Dobrogea Nouă, august 1960 (Anul 13, nr. 3731-3755)
1960-08-02 / nr. 3731
Í Să mobilizăm toate forțele la executarea arăturilor acinei de vară Să învățăm din experiența S. M. T.-urilor fruntașe La S. M. T. Mihai Viteazu, 6.455 hectare de arătură normală— Intr-o singură decadă La sfîrșitul celei de-a doua decade a lunii iulie, S.M.T. Mihai Viteazu avea planul de arături adinci de vară realizat în proporție de 37 la sută, situîndu-se fruntaș pe regiune. In decada următoare (20-30 iulie a.c.), stațiunea a mai realizat încă 6.455 hectare de arătură normală, îndeplinindu-și planul pe campania de vară la această lucrare în proporție de 63,55 la sută. Reiese că numai în ultima decadă, această stațiune a realizat 26,55 la sută din planul său de arături pentru această perioadă, ceea ce înseamnă că în următoarele două decade, planul de arături va fi îndeplinit și chiar depășit. Este important de cunoscut care evit metodele folosite în această stațiune, cum muncesc harnicii mecanizatori și conducerea stațiunii, pentru depășirea zilnică a vitezei de lucru la arături, pentru ca realizările să fie cu fiecare zi mai mari. Iată ce am aflat în legătură cu toate acestea de la tovarășii ing. M?rică Ion, directorul stațiunii, și ing. Voinescu Ion, agronom-șef. — Stațiunea dv. a început de mult executarea arăturilor adinei de vară? — Da răspunde tov. ing. Mirică Ion. Colectivul de conducere al stațiunii a manifestat de la început o preocupare deosebită pentru executarea, în campenia agricolă de vară, a tuturor lucrărilor agricole concomitent, așa cum au fost date indicațiile de către Comitetul regional de partid și Sfatul popular regional. In acest scop, noi ne-am organizat și repartizat în așa fel tractoarele și mașinile agricole, nicit să putem continua lucrările de întreținere la culturile prășitoare, să începem recoltatul cerealelor păioase cu secerătorile-legători cînd au intrat în faza de coacere în pîrgă și cu combinele, cînd au intrat în faza de coacere deplină, și, paralel cu acesta lucrăm, să executăm treieratul cu batoza al cerealelor recoltate cu secerătoriielegători. Pentru ca încă de la începutul campaniei de recoltare să putem lucra și la arături, s-a dat indicația, și apoi s-a urmărit în teren cum se realizează, ca strângerea snopilor să se facă la unua-două zile de la recoltat, iar clăile să fie așezate in rinduri drepte și la distanțe mai mari. De asemenea, s-a dat indicația ca și paiele de la combine să fie lăsate din colectoare tot în rinduri drepte. In acest fel, tractoarele disponibile de la brigăzi, ca și cele care ziua lucrau la secerat (cu secerătorile-legători) executau seara și diminețata arături, tractoarele disponibile lucrînd însă toată ziua. — Mai trebuie adăugat aici — răspunde tov. Voinescu Ion — că noi ne-am orientat de la început spre executarea arăturilor adinei în primul rînd pe terenurile ce vor fi însămânțate în toamna acestui an, adică pe acele terenuri de pe care s-au recoltat mazărea, ovăzul furajer, borceagul etc. O parte din suprafața cultivată cu secară furajeră, care la fost arată imediat după pășunare, a fost reînsămînțată cu porumb furajer. Așezarea paielor de la combine in rinduri drepte a contribuit nu numai la începerea arăturilor imediat, dar și la folosirea, în prezent, a tuturor forțelor stațiunii noastre la executarea acestei lucrări. — Pe cititorii ziarului nostru, în special pe mecanizatori, i-ar interesa cum se muncește în prezent la S.M.T. Mihai Viteazu la arături, ce forțe sunt folosite, cum este organizată munca ? — După ce toate cerealele păioase au intrat în faza de coacere deplină, răspunde tov. Mirică Ion, secerătorile-legători au încetat să mai lucreze la recoltat, iar tractoarele lor au fost trecute la arături. De asemenea au fost trecute la executarea arăturilor, tractoarele de la combine, pe măsura terminării răltatului și treieratului, precum și tractoarele care înainte au lucrat la întreținerea culturilor prășitoare. De pildă, în decada de la 18 la 28 iulie, au lucrat la arături, în medie, cite 57 de tractoare zilnic, iar în prezent, numărul lor a crescut la 64 de tractoare. In următoarele 3-4 zile, numărul tractoarelor folosite și viteza de lucru vor crește considerabil, ajungindu-se la cel puțin 2.000 de hectare, adică peste 9.000 hectare de arătură normală pe decadă. Vreau să menționez că in afară de tractoarele arătate mai sus și care lucrează permanent la arături, avem un număr de 11 tractoare care lucrează cu două schimburi, iar în următoarele 2-3 zile, numărul acestora va ajunge la 25, deoarece toți tractoriștii care lucrează incă la treierat cu combinele S-4 vor fi folosiți în schimbul II la arături. Pentru luna funcționare a tractoarelor și menținerea lor în această stare timp îndelungat, pentru evitarea unor defecțiuni care pot apare în această perioadă la tractoare din cauza căldurii și a prafului din timpul zilei, noi am organizat munca la arăturile actinei de vară în așa fel încât să lucreze ziua numai tractoarele care au schimb de noapte, cele fără schimb lucrînd numai în timpul nopții, cînd este mult mai răcoare și mai puțin praf. Astfel, tractoarele fără schimbul. II încep lucrul, de regulă, pe la ora 18 și lucrează continuu până a doua zi la ora 10.00, după care tractoriștii fac lucrările de întreținere la tractoare și pluguri și apoi se odihnesc. O altă măsură luată în stațiune este aceea că motoarele la care se ivesc defecțiuni pentru înlăturarea cărora se cere mai mult timp să se schimbe cu motoare bune, urmînd ca celelalte să fie reparate ulterior în atelierul S.M.T. sau la centrele mecanice. — Vorbiți-ne despre fruntașii stațiunii, despre metodele folosite de ei. — In această perioadă, răspunde tov. Mirică Ion, mai ales la arături, stațiunea noastră are mulți fruntași. Primul este comunist" Calada Dumitru, care lucrează la gospodăria colectivă din Sinoie Ia. ultima decadă, tovarășul Calada D. a realizat la arături, 241 hectare de arătură normală. Sunt apoi Băjenaru Dănilă, Salcie Iop, Ichim Nicolae si mulți ani din toiate brigăzile de tractoare, dar mai ales din cele conduse de Toma Luca, Neagu Dumitru și Paris Gheorghe. Putem spune că toti mecanizatorii noștri isi fac cu multă conștiinciozitate datoria la executarea arăturilor adînci de vară. „Codașii“ stațiunii, cum ar fi de exemplu C. Vasile de la G.A.C. Baia și Cioară Victor, si-au depăsit si ei cu mult planul la arături în decada trecută. Enache Tudor, care in campania de primăvară a fost ultimul din stațiune, in decada trecută, a realizat 10 hectare de arătură normală peste plan. Ridicarea fiecărui mecanizator la nivelul celor fruntași constituie pentru noi o preocupare permanentă, fiind una din principalele sarcini trasate de organizația de partid tuturor mecanizatorilor. De altfel, despre munca bună a mecanizatorilor noștri vorbesc foarte bine rezultatele obținute de ei. In decada trecută, în medie, cu fiecare trlaetor, s-au realizat zilnic 11,4 hectare de arătură normală. — Nu ne-ați spus nimic pînă acum despre adîncimea arăturii, despre calitatea acestei lucrări. — Despre această problemă, poate să vorbească mai bine tov. ing. Voinescu Ion, agronomul șef al stațiunii. — Adîncimea arăturii diferă de la o solă la alta, ca fiind in funcție de tipul solului, de planta premergătoare, de adîncimea la care a fost executată ultima arătură și variază între 33 și 38-40 cm (cu scormonitoare). Pentru asigurarea acestei adincimi, în afară de controlul efectuat de către inginerii din G.A.C.uri și brigadieri, fiecare tractorist are o riglă gradată cu care controlează adîncimea. Peste tot, adincimea este cu 2-3 cm mai mare decît la ultima arătură, pentru distrugerea podului brazdei. La un număr de 11 pluguri suspendate, se folosesc și scormonitorile de subsol, mărindu-se astfel adîncimea arăturii, fără să se întoarcă însă pămintul. Intr-una din ședințele noastre cu inginerii agronomi, din gospodăriile colective, aceștia, ne-au propus să echipăm plugurile tractate cu antetrupițe, motivîndu-și cererea lor prin aceea că, în miriștea de crin, antetrupița îngroapă toate rădăcinile și tulpinile plantelor la adincime mai mare, grăbind astfel putrezirea lor și asigurând o putrezire mai bună. De asemenea, prin folosirea antetrupitelor, stratul superficial al solului, cel cu rădăcinile plantelor și în care se află și cei mai mulți dăunători, printre care și gîndacul Tammecus, este băgat îla adîncime mai mare, evitîndu-se în mare măsură atacul în primăvara viitoare. Noi am găsit bună propunerea inginerilor agronomi din G.A.C.-uri și ca urmare, pînă în prezent, avem 5 pluguri echipate cu antetrupție, iar în următoarele 2-3 zile, numărul lor va ajunge la 15 sau 16. In încheiere, trebuie să arăt că mecanizatorii de la S.M.T. Mihai Viteazu sunt hotărîți ca în cinstea z'tei de 23 August să îndeplinească planul de arături al stațiunii pentru campania de vară p‘nă la ’0 august. I. GRIGORAȘ Convorbire cu tovarășii ing. Mirică Ion, directorul S.M.T.-ului Mihai Viteazu, și ing. Voinescu Ion, agronom șef In Comuna Cochirleni, ritmul arăturilor adinei de vară este prea lent In această vară, colectiviștii din comuna Cochirleni s-au convins că arăturile adinei de vară au contribuit foarte mult la sporirea producției de grîu la ha. De pildă, acum cîțiva ani, in cele trei gospodării agricole colective din comună, producția de grîu nu depășea cifra de 1.300 kg la ha. Urmînd sfaturile inginerilor agronomi și indicațiile organelor superioare, colectiviștii au executat anul trecut alături acinei de vară la întreaga suprafață pe care urma să se însămînțeze grîu de toamnă. Și colectiviștii nu s-au înșelat. Vara aceasta, ei au recoltat, în medie, de pe fiecare ha, cîte 1.530 kg de grîu, în loc de 1.200 kg cît prevăzuseră în planul de producție. Deci, producția medie de grîu a fost mai mare cu 330 de kg la fiecare ha. Fără îndoială că aceasta s-a datorat, în primul rînd, arăturii adînci de vară executate la 28-30 cm, care a contribuit la reținerea în sol a unei cantități mari de apă și a stîrpit în mare măsură buruienile și dăunătorii. Cunoscînd deci avantajele arăturii de vară executate la 30 cm, colectiviștii, ajutați de mecanizatorii de la S.M.T. Remus Opreanu, imediat ce s-au recoltat toate păioasele, au trecut la eliberarea terenurilor de paie, în vederea începerii arăturilor actinei. Astfel, colectiviștii din Cochirleni, unde președinte este tov. Ștefan Gheorghe, au cărat paiele de pe 320 ha, cei din satul Ivrinezu Mare, de pe 400 ha, iar cei din Ivrinezu Mic, de pe 200 ha. Colectiviștii au cerut apoi celor două brigăzi de tractoare să înceapă executarea arăturilor la 30 cm. Șeful brigăzii de la Cochirleni, ion Moșescu Constantin, a repartizat EîiT cele 12 tractoare, 4 la arat, iar 8 la treieratul griului recoltat cu secerătorile simple. Brigada din celelalte două sate, condusă de Chirea Nicolae, a trecut și ea la executarea arăturilor cu trei tractoare, din cele 11 de care dispune. Deși efectuarea arăturilor a început cu aproape 8 zile în urmă, totuși, datorită ritmului prea lent cu care se lucrează, mecanizatorii de aici au reușit să are, pînă la 28 iulie, numai 200 ha, din cele 1.420 ha cîte au prevăzut în plan cele trei gospodării din comună. Cu toate că comitetul executiv al Sfatului popular comunal și consiliile de conducere ale gospodăriilor colective au intervenit la conducerea S.M.T.-ului (director,tov Balamaci Gh.) pentru a organiza la brigăzi două schimburi, totuși, aceasta n-a luat nici un fel de măsuri, lăsînd ca lucrările să se desfășoare în același ritm și mulțumindu-se să spună că lucrurile se vor îndrepta cînd va fi terminat treieratul. Atunci, gîndesc cei din conducerea S.M.T.-ului, dacă vor începe să are încă 16 tractoare, arăturile vor fi terminate într-un timp scurt. S-ar putea să aibă dreptate tovarășii de la S.M.T., dar întrebăm cînd o să se termine treieratul? După cum spune președintele Sfatului popular comunal, tov. Vlădulescu Stan, cu batozele pe care S.M.T.-ul le-a trimis să treiere grîul, nu se va termina nici în 10 zile, deoarece acestea sunt slab reparate, iar una din ele a fos trimisă chiar cu defecțiuni la gospodăria din Cochirleni. Noroc că aici s-au găsit cîțiva meșteri care au reparat-o, punînd-o în funcțiune. (Continuare în pag. a lll-a) Treieră și ară Colectiviștii din satul Coslugea, raionul Adamclisi, muncesc cu însuflețire pentru minarea treieratului tergicul recoltat cu secerarătorile-legători și secerătorii simple. S.M.T. Ostrov a electrificat aria, pentru a se putea treiera și noaptea. Paralel_ cu efectuarea treieratului, mecanizatorii de la S.M.T. execută în miriștile eliberate de paie alături adînci de vară pentru însămînțările din toamnă și din primăvara viitoare. Pînă zent, tractoriștii întreMoldoveanu Nicolae, S. Ion și Neacșu Gheorghe, fruntași în campania de recoltare, au arat peste 140 ha din suprafața de teren a gospodăriei colective în același timp din satul Coslugea. G. MATEESCU, coresp. In timp ce o din mecanizatorii parte de la S.M.T. Adamclisi dau zor să termine treieratul giiului colectiviștilor din Petroșani, alții lucrează cu însuflețire, atît ziua cît și noaptea, la executarea arăturilor adînci de vară. Pînă zilele trecute, mecanizatorii repartizați la această gospodărie au arat mai mult de 100 de ha la adîncimea de 28—30 cm. De remarcat este faptul că membrii gospodăriei colective Petroșani îi ajută din pe tractoriști, în sensul că aproape întreaga suprafața de teren care a fost ocupată cu culturi păioase a fost eliberată de paie. S-au evidențiat candidatul de partid Marcu Constantin, Sava Vasile, B. Gheorghe și alți colectiviști, precum și mecanizatorii Mihai Gheorghe și M. Ion. P. UNGUREANU, coresp. ★ Paralel cu treieratul, colectiviștii din comuna Cotu Văii, raionul Negru Vodă, string paiele și le depozitează la locurile dinainte stabilite, iar o parte din mecanizatorii care lucrează peste zi la treierat execută dimineața și seara pînă tîrziu alături adînci de vară. Ca urmare, pînă în prezent, au fost arate aproape 200 ha din suprafața de teren a gospodăriei colective din Cotu Văii. B. ION, coresp. Е Oamenii muzicii veniți la odihnă în stațiunea Mamaia au la dispoziție un frumos și modern cinematograf în aer liber, perfectă, Sonorizarea ecranul lat și cadrul în care este situat cinematograful, dau posibilitate oamenilor muncii, să vizioneze filmele în bune condiții. Foto: Gil. CIOROBEA Este cunoscută tuturor importanța deosebită pe care inovațiile și raționalizările o au în procesul de producție. Pe lîngă faptul că ușurează în mod simțitor eforturile fizice ale muncitorilor, ele aduc întreprinderilor însemnate economii. Avem atîtea și atîtea exemple de la multe unități industriale din orașul și regiunea nooastră, unde, datorită dezvoltării mișcării de inovații, muncitorii au realizat, cu eforturi minime, lucrări mari și de calitate, într-un timp cu mult mai scurt decât în cazul folosirii vechilor procedee. Așa, spre exemplu, la Depoul C.F.R. Palas-Constanța, prin metoda de construcție a bolților de cărămidă din cutia de foc a locomotivelor direct pe bolțuri, prin eliminarea suporților, se folosește un timp de execuție a lucrării mai scurt, eforturile sunt mult reduse și se poate realiza lunar o economie antecalculată de aproximativ 600 lei per boltă. Dacă, în medie, se construiesc pe lună 15 bolți, reiese că întreprinderea poate realiza, folosind această raționalizare, o economie antecalculată de 9.000 lei. La Șantierul naval maritim, de asemenea, datorită aplicării pe scară largă a inovației comunistului Roșca Constantin, ministru la secția navală, „Dispozitiv pentru agățat pontonul cu macara“, se pot obține economii antecalculate de aproape 50.000 lei, iar perioada de lansare a fiecărui ponton de pe uscat la apă se face nu în 8-9 ore, cît dura înainte prin folosirea vechiului sistem, ci doar într-o singură oră. Și la I.R.M. „Energia“, problema inovațiilor își găsește un loc de cinste. In rîndul muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor, ea este privită cu mult simț de răspundere. Comitetul sindical, tehnicienii și inginerii, sub îndrumarea organizației de partid, sprijină și îndrumă pe acei muncitori care vin cu prețioase propuneri de inovații și raționalizări. Comisia de pe lângă cabinetul tehnic, din care fac parte 9 tovarăși, ține lunar ședințe, cu care prilej se analizează felul cum au fost studiate și aplicate inovațiile venite din partea muncitorilor și se iau măsuri de remediere a acelor lipsuri care mai persistă. Pentru ca mișcarea de inovații să ia o tot mai mare amploare în cadrul întreprinderii, comitetul sindical de aici popularizează cu regularitate prin gazeta de perete și în ședințele de producție pe acei muncitori care se străduiesc să-și aducă aportul în această privință. Așa se face că, datorită sprijinului efectiv pe care muncitorii îl primesc din partea organizației de partid și a comitetului de sindicat, precum și din partea conducerii întreprinderii, numărul inovatorilor și inovațiilor crește mereu. Până în prezent, la cabinetul tehnic, iau fost înregistrați peste 60 de inovatori, printre care cazangiul Rudolf Dumitru, strungarul Petre Iosif, turnătorul Caravasile Anton și alții. Numai de la începutul anului și pînă la 30 iunie, au fost înaintate spre studiere și aprobate 16 inovații, din care s-au aplicat 11. Printre ultimele inovații aplicate la I.R.M. „Energia“, amintim de „Dispozitivul de tras țevi“, a lui Rudolf Dumitru, „Dispozitivul de armat furtune cu strbă împletită“, propusă de strungarul Murat Agi, „Adaptarea presei cu cuțite pentru tăiat tablă“, al cărei autor este cazangiul Șerban Ion, etc. In privința economiilor pe care aceste inovații le-au ardus întreprinderii, se poate raminti că numai de la cele N inovații cu care se lucrază Incepînd de la 1 ianuarie 1960, s-au realizat un locf<$e 20.000 lei interla prevăzut de antecalcul, 30.000 lei. Cu totul asta se prezintă situația la Fabrica de ambalaje metalice. Dacă în anii din urmă și chiar in anul 1959, a existat aici un progres ■ -i,i,ju A--1,-- - mi (Continuare In pag. a II-a) litooooo-Toată atenția aplicării inovațiilor în producție în cuprinsul ziarului: — Să muncim permanent cu grupul de agitatori. — Cum a obținut brigada lui Ianus peste 2.000 kg de grîu la hectar. — Finialele spartachiadei militare de vară, ms,/! Arătura adincă la 28-30 cm asigură producții sporite la har Pentru a se convinge că indicațiile date tractoriștilor sunt respectate, inginerul agronom-șef de la SIM.T. Băneasa, Dăncilă Ilie, inginerul agronom al.. G.A.C. , din Beilic, tov.Paciurea C., președintele G.A.C., Călin Florea, și șeful brigăzii de tractoare Costache Traian (ce se văd in fotografia noastră) controlează arătura făcută de tractoriști. După cum indică și rigla, arătura depășește 30 cm.___________ SCHIȚA DE PORTRET: Fuiorea Grigore In anul 1939, pe unul din cele 119 tractoare care existau atunci in Dobrogea, lucra un adolescent pe care il chema Fuiorea Grigore. El era angajat la un moșier din comuna Tîrgușor, nu departe de Medgidia. Lucra pe un tractor „Fordson", pe unul din cele 119 tractoare care erau la vremea aceea în Dobrogea. Tractoristul acela tlnăr munca in grajd, dormea pe paie in grajd, tremurind de frigul umed, ori dormea pe cîmp învelit cu rogojina și își blestema ziua cind își alesese o meserie cu osebire grea, prost plătită și umilitoare. Dacă cineva i-ar fi spus atunci că va veni o zi când nu va mai fi slugă la moșier, ci director de S.M.T., gospodar peste un parc cu sute de tractoare, combine, semănători și batoze, Fuiorea Grigore l-ar fi privit cu totul neîncrezător pe omul acela și i-ar fi ascultat cuvintele ca pe un vis ațîțător și irealizabil. Dar Fuiorea Grigore este astăzi directorul stațiunii de mașini și tractoare din Valea Nucarilor și are in grija lui tot atîtea tractoare cîte erau pe vremea burgheziei in întreaga Dobroge. Părinții lui, altădată țărani săraci (7 hectare la o familie de șapte suflete), sunt astăzi colectiviști în satul Calica, și satul acesta cu un nume atît de elocvent pentru amara lui sărăcie din trecut, ține de Valea Nucarilor, unde Fuiorea Grigore este azi director de S.M.T. Trebuie să-l asculți tu însuți pe acest om, ca să-ți dai seama ce schimbări profunde și esențiale s-au petrecut cu el. Fostul tractorist are vorbirea aleasă a unui agronom cu o înaltă calificare și nu e greu să observi că Fuiorea Grigore are cunoștințe solide în domeniul agriculturii moderne și in domeniul tehnicii și mecanicii agricole. N-a uitat nici un amănunt din viața amară trăită la moșier, dar, solicitat să povestească despre trecut, schițează un gest ce vrea să însemne că îi este lehamite să-și mai amintească despre trecut. In jurul lui, sunt atîtea lucruri noi, la atîtea din ele pune el însuși umărul său puternic, nicit bucuria de a privi în juru-i este totală și cuceritoare și nu-i dă nici măcar o clipă de răgaz pentru amarele sale aduceri aminte. Intrebîndu-l despre însemnătatea arătarilor adinei de vară, el mi-a expus, într-un limbaj de înaltă tehnicitate o adevărată lecție despre cele mai noi principii agrotehnice. Apoi, îmi s-a revelat și ca un practician, legat profund de viață. Mi-a spus: — La data de 28 iulie crt., toate cele 8.500 ha din raza St.M.T.ului nostru cultivate în acest an ca cereale au fost în întregime eliberate, gata pentru efectuarea arăturilor adinei de vară. Pînă acum, s-au și făcut arături la 30 cm adincime pe suprafața de peste 3.500 ha. Cu cele 98 de tractoare mobilizate pentru efectuarea grabnică arăturilor adinei de vară, atingem a o medie de înaintare de 350 ha pe zi. Avem tractoriști buni și înflăcărați, oameni de nădejde. Peste 70 la sută din ei sunt localnici, băieți de colectiviști din Calica, Valea Nucarilor, Murighiol și Beștepe. Asta ii face să cunoască bine terenul și să aibă un sentiment ,de<mândrie, în plus ,pentru că lucrează în ochii părinților și cunoscuților lor. .• Bereta ■ Sdvar de pildă, 1 șeful brigăzii a lll-a,și-a propus să-, aducă economii de 24.000 lei în acest an și să depășească planul anual cu 661 ha de arătură normală. . I Fostul tractorist, fostul, argat la moșieri ,m-a dus apoi pe cîmp,, să văd brigăzile de tractoare la lucru. i L-am văzut și pe Bereza Sava,, pe 1 schimi ftenie și pe Palade Nicolae, lucrînd de zor să are miriștile de pe care abia fusese recoltat cu o săptămină in urmă rodul bogat al acestei veri, pregătind terenul pentru recolta anului viitor. Pe harta directorului de S.M.T., in fiecare seară, tîrziu, o mină sigură hașurează cu creionul o nouă întindere de teren arat. In fiecare seară, noul sector arat, pătrățelul hașurat pe hartă, reprezintă victoria acelei zile, reprezintă alte 350 de hectare răscolite de fierul strălucitor al plugurilor. Mina aceea sigură este, a comunistului Fuiorea Grigore. Nu uitați că în 1939 el lucra ca simplu tractorist pe unul din cele 119 tractoare cîte erau atunci de la un capăt la celălalt al Dobrogei.Și mai rețineți faptul că azi, e director de S.M.T., al unui S.M.T. obișnuit care are in parcul său de mașini tot, atitea tractoare cite erau odinioară hin Dobrogea. ■ , PETRU VINTILA *