Dobrogea Nouă, martie 1961 (Anul 14, nr. 3910-3937)

1961-03-01 / nr. 3910

■А a Organ al Comitetului regional P. M. R. Dobrogea și al Sfatului popular regional____ Anul XIV nr. 3910 | Miercuri 7 martie 1961 | 4 pagini 20 bani CHEMAREA PARTIDULUI, IUSUFLETITOR iiimimiiimmniiuimmiimmmiii în miiii Hiiiiiiiimiimii miiiiimiiiiiiiiiiiiiitiui Hiisiiiiiii­iimi miiii lUDEMN IA LUPTA PENTRU CALITATE­­ mmimmiiimmiii mBHimmiimmiii Hiiiiiii mimimimiiimiimmîimmmmimmin Mimiimsh Cinstim măreața aniversare prin rezultate și mai bune fuind cunoștință de Directivele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român către toate orga­nele și organizațiile de partid, sindicale și U.T.M. cu privire la criteriile principale ale întrecerii so­cialiste în cinstea aniversării a 40 de ani de la înfiin­țarea Partidului Comunist din Romînia, colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni de la G.A.S. „Cos­­tache Burcă“, raionul Negru Vodă, care a dat statu­lui în anul 1960 beneficii în sumă de 5.559.000 lei prod­ucind și vînzînd statului 5.546 tone de grîu, 6.516 tone de porumb, 5.959 hl de lapte, 214 tone de canto, 780 tone de floarea-soarelui și multe alte produse a­­groalimentare, și-a luat însuflețite angajamente. Ast­fel, în cinstea aniversării a 40 de ani de la înființarea Partidului Comunist din Romînia vom folosi din plin timpul favo­rabil pentru terminarea la timp a însămințărilor de primăvară, pent­ru reparatul com­binelor și al altor mașini agricole care vor fi folosite în campania de vară. In centrul atenției noastre va sta executarea unor lucrări agrotehnice de cea mai bună calitate și în timpii optimi în perioadele însămințărilor de primă­vară, de întreținere a culturilor și de recoltare. De asemenea, se va extinde mecanizarea lucrărilor agri­cole în sectorul vegetal și se va introduce mica me­canizare în zootehnie, in special la grajdurile de vaci. In condiții climaterice normale, vom produce în 196’ la ha, 2.400 kg de grîu, 4.000 kg de porumb, 2.300 kg de floarea-soarelui, 1.600 kg de fasole, 3.000 litri de lapte pe cap de vacă furajată și 170 de ouă pe cap de găină. Va fi, de asemenea, depășit sporul zil­nic planificat la purcei la îngrășat cu 100 de grame și se vor obține 115 miei de la 100 de oi, se vor livra la fondul central al statului, 5.800 tone de grin, 6.500 tone de porumb, 220 tone de carne, 8.600 hl de lapte, 500.000 de ouă, toate de bună calitate. Consiliul G.A.S. va acorda o deosebită atenție dez­voltării creșterii animalelor și în special a vacilor de lapte, iar pentru sectorul zootehnic, în general, se va asigura o bază furajeră abundentă și completă, prin însămînțarea a 245 ha cu borceag-fîn, 80 ha cu bor­­ceag-siloz, 260 ha cu porumb-siloz, 108 ha cu borceag pentru m­asă-verde, 347 ha cu porumb masă-verde­, 180 ha cu lucernă și 272 ha cu secară masă-verde, luînd totodată măsuri pentru creșterea producției de furaje pe unitatea de suprafață, reducerea prețul­ui de cost și ridicarea calității acestora. Pe baza acestor măsuri, desfășurînd larg întrecerea socialistă între secții, brigăzi și oameni, ne angajăm ca, în întîmpinarea glorioasei aniversări, să facem­ economii de cheltuieli în toate ramurile de activi­tate, pentru a da statului, la sfîrșitul acestui an, be­neficii în sumă de 6.000.000 lei. In numele consiliului G.A.S. ■ „Costache Burcă“, ing. MIHAIL LEOVEANU, director Repetiția a început mai tîrziu CCOOOO­X La Comana, ziarele sosesc abia Q seara, cu autobuzul care vine de la A Constanta și merge spre Negru Vo­­­­dă. Așa că ele cad in mina cititorii­r lor de obicei a doua zi dimineața. A Simbătă însă, cind paznicul gospu­­ dariei a sosit cu teancul de ziare, el X a fost pur și simplu asaltat de cei A care se aflau la sediu cu cine știe X ce treburi. Faptul acesta avea un X motiv bine întemeiat: paznicul e­­ primul om care X deschide ziarul și in­­ seara aceea, l-a afi­­­­șat la panoul din X fata gospodăriei. X Cei care erau da­t față au citit titlul: X „Directivele S­tetului Central Comi­­al A Partidului Munci- X terese X tre toate Român­ia- organiza­­­­tiile de partid, sin­­­­dicale și U.T.M. X cu privire la crite­­­­riile principale ale X intreterii X în cinstea socialiste aniver­­­­sării a A Partidului 40 de ani de la înființarea Comunist din Romînia“ Q și au înțeles imediat că li se adre­­­­sează lor. Oamenii erau, așadar, ne-­­ răbdători să le citească. 5 Și astfel, in seara aceea, in sala A mare a căminului cultural,­­al cărui X sediu e chiar in sala gospodăriei­, $ tinerii care veniseră să participe ‘sau A să asiste la repetiție aveau fiecare X cite un ziar in mină.. Și, după un­­ timp, in care nu s-a auzit decit faș­­o­netul ziarelor, au început discuțiile. — Tineretul din gospodărie, u­r­­mînd exemplul comuniștilor, va tre­­­­bui să fie și de data aceasta în frunt­­$ le, să răspundă așez cum se­­ cuvine­­ chemării partidului, a spus Horeau Q Dumitru, secretarul organizației­­­ U.T.M. pe gospodărie, care este, în în același timp șeful­ grajdului de vaci­­ y luat în primire de tineret. $ Fără îndoială că nu e ușor. Dar,­­u se poate. Anul trecut, echipa care a­­ obținut cele m­ai mari producții pe A gospodărie a fost cea a tineretului.­­ Așa că, dacă această echipă a obți­­­­nut 4.300 kg de poru­mb-boabe, și A 28.000 kg de sfeclă la ha, fără în­­d­­­­oială că angajamentul de­ a obține A 4.500 kg de porumb și 30.000 kg de­­ sfeclă la ha va putea fi realizat. (y Mai ales că în echipă sînt­ colecti­­­­vis­te ca Florica Nijloveanm și Para =?­­î­chiva Șoplogu care au obținut cîte­a 8.000­ kg de știuleți la hectar. V — Așa e, tovarășe Trandafir? —■­OOOOOO a întrebat secretarul pe șeful cehi. A­pei de tineret. Q Trandafir Constantin e un tinăr­­ priceput și calculat. El a răspuns A că, oricum, anga­jamentul acesta nu poate fi nu numai îndeplinit, dar și A depășit. Și că pentru acest lucru, A s-au cărat la cîmp, numai în lunile­­­ ianuarie și februarie, 800 tone de A gunoi de grajd. La cele 75 ha care A s-au însămînțat pînă acum și 465 ha , ogoare care au fost A grupate, s-au •>­ A­vidențiat în mod sv deosebit tinerii. A Bujgoi Florea, Ra­ A­du Stoica și Aurel­­ Drăgan. A Ceva mai greu A va fi la sectorul­­­ zootehnic. Tinerii A care au luat în­­ primire grajdul cu Q vacile care au cea A mai slabă produc­­­­ție vor să obțină 2.800 litri de hip­ic de la fiecare­ vacă. Lucrul acesta e greu, dar Io­nel Malache și Gîrbaci Constantin spun că, de la începutul anului, pro­­­­ducția a crescut pe grajd cu 150 litri de lupte, și furajări mai datorită unei îngrijiri bune. Cum a­rată răspunsul­­ la celălalt grajd, l­ucrea­­­­ză cel mai bun mulgător, comunistul­­ Năstase Dulcev, care a obținut anul trecut 3.000 litri de lapte pe cap de­­ vacă. Auzind de angajamentul tine­­­­rilor, el le-a promis că i-i va sprijini,­­­ Și de atunci, Năstase Dulcev e so­­­­­licitat și consultat de tineri aproape în fiecare zi. Cu­ privește ferma de oi, tînărul Chimici Silvestru a spus că în mod sigur el va obține de la cîrdul de 200 de oi, pe care­ se are în primire 60 litri de lapte și 3,500 kg de lînă pe cap de oaie. Angajamentul lui a produs agitație și mirare în sală,­­­ deoarece o a­sem­en­ea producție nu s-a realizat, niciodată la Comana. Dar, Silvestru a obținut anul trecut doar cu un litru de lapte­­ și cu 300 de grame de lînă mai puțin. Și astfel, în seara aceea, repetiția brigăzii de agitație ■ care pregătea un program închinat ■­­ dogoritor a început mai tîrziu. Dar, cînd a început, line­ A 777* erau mai veseli,[ mai] entuziaști și A mai hotărîți să întîmpîne cea de-a­­ 40-a aniversare, devin înființarea Par­tidului Comunist, din Romînia cu noi succese în* muncă. G. MIHAESCU 0000 О‹OOQ<>OOC^O†Я OOCOjöö^<‹OöОО<>O <ОЙ О<Я OOOC^COO In ziua cînd au apărut ziarele în care s-au publicat Directivele Comitetului Central al P.M.R. cu privire la criteriile întrecerii so­cialiste în cinstea aniversării, a 40 de ani de la înființarea Partidului Comunist din Romîniei, comunis­tul Cîrju Ion de la G.A.C. Cum­păna a pornit la cîmp să ducă­ ves­tea și­ celor ce lucrează la­­ însă­mi­nțările de prim­avară din prima epocă. In foto : Comunistul Cîrju Ion, citind cîtorva mecanizatori și co­lectiviști Directivele Comitetului Central al P.M.R. In aceste zile, pe ogoarele gos­podăriei agricole colective din Cumpăna, ca de altfel în toate gospodăriile, se desfășoară o mun­că intensă p­entru executarea la timp a însămințărilor de primăva­ră din prima epocă. Fotoreporterul nostru a surprins pe tractorist­ul Alexandru Alexan­dru, pe colectiviștii Rusa Petre și Burtică Ion lucrînd de zor la în­sămi­nț­ului ovăzulu­i. Calitatea reparațiilor—obiectivul întrecerii Cuvîntul partidului și guvernului exprimat recent în Directivele Comi­tetului Central al Partidului Munci­toresc Român cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste 1­ 1 cinstea celei­ de-a 40-a aniversări a Partidului Comunist din Romînia ne dă un nou imbold în munca noastră creatoare pentru îndeplinirea sarcini­lor de producție, îmbunătățirea per­manentă a­­ calității reparațiilor și re­ducerea prețului de cost. Colectivul nostru de muncitori, ingineri și tehnicieni, mobilizați de organizația de partid, desfășoară o luptă însuflețită în întrecerea socia­listă pentru a înfăptui­ mărețele sar­cini puse de cel de-al III-lea Congres al P.M.R. încă din primele zile ade anului acesta, muncitorii noștri par­ticipă în întrecere pe seama unor noi obiective : îndeplinirea ritmică a pla­nului de producție, îmbunătățirea calității reparațiilor, introducerea tehnicii noi etc. La noi, cei ce lucrăm la reparații­le vagoanelor de cale ferată, indicele de calitate constă în evitarea ,,căde­rilor“ în termenul de garanție al va­goanelor reparate. Colectivul nostru de muncă a obținut an de an noi îmbunătățiri pe linia evitării defec­țiunilor în termenul de garanție. In perioada anului 1960, indicele de calitate a scăzut față de anul 1959 de 3 ori, crescînd în același­ timp rulajul vagoanelor pe calea ferată. In primele 2 luni din anul acesta, ca urmare a aplicării unor măsuri tehnico-organizatorice, cum sunt creș­terea calificării muncitorilor, crește­rea numărului de­­ inovații­ și raționa­lizări, repartizarea lucrărilor potrivit calificării oamenilor și altele, nici un vagon n-a ., căzut” în termenul de garanție, ceea ce înseamnă că re­parațiile făcute au fost toate de cea mai bună calitate. Mă angajez ca alături de munci­torii din echipa mea să muncesc cu și mai­ multă însuflețire în întrecerea socialistă, pentru a executa lucrările la timp, de bună calitate, pentru ca împreună cu întregul nostru colectiv să ne aducem aportul la îndeplinirea sarcinilor de producție ce ne revin. Noi, muncitorii de la Atelierele de zonă C.F.R. Palas, alături de între­gul nostru popor muncitor, hotărîți să muncim cu și mai sîntem mult entuziasm în întrecerea socialistă, pentru a înfăptui sarcinile puse de partidul și guvernul nostru și în a­­celași timp pentru a cinsti cea de-a 40-a aniversare a Partidului Comu­nist din România cu noi și însemna­te succese in producție. DOBRESCU SERGIU, lăcătuș mecanic la i­tell­erele de zonă C.F.R. Palas ÎNVĂȚĂMÎNT ȘI CULTURĂ „Se vor investi fonduri sporite în vederea dezvol­tării învățămîntului de toate gradele. Vor fi con­struite la orașe și sate încă 15.000 de săli de clasă, noi localuri pentru învățământul superior, noi că­mine studențești cu peste 15.000 de locuri. In anul 1982, aproape întregul tineret de vîrstă școlară va fi absolvit școala de șapte ani, ceea ce va permite trecerea treptată la învățămîntul gene­ral de opt ani, durata școlii medii de cultură gene­rală ajungînd la 12 ani. Se va dezvolta învățămîntul profesional și tehnic și va continua profilarea in­stitutelor de învățămînt superior, dezvoltîndu-se ramurile legate de extinderea tehnicii moderne. Se va lărgi tot mai mult învățămîntul mediu seral“. (Din Manifestul Consiliului Central al Frontului Democrației Populare). mai sînt 4 ZILE PÎNĂ LA ALEGERI Entuziaste adunări ji_________________________________________________________ populare Cu încredere nețărmurită La adunarea cetățenească care a avut loc in sala de festivități a casei raionale de cultură din Bă­neasa, au luat parte peste 800 de alegători din circumscripția electo­rală nr. 1 pentru alegerile de de­putați în Marea Adunare Națională, printre care cei din Negureni, Bă­­leasa, Cărpiniș, Făurei, Răzoarele, Oltina, Strunga și Lipnnița. Adunarea a fost deschisă de to­­varășul V. Mogârniceanu, membru al Consiliului regional F.D.P. După ce a arătat scopul adunării, a dat cuvîntul tovarășilor: Boboc Panait, ■președintele gospodăriei, agricole eiective din Băneasa, Caracaș Va­­slica, învățătoare din Oltina, Ion A. Petre, brigadier în gospodăria a­­gricolă colectivă din Negureni, Bi­­doaie Traian, profesor, Bălan Ma­ria, soră la spitalul din Băneasa, Tănase Stoian, președintele gospo­dăriei agricole colective din Negu­­șenii și altora. Tov. Boboc Panait a spus prin­tre altele: C­ei mai în vîrstă își amintesc foarte bine ce însemnau alegerile în regimul burghezo-mo­­șieresc : un prilej de promisiuni­ demagogice, de minciuni și înșelat­­crie. Astăzi, în anii regimului de­mocrat-popular, ne bucurăm cu a­­devărat de drepturi egale, trăim o viață nouă,­ îmbelșugată. Urmând cu încredere calea arătată de mar­tir, noi ne angajăm ca în anii ur­mători să obținem producții spo­rite la hectar și în sectorul zooteh­nic, să valorificăm cit mai multe produse. încrezător în viitorul lu­minos către care ne conduce par­tid­ul voi vota din toată inima can­didații F.D.P. în alegerile de la 5 martie. Cu același entuziasm, a vorbit la adunare și învățătoarea Caracaș Va­­silica. Ea a spus printre altele : „Anul acesta, votez pentru a doua oară în viața mea. Ca mamă, ca învățătoare, ca cetățean al Repu­blicii noastre, voi da votul meu la 5 martie pentru candidații F.D.P., vo­tînd astfel pentru fericirea­­ copi­lului meu, pentru viața nouă a în­tregului nostru popor, pentru pace“. După ce a arătat realizările ce au fost înfăptuite in comuna Oltina, învățătoarea Caracaș Vasilica s-a angajat să muncească neobosit pen­tru a educa tinerele vlăstare în spi­rit socialist, în spiritul dragostei față de patrie și a­l internaționalis­mului proletar. Toți cei care au luat cuvântul au vorbit despre realizările înfăptuite în anii puterii populare și și-au ex­primat hotărîrea de a da cu în­credere votul lor candidaților F.D.P angajîndu-se totodată să muncească cu tot elanul pentru a da viață mă­rețului program cuprins î­n Mani­­festul Frontului Democrației Popu­lare. A luat apoi cuvîntul tovarășul Nițescu Anton, președintele comi­tetului executiv al Sfatului popular regional Dobrogea, candidat în cir­cumscripția electorală nr. 1 pen­tru alegerile de deputați în Marea Adunare Națională. In expunerea sa,­ vorbitorul a relevat cele mai importante realizări obținute în anii puterii populare, î­n țara noastră și în regiunea Dobrogea. El a subli­niat, de asemenea, realizările în­făptuite în raionul Adamclisi în toate domeniile vieții economice și social-culturale. In sprijinul celor 45 de gospodării agricole colective din raion lucrează trei S.M.T.-u­ri cu sute de tractoare și mașini-unel­­te, precum și 40 de ingineri și teh­nicieni. Cu sprijinul partidului și guver­nului, prin munca entuziastă a co­lectiviștilor, producțiile medii ob­ținute anul trecut au ajuns la peste 1.400 kg de grîu și la peste 2.000 kg de porumb la ha. S-a dezvol­tat, de asemenea, sectorul zootehnic. In gospodăriile colective din raion, au fost realizate peste 700 de con­strucții, dintre care mai mult de 500 de construcții zootehnice. In sa­tele și comunele raionului, pînă în prezent au fost construite 1.181 case noi, un număr de 1.016 colectiviști și-au cumpărat aparate de radio, alți 1.346 și-au instalat difuzoare. In fiecare sat și comună, funcțio­nează o școală, un cămin cultural. In cuprinsul raionului, activează 13 circumscripții sanitare, 9 case de naștere, un spital, o policlinică, toate deservite de aproape 100 de cadre medico-sanitare. Numai în ul­timii 4 ani, au fost realizate peste 80 de obiective social-culturale, printre care : electrificarea a 9 co­mune, construirea a 7 cămine cul­turale, a 5 școli elementare și a­ unei școli medii etc. In încheiere, tov. Nițescu a ară­tat ,că în anii următori, oamenii muncii din raion, dînd viață sarci­­­lor trasate de partid, vor putea în­făptui noi realizări care le vor a­­sigura o viață tot mai frumoasă, tot mai îmbelșugisată. Insămînțările din prima epocă sînt pe terminate Colectiviștii din co­muna Cumpăna, raionul Negru Vodă, lucrează de zor pentru terminarea însămințărilor de primă­vară din prima epocă. Pînă în prezent, ei au însămînțat 50 de ha cu orz, 20 de ha cu mază­re intercalată cu muș­tar, 50 de ha cu măză­riche și peste 50 de ha cu ovăz-hoabe. Paralel cu aceasta, colectiviștii din Cumpăna fac între­ținerea­­ ogoarelor cu grapa reglabilă și cară gunoi la cîmp. Pînă la 26 februarie, ei au că­rat 350 tone de gunoi și­­ 10.000 kg de mrani­­ță. De asemenea, în gră­a­dina de legume, au a­­menajat 450 mp de ră­sadnițe, unde vor semă­na roșii timpurii și ri­dichi de lună. In executarea acestor lucrări, s-au evidențiat tractoristul Dumitru Ma­rin, candidat de partid, colectiviștii Petre Rusu, Vasile Solomon și alții. S-au angajat să termine însămîn­țările din prima epocă pînă la alegeri mobilizați de , organi­zaț­ia de partid, ingine­rii, tehnicienii și meca­nizatorii de la G.A.S. „Costache Burcă”4 lu­crează de zor la execu­tarea însămințărilor de primăvară din prima epocă. Pînă la 27 fe­bruarie, ei au însămîn­­­­at 90 ha cu ovăz-boabe,­­156 ha cu borceag-fiu, 45 ha cu borceag masă­­verde, 40 ha cu mazăre. In gospodăria agrico­­­­lă colectivă din Toprai­­sar, au fost însămînțate 80 ha cu ovăz din cele 100 ha planificate, 60 de ha cu borceag masă­­verde, peste 10 ha cu mazăre, 40 de ha cu borceag, din 120 ha pla­30 ha cu borceag-siloz și 20 ha cu măzăriche. De asemenea, mecaniza­torii au grăpat 3.000 ha ogoare, au împrăștiat 151 tone de superfos fa­t pe 626 ha, iar pe 690 ha, cultivate cu grîu, au împrăștiat 90 tone de îngrășăminte azotoa­­se. In executarea acestor lucrări, fruntașe sunt brigăzile de la secția­nificate. De asemenea, colectiviștii au efectuat lucrări de întreținere pe 830 de ha, care vor fi însămînțate ca și floarea-soarelui, porumb In livada de pomi, s-au făcut tăierile de corecție a coroanei, iar la cîmp, au fost transportate Amzacca. Dintre acestea, amintim brigada I, con­dusă de Pascali Nico­­lae, și brigada a 1­1-a, condusă de Căluț Gheorghe. De remarcat e faptul că inginerii, tehnicienii și mecanizatorii de la această gospodărie de stat s-au angajat să termine însăiu în țările din prima epocă pină la 5 martie, 2.000 tone de gunoi și 400 tone de graniță. Cu acest prilej, au lucrat mai bine tracto­riștii l’apa Gheorghe, Cîrîc Constantin, die Abdula, precum Ame­­și colectiviștii Bălănescu Gheorgh­e și Popovici Stan. Se muncește cu avînt sporit Hotărîți să înfăptuiască politica partidului Sala Atelierelor de zonă G.F.R. Palas devenise neîncăpătoare pen­tru numărul mare de participanți, veniți la adunarea cetățenească din după-amiaza zilei de luni. Erau în sală ceferiști, muncitori de la Fabrica de semiceluloză Palas, de la „Argus“, I.P.M.C., I.C.I.L., ingineri și tehnicieni, funcționari și gospo­dine. Adunarea a fost deschisă de tov. Ton­esett Ilie, prim-secretar al Comi­tetului orășenesc P.M.R. Constanța, președintele Consiliului orășenesc al F.D.P., care a dat cuvîntul mecani­cului de locomotivă Bădescu Tudor. Acesta a vorbit despre munca grea și viața de mizerie a ceferiștilor de pe timpul regimului burghezo-mo­­șieresc și a subliniat condițiile noi de muncă create în anii regimului democrat-popular, ca urmare a grijii partidului și guvernului. „Alături de întregul nostru po­por, noi, muncitorii, tehnicienii și inginerii de la Depoul C.F.R. Palas — a spus vorbitorul — luptăm cu însuflețire pentru înfăptuirea măre­țului program elaborat de Congre­sul al III-lea al P.M.R. Participînd larg la întrecerea socialistă orga­nizată în cinstea alegerilor de la 5 martie, am reușit să îndeplinim planul de producție pe luna ianua­rie în proporție de 115,96 la sută. Productivitatea muncii a crescut cu 17,66 la sută, în timp ce prețul de cost a fost redus cu 5,37 la sută, realizîndu-se o economie la prețul de cost de 147.189 lei. Muncitorii, inginerii și tehnicienii de la Depoul C.F.R. Palas nu vor precupeți nici un efort pentru a contribui la apli­carea în viață a Directivelor C.C. al P.M.R. cu privire la principalele criterii ale întrecerii socialiste în cinstea aniversării a 40 de ani de la înființarea partidului, iar la 5 martie, vor vota cu entuziasm can­didații F.D.P.“ „Lucrez la Fabrica „Argus“ dina­inte de naționalizare — a spus maistrul Badu Gheorghe. Pe tim­pul burghezo-moșierimii, munceam rudimentar, majoritatea operațiilor se efectuau manual, muncitorii fiind nevoiți să lucreze 12-14 ore pe zi pentru un salariu de mizerie. Foștii patroni nu aveau interesul să se ocupe de modernizarea fabricii, ci doar de obținerea de cîștiguri mari Dar, au trecut acele timpuri. Par­tidul și guvernul ne-au creat și nouă condiții bune de lucru. De pildă, procesul de producție din fa­brica noastră este mecanizat în pro­cent de 90 la sută. In planul de perspectivă a­ fabricii se prevede dublarea capacității de producție prin introducerea tehnicii noi, con­struirea unui siloz modern pentru materia primă, instalarea unui ca­zan de aburi de 10 tone oră și altele. Pentru viața nouă și îmbelșugată pe care o trăim, pentru desăvârși­rea construcției socialiste în țara noastră, pentru pace, la 5 martie, vom da din inimă votul nostru can­didaților Frontului Democrației Populare“. Au mai luat cuvîntul: Cri­stea Gh„ muncitor la I.P.M.C., ing. Pău­­nescu Georgeta de la Fabrica „în­trecerea socialistă“, ing. Calotoiu Aurel de la I.C.Z. Palas și alții. In încheierea adunării, a luat cu­­vintul tovarășul Petre Nicolae, pre­ședintele comitetului executiv al Sfatului popular al orașului Con­stanța, candidat în alegerile de de­putați pentru Marea Adunare Na­țională, în circumscripția electorală Constanța-vest. „Alegerile de la 5 martie — a spus vorbitorul — se desfășoară în condițiile cînd in patria noastră, socialismul a învins, în condițiile cînd poporul nostru, însuflețit de mărețele Directive trasate de Con­gresul al III-lea al P.M.R., obține noi și noi succese în îndeplinirea sarcinilor celui de-al doilea an a­­l sesenalului. Să privim orașul nos­tru, să privim regiunea Dobrogea. Avem astăzi un oraș în plină în­florire, în care noua gară, străzile refăcute, blocurile de locuințe pen­tru muncitori, lumina fluorescentă, parcurile și spațiile verzi, ma­gazinele bine aprovizionate, mij­loacele moderne de transport în comun, toate îți vorbesc despre viața nouă pe care o trăiesc astăzi constănțenii. Litoralul nostru, cu blocuri și hoteluri moderne, îi in­cintă pe oamenii muncii veniți­ la odihnă și pe vizitatorii din străină­tate. In ultimii 4 ani, au fost con­struite și date în funcțiune în ora­șul Constanța puternice obiective industriale, ca Fabrica de superfos­­fat și acid sulfuric de la Năvodari, Fabrica de semiceluloză de la Pa­las, Poligonul de prefabricate de la Palas, fabricile de pîine și de gheață etc. Aspectul orașului Con­stanța a fost schimbat de noile blocuri de locuințe, cu cele 695 de apartamente date în folosință nu­mai în anul 1960, de spațiile verzi și altele. Transportul în comun s-a dezvoltat prin înființarea a 6 noi linii dotate cu 136 de autobuze , troleibuze. Mărețe sunt și perspec­tivele de viitor privind dezvoltarea Constanței, a căror îndeplinire va face ca orașul nostru să devină tot mai frumos, iar oamenilor muncii să li se creeze condiții tot mai bune de viață“. Participanții la adunare au mani­festat îndelung pentru partid și gu­vern, pentru victoria în alegerile de la 5 martie exprimîndu-și hotărîrea de a munci cu forțe sporite pen­tru înfăptuirea mărețelor sarcini care stau în fața oamenilor munci«-

Next