asemenea, propuneri pentru anul viitor. Contribuția voluntară bănească a dat posibilitatea tuturor cetățenilor să contribuie la îmbunătățirea stării școlilor, a căminului cultural, la iluminatul public și la mărirea rețelei de conducte de apă potabilă și canalizări. O importantă sumă a fost alocată pentru construirea de ateliere practice, necesare Școlii medii din Vasile Rodită. Lucrările executate din sumele realizate prin contribuția voluntară bănească a cetățenilor au contribuit sa înfrumusețarea stațiunilor, la gospodărea rar, la amenajarea străzilor și a cartierelor. Participanții la discuții au făcut o amplă analiză a modului, cum s-a desfășurat acțiunea și a participării, deputaților. Tovarășul Serbancea Gheorghe, directorul Școlii medii din Vasile Recită, a arătat că numărul elevilor școlii a crescut, de la 80 cîți erau în anul 1950, la 611, și că ea are acum 18 săli de cursuri. Apoi, s-a angajat ca, împreună cu celelalte cadre didactice, pînă la 1 decembrie 1959, să achite în întregime sumare cuvenite pentru contribuția voluntară a anului 1950. Pentru a pune în practică această inițiativă a plătit chiar atunci 50 lei din suma ce-i revenea. La fel a procedat și profesorul Nițulescu Grigore. in cuvîntul său, Cotec Maria a arătat că în anii regimului democratpopular a învățat să scrie, cu toate că vîrsta îi este înaintată. „Sînt incintată — a spus vorbitoarea — cînd nepoțica mea, Ludmila, se înapoiază de la școală și îmi citește poezii. Pentru viitorul lor mereu mai fericit, voi da cu drag contribuția și pînă la 1 decembrie voi achita în întregime suma ce îmi revine“. riță Au mai luat cuvîntul deputatul Chi- Dumitru, Dogaru Constantin, Georgescu Marian și Olaru Ion. Ca și ceilalți vorbitori, ei s-au angajat să sprijine acțiunea inițiată și să îndeplinească măsurile propuse în acest scop de către comitetul executiv. Adunarea a aprobat apoi planul de măsuri prin care s-au prevăzut 41.000 lei pentru lucrări la școala din Eforie și 53.030 lei pentru școala din Vasile Roaită. In afara sumelor ce se vor realiza din contribuția voluntară a cetățenilor, cu banii încasați din taxele plătite de vizitatori se va începe construirea unei băi populare. In încheierea adunării, cercul de teatru al formației artistice a I.S.B.C. a prezentat piesa „Candidat la festival“. 1. BONCHIȘ TECHIRGHIOL In cadrul unei adunări populare ce a avut loc anul trecut, locuitorii au votat folosirea sumelor din contribuția voluntară bănească pentru construireaunui local de școală. Datorită încasării sumelor din contribuția voluntară pe anul în curs, care s-a terminat încă din luna august, a muncii voluntare și a preocupării comitetului executiv, construcția votată este aproape gata. Din referatul prezentat în fața locuitorilor de către comitetul executiv a reieșit că cetățenii și-au adus din plin contribuția la realizarea acestei construcții. De pildă, s-au transportat voluntar de la Constanța 40.000 de cărămizi, 50 tone de balastru și nisip. Numărul orelor de muncă voluntară prestate pe șantierul construcției noului local de școală cu etaj se ridică la 5.000. Numai elevii au prestat 3.000 ore de muncă voluntaig la stivuirea cărămizilor, aranjarea scindurilor și altele. Noul local are 4 săli de recreație, 7 săli de clasă, un laborator, o bibliotecă și 2 cancelarii. Datorită muncii cetățenilor, la această construcție, al cărei parter va fi dat în folosință pînă la sfîrșitul anului, s-au realizat 50.000 lei economii. Avînd în vedere toate aceste realizări, locuitorii orașului Techirghiol au hatorit în recenta adunare i populară să stringă prin contribuția voluntară în anul viitor 53.000 lei cu care să continue lucrarea la localul școlii. O seamă de cetățeni și-au luat angajamentul să sprijine și prin muncă voluntara lucrările de terminare a acestei școli. MOCANU CONSTANTIN și MEMETCEA RID VAN Scrisoare către redacție De ce nu se termină construcțiile începute In anii puterii populare, satele regiunii noastre își schimbă incertinuu înfățișarea. In fiecare an, se înalță în satele noastre localuri de cămine culturale, școli și alte construcții social -culturale, finind seama de creșterea numărului de elevi și deci și de necesitatea spațiului pentru asigurarea condițiilor funcționării cursurilor, in comuna Sarichioi din raionul Istria s-a datorat acum doi ani construirea unui nou local de școală cu două săli de clasă. Aceste fiind insuficient, în primăvara acestui an s-a hotărît construirea a încă unui nou local de școală cu 8 săli de clasă. Au venit inginerii din partea I.P.C.U. Constanța, au delimitat terenul necesar, s-au făcut măsurători în vederea întocmirii proiectului. Clădirea cu două săli de clasă nici astăzi, după două luni de la deschiderea noului an școlar, nu este gata. La această construcție mai sunt foarte puține lucrări de făcut pentru a putea fi dată în folosință. Comitetul executiv al Sfatului popular al comunei Sarichioi nu ia însă măsuri pentru executarea acestor lucrări și pentru darea in folosință a celor două săli de clasă atit de necesare. Cu privește cea de a doua construcție, iată că a trecut și anul 1959 și construcția ei n-a început, și aceasta, datorită faptului că I.P.C.U. n-a întocmit nici pînă acum proiectul. Credem că organele în drept ar putea să răspundă prin luarrea unor măsuri corespunzătoare cu privire la realizarea acestor două construcții necesare bunei desfășurări a învățământului din comuna Sarichioi. D. LARIONOV, coresp. 5/WVYAT Unde-i picherul ? Pentru dirijarea executării contribuției în muncă și repararea șoselelor, există pe lîngă fiecare sfat popular comunal cîte un picher. Un astfel de salariat este și la Sistul popular al comunei Săcele, pe nume Bîlcă Ion. Deși sînt ■atîtea lucrări de făcut în problema întreținerii drumurilor, tov., Bîlcă Ion nu a fost văzut decît o singură dată dînd cîteva îndrumări cu privire la așternerea pietrișului pe șoseaua din căminului cultural. fața In raza comunei există o porțiune Săcele de șosea regională de circa 19 lan și 5 km șosea comunală pe care circulă zilnic tractoare, căruțe, zeci de autocamioane. faptului că pe Datorită șosele s-a cărat aceste piatră la voia întîmplării și n-a existat îndrumare tehnică, circulația se face foarte anevoios. Pichorul Bîlcă Ion stă mai tot timpul la sfatul popular și nu controlează starea circulație a drumurilor din raza comunei. Ba, ceva mai mult, el nici nu știe care este stadiul lucrărilor din contribuția în muncă, nu cunoaște pe acei care încă nu și-au executat contribuția în muncă. Ne întrebăm de ce comitetul executiv al Sfatului popular al comunei Săcele nu trage la răspundere pe acesta pentru teama, pentru inactivitastarea proastă a drumurilor din raza comunei. I.PERȘINARU coresp. de üilllllili Mhüiillili!!: .................... DOBROGEA NOUĂ Mr. 3524 Au început lucrările de canalizare A/WIA A/WIA !. De cîteva zile, au început să se ît execute lucrări de instalare a conductei de apă potabilă și canalizare și în satul Cocargea din raionul Adamclisi. După ce au fost', I stabilite punctele unde se vor in', I stala conductele de apă potabilă,", colectiviștii, mobilizați de comuniști și deputați, au început să* i sprijine aceste lucrări prin săparea canalelor. Pînă în prezent s-a« S săpat șanțul adinc de 1150 m, pe« 5 o distanță de 2.000 m. «j Fruntași în această acțiune se situează comuniștii Costea Gheorerghe, Lazăr Ilie, Lazăr Tănase și e* Ioniță Ion. Locuitorii satului Cocargea s-au angajat să sprijine J Ș prin muncă voluntară aceste lucrări importante de canalizare și la aprovizionare cu apă potabilă. GRECU MARIN, coresp. S In comună Independență au început de curind lucrările pentru canalizare. Locuitorii comunei Independența au hotărît in adunarerea populară să sprijine aceasttă acțiune prin muncă voluntară.; Ei au hotărît ca fiecare cetățean JS să sape cite 8 mc de șanț. Lucrarea rea de canalizare a și început, j S Pînă acum această lucrare a fost efectuată pe o distanță de 1.000 m. OLTEANU MARIN, coresp. g VWWVVVWWVWWVWVWVVVVVW g 5 Rezultatele obținute în cadrul Săptămînii economiei în orașul Constanța ca și în anii pecedenți, în orașul Constanța. Săptămina economiei s-a desfășurat sub lozinca „Fiecare cetățean, un depunător consecvent la C.E.C.“. Această acțiune de economisire a cuprins marea majoritate a masei de salariați din întreprinderi și instituții precum și a populației. In această lună, volumul depunerilor a crescut în procent de 1.200 la sută față de aceeași perioadă a anului precedent. Inmea simțitor a crescut și numărul depunătorilor la C.E.C., fapt ce dovedește că tot mai mulți oameni ai muncii se conving de avantajele economisirii la C.E.C. și caută să împletească interesele personale cu cele ale statului nostru. In urma unei analize, s-a constatat că sucursala C.E.C. Constanța, in cinstea Săptămînii economiei, și-a îndeplinit planul anual de atragere în procent de 108 la sută, la data de 25 noiembrie a.c. O mare contribuție în obținerea acestor rezultate au adus-o ghișeele din următoarele întrreprinderi și instituții, care, cu ocazia Săptămînii economiei, și-au depășit planul anual de atragere : Banca de Stat, 116 la sută (mandatar Popescu Eugen), Baza III Petrol, 108 la sută (mandatar Baluș Eftimie), Centrofarm, 113 la sută (mandatar Rene Siminoc), cooperativa „Energia", 147 la sută (mandatar Geambazu Constantin), I.L.L., 119 la sută(mandatar Popovici Elena), cooperativă „înainte“, 210 la sută (mandatar Roizman Bufron), U.R.C.M., 170 la sută (mandatar C’ndea Gheorghe). O mențiune specială merită mandatarul cooperativei „îmbrăcămintea“, care, în cadrul Săptămînii economiei, a strins suma de 25.000 lei. In Săptămina economiei, în cadrul școlilor din oraș, s-a desfășurat o adevărată întrecere, evidențiindu-se învățătorii Vîjială Constantin, mandatar la Școala elementară nr. 11, care pînă în prezent a strins suma de 5.000 lei, Popescu Eliza de la Școala elementară nr. 13, Popescu Ecaterina de la Școala elementară nr. 15 și alții. Tot cu ocazia desfășurării Săptămînii economiei, și alte întreprinderi și instituții au obținut rezultate frumoase pe linia atragerilor. Astfel, O.C.M. Port a introdus 87 de consimțăminte în valoare de 5.370 lei, P.T.T.R. Constanța a introdus 203 consimțăminte în valoare de TMÎ30 lei, D.R.N.M., secția mecanizată, 47 de comsimțăminte in valoare de 2300 lei. De asemenea, în cadrul ghișeului C.E.C. de la S.N.M.C., mandatarul Leonte Gh. a făcut până în prezent depuneri în valoare de 10.300 lei. Dacă ne putem mîndri cu realizările pozitive ale multor ghișee din orașul Constanța, nu același lucru îl putem spune despre ghișeele C.E.C. de la Teatrul de Stat,T.C.E.H., „Combustibilul", „ Spitalul de adulți, „întrecerea socialistă", O.C.L. „Produse industriale“, O.C.L. „Alimentara“, I.R.T.A., „Argus“, Centrul mecanic, C.R.R. regiune, Depozitul II petrol, ll B pe« trei, T.A.P.L. și altele, ale căror conduceri administrative, sindicate nu pri vesc cu toată seriozitatea importanța acțiunii de economisire. Conducerile unităților mai sus arătate nu se străduiesc să ducă la îndeplinire sarcinile trasate de către biroul Comitetului orășenesc de partid în ceea ce privește îmbunătățirea muncii de atragere pe linie de C.E.C., aceasta reieșiind din evidența cu prilejul Săptămînîi economie. Realizările frumoase obținute în cadrul Săptămînii economiei trebuie permanentizate, lucru pe care nu trebuie să-l uite organizațiile de masă* care au un rol important în această acțiune. întreprinderile și instituțiile care nu și-au realizat plănui pe 1959 au datoria să lupte pentru realizarea planului de atragere la C.E.C. prin controlarea și sprijinirea iandatarilor în orice acțiune, considerînd că în felul acesta vor contribui la consolidarea bazei economice și la înflorirea patriei noastre. MANEA PETRE, director, sucursala C.E.C Constanța CRONICA NOASTRĂ »COPPELIA» Balet ssa trei acte de LEO DELIBES De curind, în viața orașului culturală a nostru și-a prezentat cartea de nou gen vizită un tic muzical: dramabaletul. „Coppelia", capodopera universală a lui Leo Delibes, și-a făcut loc in repertoriul secției de operă și operetă a Teatrului de stat din Constanța. Cu un colectiv în exclusivitate tînăr, scena noastră a marcat prin montarea acestui spectacol un incontestabil succes. Arta grației, poezia fără vorbe, acest teatru mut, care transmite sentimentele numai cu ajutorul imaginilor, unde chipul și mișcarea vorbesc, unde muzica traduce situațiile și unde pentru redarea iubirii sau urii, și este necesară artistului o adîncă trăire interioară, rămîne un gen artistic apreciat de marea masă a spectatorilor. Dindu-și seama de efectele importante pe care le poate avea asupra spectatorului zicoil-dramatică, această categorie cumarii compozitori au căutat să imprime muzicii create de ei un sens cit mai realist, in fruntea lor se află marele Ceaikovski, cu operele sale in care motivele populare, pline de simplitate și realism, ridică baletul pe culmi nebănuite. Aci, muzica devine un factor important pentru sublinierea fondului dramatic al acțiunii. Totodată, este ajutat și spectatorul să înțeleagă perfect ceea ce unitatea orchestrală îi oferă auditiv. Tocmai din cauza aceasta, lucrarea coregrafică trebuie să urmărească fidel atit drama teatrală cit și drama muzicală, comune ca iiei, îmbinindu-le intr-un tot unitar. Perioada creației lui Delibes a fost pentru Franța perioada marilor frămîntări. Antrenat ideologic de ideile anului 1848, de protestele proletariatului și țărănimii contra asupririi, de elanul frământărilor Comunei din Paris, de toate aceste evenimente progresiste pentru acea vreme, a insuflat și operei sale tendințe realiste, care dovedesc simpatie față de cei mulți și oprimați. Atit „Coppelia", dar mai ales „Lakint“, opera sa capitală, ne dovedesc aceasta din plin. Ca și la Ceaikovski, Lazo, Grieg, și la Delibes poporul cu cintecele și dansurile sale ocupă principalul joc in balet sau operă. De fapt păpușarul magician din „Coppelia" este un muncitor cinstit, îndrăgostit la maximum de meseria lui. Dar, întunericul spiritual în care era forțat să trăiască, întuneric pe care clasele exploatatoare îl cultivau cu bună știință in modul atltor oameni capabili, pentru apărarea pozițiilor lor, l-a dus pe acesta la rătăcirea ridicolă și mistică de a căuta perfecțiunea artei sale prin intermediul supranaturalului. De abia astăzi, teatrul nou trage adevărata cortină și dezvăluie spectatorului adevărata dramă a păpușarului. Două elemente se luptă, de la început pînă la sfîrșit, în acest balet: vechiul și noul. Farsa pusă la cale de elementele reale, triumfătoare, reprezentate prin curajoasa Swanilda, un erou popular de o rară frumusețe, bătrinului constructor de păpuși, se ridică la rangul de adevăr exprimat intr-o formă metaforică. Reușita fetei acesteia simple, de a învinge răul din păpușar, de a-l convinge că viața nu se obține prin formule mistice, că omul reprezintă o noțiune superioară, conturează elementul optimist al operei. Prin muncă, poți imprima mecanic, unei păpuși, mișcări omenești. Dar nu viața. Montînd „Coppelia", Teatrul de stat din Constanța a avut în vedere din plin acest mesaj plin de realism al lucrării. De la primul și pînă la ultimul acord, de la prima și pînă la ultima mișcare a balerinilor, se simte strădania creatorilor. In primul rind, interpretarea muzicii dirijate de Constantin Daminescu a asigurat din plin succesul instrumental al spectacolului. Unitatea orchestrală cu care au fost prezentate in special dansurile populare poloneze, valsul Swanildei din actul I Și minunata Baladă a fost o dovada grăitoare a muncii pline de abnegație și atenție a conducătorului muzical. Coregrafia semnată de Mireille Savopol ne-a surprins plăcut prin concepția care nu este lipsită de noutate și îndrăzneală. Forma dansurilor și mai ales îmbinarea scenelor de soliști iu întregul ansamblu, edificatoarea imagine a eroilor, care totuși sunt alături de marea masă a lumii din care fac parte, au reușit să redea pe deplin frumusețea subiectului. Atenția regiei, însă, a fost mai concentrată asupra scenelor de soliști, decit a scenelor de ansamblu, creînd în felul acesta greșeli care coboară nivelul artistic. Astfel, in actul I, mazurca e lipsită de ordine și de multe ori dansul mi concordă ca ritmul impus de muzică. De asemenea, recomandăm o atenție mai mare scenei de ansamblu cu păpușile din actul II. O foarte bună concepție i-a fost atribuită personajului Swanilda, de fapt adevărata eroină a lucrării. In interpretarea Valentinei Blănaru, am avut ocazia să asistăm la evoluția linei Swanilde pline de realism, de spirit și inteligență. Autenticitatea trăirii, simplitatea sufletească, gingășia mișcărilor, mimica potrivită, fără exagerări, totul unitar, ne fac să recunoaștem în interpretă un talent in plină ascensiune. In rolul lui Frantz, Ion Tugearu a dovedit și el calități de balerin cu multe perspective. Totuși, fie dintr-o greșeală regizorală, fie dintr-una personala, apare pe întreg parcursul oarecum șters, nereușind să se impună decît în final. Nu „umple scena“, cum se spune in termeni teatrali, lucru pe care Valentina Blănaru V. face din din. Ni s-a, părul foarte bună concepția dăruită păpușii „Copnella". Deși solistă în aparițiile ei, degajă răceala lipsei de viață, dansurile ei sunt seci (bine interpretate de Zoe Savopol), ca un contrast izbitor cu păpușa vie, plină de frumusețe și tinerețe care e Szemada. In rolul dificil al păpușarului Coppelius, a apărut Traian Popescu. Sincer și corect, artistul a reușit să redea fondul uman al personajului. Izbînda noului asupra vechiului din el s-ar fi putut petrece într-un prim plan sufletesc, printr-o coloratură mai vie, încă de la primele apariții. Pline de gingășie au fost cele trei prietene ale Swanildei. Regia a știut să imprime fiecărui personaj caractere diferite. Dansurile lor au fost în deplină concordanță cu muzica și interpretate cu naturalețe. Scenele de ansamblu au plăcut, cu excepția notațiilor de mai sus, prin inspirația lor populară, prin studiul care îl denotă și prin munca fiecărui creator în parte. O notă aparte și meritorie pentru scenografia lui Fetus Ștefănescu. Decorurile s-au încadrat perfect în acțiune. Simplitatea lor a avut darul de a îndrepta atenția asupra acțiunii, indicînd prin mijloace sumare, dar suficiente, locul de fapt. Ele au subliniat necesitatea eliberării scenei de decoruri masive și fără rost, intru libertatea evolutivă a balerinilor. Prin montarea baletului „Coppelia", Teatrul de stat din Constanța a făcut un pas înainte în munca sa și în eforturile pe care le depune zi de zi pentru înflorirea culturii, pentru ridicarea nivelului cultural al maselor muncitoare din regiunea noastră. Pentru acest succes, , conducerea teatrului merită toate felicitările. Interpreților le mulțumim pentru clipete de desfătare artistică pe care ni le-au dăruit. OVIDIU DUMITRU Aspect din timpul spectacolului Noi carii apărute : MEDICINA VETERINARA Popovici D., Trieb I. Controlul alte meritelor de origine animală — aprobat de Ministerul Agriculturii și Silviculturii ca manual pentru școlile tehnice de maiștri veterinari 500, pag. — 13,30 lei E.A.S.S. ȘTIINȚA ȘI TEHNICA PE ÎNȚELESUL TUTUROR Mihail Atanasiu. Despre vibrații strnde („S.R.S.C.“) 48 pag. — 0,90 lei. Puia D. Ștefan. Să cunoaștem solul pe care îl lucrăm („S.R.S.C."). 64 pag. 1,15 lei.