Dobrogea Nouă, decembrie 1960 (Anul 13, nr. 3834-3860)
1960-12-01 / nr. 3834
X 6 X P&§. e 2-a -----------zis. mm:,-------'- • Toate gospodăriile colective la nivelul celor fruntașe FRUNTAȘILOR EXPERIENȚA al colectiviștilor lemm tuturor <>00000 ooooooa Problema întăririi t din punct de vedere economico-organizatoric () a gospodăriilor agricole colective a stat în permanență în atenția biroului Comitetului raional de partid Adamclisi. Ea s-a pus însă cu o mai multă acuitate cu un an în urmă, atunci cînd analizindu-se re St imitatele obținute de gospodăriile din raion s-a observat că deși condițiile pedo-climatice sunt în general asemănătoare, diferențele de recolte și de venituri la suta de hectare sînt mari de la o unitate la 0 alta, chiar vecine fiind. Este cunoscut faptul că solul din cuprinsul raionului e foarte accidentat și mai puțin fertil, din care cauză pînă anul trecut producțiile de grîu la hectar erau sub 1.000 kg. Și cu toate acestea, tot anul trecut, gospodăria agricolă colectivă din Cocargea, 9 sn condiții asemănătoare a obținut 1.400 kg de grîu la hectar. De asemenea, rezultate deosebite, mai bune în comparație cu a gospodăriile colective din jur, obțineau colectiviștii din Deleni și Ostrovin domeniul zootehniei și în special în creșterea producției de lină și lapte. Biroul Comitetului raional de partid a luat inițiativa ca experiența acestor gospodării să fie popularizată prin schimburile de experiență și cu ocazia ședințelor trimestriale ținute cu conducerile gospodăriilor colective, pe rază de S.M.T. Totodată, în toamna trecută s-a dat indicația ca în toate gospodăriile agricole collective să se aplice munca în acord și retribuirea după producția obținută la culturile prășitoare. In acest sens, la începutul acestui an, în luna februarie, s-a ținut o ședință la Comitetul raional de partid , cu toți președinții, inginerii și brigadierii din gospodăriile colective dy in care s-a explicat acest sistem de cointeresare a colectiviștilor la obținerea unor recolte sporite. Tot la începutul anului, membrii biroului Comitetului raional de partid au primit fiecare în parte sarcina de a se ocupa în mod special de gospodăriile colective cu rezultatele cele mai slabe, ca cele a din Făurei, Vlahi, Lespezi, Lipnița, Almalău și altele, în scopul de a le ajuta să ajungă la nivelul celor fruntașe. Membrii Comitetului raional de partid au dat indicații la întocmirea planului de producație, au urmărit îndeaproape îndeplinirea lor și au controlat aplicarea celor mai înaintate metode în domeniul agrozootehnic. Rezultatele înregistrate de gospodării au continuat să fie popularizate prin acele ședințe trimestriale care se țineau cu consiliile de conducere la sediul S.M.T.-ului de care aparțineau. In felul acesta, v consiliilor de conducere și organizațiilor de partid li s-au imprimat ca sarcină esențială mobilizarea tuturor colectiviștilor la obținerea unor producții cit mai mari, la dezvoltarea multilaterală a gospodăăriilor, la întărirea lor din punct de vedere economico-organizatoric. Și intr-adevăr, în acest an, gospodăriile agricole colective din raion au obținut rezultate remarcabile. Dacă anul trecut o singură Y a gospodărie obținuse pentru prima dată 1.400 kg grîu la ha, în acest ^ 0 an media pe raion depășește această cantitate. Gospodăria colectiva a Y din Făurei a depășit cantitatea de 2.600 kg de grîu la ha, iar la Lipa Xuita, Almalău și altele s-au înregistrat depășiri mari la aproape toate Q V culturile. Pentru popularizarea și extinderea rezultatelor obținute de X X gospodăriile colective din Dobromir Deal și Gltina, în luna noiemmbrie s-a ținut un schimb de experiență la Dobromir Deal, la care q X au participat președinții gospodăriilor agricole colective, ai sfaturile lor populare, secretarii organizațiilor de partid, ingineri agronomi și A A zootehniști și brigadieri. Și pentru că în curînd, în gospodăriile agricole colective va în 0ncepe întocmirea planurilor de producție pentru anul viitor, pentru C 0 ca ele să fie cât mai realiste, să cuprindă absolut toate posibilitățile V 0 de dezvoltare a tuturor ramurilor, biroul comitetului raional a luat Ö 0 inițiativa de a se înființa o comisie alcătuită din specialiști care să X S0 se deplaseze la gospodăriile respective, să studieze toate condițiile existente și să facă propuneri de plan. In ceea ce privește urmărirea îndeplinirii acestor planuri, s-a 0 9 hotărit ca membrii biroului Comitetului raional de partid să nu mai răspundă direct numai de cite o singură gospodărie ci de mai multe, nu pentru ca în felul acesta să poată fi cuprins tot raionul. De asemenea, v A se studiază posibilitatea de a se extinde acordul individual și retina Abeția după producția obținută și în sectorul zootehnic al tuturor gospopodăriilor. In acest sens se va ține un alt schimb de experiență în § A viitorul apropiat, < A <> Toate măsurile acestea au dus și vor duce și mai departe la îndrtărirea gospodăriilor colectivei, la ridicarea celor mai puțin dezvoltate v0 la nivelul celor fruntașe, la înflorirea tuturor ramurilor de produc 0e ție pe măsura posibilităților existente. s) OOOOOOOOOOOO COOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO y A RENTABILITATEA SPORITA - UN OBIECTIV mNONUL AL PiRIFICIRII Gospodăria agricolă colectivă „Victoria“ din Oltina are o suprafață totală de 3.851 hectare de teren, prin cultivarea căruia și-a planificat să obțină anul acesta un venit de 5.614.000 lei, din care pînă la data de 1 noiembrie s-au realizat 4.1§0.000 lei, Socotind că în noiembrie s-au predat pe bază de contract însemnate cantități de porumb boabe și sfeclă de zahăr, că predarea laptelui și valorificarea porcilor îngrășați continuă, planul de venituri va fi nu numai realizat ci chiar depășit. La aceasta au contribuit producțiile bune ce s-au obținut în anul 19§0 la majoritatea culturilor, rezultatele remarcabile obținute în sectorul zootehnic, rezultate dictate desigur de aplicarea unor metode științifice de lucrare a pămîntului și de îngrijirea animalelor, de buna organizare a muncii, de cointeresarea colectiviștilor în obținerea unor producții sporite, dar mai ales dictate de planificarea judicioasă realistă, a tuturor activităților. Consiliul de conducere, înțelegînd rolul important pe care-l joacă planificarea în buna desfășurare a muncii pe parcursul unui an întreg, în obținerea unor producții cit mai mari, a mobilizat la întocmirea p!anului,pe 1860 brigadierii, șefii de echipe și colectiviștii fruntași. S-au strîns împreună și au discutat fiecare aliniat, fiecare cifră. Colectiviștii din Oltina aveau în față un factor de care trebuia să țină seama la întocmirea planului pe 1960, rentabilitatea muncii lor. Și rentabilitatea care nu-i mulțumise decît parțial în 1959, trebuia să crească cu orice preț. Au analizat atunci producțiile obținute în 1959. Au analizat mijloacele prin care s-au obținut și și-au dat seama că nu făcuseră totul în această privință, că se putea face mai mult. Și-au propus să îmbunătățească organizarea brigăzilor și echipelor, să execute lucrări de mai bună calitate, să acorde o mai mare atenție cointeresării colectiviștilor în obținerea unor producții sporite. Și în foneric de toate acestea și-au propus să obțină producții mult mai mari: 1.200 kg de grîu, 1.550 kg de orz de toamnă, 1.200 kg de secară, 1.200 kg de orz de primăvară, 1.060 kg de ovăz, 1.700 kg de porumb, 950 kg de floarea-soarelui, 21.000 kg de sfeclă de zahăr și 15.000 kg de cartofi hectar. In sectorul zootehnic și-au presapus să obțină 1.S50 litri de lapte pe cap de vacă furajată și 2.300 kg de lună pe cap de oaie, să sporească numărul vacilor pînă la 160 capete, al oilor pînă la 3.000 capete, al porcilor pînă la 981 capete, al păsărilor pînă la 14.000 bucăți. Planul acesta, întocmit cu contribuția largă a brigadierilor, șefilor de ferme și de echipe, a colectiviștilor fruntași, a fost supus adunării generalei care s-a declarat în unanimitate de acord cu prevederile lui. Au fost apoi defalcate sarcinile brigăzilor, fermelor și echipelor, ele fiind dezbătute pe brigăzi, pe ferme și echipe, contribuindu-se astfel la cunoașterea și însușirea lor de către întreaga masă de colectiviști. Controlul eficient al îndeplinirii sarcinilor de plan, sporirea exigenței colective față de calitatea lucrărilor efectuate, preocuparea pentru creșterea calificării lucrătorilor din sectorul zootehnic, munca bine organizată, măsurile agrozootehnice, cointeresarea oamenilor în producția obținută prin introducerea în mai toate sectoarele de activitate a acordului Individual au creat condițiile necesare îndeplinirii, cifrelor planificate. Dar mai mult, chiar aceste producții au fost depășite. Astfel, de pe cele 825 ha de grîu s-au obținut în medie 1.503 kg la ha, cu 303 kg mai mult decit se planificase. Tot cu 393 kg la hectar a fost depășit planul la secară, unde s-au obținut 1.503 kg la hectar, cu 308 kg la orz (s-au obținut în medie 1.508 kg la ha), cu 494 kg la ovăz, cu §00 kg la porumb, cu 855 kg la floarea-soarelui, iar la sfecla de zahăr producția planificată a fost depășită cu 14.000 kg la hectar. Rezultate asemănătoare s-au obținut și în sectorul zootehnic, unde planul de producție a fost depășit cu 100 litri de lapte pe cap de vacă furajată, planul de lînă cu 50 grame pe cap de oaie. Iată prin urmare că un plan bine Întocmit, un plan ale cărui cifre mobilizează, conving, cointeresează oamenii, poate fi îndeplinit și chiar depășit, pentru că acest plan a avut în primul rînd în vedere creșterea rentabilității gospodăriei, întărirea ei economico-organizatorică, implicit creșterea bunăstării colectiviștilor. Și planul a mobilizat oamenii la îndeplinirea sarcinilor propuse, a hotărît prin însăși existența lui îndeplinirea tuturor obiectivelor pe care le prevedea. Planul de producție a gospodăriei colective din Oltina poate fi în acest sens un exemplu pentru toate gospodăriile colective din raionul Adamclisi. Datorită dezvoltării multilaterale și creșterii producțiilor in toate sectoarele, veniturile gospodăriei colective „I. C. Frimu" din Dobromir Deal s-au dublat la fiecare doi ani. Preocuparea colectiviștilor din Oltina pentru dezvoltarea sectorii condițiilor materiale necesare creșterii productivității acestuia, se fi fotograjdul pentru taurine în stabulație liberă, construit lui zootehnic, pentru asigurarea află în continuă creștere, anul acesta. mmm — secretul producțiilor bogate Cu toate că 30 la sută din suprafața raionului Adamclisi este ocupată de pante și terenuri mai puțin fertile, în anul acesta gospodăriile agricole colective au obținut recolte mari la toate culturile. Cele 1.440 kg de grîu la hectar, media pe raion, precum și producțiile mari de porumb și floarea-soarelui de la Oltina, Almalău, Dobromir Deal sunt doar cîteva exemple care întăresc această afirmație. Secretul acestor recolte îl constituie, în afară de măsurile organizatorice luate de conducerile gospodăriilor, aplicarea pe scară tot mai larga a regulilor agrotehnice. Arăturile adînci de vară, sămînța de sol, respectarea densității, prașila la timp. Întreținerea culturilor ori de cite ori a fost nevoie pentru reținerea apei în sol, recoltatul în timpii optimi. iată lucrările care au făcut ca în acest an în raion să se obțină cele mai mari recolte. Totuși posibilitățile nu sunt încă epuizate. Există însă multe resurse nefolosite. Acest lucru se vede din rezultatele obținute de unele gospodării. De pildă, media la hectarul de grîu în cele 4 gospodării din satele care alcătuiesc comuna Băneasa este de 1.600 kg. Recolta este bună, dar dacă ținem seama de faptul că colectiviștii din Făurei au obținut 2.018 kg la ha, față de 1.700 kg cu au realizat cei din Răzoare, ei care sunt vecini și care au un teren mult mai fertil, ne dăm seama că producția putea fi mult mai bună. Colectiviștii din Făurei au obținut peste 2.000 kg de grîu la hectar pentru că în anul trecut au efectuat la timp arăturile adînci de vară, au semănat după plante bune premergătoare ca borceag, lucerna, ovăz, fin, porumb siloz etc. și au semănat numai sămânța, din soiul 301 pe întreaga suprafață, care s-a dovedit a fi cel mai productiv în condițiile raionului Adamclisi. Gospodăria agricolă colectivă din Șipote a obținut 1.720 kg de grîu la ha, în timp ce gospodăria colectivă din Petroșani, vecină, care în anii trecuți obținea cele mai bune rezultate, anul acesta a obținut numai 1.420 kg de grîu la hectar. Aceasta pentru că n-a respectat rotația culturilor, semănînd o mare suprafață grîu după grîu. Colectiviștii din Șipote, deși au un teren mai puțin fertil, au semănat în bune premergătoare, la timp, și au îngrășat terenul cu mari cantități de gunoi și superfosfat. Din aceleași motive colectiviștii din Gîrlița au obținut numai 1.252 kg de grîu la ha, în timp ce vecinii lor din Eșichioi au scos 1.745 kg la hectar. Pe de altă parte, fiecare gospodărie are o experiență proprie care izvorăște din comparațiile dintre producțiile realizate pe diferite sole. Așa, de pildă, colectiviștii dir. Alimanu au obținut anul acesta o recoltă medie de 1.700 kg de grîu la hectar. Dar pe suprafața de 75 hectare producția a fost de 2.500 kg. Iată ce ne-a declarat președintele gospodăriei Vintilă Gheorghe, în legătură cu această producție. — „O atenție deosebită am dat-o alegerii terenului cu sol fertil, după bune premergătoare ca : fasole, mazăre, porumb șiloz. După stabilirea terenului, în vară s-au făcut imediat alături la adincimea de 28-30 cm, introducîndu-se totodată sub brazdă 15 tone de gunoi de grajd la hectar. Griul semănat a fost din linia 301, iar semănatul s-a făcut în timpul optim, în luna septembrie, la adincimea de 6-8 cm. S-au administrat 180 kg de sămință la hectar. După semănat s-a tăvălugit pentru a se da o aderență mai mare seminței cu solul. Griul semănat a înfrățit bine dind 480 plante la hectar. In primăvară am mai dat 150 kg de azotat de amoniu la hectar, s-a grăpat de două ori, iar pe parcursul vegetației s-a executat plivitul. Recoltatul s-a făcut în faza de coacere în pîrgă, pentru a se evita pierderile. Rezultatul s-a văzut în această producție record. Producțiile mari de floarea-soarelui și porumb de la Oltina și Dobromir Deal se datoresc tot respectării regulilor agrotehnice. Pentru prima dată s-a făcut în acest an polenizarea artificială la floareasoarelui. La culturile prășitoare, datorită aplicării acordului individual, s-au dat la timp cele trei prașile manuale. Rezultatul a fost 1.500— 1.300 kg de floarea-soarelui la hectar și 2.500 kg de porumb. Dar și în aceste gospodării sunt diferențe. De pildă, echipa lui Vlăsceanu Ion din Dobromir Deal a obținut 3.000 kg de porumb boabe la hectar, iar a lui Lazăr Danciu, 4.000 kg. Extinderea experienței gospodăriilor cu cele mai bune rezultate, a brigăzilor și echipelor cu cele mai mari producții și aplicarea acestor metode la toate culturile ar duce la obținerea unor recolte mai mari, la ridicarea gospodăriilor mai slabe la nivelul celor fruntașe. De aceea experiența fruntașilor trebuie să devină un bun al tuturor, iar consiliile de conducere ale gospodăriilor colective și organizațiile de partid trebuie să-și pună ca obiectiv principal extinderea și aplicarea ei. • eec Consiliul de conducere al gospodăriei agricole colective din Oltina urmărește în permanență îndeplinirea planului anual de producție la toți indicii. In fotografie, președintele, vicepreședintele, inginerul agronom și șeful brigăzii de tractoare, împreună cu președintele sfatului popular calculînd veniturile realizate de gospodărie în acest an. h.HKHHU...„•niHIIIU... .Ulimii... ■i Biipiiiiiiiiiiiiiiiiii i H ni Miiiii DOBPOGEA NOUĂ nr- 3034 Succesele colectiviștilor din Saraiu In acest an gospodăria colectivă ,,11 Iunie“ din comuna Saraiu, raionul Hîrșova (președinte Flaut Gheorghe), a obținut succese însemnate în creșterea producției și consolidarea ei economico-organizatorică. Astfel, producțiile s-au dublat față de anii din urmă, ceea ce a dat posibilitate gospodăriei să valorifice însemnate cantități de produse pe bază de contract. In acest an s-au vîndut statului 50 000 kg de grîu, 130.000 kg de porumb (inițial se contractaseră numai 80.050 kg de porumb), 70.000 kg de floareasoarelui, 1.509 kg de fasole, 60.000 kg de in, 45.500 litri de lapte, peste 4.000 kg de lună și 120 porci grași. Acest lucru a făcut ca gospodăria să acorde avansuri trimestriale colectiviștilor, iar valoarea zilei-muncă să crească față de anul trecut cu aproape 15 lei. Totodată, folosind fonduri proprii și materiale din resurse locale, colectiviștii au construit în acest an un grajd de vaci, o magazie pentru cereale, o puterniță și un pătuț, fruntași în realizarea acestor obiective fiind tovarășii Limbă Nicolae, Neagu Vasile, Odăi I. Constantin, Brașoveanu Vartolomei și Pițigoi Constantin. STAN VASILE, coresp. =0005 Toate fermele de animale sînt importante .Urmare din pag. I) fost bună, dar s-a redus din cantitate. De asemenea, ciobanii au curățat mai înainte de tunsoare toate impuritățile din lînă, ceea ce a făcut pe de o parte să scadă cantitatea, iar pe de altă parte să se ridice calitatea ei. In sfîrșit, o a treia cauză ar fi nescoaterea din turmă a oilor reformate. Primul motiv, adică întîrzierea tunsului, dictat de teama de a nu îmbolnăvi oile printr-o tundere timpurie urmată de timp rece, nu justifică însă nerealizarea planului de lînă pe cap de oaie. Al doilea motiv arată însă o părere greșită a tovarășilor respectivi, după care planul de lînă pe cap de oaie trebuia îndeplinit pe seama măririi cantității de mărăcini și alte impurități. Toate motivele aduse de consiliul gospodăriei pentru justificarea nerealizării planului de lînă pe cap de oaie arată însă că la această gospodărie, fermei de ovine nu i se acordă atenția cuvenită, aceeași atenție care se acordă, de pildă fermei de vaci. La ferma de vaci s-a dus și se duce o frumoasă acțiune de întinerire a lotului de îmbunătățire a calității animalelor, iar la ovine nu s-au scos nici cel puțin reformele. Pentru vaci s-a asigurat atît pentru iarnă cit și în timpul verii o îngrijire și hrănire conforme cu cerințele celor mai noi reguli zootehnice, prin care s-a reușit să se mărească producția de lapte pe cap de vacă. Pentru ei nu a existat însă aceeași preocupare. Din aceste motive, gospodăria colectivă din Frecăței a realizat cu circa 620 kg de lîna mai puțin decit se prevăzuse, ceea ce înseamnă o pierdere de 25.000-30.000 lei. Fără îndoială că rezultatul acesta nu poate mulțumi pe nimeni. Consiliul de conducere al gospodăriei, care și pînă acum a dat dovadă de pricepere și spirit de organizare dar n-a acordat aceeași importanță tuturor fermelor de animale, sub îndrumarea organizației de partid, va trebui să ia măsuri pentru a face și din ferma de ovine, o fermă aducătoare de mari venituri bănești, așa cum este ferma de vaci. G. IANCU Cointeresarea colectiviștilor în sporirea producției— sarcină esențială rn Anul acesta, ca urmare a creștepreocupării organizațiilor de partid și consiliilor de conducere din gospodăriile colective pentru obținerea unor producții sporite la hectar, pentru mobilizarea masei de colectiviști, la îndeplinirea cu succes a acestui obiectiv important, în toate gospodăriile colective din raionul Adamclisi s-a introdus acordul individual și retribuția după producție. Avînd la bază cointeresarea materială a brigăzilor, echipelor și a fiecărui colectivist în parte pentru obținerea unor producții cât mai mari de pe tarlalele lucrate de ei, această metodă de organizare a devenit un factor important în mobilizarea colectiviștilor pe linia obținerii unor producții sporite. Dovada cea mai grăitoare în acest sens o constituie sporurile de producție obținute la culturile prășitoare (la care de altfel se rezumă deocamdată aplicarea acordului individual) în majoritatea gospodăriilor colective din raion. Astfel, la gospodăria agricolă colectivă din Almalău, pe cele 200 hectare cultivate cu floarea-soarelui s-a obținut anul acesta o producție medie de 1.547 kg de floarea-soarelui la hectar, cu 647 kg mai mult decât producția planificată. Desigur, aceasta se datorește în bună măsură și aplicării unei agrotehnici corespunzătoare, dar rezultatele obținute pe unele parcele lucrate pe bază de acord individual arată limpede că nu obținerea acestei producții a avut un rol important și cointeresarea materială, adică aplicarea sistemului retribuției în raport de producția obținută. Astfel, colectivistul Dunac Ion a obținut de pe parcela lucrată de el o producție de 2.073 kg de floarea-soarelui, cu 1.173 kg mai mult decât producția planificată, iar colectiviștii Popescu Dumitru și Constantin Bonică au obținut cite 2.033 kg și respectiv 2.032 kg de floareasoarelui la hectar. Iată prin urmare cit de importantă este in obținerea producțiilor sporite cu interesarea materială a oamenilor. Rezultate asemănătoare s-au obținut și la gospodăria colectivă din Valea Rea, care în acest an a realizat pe o suprafață de 117 ha cultivate cu floarea-soarelui, în urma aplicării acordului individual, o producție medie de 1.480 kg la hectar, de două ori mai mult decit în 1958. Colectiviști ca Petre Cercel, Anastasopol Gheorghe, Petre Voicu și alții au înțeles că obținerea unor producții sporite pe parcelele repartizate e și în avantajul lor direct și aplicînd toate regulile agrotehnice, executând lucrări de întreținere de bună calitate, au reușit să obțină cu cile 600 kg de floarea-soarelui mai mult la hectar decât producția planificată. E suficient să amintim numai spre exemplificare că de pe parcela lucrată de colectivistul Țugui Nicolae din Oltina s-a obținut o producție de 45. PCS kg de sfeclă la hectar, cu 16.509 kg mai mult decât media realizată pe gospodărie și cu 25.003 kg mai mult decât producția planificată. Iată prin urmare, cit de importanță este pentru creșterea producției la hectar retribuția muncii în raport de producția obținută, cointeresarea colectiviștilor la realizarea sarcinilor de plan. Din păcate, nu toate gospodăriile colective din raionul Adamclisi au înțeles acest lucru și ca urmare a neînțelegerii, a lipsei de preocupare, acordul individual și retribuția după producție continuă să fie privită ca o problemă minoră, de mina a doua. Așa au privit lucrurile consiliile de conducere ale gospodăriilor colective din Negura», Ion Corvin și Cuiugiuc, care deși cunoșteau avantajele acestei metode, nu au urmărit îndeaproape aplicarea ei. P rezultatul : gospodăria colectivă din Ion Corvin a obținut cea mai mică producție de floarea-soarelui pe raion. Conducerile gospodăriilor amintite va trebui să învețe din lipsurile manifestate în acest an și să ia măsurile corespunzătoare. Și aceasta in propriul lor folos. De asemenea, consiliul de conducere al gospodăriei colective din Velichioi, care mai plătește încă ciobanii cu zile fixe și încalcă normele de retribuire a muncii mulgătorilor în mod nejustificat, să învețe din experiența bună a vecinilor lor Acordul individual și retribuția după producție nu e un bun valabil numai pentru Oltina sau Dobromir Deaci pentru toate gospodăriile colective din raionul Adamclisi. Tribuna președintelui de O. A. C. De ce n-am obținut aceeași producție de porumb pe întreaga suprafață? sume de bani în plus de ceea ce le revine pe zile de muncă prestate. Cind a venit rândul lui Ebubeckir Anefi am scris numai 4.183 kg știuleți la ha. M-am întrebat atunci de ce el a obținut mai puțin decât Garglea Ioana. Că doar au avut terenurile alăturate și pe aceeași parcelă. Și, nemaiavind răbdare, m-am adresat inginerului agronom „Ei, zici, cum se explică tovarășe Columb că nu toți colectiviștii au realizat producții asemănătoare? Eu îmi amintesc că astă toamnă am arat toate cele 300 ha la aceeași adîncime (28-30 cm), în primăvară le-am discuit pe toate de cite două ori, iar semănatul l-am făcut peste tot în luna lui aprilie, cind temperatura ajunsese la 8-10 grade. Pămîntul mai puțin fertil, știi prea bine, ca l-am îngrășat cu azotat de amoniu și superfosfat, iar după însămințat am aplicat grapa stelară. Și cu toate acestea rezultatele n-au fost peste tot la fel. De ce?". Inginerul s-a uitat cîteva clipe la mine, apoi a început să-mi explice „problema“ care mă frământa. „Păi — a început el — dumneata știi prea bine că lucrările pe care le-ai amintit nu constituie totul pentru realizarea de producții mari. Colectiviștii mai trebuie să țină seama și de alte lucrări pe care le execută manual. Bunăoară, prașila, copilitul, combaterea dăunătorilor și, altele trebuie făcute la timpul lor și cît mai bine. Mi-aduc aminte — "ți continuat inginerul pe un alt ton — că-n aprilie cînd s-a început efectuarea primei prașile, tovarășul Ebubechir Anefi n-a ținut seama de sfaturile date și a rărit porumbul la mai mult de 30 cm. Cînd l-am întrebat de ce a făcut aceasta, mi-a răspuns cam așa: „Eu așa am învățat de la tata. Dacă boul nu se poate culca între cuiburi nu se face porumb bun“. Rezultatul metodei lui Anesi l-ați văzut. El a realizat mai puțin cu aproape 2.000 kg decît alți colectiviști care au aplicat indicațiile date. Și pe urmă mai e ceva. Producția de porumb, floarea-soarelui și a celorlalte culturi prășitoare depinde de felul cum sunt prășite plantele în faza de creștere. Dacă prașila se execută așa .. „ca de clacă", atunci rezultatele nu vor fi cele dorite. Asemenea oameni care au lucrat ca de „clacă" mai sunt și in gospodăria noastră. Să luăm, de pildă, pe frații Bujor- Amîndoi au avut cite un hectar de porumb să-l prășească. Anton, dacă a prășit porumbul la timp și bine, a realizat 3.474 kg de boabe. Petrea, care a executat prașila „de mîntuială“, n-a obținut decit 2.758 kg. Oameni de felul acesta mai avem și în persoana tovarășilor Chițoi Gheorghe, Majdalea Nezire și alții ... “. Am ascultat cu luare aminte pe inginerul agronom deoarece spunea vorbe drepte, care m-au ajutat să desprind cauzele pentru care unii din membrii gospodăriei noastre nu reușiseră să realizeze și ei producții mari ca Ioana Giuglea, Catelin Ana, Gavrilă Stana, Osman Mamurie, Fusi Sofia și alții. Și în timp ce priveam pătulele care gemeau sub povara știuleților, mă avîntam cu gindul la faptul că, dacă în anul viitor toți colectiviștii vor ține seama de aplicarea regulilor agrotehnice, și-or munci cu hărnicie, vom reuși să obținem în medie nu 3.331 kg de porumb boabe la hectar, ci am realizat în anul acesta, ci 4.000 sau chiar 5.000 kg. PODARU GHEORGHE, președintele gospodăriei colective „Lampa lui Ilie" din comuna Ovidiu Stăteanu deunăzi împreună cu inginerul agronom și urmăream cum se cântărea porumbul obținut de fiecare colectivist pe parcelele ce le-a lucrat. Unii cântăreau cite 5.000 și 6.000 kg de știuleți, alții insă abia reușeau să ajungă la 3.000-4.000 kg. „Vedeți tovarășe președinte — îmi spunea agronomul — cum se cunosc oamenii harnici și cei care au ținut seama de reigidire agrotehnice ... " Ascultam vorbele inginerului și consemnam in carnețelul meu numele colectiviștilor și cantitatea de porumb obținută. Giuglea Ioana 6.060 kg de știuleți la ha. Aceasta îmi făceam socoteala, înseamnă 4.242 kg de boabe. A depășit planul cu 1.442 kg. Bravo ei! Scriu mai departe. Catchuna a obținut 5.975 kg de știuleți la hectar. Pentru depășirea producției ele vor primi importante