Dobrogea Nouă, aprilie 1960 (Anul 13, nr. 3627-3652)
1960-04-01 / nr. 3627
Pag. a 2-a DOBROGEA NOUĂ nr. 3627 Să construim drumuri mai bune și mai ieftine Drumurile raionului Medgidia vor deveni mai bune (Urmare din pag. 1) costa mult mai puțin decît se prevăzuse. lucrări Înainte, piatra pentru astfel de se aducea tocmai de la Cernavoda. In prezent, prin folosirea pietrei din cariera descoperită, se va reduce prețul de cost la acest produs au peste 50 la sută. Deosebit de important pentru lucrările de întreținere a drumurilor este și pietrișul zgrunțuros descoperit în cariera din comuna Tortomanu. Toate acestea au făcut posibil ca în raionul Medgidia să se înceapă acțiunea de reparare și întreținere a drumurilor încă din primele zile ale anului. Măsurile luate de cele multe comitete executive comunale mai și mai ales rezultatele obținute dovedesc că a crescut capacitatea acestora de organizare a maselor la acțiunile de întreținere și reparare a drumurilor. Dacă în anii trecuți, contribuția în pmncä nu se putea realiza în întregrime nici pînă la sfîrșitul anului, în prezent, raionul Medgidia se apropie în mod sigur de îndeplinirea în întregime a acestui plan de contribuție în muncă. La 25 martie, planul contribuției în muncă pe întreg raionul era realizat în procent de 50 la sută. Tot la acea dată, o seamă de comune aveau îndeplinit planul la contribuția în muncă: Peștera, în procent de 110 la sută, 120 la sută, Siliștea, 90 la sută, Dunărea. In raza acestor comune, s-a început să se execute importante lucrări de întreținere și amenajare a drumurilor. Un alt fapt pozitiv este acela că sfaturile populare comunale, paralel cu executarea contribuției în muncă, au mobilizat forțele pentru a sprijini secția de drumuri la buna desfășurare a lucrărilor pe cele 4 șantiere deschise în raion. Extragerea și transportarea materialului pietros necesar lucrărilor de întreținere pe care le execută secția raională de drumuri au fost effectuate cu sprijinul voluntar al cetățenilor din apropierea șantierelor, fapt care a dus la reducerea prețului de cost pe kilometrul de drum întreținut. După calculele preliminare, prețul de cost pe kilometrul de drum întreținut va scădea de la 20.000 lei cît era planificat, la 14.000 lei. Datorită sprijinului primit din partea sfaturilor populare comunale, secția raională de drumuri a reușit să aprovizioneze toate cele patru șantiere cu importante cantități de piatră și nisip. Astfel, pe drumul Medgidia — Siliștea, s-au transportat 6.000 mc de piatră și 500 mc de nisip, iar pe cel dintre Cernavoda—Dunărea 3.000 mc de piatră. Existența unor asemenea cantități de materiale a permis secției să înceapă din plin lucrările pe aceste drumuri și să-și realizeze cu mult înainte planul pe care-l avea de executat. Astfel stînd lucrurile, s-ar părea că în raionul Medgidia nu mai există nici o lipsă. Dar, pe ici, pe colo, se mai găsesc și atitudini care fac să îngreuneze munca în acest domeniu. Datorită faptului că au scăpat de sub controlul și îndrumarea comitetului executiv raional, unele sfaturi populare comunale n-au înțeles să se încadreze în acest ritm de muncă. Ele nu au luat în serios contribuția pe care trebuie s-o aducă cetățenii comunelor respective la întreținerea și repararea drumurilor. Așa stau lucrurile în comunele Saligny, Mircea Vodă și Valul Traian. Oarecum califică tov. Dumitrache Ion și Burlacu Ion, președinți ai comitetelor executive comunale Valul Traian și Mircea Vodă, faptul că, în timp ce unele comune din raion și-au realizat planul contribuției în muncă, în comunele unde muncesc ei, procentul îndeplinirii acestui plan este foarte scăzut? Comitetul executiv al Sfatului popular raional va trebui să ajute aceste sfaturi populare să-și organizeze mai bine munca, pentru ca printr-o preocupare permanentă a tuturor sfaturilor populare, acțiunea de reparare și întreținere a drumurilor să capete un caracter de masă și astfel să se poată obține realizarea obiectivului dorit, întreținerea drumurilor în condiții din ce în ce mai bune și la un preț de cost mult mai scăzut. V. CHIURTU ÍVVVW. Asistînd la un „proces“ oarecum bizar „imidamantal“ era o mică bancnotă de 1 leu. După expresia feței, îți dădeai seama că era supărată foc, in boxa „acuzaților“ stăteau doi oameni, unul din Zebil, iar altul din Babadag de la secția de învățămînt și cultură. La început, neștiind cum va decurge „procesul“, păreau destul de liniștiți, ca oamenii care sînt «wnvinși de lipsa de gravitate a faptei lor. După puțin timp de tăcere, s-a dat cuvîntul bancnotei. Aceasta, fără să-și pregătească discursul, a iceput: — Am dat în „judecată“ pe acești doi oameni care m-au nesocotit, casă tratează cu indiferență : unul mă ține îngropat de ani de zile, iar <: altul mă aruncă în vint. In sală, rumoare. Omul din boxa „acuzaților“ care era din Babadag de la secția de învățămînt și cultură a încercat să se apere : — Minte, nu am aruncat-o în vînt, ci in buzunare omenești, pentru că eu nu sunt de acord ca viteza de circulare a leului să fie redusă. „Judecătorul“ a întrerupt pe protestatar, dînd din nou cuvîntul leului care, fără prea multe invitații, a început să vorbească : — Să vă explic despre ce este vorba. In orașul Babadag, toată lumea știe că, in anul acesta sau poate la începutul anului viitor, se vor înființa două cămine culturale de cartier. Foarte bine, așa si trebuie. Dar încă nu sunt localuri, ci urmează ca de acum să se construiască. Deocamdată, totul se află in stare de proiect. Ei bine, aceste cămine, care în realitate nu există, au directori plătiți cu 800 de lei pe lună. Cum vine asta ? mă veți intreba. Nici eu nu știu, și tocmai de aceea i-am dat pe vinovați „in judecată“, care fac asta numai ca să nu piardă schema, spun ei. Ce fac, totuși, directorii imaginari care la un loc primesc lunar 1.600 lei. Stau pe la casa de cultură și au unele mici îndeletniciri, vorba ceea, ca să justifice cft de cit onorariul. Spuneți voi dacă e drept să fiu cheltuit așa, fără rost, fără milă, să fiu dat tovarășilor Murgu Maria și Solomon Nicolae, presupușii directori. Inchipuiți-vă că pînă în noiembrie, cfnd vor fi poate gata localurile, se duc pe gîrlă mii și mii de lei. Omul din boxă a plecat capul sub povara acuzării. Judecătorul întrebă : — De mult se intimplă asta ? — Să tot fie vreo două luni, a răspuns leul. „Judecătorul“ întrebă din nou : — Dar cu omul de la Zebil ce ai 7 — A, cu acesta e și mai grav. Acolo, cu mai mulți confrați de-ai mei, au cumpărat un motor pentru a fi folosit la canalizare. Nefiind, însă, condiții decît în parte de canalizare, motorul a fost băgat într-o cameră în pămint, stînd așa de ani de zile. Colectiviștii l-au cerut pentru irigat, dar au fost refuzați categoric. Dacă motorul, care este în bună stare de funcțonare, ar fi fost folosit la irigatul a numai 10 ha cu porumb in cei 5 ani de cinci stă in pămint, inchipuiți-vă ce sporuri de recoltă s-ar fi obținut. Anul acesta, se vor iriga 60 de hectare și oare motorul nu ar putea fi de folos citași de puțin ? Fără îndoială că da. Din nou rumoare in sală. Și cel de-al doilea „acuzat“ a plecat capul in semn că își recunoaște vina. Vinovații cer amînarea procesului. „Judecătorul“ este de acord, cu condiția să se ia măsuri. Leul, însă, nu își retrage reclamația pînă nu se va convinge că s-au luat măsuri. „Procesul“ nu ia sfîrșit, deci. C. GHINEA NE SCRIU CORESPONDENȚII Realizări prin muncă voluntară • In urma unei adunări populare care a avut loc din inițiativa sfatului popular, cetățenii din comuna Nicolae Bălcescu, raionul Istria, au întreprins o seamă de acțiuni. De pildă, ei au extras și transportat prin muncă voluntară peste 250 mc de piatră în vederea construirii gardurilor tip. BOBU HRISTU • Timpul din ultima vreme, mai puțin prielnic pentru muncile cîmpului, a fost folosit din plin în acțiunea de înfrumusețare și gospodărire. In comună Oltina, de pildă, s-au început căratul pietrei și construirea trotuarelor, realizîndu-se pînă acum trotuare pe o lungime de 2 km. I. BUZALIC • La acțiunea de înfrumusețare a orașului Constanța, răspund cu multă însuflețire și femeile gospodine din cartiere. Cu o duminică în urmă, femeile din cartierul Tăbăcărie, de pildă, au participat în număr de 372 la lucrările de pe șantierul de muncă voluntară de pe locul fostei gări, efectuînd peste 1.000 ore de muncă voluntară. C. S. • Cu multă însuflețire participă la lucrările de amenajare a șoselei Medgidia-Țepeș Vodă, locuitorii din Tortomanu și Siliștea. Ei s-au angajat ca în cinstea zilei de 1 Mai să termine în întregime șoseaua. RESUL ENVER • Aceeași acțiune au întreprins și cetățenii din satul Straja, comuna Dulgheru. In numai citeva zile, ei au cărat pe această șosea peste 500 mc de piatră. Un bilanț și mai rodnic au încheiat cetățenii de la centrul de comună Dulgheru, care au cărat peste 1.200 mc de piatră, în vederea construirii de trotuare și garduri tip. I. VASILE • In fiecare duminică, cetățenii din comuna Slava Rusă, avînd în frunte membri și candidați de partid, efectuează sute de ore de muncă voluntară. Intr-una din duminicile din urmă, un grup de cetățeni, printre care Izot Ivan, membru de partid, I. Ștefan, T. Nichita și Zenovei Varvara, au extras în numai 3 ore cantitatea de 30 mc de piattră necesară refacerii șoselei. F. CASNEI . Găsind justă propunerea mai multor cetățeni, comitetul executiv al Sfatului popular comunal Poarta Albă a drat măsuri să realizeze iluminatul public pe șoseaua principală. Acest lucru s-a făcut într-o singură zi prin muncă voluntară, acțiune în care s-au evidențiat, printre alții, electricienii Maria Niculae și Gibi Tudor, STAN DUMITRU Mai multă atenție bunei desfășurări a Festivalului bienal de teatru „I. L. Caragiale" în raionul Istria A trecut destul timp de cînd s-a declanșat întrecerea echipelor de teatru de amatori participante la cel de-al doilea Festival bienal de teatru „I. L. Caragiale“. In perioada pregătitoare, ca și în prima parte a concursului, artiștii amatori au dovedit că privesc cu seriozitate întrecerea, că au pus accent și pe creșterea nivelului interpretativ. Un alt fapt îmbucurător este acela că au luat ființă noi formații teatrale. Acest lucru s-a petrecut în parte și în raionul Istria. Aici, la început, s-au înscris în concurs 30 de formații de teatru. Mare parte din ele au început și pregătirile. Dar, curios. Pe măsură ce se apropia data începerii concursului, se înregistrau tot mai multe „retrageri“, care nu au atras celor în drept prea mult atenția. Mai tîrziu, însă, aveau să-și dea seama că o asemenea trecere cu vederea este cit se poate de dăunătoare. O dată cu începerea fazei intercomunale, s-a putut constata că, din 30 de formații, doar 18 erau în parte pregătite pentru concurs. Secția de învățămînt și cultură, nici în această situație nu a trecut să ia măsuri, el s-a mulțumit să spere într-o revenire de la sine. Zadarnică a fost așteptarea, căci numărul participanților, în loc să crească, a scăzut. Cu multă greutate, s-a putut ține faza intercomunală abia în trei centre: Cogealac, Baia și Sarichioi. La aceste centre, s-au prezentat abia 8 formații. In duminicile următoare, urma să se mai desfășoare faze de centru la Boldaud și Baia. La Baia, se știe sigur că nu s-a ținut, deoarece echipele care urmau să participe au invocat lei de fel de motive care să le scuze lipsa de interes față de concurs. Cît privește faza de la Beidaud, aici, e o problemă mai spinoasă. Inspectorii secției și metodiștii casei de cultură s-au împărțit în două tabere. Unii susțin că faza a avut loc și aduc ca argument o sumară convorbire telefonică pe care au avut-o cu cineva de la sfat, iar alții spun că nu s-a ținut și aduc și ei argumente... o convorbire telefonică avută, se pare, ceva mai recent. Care este, însă, realitatea? Nimeni nu poate dezlega misterul, nici chiar cei din comună. Din acest exemplu, se poate vedea cu cîtă neseriozitate privește secția de învățămînt și cultură aceste întreceri din cadrul fazei intercomunale. Soluția pe care încearcă s-o adopte, adică de a se renunța la unele faze și de a se promova echipe direct la cea raională, nu este cîtuși de puțin bună și ea nu concordă cu prevederile regulamentului. Ar fi bine ca inspectorii, decît să-și bată capul cu găsirea unor soluții, să ia mai mult contact cu terenul, pentru a constata care este situația și în raport cu ea să ia cele mai potrivite măsuri. Metoda de a dirija de la centru, prin telefon, s-a dovedit de nenumărate ori neeficace. Dovadă că, utilizînd-o și acum, numărul participanților a scăzut la 18, și există pericolul ca și această cifră să scadă pînă la 10. Dacă dintr-un raion întreg, care numără 42 de cămine culturale, se prezintă la faza intercomunală numai 10 formații, ce concluzie se poate trage, decît că s-a muncit slab, că nu a existat nici un fel de interes. In situația cînd 32 de unități culturale au rămas în afara concursului nu mai poate fi vorba de un concurs de masă și lucrul acesta ar trebui să dea de gîndit secției de învățămînt și cultură a Sfatului popular raional și comisiei raionale, care funcționează numai cu numele. Desigur că o vină destul de însemnată o au și unele sfaturi populare comunale, ca cele din Ceamurlia de Jos, Zebil, Nicolae Bălcescu și altele, care nu acordă nici un fel de atenție concursului de teatru. Sfatul popular din Ceamurlia de Jos, de pildă, în loc să se îngrijească să trimită echipaj la concurs, s-a mulțumit să caute o „justificare", pe care s-o prezinte atunci cînd va fi nevoie. Și o asemenea „justificare" a găsit. „S-a îmbolnăvit un interpret" spun ei. In realitate, însă, nu erau pregătiți și din comoditate au preferat să nu se prezinte. Faptul nu mai necesită comentarii. Timpul, deși este destul de înaintat, permite, totuși, să se ia unele măsuri menite să aducă o îmbunătățire a situației existente. Rămîne, numai ca secția de Învățămînt și cultură raională să manifeste mai mult interes și să efectueze o muncă concretă, ale cărei roade vor fi fără îndoială mărirea numărului de participanți și creșterea nivelului interpretativ. G. COSTICA Crește numărul depunătorilor și al depunerilor la C. E. C. Ghișeul C.E.C. de la S.M.T. Dăieni are o rodnică activitate. Mandatarul acestui ghișeu desfășoară o susținută muncă de lămurire în rîndul mecanizatorilor, convingîndu-i de avantajele pe care le pot avea economisind banii la C.E.C. Datorită muncii desfășurate, numărul depunătorilor la C.E.C. a crescut de la 50 cît era în anul trecut,0 179, cu o sumă totală de peste 22.000 lei. Printre cei care au depus Cu regularitate sume importante de bani se numără Mitu Dumitru, Petrov Gheorghe, Anghe! Stoian, Voinea Gheorghe și alții. O parte dintre aceștia și-au cumpărat cu sumele economisite la C.E.C., mobilă, aparate radio și alte lucruri trebuincioase familiilor lor. BADEA Nicolae, coresp. Și în cadrul G.A.S. Stupina există un ghișeu C.E.C., care a înregistrat în primul trimestru al acestui an mai și frumoase succese in ceea ce privește atragerea de noi depunători. Printre cei care au depus cele mai mari sume se numără tov. Firoiu Ștefan, Dosoftei Nicolae, Nicolae A Petre, Gaitănaru Victor și alții. Datorită muncii permanente duse de mandatarul Moldoveanu Alexandru, ghișeul C.E.C. de la G.A.S. Stupina a reușit să-și realizeze planul de la T ianuarie a.c. pînă la 15 martie în proporție de 596 la sută. NEDELCU GHEORGHE, coresp. --------------------------------- — 'Xirv.JVJVJ-JV fV'jv<7V' ---------------------------------------------------------------------- Aplicarea tuturor măsurilor agrotehnice asigură (Urmare din pag. I) e vegetația, ajungind să formez- îmințele în seceta din vară, ce ea duce, de asemenea, la produc',' căzute. S-a constatat că soiul „Winimkr“ cere oemperatură de germinație mai rată. De aceea, trebuie să st în ■ ..• | semănatul cînd în sol s-a realizat temperatura de 6 grade, cu tență de urcare, deci după cereale, ci ■ primăvară. Rezultatele experților urmărite pe un ciclu de 3 ani la ..tațiunile I.C.A.R. Valul ffrau nei Mirculești au arătat că cea mai potrivită densitate este cuprinsă ..0.000 și 41.600 plante la hectar, distanța de ■ [UNK] oa ce corespunde cu 40 cm cu un tir la cuib. G.A.S -uile din regiune au însămînțat: anul trecut cu mașina . Victor v' ,la 30 cm și au obținut rezultatte. Prima prașiîă și răritul trebuie făcute cu mai timpuriu posit, cînd plantele au format prima pereche de frunze adevărate, iitind răritul , la doua-trei pere-e frunze, producția zer ,6 -840 kg/ha. De asemenea, lucrările de întreținere au o importanță d ebită în obținerea de recolte lnte. Prășitul este una din cele noi importante lucrări de întrețiere ce se aplică culturii florii-soarelui. Prin această lucrare, se menține nanul curat de buruieni și afinat, aerul și apa putind să pătrundă cu ușurință in sol, favorizînd creșterea rădăcinilor. Prășitul se face ori de cîte ori este nevoie. S-a constatat că la floarea-soarelui este nevoie să se dea 3-4 prașile în funcție de timp și gradul de îmburuienare a terenului. Prima prașilă se face la 6-8 cm adîncime, a doua, la 8-10 cm adîncime, iar următoarele, mai superficiale, la 6-8 cm. Prășitul manual se face greoi și este costisitor în comparație cu prășitul mecanic prin care se execută lucrările intr-un timp scurt, la momentul potrivit, cu foarte multă economie de forță de muncă. In culturile de floarea-soarelui, prășitul se poate face cu ușurințăpînă la formarea capitalelor, cînd ciiatanța dintre rînduri permite acest lucru. Floarea-soarelui poate fi atacată în cursul perioadei 3e vegetație de o serie de dăunători - gărgăriță de porumbiște, gîndacul pămîntului și buba semănăturilor Acești dăunători se combat prin prăfuirea la începutul răsăririi cu ..Hexatox“ (3-20 kg/ha), „Duplitox“ 3-5 la sută (30 kg/ha). In planul de extindere a irigațiilor în regiunea noastră, trebuie să se țină seama că una din culturile principale care reactionează foarte bine la irigații este floareasoarelui. Cea mai mare nevoie de apă o au plantele in timpul formării capitalelor, înfloritului și umplerii semințelor. Irigatul se face de 2-3 ori, și anume : dacă anul va fi ploios, se face de 2 ori, iar dacă anul va fi secetos, se face de 3 ori. De fiecare dată, se vor da cîte 500- 600 mc de apă la hectar. Pentru culturile irigate, se vor aplica în primăvară sub cultivator 250-300 kg/ha superfosfat, 150 kg/ha sare potasică și 200 kg/ha azotat de amoniu. La praștia I, se vor da din nou 100 kg de superfosfat, 60 kg de sare potasică și 150 kg de azotat de amoniu la hectar. Rezultatele pe 3 ani de la stațiunea I.C.A.R. Chișcani, regiunea Galați, au arătat că la floarea-soarelui irigată s-au obținut 3.218 kg/ha, adică un spor de 1.418 kg/ha față de cultura neirigată. Producțiile de floareasoarelui se pot mări prin polenizarea cu albine. In acest sens, sînt necesari In perioada Înfloritului 2 stupi de albine pentru 1 ha de floarea-soarelui. Producții mari și sigure la floarea-soarelui se pot obține respectîndu-se în ansamblul lor toți factorii agrotehnici și extinzîndu-se mecanizarea lucrărilor. Ing. NICOLAE CONSTANȚA, Stațiunea I.C.A.R. Valul Traian sporirea producțiilor la floarea-soarelui ^/VWUAWW întreprinderea regională de electricitate Constanta str- General Manu nr. 77, telefon 33.10A NUNTĂ Pentru a veni în sprijinul țărănimii muncitoare din satele și comunele regiunii, întreprinderea regională de electricitate Constanța a organizat EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE INSTALAȚII ELECTRICE interioare și branșamente la cererea locuitorilor, prin împuterniciții întreprinderii, care se deplasează în acest scop la domiciliul solicitanților. De aceste servicii pot beneficia și gospodăriile agricole colective. Folosind delegații întreprinderii, cei care doresc să-și instaleze lumină electrică au avantajul economisirii timpului pentru deplasările personale la sediul întreprinderii. DIRECȚIUNEA Hepatici și bolnavi gastrici I talii in olioiriii din lapte pasteurizat, cu un bogat conținut de metionină. Abonamente filatelice Pentru a sprijini filateliștii în dorința lor de a-și rezerva din timp emisiunile necesare completării colecțiilor personale, ca și piesele de rezervă, pentru schimb, s-au introdus abonamente la: și PLICURI „PRIMA ZI” din R. P. R. AVANTAJE PENTRU ABONAȚI. vor fi deserviți cu prioritate; li se asigură seriile complete, la apariție; li se rezervă, timp de 30 de zile, la prețul inițial de vînzare, seriile și plicurile la care s-au abonat; pot primi abonamente și la domiciliu, în schimbul unei taxe suplimentare , abonindu-se în colectiv (prin cercuri filatelice), beneficiază de 50 la sută reducere din taxele de abonament. * TAXE DE ABONAMENT: 5 lei pentru 1 5 serii de mărci; 5 lei pentru 120 serii de piscuri „Prima zi“. Abonamentele se pot face la toate magazinele „Filatelia“ și la toate oficiile poștale din țară. MARCI POȘTALE Oficiul farmaceutic regional Constanta 99U R E610000P" Oficiul de aprovizionare și desfacere Constanta OFERĂ 1* prețuri convenabile, prin unitățile sale din orașele Constanța, VASILE ROAITA, TECHIRGHIOL, mangalia și năvodari ;* PASĂRI îngrășate, ouă pe care le puteți verifica în momentul cumpărării la proscop. De asemenea, puteți găsi LEGUME ȘI ZARZAVATURI. FRUCTE ca: mere, portocale, lămâi, prune, CONSERVE DE LEGUME ȘI MURĂTURI de calitate superioară . VINul fi ieftine din diferite podgorii* ANUNȚA DESCHIDEREA UNEI NOI UNITĂȚI FARMACEUTICE care este BINE APROVIZIONATA cu toate medicamentele pentru deservirea populației și a întreprinderilor din cartierul Obor și împrejurimi. Adresați-vn cu încredere la această, unitate! ÎNTREPRINDEREA TRANSPORT ÎN COMUN CONSTANȚA EXECUTĂ: transporturi cu TAXIMETRE din stațiile existente sau de la domiciliu. Telefonați la 1770.