Dobrogea Nouă, decembrie 1959 (Anul 12, nr. 3524-3550)

1959-12-01 / nr. 3524

Pag. a 2-6 Din activitatea sfaturilor populare ne ocupăm cu răspundere de încasarea impozitelor Lucratorii secției financiare a Sfa­tului popular raional Negru Vodă, în­drumați in permanență de Comitetul raional de partid, înfăptuiesc cu ho­­tărrîre politica partidului nostru în do­meniul financiar. Invățînd din expe­riența anilor precedenți și pentru ca activitatea muncii noastre să dea re­zultate și mai bune, conducerea sec­ției și-a format un colectiv de muncă, atribuind fiecărui membru responsa­bilități. Bugetul Sfatului popular raional e­ste ind­reptat spre dezvoltarea conti­nuă a economiei, ridicarea bunăstării materiale a oamenilor muncii. Secția financiară, prin aparatul său, a cău­tat și caută permanent să folosească din plin resursele locale pentru des­coperirea­­ de noi rezerve de venituri la bugetul local, in acest sens, orga­nele secției noastre au trecut la a­­naliza execuției bugetare a fiecărui sfat popular comunal în parte. S-a constatat că veniturile bugetului raio­nal au fost realizate și depășite. A­­vem o depășire substanțială la veni­turile dim anumite sectoare. De aseme­nea, veniturile din taxele de pășunat au fost depășite cu 30 la sută. Legat de aceasta, se remarcă activitatea desfășurată de comitetul executiv al Sfatului popular comunal Albești, care a depășit evaluarea anuală la pășu­nat cu peste sută la sută, de cel din Plopeni, cu 60 la sută, și de cel din Tuzla, cu 70 la sută. Analizînd exe­cuția bugetară privind veniturile pro­prii pe totalul lor, s-a constatat că,­­pîină la 30 septembrie 1959, execuția a fost realizată în procent de 108 la sută, iar la cotele defalcate în pro­porție de 118 la sută, astfel că pe total evaluare s-a obținut un procent de 110 la sută. O contribuție de seamă am primit din partea comitetelor executive ale sfaturilor populare comunale, care au urmărit îndeaproape și au sprijinit e­­fectiv aparatul fiscal din comune în încasarea impozitelor și taxelor de la populație, fapt ce a făcut ca planul la acest capitol să fie realizat în pro­porție de 121 la sută. Agenții fiscali au fost sprijiniți în activitatea lor de către deputații comunali, împreună desfășurînd o largă­­ muncă politică de masă în r­ndul cetățenilor, pentru ca aceștia să-și achite la timp aceste îndatoriri patriotice. Astfel, agentul fiscal Predescu Constantin din comu­na Albești, sprijinit de com­itetul e­­xecu­tiv al Sfatului popular comunal și de deputați, a realizat planul de r încasării pe trimestrul IV la data de noiembrie a.c. Realizări frumoase au obținut și agenții fiscali Coman Constantin din comuna Pecineaga, Stăoeci Dănilă din comuna Bărăganu, Rădulescu Ion din comuna Olteni etc. Noi ne mîndrim cu astfel de agenți fiscali ca­re nu-și precupețesc efortu­rile pentru a-și îndeplini sarcinile de plan. Mai avem însă și unii agenți fiscali și unele comitete executive ale sfatu­rilor populare comunale care nu spri­jină munca de realizare a planului financiar. De exemplu, agentul fiscal Pamuc Marin din comuna Chirnogeni muncește nesatisfăcător în problema de care­­ răspunde. Nici comitetul e­­xecutiv al sfatului popular, p­reședinte Stroe Mihai, nu a sprijinit activitatea acestuia­, nu a analizat în ședința de comitet executiv această problemă și nu a antrenat în acest domeniu de­putații. Ca urmare, planul pe trimes­trul IV este mult sub cota matema­tică, adică numai 14 la sută. Aceeași caracterizare se poate face și agen­tului fiscal Cruceru Constantin din comuna Darabani, care, în loc să ur­mărească încasarea impozitelor și ta­xelor de la populație,­ își rezervă mai­­ mult tim­­p pentru petreceri. Sfatul popular comunal nu a luat nici o măsură pentru a îndrepta situația proastă in care se găsește comuna Darabani în ceea ce privește îndepli­nirea pla­nului, care p­înă acum, pe trimestrul IV, este realizat un procent de nu­ma­i 16 la sută, și nici nu a tras la răspundere pe agentul fiscal de slaba activitate pe care o desfă­șoară. Trebuie să vorbim și despre inspec­torii secției noastre. Unii dintre ei, cum ar fi Galău Mihai, Topalu Dă­­nilă și Albu Ion, sprijină efectiv mun­ca agenților fiscali din comunele de care răspund. Alții, însă, cum ar fi Cioba­nu Fundul Gheorghe, care are î­n sectorul său comunele slabe mai sus-a­mi­ntite, nu sprijină activ acțiu­nile întreprinse de aparatul financiar în realizarea planului, sunt delăsători în muncă, inactivi. In urma analizei făcute de Comi­tetul raion­al de partid privind felul cum se­­ muncește pentru realizarea planului de încasări pe trimestrul IV, comitetul executiv al Sfatului popular raional a mobilizat întreg apara­tul său pentru a desfășura o mai intensă muncă, în scopul realizării planului înainte de termen. Conducerea secției financiare va urmări și va sprijini în­deaproape activitatea lucrătorilor fi­nanciari din comune, valorificând toate resursele locale, în scopul îndeplinirii și depășirii planului la venituri. Pînă la sfârșitul anului, ne propunem ca execuția bugetară să fie excedentară. UN ȘURET ISMAIL, șeful secției financiare a Sfatului popular raional Negru Vodă Casa pionierilor din Măcin In viața celor peste 2.000 de pionieri din orașul Măcin s-a petre­cut, de curând, un eveniment deose­bit: a fost inaugurată Casa pionieri­lor, locul unde de acum înainte ei au posibilitatea să desfășoare fructuoasă activitate pentru dezvolt­area aptitudinilor lor, pentru îmbogă­ț­țirea și aprofundarea cunoștințelor căpătate in școală. Bucuria cu care ei au întîmpinat acest eveniment este dovedită de faptul că, încă înainte de deschiderea oficială a Casei pi­onierilor, s-au înscris în diverse cercuri de activitate peste 300 de pionieri. Unii activează acum in ca­drul cercului muzical, condus de profesoara Sandola Lenuța, alții, în cercul literar, condus de profesoara Stoica Zoica sau în cel tehnic, con­dus de tovarășul Hofer Aurel, în cercul micilor naturaliști, al minnilor indeminat­ce, în cel de fizică și ma­tematică etc. Acum, membrii Casei pionieril­or din Măcin se pregătesc intens pentru festivitatea pe care vor s-o organizeze in cinstea celei de-a XII-a aniversări a R.P.R. In foto. Aspect­ul clădirii in care funcționează Casa pionierilor din orașul Măcin. COZMA DUMITRU, coresp. =/WWfc= la ca­rind se vor aprinde Siecurile electrice Dorința locuitorilor din comuna Limanu a fost aceea de a-și e­­lectrifica tru atingerea satul. Pen­acestui scop, ei au votat în a­­dunarea populară din 1958 un debit de 293.000 lei, cu care să contribuie la aducerea luminii electrice în sat. Datorită muncii Sfa­tului popular, această sumă a fost încasată și Energo-combinatul a trecut la executarea lucrărilor de electri­ficare. Pînă acum s-au cărat stîlpii de beton pe o distan­ță de 5 km și a înce­put săparea gropilor pentru plantarea a­­cestora Datorită însuflețirii cu care locuitorii par­ticipă la munca vo­luntară pentru uiirea lucrărilor de spriji­e­­lectrificate, în curînd pe ulițele comunei Li­­manu vor putea stră­luci becurile electrice. VLAD MIHALCEA, coresp-. Corespondenții voluntari ne comunică: Aspecte de la adunăril­ populare VASILE ROAITĂ De curând, în cadrul unei adunări populare, com­it­etul executiv al Sfatu­lui popular al orașului Vasile Ro­aită — Eforie a prezentat raportul privind încasarea și folosirea sumelor rezul­tate din contribuția voluntară pe a­­nul 1959. Au fost făcute, de asemenea, propuneri pentru anul viitor. Contribuția voluntară bănească a dat posibilitatea tutur­or cetățenilor să contribuie la îmbunătățirea stării șco­lilor, a cămin­ului cultural,­ la ilumina­tul public și la mărirea rețelei de con­ducte de apă potabilă și canalizări. O importantă sumă a fost alocată pentru construirea de ateliere prac­tice, necesare Școlii medii d­in Vasile Rodită. Lucrările executate din su­mele realizate prin contribuția vo­luntară bănească a cetățenilor au contribuit sa înfrumusețarea stațiuni­­lor, la gospodă­rea rar, la amenaja­rea străzilor și a cartierelor. Participanții la discuții a­u făcut o amplă analiză a m­odului, cum s-a­ des­fășurat acțiunea și a participării, de­putaților. Tovarășul Serbancea Gheor­­ghe, directorul Școlii medii din Vasile Recită, a arătat că numărul elevilor școlii a crescut, d­e la 80 cîți erau în anul 1950, la 611, și că­­ ea are acum 18 săli de cursuri. Apoi, s-a angajat ca,­­ împreună cu celelalte­ cadre di­dactice, pînă la 1 decembrie 1959, să achite în întregime sumare cuvenite pentru contribuția voluntară a anului 1950. Pentru a pune în practică a­­cea­stă inițiativă a plătit chiar atunci 50 lei din suma ce-i revenea. La fel a procedat și profesorul Nițulescu Gri­­gore. in cuvîntul său, Cote­c Maria a arătat că în anii regimului democrat­­popular a învățat să scrie, cu toate că vîrsta îi este înaintată. „Sînt in­cinta­tă — a s­p­us vorbitoarea — cîn­d nepoți­ca mea, Ludmila, se înapoiază de l­a­ școală și îmi citește poezii. Pen­tru viitorul lor mereu­­ mai fericit, voi da cu drag contribuția și pînă l­a 1 decembrie voi achita în întregime su­ma ce îmi revine“. ri­ță Au mai luat cuvîntul deputatul Chi- Dumitru, Dog­aru Constantin, Georg­escu Marian și Olaru Ion. Ca și ceilalți vorbitori, ei s-a­u angajat să sprijine acțiunea inițiată și să în­deplinească măsurile­­ propuse în a­­ces­t scop d­e către comitetul execu­tiv. Adunarea a aprobat apoi planul d­e măsuri prin care s-au prevăzut 41.000 lei pentru lucrări la școala din Eforie și 53.030 lei pentru școala din Vasile Ro­aită. In afara sumelor ce se vor realiza din contribuția voluntară a cetățenilor, cu banii încasați din taxele plătite de vizitatori se va în­cepe construirea unei băi populare. In încheierea adunării, cercul de teatru al formației artistice a I.S.B.C. a pre­zentat piesa „Candidat la festival“. 1. BONCHIȘ TECHIRGHIOL In cadrul unei adunări­­ populare ce a avut loc anul trecut, locuitorii au votat folosirea sumelor d­in contribuția voluntară bănească pentru construirea­­unui local d­e școală. Datorită înca­sării sumelor din contribuția volun­tară pe anul în curs, care s-a termi­nat încă din luna august, a muncii voluntare și a preocupării comitetului executiv, construcția votată este a­­p­roap­e gata. Din referatul prezentat în fața locuitorilor de către comite­tul executiv a reieșit că cetățenii și-au adus din­­ plin contribuția la realiza­rea acestei construcții. De pildă, s-au transportat voluntar de la Constanța 40.000 de cărămizi, 50 tone de balastru și nisip. Numărul orelor de muncă voluntară prestate pe șantierul con­strucției noului local de școală cu etaj se ridică la 5.000. Numai elevii au prestat 3.000 ore de muncă vo­­lunta­ig la stivuirea cărămizilor, aran­jarea scindurilo­r și altele. Noul local are 4 săli de recreație, 7 săli de clasă, un laborator, o bibliotecă și 2 cance­larii. Datorită muncii cetățenilor, la această construcție, al cărei parter va fi dat în folosință pînă la sfîrșitul anului, s-au realizat 50.000 lei econo­mii. Avînd în vedere toate aceste rea­lizări, locuitorii orașului Techirghiol au hatorit în recenta adunare i popu­­­lară să stringă prin contribuția volun­tară în anul viitor 53.000 lei cu care să continue lucrarea la localul școlii. O seamă de cetățeni și-au luat an­gajamentul să sprijine și prin muncă voluntara lucrările de terminare a a­­cestei școli. MOCANU CONSTANTIN și MEMETCEA RID VAN Scrisoare către redacție De ce nu se termină construcțiile începute In anii puterii populare, satele re­giunii no­astre își schimbă incertinuu înfățișarea. In fiecare an, se înalță în satele noastre localuri de cămine culturale, școli și alte construcții so­cial -culturale, finind seama de creșterea număru­lui de elevi și deci și de necesitatea spațiului pentru asigurarea condiții­lor funcționării cursurilor, in comuna Sarichioi din raionul Istria s-a datorat acum doi ani construirea unui nou local de școală cu două săli de clasă. Aceste fiind insuficient, în primăvara acestui an s-a hotărît construirea a încă unui nou local de școală cu 8 săli de clasă. Au venit inginerii din partea I.P.C.U. Constanța, au delimi­tat terenul ne­cesar, s-au făcut măsu­rători în vederea întocmirii proiec­tului. Clădirea cu d­o­uă săli de clasă nici astăzi, după două luni de la deschiderea noului an școlar, nu este gata. La această construcție mai sunt foarte puține lucrări de făcut pentru a putea fi dată în folosință. Comitetul executiv al Sfatului popu­lar a­l comunei Sarichioi nu ia însă măsuri pentru executarea acestor lu­crări și pentru da­rea in folosință a celo­r do­uă săli de clasă atit de necesare. Cu­ privește cea de a doua construcție, iată că a trecut și anul 1959 și construcția ei n-a început, și aceasta, datorită faptului că I.P.C.U. n-a întocmit nici pînă acum proiectul. Credem că o­rganele în drept ar pu­tea să răspundă prin luarre­a unor mă­suri corespunzătoare cu privire la rea­lizarea acestor două construcții ne­cesare bunei desfășurări a învăță­­mântului din co­mu­na Sarichioi. D. LARIONOV, coresp. 5/WVYAT U­nde-i picherul ? Pentru dirijarea e­xecutării contribuției în muncă și repararea șoselelor, există pe lîngă fiecare sfat popu­lar comunal cîte un picher. Un astfel de salariat este și la Sis­tul popular al comu­nei Săcele, pe nume Bîlcă Ion. Deși sînt ■atîtea lucrări de fă­cut în problema între­ținerii drumurilor, tov., Bîlcă Ion nu a fost văzut decît o singură dată dînd cîteva în­drumări cu privire la așternerea pietrișului pe șoseaua din căminului cultural. fața In raza comunei există o porțiune Săcele de șosea regională de cir­ca 19 lan și 5 km șo­sea comunală pe care circulă zilnic tractoare, căruțe, zeci de au­tocamioane. faptului că pe Datorită șosele s-a cărat aceste pia­tră la voia întîm­plă­­rii și n-a existat îndrumare tehnică, cir­­­culația se­ face foarte anevoios. Pichorul Bîlcă Ion stă mai tot timpul la sfatul popular și nu controlează starea circulație a drumuri­lor din raza comu­nei. Ba, ceva mai mult, el nici nu știe care este stadiul lu­crărilor din­­ contribu­ția în muncă, nu cunoaște pe acei care­ încă nu și-au executat contribuția în muncă. Ne întrebăm de ce co­mitetul executiv al Sfatului popular al co­munei Săcele nu trage la răspundere pe aces­ta pentru tea­ma, pentru inactivita­starea proastă a drumurilor din raza comunei. I.PERȘINARU coresp. de üilllllili Mhüiillili!!: .................... DOBROGEA NOUĂ Mr. 3524 Au început lucrările de canalizare A/WIA A/WIA !. De cîteva zile, au început să se î­t execute lucrări de instalare a con­­­­­­ductei de apă potabilă și ca­nali­­zare și în satul Cocargea din ra­­­­ionul Adamclisi. După ce au fost', I stabilite punctele unde se vor in­', I stala conductele de apă potabilă,",­­ colectiviștii, mobilizați de comu­­­niști și deputați, au început să* i sprijine aceste lucrări prin săpa­­­­rea canalelor. Pînă în prezent s-a« S săpat șanțul adinc de 1150 m, pe« 5 o distanță de 2.000 m. «j Fruntași în această acțiune se­ situează comuniștii Costea Gheor­­e­r­ghe, Lazăr Ilie, Lazăr Tănase și­­ e* Ioniță Ion. Locuitorii satului Co­­­­­cargea s-au angajat să sprijine J Ș prin muncă voluntară aceste lu­­­­­crări importante de canalizare și­­ la aprovizionare cu apă potabilă. GRECU MARIN, coresp. S In comună Independență au în­­­­ceput de curind lucrările pentru­ canalizare. Locuitorii comunei In­­­­­dependența au hotărît in aduna­­r­e­rea populară să sprijine aceas­­t­­­tă acțiune prin muncă voluntară.;­­ Ei au hotărît ca fiecare cetățean J­S să sape cite 8 mc de șanț. Lucra­­r­ea rea de canalizare a și început, j S Pînă acum această lucrare a fost­­ efectuată pe o distanță de 1.000 m.­ OLTEANU MARIN, coresp. g VWWVVVWWVWWVWVWVVVVVW g 5 Rezultatele obținute în cadrul Săptămînii economiei în orașul Constanța ca și în anii p­­ecede­nți, în orașul Constanța. Săptămina economiei s-a desfășurat sub lozinca „Fiecare cetă­țean, un depunător consecvent la C.E.C.“. Această acțiune de economi­sire a cuprins­­ marea majoritate a masei de salariați din întreprinderi și instituții precum și a populației. In această lună, volumul depunerilor a crescut în procent de 1.200 la sută față de aceeași perioadă a anului precedent. In­mea simțitor a crescut și numărul depunătorilor la C.E.C., fapt ce dovedește că tot mai mulți oameni ai muncii se conving de avan­tajele economi­sirii la C.E.C. și caută să împletească interesele personale cu cele ale statului nostru. In urma unei analize, s-a constatat că sucursala C.E.C. Constanța, in cinstea­ Săptămînii economiei, și-a în­deplinit planul anual de atragere în procent de 108 la sută, la data de 25 noiembrie a.c. O mare contribuție în obținerea acestor rezultate au a­­dus-o ghișeele din următoarele întrre­­prinderi și instituții, care, cu ocazia Săptămînii economiei, și-au depășit planul anual de atragere : Banca de Stat, 116 la sută (mandatar Popescu Eugen), Baza III Petrol, 108 la sută (mandatar Bal­uș Eftimie), Centro­­farm, 113 la sută (mandatar Rene Si­­minoc), cooperativa „Energia", 147 la sută (mandatar Geambazu Constan­tin), I.L.L., 119 la sută­(mandatar Po­­povici Elena), cooperativă „înainte“, 210 la sută (mandatar Roizman Bufron), U.R.C.M., 170 la sută (mandatar C’n­­dea Gheorghe). O mențiune specială merită mandatarul cooperativei „îm­brăcămintea“, care, în cadrul Săptă­mînii economiei, a strins suma de 25.000 lei. In Săptămina economiei, în cadrul școlilor din oraș, s-a desfășurat o a­­devărată întrecere, evidențiindu-se în­vățătorii Vîjială Constantin, manda­tar la Școala elementară nr. 11, care pînă în prezent a strins suma de 5.000 lei, Popescu Eliza de la Școala ele­­mentară nr. 13, Popescu Ecaterina de la Școala elementară nr. 15 și alții. Tot cu ocazia desfășurării Săptă­­mînii economiei, și alte întreprinderi și instituții au obținut rezultate frumoase pe linia atragerilor. Astfel, O.C.M. Port a introdus 87 de consimțăminte în valoare de 5.370 lei, P.T.T.R. Con­stanța a introdus 203 consimțăminte în valoare de TMÎ30 lei, D.R.N.M., secția mecanizată, 47 de comsimță­­minte in valoare de 2300 lei. De ase­menea, în cadrul ghișeu­lui C.E.C. de la S.N.M.C., mandatarul Leonte Gh. a făcut până în prezent depuneri în valoare de 10.300 lei. Dacă ne putem mîndri cu realizările­­ pozitive ale multor ghișee din orașul Constanța, nu același lucru îl putem spune despre ghișeele C.E.C. de la Teatrul de Stat,­T.C.E.H., „Combustibi­lul", „ Spitalul de adulți, „întrece­­rea socialistă", O.C.L. „Produse in­­dustriale“, O.C.L. „Alimentara“, I.R.T.A., „Argus“, Centrul mecanic, C.R.R. re­­giune, Depozitul II petrol, ll­ B pe« trei, T.A.P.L. și altele, ale căror con­­duceri administrative, sindicate nu pri­ vesc cu toată­­ seriozitatea importanța acțiunii de economisire. Conducerile unităților mai sus arătate nu se stră­­duiesc să ducă la îndeplinire sar­cinile trasate de către biroul Comite­­tului orășenesc de partid în ceea ce privește îmbunătățirea muncii de a­­tragere pe linie de C.E.C., aceasta reieșiind din evidența cu prilejul Săp­­tă­mînîi economie­. Realizările frumoase obținute în ca­­drul Săptămînii economiei trebuie permanentizate, lu­cru pe care nu tre­­buie să-l uite organizațiile de masă* care au un rol important în această acțiune. întreprinderile și instituțiile care nu și-au realizat plănui pe 1959 au da­­toria să lupte pentru realizarea pla­­nului de atragere la C.E.C. prin con­­trolarea și sprijinirea i­­andatarilor în orice acțiune, considerînd că în felul acesta vor contribui la consolidarea bazei economice și la înflorirea patriei noastre. MANEA PETRE, director, sucursala C.E.C Constanța CRONICA NOASTRĂ »COPPELIA» Balet ssa trei acte de L­E­O DELIBES De curind, în viața orașului culturală a nostru și-a prezentat car­tea de nou­­ gen vizită un tic muzical: drama­ba­letul. „Coppelia", capo­dopera universală a lui Leo Delibes, și-a făcut loc in repertoriul secției de operă și opere­tă a Teatrului de stat din Constanța. Cu un colectiv în exclusivitate tînăr, scena noastră a marcat prin montarea acestui spectacol un incontestabil succes. Arta grației, poezia fără vor­be, acest teatru mut, care transmite sentimentele numai cu­ ajutorul im­a­­ginilor, unde chipul și mișcarea vor­besc, unde muzica traduce situațiile și unde pentru redarea iubirii sau u­­rii, și este necesară artistului o adîn­­că trăire interioară, rămîne un gen artistic apreciat de marea masă a spectatorilor. Dindu-și seama de efectele impor­tante pe care le poate avea asupra spectatorului zicoil-dramatică, această categorie cu­­marii compozitori au căutat să imprime muzicii create de ei un sens cit mai realist, in fruntea lor se află marele Ceai­­kovski, cu operele sale in care mo­tivele populare, pline de simplitate și realism, ridică baletul pe culmi ne­bănuite. Aci, muzica devine un factor important pentru sublinierea fondului dramatic al acțiunii. Totodată, este ajutat și spectatorul să înțeleagă per­fect ceea ce unitatea orchestrală îi oferă auditiv. Tocmai din cauza a­­ceasta, lucrarea coregrafică trebuie să urmărească fidel atit drama teatrală cit și drama muzicală, comune ca i­­iei, îmbinindu-le intr-un tot unitar. Perioada creației lui Delibes a fost pentru Franța perioada marilor fră­­mîntări. Antrenat ideologic de ideile anului 1848, de protestele proletaria­tului și țărănimii contra asupririi, de elanul frământărilor Comunei din Pa­ris, de toate aceste evenimente pro­gresiste pentru acea vreme, a insu­flat și operei sale tendințe realiste, care dovedesc simpatie față de cei mulți și oprimați. Atit „Coppelia", dar mai ales „Lakint“, opera sa capi­tală, ne dovedesc aceasta din plin. Ca și la C­eaikovski, Lazo, Grieg, și la De­libes poporul cu cint­ecele și dansu­rile sale ocupă principalul joc in ba­let sau operă.­­ De fapt păpușarul magician din „Coppelia" este un muncitor cinstit, îndrăgostit la maximum de meseria lui. Dar, întunericul spiritual în care era forțat să trăiască, întuneric pe care clasele exploatatoare îl cultivau cu bună știință in m­odul atltor oa­meni capabili, pentru apărarea poziți­ilor lor, l-a dus pe acesta la rătăci­rea ridicolă și mistică de a căuta per­fecțiunea artei sale prin intermediul supranaturalului. De abia astăzi, tea­trul nou trage adevărata cortină și dezvăluie spectatorului adevărata dra­mă a păpușarului. Două elemente se luptă, de la în­ceput pînă la sfîrșit, în acest balet: vechiul și noul. Farsa pusă la cale de elementele reale, triumfătoare, repre­zentate prin curajoasa Swanilda, un erou popular de o rară frum­usețe, bătrinului constructor de păpuși, se ridică la rangul de adevăr exprimat intr-o formă metaforică. Reușita fetei acesteia simple, de a învinge răul din păpușar, de a-l convinge că viața nu se obține prin formule mistice, că o­­mul reprezintă o noțiune superioară, conturează elementul optimist al o­­perei. Prin muncă, poți imprima me­canic, unei păpuși, mișcări omenești. Dar nu viața. Montînd „Coppelia", Teatrul de stat din­ Constanța a avut în vedere din plin acest mesaj plin de realism al lucrării. De la primul și pînă la ulti­mul acord, de la prima și pînă la ultima mișcare a balerinilor, se sim­te strădania creatorilor. In primul rind, interpretarea muzi­cii dirijate de Constantin Daminescu a asigurat din plin succesul instru­mental al spectacolului. Unitatea or­chestrală cu care au fost prezentate in special dansurile populare polone­ze, valsul Swanildei din actul I Și minunata Baladă a fost o dovada gră­itoare a muncii pline de abnegație și atenție a conducătorului muzical. Coregrafia semnată de Mireille Sa­­vopol ne-a surprins plăcut prin con­cepția care nu este lipsită de nouta­te și îndrăzneală. Forma dansurilor și mai ales îmbinarea scenelor de so­liști iu întregul ansamblu, edificatoa­rea imagine a eroilor, care totuși sunt alături de marea masă a lumii din care fac parte, au reușit să redea pe deplin frumusețea subiectului. Aten­ția regiei, însă, a fost mai concen­trată asupra scenelor de soliști, decit a scenelor de ansamblu, creînd în fe­lul acesta greșeli care coboară nive­lul artistic. Astfel, in actul I, mazur­ca e lipsită de ordine și de multe ori dansul mi concordă ca ritmul im­pus de muzică. De asemenea, reco­mandăm o atenție mai mare scenei de ansamblu cu păpușile din actul II. O foarte bună concepție i-­a fost atribuită personajului Swanilda, de fapt adevărata eroină a lucrării. In interpretarea Valentinei Blănaru, am avut ocazia să asistăm la evoluția li­nei Swanilde pline de realism, de spirit și­ inteligență. Autenticitatea trăirii, simplitatea sufletească, gingă­șia mișcărilor, mimica potrivită, fără exagerări, totul unitar, ne fac să re­cunoaștem în interpretă un talent in plină ascensiune. In rolul lui Frantz, Ion Tugearu a dovedit și el calități de balerin cu multe perspective. Totuși, fie dintr-o greșeală regizorală, fie­ dintr-una per­sonala, apare pe întreg parcursul oa­recum șters, nereușind să se impună decît în final. Nu „umple scena“, cum se spune in­ termeni teatrali, lucru pe care Valentina Blănaru V. face din din. Ni s-a, părul foarte bună concep­ția dăruită păpușii „Copnella". Deși solistă în aparițiile ei, degajă răcea­la lipsei de viață, dansurile ei sunt seci (bine interpretate de Zoe Savopol), ca un contrast izbitor cu păpușa vie, plină de frumusețe și tinerețe care e Szemad­a. In rolul dificil al păpușarului Cop­­pelius, a apărut Traian Popescu­. Sin­cer și corect, artistul a reușit să redea fondul uman al personajului. Izbîn­da noului asupra vechiului din el s-ar fi putut petrece într-un prim plan sufletesc, printr-o coloratură mai vie, încă de la primele apariții. Pline de gingășie au fost cele trei prietene ale Swanildei. Regia a știut să imprime fiecărui personaj carac­tere diferite. Dansurile lor au fost în deplină concordanță cu muzica și interpretate cu naturalețe. Scenele de ansamblu au plăcut, cu excepția notațiilor de mai sus, prin inspirația lor populară, prin studiul care îl denotă și prin munca fie­cărui creator în parte. O notă aparte și meritorie pentru scenografia lui Fetus Ștefănescu. De­corurile s-au încadrat perfect în ac­țiune. Simplitatea lor a avut darul de a îndrepta atenția asupra­­ acțiunii, indicînd prin mijloace sumare, dar su­ficiente, locul de fapt. Ele au subli­niat necesitatea eliberării scenei de decoruri masive și fără rost, intru li­bertatea evolutivă a balerinilor. Prin montarea baletului „Coppelia", Teatrul de stat din Constanța a făcut un pas înainte în munca sa și în e­­forturile pe care le depune zi de zi pentru înflorirea culturii, pentru ri­dicarea nivelului cultural al maselor muncitoare din regiunea noastră. Pentru acest succes, , conducerea teatrului merită toate felicitările. In­terpreților le mulțumim pentru cli­­­pete de desfătare artistică pe care ni le-au dăruit. OVIDIU DUMITRU Aspect din timpul spectacolului Noi carii apărute : MEDICINA VETERINARA Popovici D., Trieb I. Controlul alte meritelor de origine animală — a­­probat de Ministerul Agriculturii și Silviculturii ca manual pentru șco­lile tehnice de maiștri veterinari 500, pag. — 13,30 lei E.A.S.S. ȘTIINȚA ȘI TEHNICA PE ÎNȚELE­SUL TUTUROR Mihail Atanasiu. Despre vibrații st­rnde („S.R.S.C.“) 48 pag. — 0,90 lei. Puia D. Ștefan. Să cunoaștem solul pe care­ îl lucrăm („S.R.S.C­."). 64 pag. 1,15 lei.

Next