Dobrogea Nouă, aprilie 1960 (Anul 13, nr. 3627-3652)

1960-04-01 / nr. 3627

Pag. a 2-a DOBROGEA NOUĂ nr. 3627 Să construim drumuri mai bune și mai ieftine Drumurile raionului Medgidia vor deveni mai bune (Urmare din pag. 1) costa mult mai puțin decît se prevă­zuse. lucrări Înainte, piatra pentru­ astfel de se aducea tocmai de la Cer­­­navoda. In prezent, prin folosirea pie­trei din cariera descoperită, se va re­duce prețul de cost la a­cest produs au peste 50 la sută. Deosebit de impor­tant pentru lucrările de întreținere a drumurilor este și pietrișul zgrunțuros descoperit în cariera din comuna Tor­­tomanu. Toate acestea au făcut posibil ca în raionul Medgidia să se înceapă ac­țiunea de reparare­­ și întreținere a drumurilor încă din primele zile ale anului. Măsurile luate de cele multe comitete executive comunale mai și mai ales rezultatele obținute dovedesc că a crescut capacitatea acestora de organizare a maselor la acțiunile de întreținere și reparare a drumurilor. Dacă în anii trecuți, contribuția în pmncä nu se putea realiza în întregri­me nici pînă la sfîrșitul anului, în prezent, raionul Medgidia se apropie în mod sigur de îndeplinirea în între­gime a acestui plan de contribuție în muncă.­ La 25 martie, planul contri­buției în muncă pe întreg raionul era realizat în procent de 50 la sută. Tot la acea dată, o seamă de comune aveau îndeplinit planul la contribuția în muncă: Peștera, în procent de 110 la sută, 120 la sută, Siliștea, 90 la sută, Dunărea. In raza acestor comu­ne, s-a început să se execute impor­tante lucrări de întreținere și amena­jare a drumurilor. Un alt fapt pozitiv este acela că sfaturile populare comunale, paralel cu executarea contribuției în muncă, au mobilizat forțele pentru a sprijini secția de drumuri la buna desfășurare a lucrărilor pe­ cele 4 șantiere deschi­se în raion. Extragerea și transporta­rea materialului pietros necesar lucră­rilor de întreținere pe care le execută secția raională de drumuri au fost ef­fectuate cu sprijinul voluntar al cetă­țenilor­ din apropierea șantierelor, fapt care a dus la reducerea prețului de cost pe kilometrul de drum întreținut. După calculele preliminare, prețul de cost pe kilometrul de drum întreținut va scădea de la 20.000 lei cît era pla­nificat, la 14.000 lei. Datorită spriji­nului primit din partea sfaturilor populare comunale, secția raională de drumuri a reușit să aprovizioneze toate cele patru șantiere cu importante cantități de piatră și nisip. Astfel, pe drumul Medgidia — Siliștea, s-au transportat 6.000 mc de piatră și 500 mc de nisip, iar pe cel dintre Cerna­voda—Dunărea 3.000 mc de piatră. Existența unor asemenea cantități de materiale a permis secției să înceapă din plin lucrările pe aceste drumuri și să-și realizeze cu mult înainte pla­nul pe care-l avea de executat. Astfel stînd lucrurile, s-ar părea că în raionul­ Medgidia nu mai există nici o lipsă. Dar, pe ici, pe colo, se mai găsesc și atitudini care fac să îngreuneze munca în acest domeniu. Datorită faptului că au scăpat de sub controlul și îndrumarea comitetului executiv raional, unele sfaturi popu­lare comunale n-au înțeles să se în­cadreze în acest ritm de muncă. Ele nu au luat în serios contribuția pe ca­re trebuie s-o aducă cetățenii comune­lor respective la întreținerea și repa­rarea drumurilor. Așa stau lucrurile în comunele Saligny, Mircea Vodă și Valul Traian. Oare­cum califică tov. Dumitrache Ion și Burlacu Ion, preșe­dinți ai comitetelor executive comunale Valul Traian și Mircea Vodă, faptul că, în timp ce unele comune din ra­ion și-au realizat planul contribuției în muncă, în comunele unde muncesc ei, procentul îndeplinirii acestui plan este foarte scăzut? Comitetul executiv al Sfatului popu­lar raional va trebui să ajute aceste sfaturi populare să-și organizeze m­ai bine munca, pentru ca printr-o preo­cupare permanentă a tuturor sfaturi­lor populare, acțiunea de reparare și întreținere a drumurilor să capete un caracter de masă și astfel să se poată obține realizarea obiectivului dorit, întreținerea drumurilor în condiții din ce în ce mai bune și la un preț de cost mult mai scăzut. V. CHIURTU ÍVVVW. Asistînd la un „proces“ oarecum bizar „im­idamantal“ era o mică bancno­tă de 1 leu. După expresia feței, îți dădeai seama că era supărată foc, in boxa „acuzaților“ stăteau doi oa­meni, unul din Zebil, iar altul din Babadag de la secția de învățămînt și cultură. La început, neștiind cum va decurge „procesul“, păreau destul de liniștiți, ca oamenii care sînt «­wnvinși de lipsa de gravitate a fap­tei lor. După puțin timp de tăcere, s-a dat cuvîntul bancnotei. Aceas­ta, fără să-și pregătească discursul, a i­ceput: — Am dat în „judecată“ pe acești doi oameni care m-au nesocotit, ca­să tratează cu indiferență : unul mă ține îngropat de ani de zile, iar <: altul mă aruncă în vint. In sală, rumoare. Omul din boxa „acuzaților“ care era din Babadag de la secția de învățămînt și cul­tură a încercat să se apere : — Minte, nu am aruncat-o în vînt, ci in buzunare omenești, pentru că eu nu sunt de acord ca viteza de circulare a leului să fie redusă. „Judecătorul“ a întrerupt pe pro­­­­testatar, dînd din nou cuvîntul leu­lui care, fără prea multe invitații, a început să vorbească : — Să vă explic despre ce este vor­ba. In orașul Babadag, toată lumea știe că, in anul acesta sau poate la începutul anului viitor, se vor în­ființa două cămine culturale de car­tier. Foarte bine, așa si trebuie. Dar încă nu sunt localuri, ci urmează ca de acum să se construiască. Deo­camdată, totul se află in stare de proiect. Ei bine, aceste cămine, ca­re în realitate nu există, au direc­tori plătiți cu 800 de lei pe lună. Cum vine asta ? mă veți intreba. Nici eu nu știu, și tocmai de aceea i-am dat pe vinovați „in judecată“, care fac asta numai ca să nu piardă schema, spun ei. Ce fac, totuși, di­rectorii imaginari care la un loc primesc lunar 1.600 lei. Stau pe la casa de cultură și au unele mici îndeletniciri, vorba ceea, ca să jus­tifice cft de cit onorariul. Spuneți voi dacă e drept să fiu cheltuit așa, fără rost, fără milă, să fiu dat to­varășilor Murgu Maria și Solomon Nicolae, presupușii directori. Inchi­­puiți-vă că pînă în noiembrie, cfnd vor fi poate gata localurile, se duc pe gîrlă mii și mii de lei. Omul din boxă a plecat capul sub povara acuzării. Judecătorul între­bă : — De mult se intimplă asta ? — Să tot fie vreo două luni, a răs­puns leul. „Judecătorul“ întrebă din nou : — Dar cu omul de la Zebil ce ai 7 — A, cu acesta e și mai grav. A­­colo, cu mai mulți confrați de-ai mei, au cumpărat un motor pentru a fi folosit la canalizare. Nefiind, însă, condiții decît în parte de ca­nalizare, motorul a fost băgat într-o cameră în pămint, stînd așa de ani de zile. Colectiviștii l-au cerut pen­tru irigat, dar au fost refuzați cate­goric. Dacă motorul, care este în bună stare de funcțonare, ar fi fost folosit la irigatul a numai 10 ha cu porumb in cei 5 ani de cinci stă in pămint, inchipuiți-vă ce sporuri de recoltă s-ar fi obținut. Anul acesta, se vor iriga 60 de hectare și oare motorul nu ar putea fi de folos ci­tași de puțin ? Fără îndoială că da. Din nou rumoare in sală. Și cel de-al doilea „acuzat“ a plecat ca­pul in semn că își recunoaște vina. Vinovații cer amînarea procesu­lui. „Judecătorul“ este de acord, cu condiția să se ia măsuri. Leul, însă, nu își retrage reclamația pînă nu se va convinge că s-au luat măsuri. „Procesul“ nu ia sfîrșit, deci. C. GHINEA NE SCRIU CORESPONDENȚII Realizări prin muncă voluntară • In urma unei adunări populare care a avut loc din inițiativa sfa­tului popular, cetățenii din comuna Nicolae Bălcescu, raionul Istria,­ au întreprins o seamă de acțiuni. De pildă, ei au extras și transportat prin muncă voluntară peste 250 mc de piatră în vederea construirii gardurilor tip. BOBU HRISTU • Timpul din ultima vreme, mai puțin prielnic pentru muncile cîm­­pului, a fost folosit din plin în ac­țiunea de înfrumusețare și gospo­dărire. In comună Oltina, de pildă, s-au început căratul pietrei și con­struirea trotuarelor, realizîndu-se pînă acum trotuare pe o lungime de 2 km. I. BUZALIC • La acțiunea de înfrumusețare a orașului Constanța, răspund cu multă însuflețire și femeile gos­podine din cartiere. Cu o duminică în urmă, femeile din cartierul Tă­­băcărie, de pildă, au participat în număr de 372 la lucrările de pe șantierul de muncă voluntară de pe locul fostei gări, efectuînd peste 1.000 ore de muncă voluntară. C. S. • Cu multă însuflețire participă la lucrările de amenajare a șoselei Medgidia-Țepeș Vodă, locuitorii din Tortomanu și Siliștea. Ei s-au an­gajat ca în cinstea zilei de 1 Mai să termine în întregime șoseaua. RESUL ENVER • Aceeași acțiune au întreprins și cetățenii din satul Straja, co­muna Dulgheru. In numai citeva zile, ei au cărat pe această șosea peste 500 mc de piatră. Un bilanț și mai rodnic au în­cheiat cetățenii de la centrul de co­mună Dulgheru, care au cărat peste 1.200 mc de piatră, în vederea con­struirii de trotuare și garduri tip. I. VASILE • In fiecare duminică, cetățenii din comuna Slava Rusă, avînd în frunte membri și candidați de par­tid, efectuează sute de ore de mun­că voluntară. Intr-una din dumi­nicile din urmă, un grup de cetă­țeni, printre care Izot Ivan, mem­bru de partid, I. Ștefan, T. Nichita și Zenovei Varvara, au extras în numai 3 ore cantitatea de 30 mc de piattră necesară refacerii șoselei. F. CASNEI . Găsind justă propunerea mai multor cetățeni, comitetul executiv al Sfatului popular comunal Poarta Albă a drat măsuri să realizeze ilu­minatul public pe șoseaua princi­pală. Acest lucru s-a făcut într-o singură zi prin muncă voluntară, acțiune în care s-au evidențiat, prin­tre alții, electricienii Maria Nicu­­lae și Gibi Tudor, STAN DUMITRU Mai multă atenție bunei desfășurări a Festivalului bienal de teatru „I. L. Caragiale" în raionul Istria A trecut destul timp de cînd s-a de­clanșat întrecerea echipelor de teatru de amatori participante la cel de-al doilea Festival bienal de teatru „I. L. Caragiale“. In perioada pregătitoare, ca și în prima parte a concursului, artiștii amatori au dovedit că privesc cu seriozitate întrecerea, că au pus accent și pe creșterea nivelului inter­pretativ. Un alt fapt îmbucurător este acela că au luat ființă noi formații teatrale. Acest lucru s-a petrecut în parte și în raionul Istria. Aici, la început, s-au înscris în concurs 30 de formații de teatru. Mare parte din ele au început și pregătirile. Dar, curios. Pe măsură ce se apropia data începerii concursu­lui, se înregistrau tot mai multe „re­trageri“, care nu au atras celor în drept prea mult atenția. Mai tîrziu, însă, aveau să-și dea seama că o a­­semenea trecere cu vederea este cit se poate de­ dăunătoare. O dată cu în­ceperea fa­zei intercomunale, s-a putut constata că, din 30 de formații, doar 18 erau în parte pregătite pentru con­curs. Secția de învățămînt și cultură, nici în această situație nu a trecut să ia măsuri, el s-a mulțumit să spere într-o revenire de la sine. Zadarnică a fost așteptarea, căci numărul parti­cipanților, în loc să crească, a scă­zut. Cu multă greutate, s-a putut ține faza intercomunală abia în trei centre: Cogealac, Baia și Sarichioi. La aceste centre, s-au prezentat abia 8 formații. In duminicile următoare, urma să se mai desfășoare faze de centru la Bol­­daud și Baia. La Baia, se știe sigur că nu s-a ținut, deoarece echipele ca­re urmau să participe au invocat lei de fel de motive care să le scuze lip­sa de interes față de concurs. Cît pri­vește faza de la Beidaud, aici, e o problemă mai spinoasă. Inspectorii secției și metodiștii casei de cultură s-au împărțit în două tabere. Unii susțin că faza a avut loc și aduc ca argument o sumară convorbire telefo­nică pe care au avut-o cu cineva de la sfat, iar alții spun că nu s-a ținut și aduc și ei argumente... o convor­bire telefonică avută, se pare, ceva mai recent. Care este, însă, realitatea? Nimeni nu poate dezlega misterul, nici chiar cei din comună. Din acest exemplu, se poate vedea cu cîtă neseriozitate privește secția de învățămînt și cultură aceste întreceri din cadrul fazei intercomunale. Solu­ția pe care încearcă s-o adopte, adică de a se renunța la unele faze și de a se promova echipe direct la cea raio­nală, nu este cîtuși de puțin bună și ea nu concordă cu prevederile regu­lamentului. Ar fi bine ca inspectorii, decît să-și bată capul cu găsirea unor soluții, să ia mai mult contact cu te­renul, pentru a constata care este si­tuația și în raport cu ea să ia cele mai potrivite măsuri. Metoda de a dirija de la centru, prin telefon, s-a dovedit de nenumă­rate ori neeficace. Dovadă că, utili­­zînd-o și acum, numărul participanți­lor a scăzut la 18, și există pericolul ca și această cifră să scadă pînă la 10. Dacă dintr-un raion întreg, care numără 42 de cămine culturale, se pre­zintă la faza intercomunală numai 10 formații, ce concluzie se poate tra­ge, decît că s-a muncit slab, că nu a existat nici un fel de interes. In situa­­­­ția cînd 32 de unități culturale au ră­mas în afara concursului nu mai poa­te fi vorba de un concurs de masă și lucrul acesta ar trebui să dea de gîn­­dit secției de învățămînt și cultură a Sfatului popular raional și comisiei raionale, care funcționează numai cu numele. Desigur că o vină destul de însem­nată o au și unele sfaturi populare co­munale, ca cele din Ceamurlia de Jos, Zebil, Nicolae Bălcescu și altele, care nu acordă nici un fel de atenție con­cursului de teatru. Sfatul popular din Ceamurlia de Jos, de pildă, în loc să se îngrijească să trimită echipa­j la concurs, s-a mulțumit să caute o „jus­tificare", pe care s-o prezinte atunci cînd va fi nevoie. Și o asemenea „jus­tificare" a găsit. „S-a îmbolnăvit un interpret" spun ei. In realitate, însă, nu erau pregătiți și din comoditate au preferat să nu se prezinte. Faptul nu mai necesită comentarii. Timpul, deși este destul de înaintat, permite, totuși, să se ia unele măsuri menite să aducă o îmbunătățire a si­tuației existente. Rămîne, numai ca secția de Învățămînt și cultură raio­nală să manifeste mai mult interes și să efectueze o muncă concretă, ale cărei roade vor fi fără îndoială mă­rirea numărului de participanți și creșterea nivelului interpretativ. G. COSTICA Crește numărul depunătorilor și al depunerilor la C. E. C. Ghișeul C.E.C. de la S.M.T. Dăieni are o rod­nică activitate. Mandatarul­­ acestui ghișeu desfășoară o susținută muncă de lămurire în rîndul mecani­zatorilor, convingîndu-i de avantajele pe care le pot avea economisind banii la C.E.C. Datorită muncii desfășura­te, numărul depunătorilor la C.E.C. a crescut de la 50 cît era în anul trecut,­­0 179, cu o sumă totală de peste 22.000 lei. Printre cei care au depus Cu regularitate sume importante de bani se numără Mitu Dumitru, Petrov Gheorghe, Anghe! Stoian, Voinea Gheorghe și alții. O parte dintre a­­ceștia și-au cumpărat cu sumele eco­nomisite la C.E.C., mobilă, aparate radio și alte lucruri trebuincioase familiilor lor. BADEA Nicolae, coresp. Și în cadrul G.A.S. Stupina există un ghișeu C.E.C., care a înregistrat în­ primul trimestru al acestui an m­ai și frumoase succese in ceea ce priveș­te atragerea de noi depunători. Prin­tre cei care au depus cele mai mari sume se numără tov. Firoiu Ștefan, Dosoftei Nicolae, Nicolae A­ Petre, Gaitănaru Victor și alții. Datorită muncii permanente duse de mandata­rul Moldoveanu Alexandru, ghișeul C.E.C. de la G.A.S. Stupina a reușit să-și realizeze planul de la T ianuarie a.c. pînă la 15 martie în proporție de 596 la sută. NEDELCU GHEORGHE, coresp. --------------------------------- — 'Xirv.JVJVJ-JV fV'jv<7V' ----------------------------------------------------------------------­ Aplicarea tuturor măsurilor agrotehnice asigură (Urmare din pag. I) e vegetația, ajungind să for­­mez­-­­ îmințele în seceta din vară, ce­ ea duce, de asemenea, la pro­duc',' căzute. S-a constatat că soiul „Winimkr“ cere o­emperatură de germinație mai ra­­tă. De aceea, trebuie să st în ■ ..• |­­ semănatul cînd în sol s-a realizat temperatura de 6 gra­de, cu ten­­ță de urcare, deci după cereale, ci ■ primăvară. Rezultatele­­ experț­i­­­lor urmărite pe un ciclu de 3 an­i la ..tațiunile I.C.A.R. Valul­­ ffrau­ n­ei Mirculești au arătat că­­ cea mai potrivită densitate este cu­prinsă .­­.0.000 și 41.600 plante la­­ hectar, distan­­ța de ■ [UNK] oa ce corespunde cu­­ 40 cm cu un tir la cuib. G.A.S -u­ile din regiune au însămînța­t: anul trecut cu mașina . Victor v' ,la­­ 30 cm și au obți­nut rezultat­te. Prima prașiîă și rări­tul tre­buie făcute cu­ mai timpuriu posit, cînd plantele au format prima pereche de frunze adevărate, iit­­i­nd răritul , la doua-trei pere-­­e frunze, pro­ducția zer­­ ,6 -840 kg/ha. De asemenea, lucrările de întreținere au o importanță d­­ ebită în obți­nerea de recolte l­­nte. Prășitul este una din cele noi importante lucrări de întreț­iere ce se aplică culturii florii-soarelui. Prin această lucrare, se mențin­e nanul curat de buruieni și afinat, aerul și apa putind să pătrundă cu ușurință in sol, favorizînd creșterea rădăcinilor. Prășitul se face ori de cîte ori este nevoie. S-a constatat că la floa­rea-soarelui este nevoie să se dea 3-4 prașile în funcție de timp și gradul de îmburuienare a terenu­lui. Prima prașilă se face la 6-8 cm adîncime, a doua, la 8-10 cm adîncime, iar următoarele, mai su­perficiale, la 6-8 cm. Prășitul manual se face greoi și este costisitor în comparație cu prășitul mecanic prin care se exe­cută lucrările intr-un timp scurt, la momentul potrivit, cu foarte multă economie de forță de muncă. In culturile de floarea-soarelui, prășitul se poate face cu ușurință­­pînă la formarea capitalelor, cînd ciiat­an­ța dintre rînduri permite­­ a­­cest lucru. Floarea-soarelui poate fi atacată în cursul perioadei­­ 3e vegetație de o serie de dăunători - gărgăriță de porum­biște, gîndacul pămîntului și buba semănăturilor­ Acești dăunători se combat prin prăfuirea la începutul răsăririi cu ..Hexatox“ (3-20 kg/ha), „Duplitox“ 3-5 la sută (30 kg/ha). In planul de extindere a iriga­­țiilor în regiunea noastră, trebuie să se țină seama că una din cultu­rile principale care reaction­ează foarte bine la irigații este floarea­­soarelui. Cea mai mare nevoie de apă o au plantele in timpul formă­rii capitalelor, înfloritului și um­plerii semințelor. Irigatul se face de 2-3 ori, și anume : dacă anul va fi ploios, se face de 2 ori, iar dacă anul va fi secetos, se face de 3 ori. De fiecare dată, se vor da cîte 500- 600 mc de apă la hectar. Pentru culturile irigate, se vor aplica în primăvară sub cultivator 250-300 kg/ha superfosfat, 150 kg/ha sare potasică și 200 kg/ha azotat de a­­moniu. La praștia I, se vor da din nou 100 kg de superfosfat, 60 kg de sare potasică și 150 kg de azo­tat de amoniu la hectar. Rezulta­tele pe 3 ani de la stațiunea I.C.A.R. Chișcani, regiunea Galați, au ară­tat că la floarea-soarelui irigată s-au obținut 3.218 kg/ha, adică un spor de 1.418 kg/ha față de cultura neirigată. Producțiile de floarea­­soarelui se pot mări prin poleniza­rea cu albine. In acest sens, sînt necesari In perioada Înfloritului 2 stupi de albine pentru 1 ha de floa­­rea-soarelui. Producții mari și sigure la floa­rea-soarelui se pot obține respec­­tîndu-se în ansamblul lor toți fac­torii agrotehnici și extinzîndu-se mecanizarea lucrărilor. Ing. NICOLAE CONSTANȚA, Stațiunea I.C.A.R. Valul Traian sporirea producțiilor la floarea-soarelui ^/VWUAWW întreprinderea regională de electricitate Constanta str- General Manu nr. 77, telefon 33.10­A N­U­N­T­Ă Pentru a veni în sprijinul țărănimii muncitoare din satele și comunele regiunii, întreprinderea re­gională de electricitate Constanța a organizat EXE­CUTAREA LUCRĂRILOR DE INSTALAȚII ELEC­TRICE interioare și branșamente la cererea locu­itorilor, prin împuterniciții întreprinderii, care se deplasează în acest scop la domiciliul solicitanților. De aceste servicii pot beneficia și gospodăriile a­­gricole colective. Folosind delegații întreprinderii, cei care doresc să-și instaleze lumină electrică au avantajul econo­misirii timpului pentru deplasările personale la se­diul întreprinderii. DIRECȚIUNEA Hepatici și bolnavi gastrici I talii in­ ol­ioiriii din lapte pasteurizat, cu un bogat conținut de metionină. Abonamente filatelice Pentru a sprijini filateliștii în dorința lor de a-și rezerva din timp emisiunile necesare completării colecțiilor personale, ca și piesele de rezervă, pentru schimb, s-au introdus abonamente la: și PLICURI „PRIMA ZI” din R. P. R. AVANTAJE PENTRU ABONAȚI. vor fi deserviți cu prioritate; li se asigură seriile complete, la a­­pariție; li se rezervă, timp de 30 de zile, la prețul inițial de vînzare, seriile și plicurile la care s-au abonat; pot primi abonamente și la domici­liu, în schimbul unei taxe suplimen­tare , a­bonin­du-se în colectiv (prin cercuri filatelice), beneficiază de 50 la sută reducere din taxele de abonament. * TAXE DE ABONAMENT: 5 lei pentru 1­ 5 serii de mărci; 5 lei pentru 1­20 serii de pis­curi „Prima zi“. Abonamentele se pot face la toate magazinele „Filatelia“ și la toate oficiile poștale din țară. MARCI POȘTALE Oficiul farmaceutic regional Constanta 99U R E610000P" Oficiul de aprovizionare și desfacere Constanta OFERĂ 1* prețuri convenabile, prin unitățile sale din orașele Constanța, VASILE ROAITA, TECHIRGHIOL, mangalia și năvodari ;­­* PASĂRI îngrășate, ouă pe care le puteți verifica în momentul cumpărării la proscop. De asemenea, puteți găsi LEGUME ȘI ZARZAVA­TURI.­ FRUCTE ca: mere, portocale, lămâi, prune, CON­SERVE DE LEGUME ȘI MURĂTURI de calitate superi­oară . VINul fi ieftine din diferite podgorii* ANUNȚA DESCHIDEREA UNEI NOI UNITĂȚI FARMACEUTICE care este BINE APROVIZIONA­TA cu toate me­dicamentele pen­tru deservirea populației și a în­treprinderilor din cartierul Obor și împrejurimi. Adresați-vn cu încredere la a­­ceastă, unitate! ÎNTREPRINDEREA TRANSPORT ÎN COMUN CONSTANȚA EXECUTĂ: transporturi cu TAXIMETRE din stațiile existente sau de la domiciliu. Telefonați la 17­70.

Next