Dobrogea Nouă, aprilie 1961 (Anul 14, nr. 3938-3963)

1961-04-01 / nr. 3938

biblioteca CENTRALA UNIVERSITARĂ „M. EMINESCU* IAȘI Organ al Comitetului regional P. M. R. Dobrogea și al Sfatului popular regional Sîmbata 1 aprilie 1961 4 pagini 20 hani Să asigurăm toate condițiile pentru sporirea producției de porumb-boabe și siloz Consfătuire organizată de ziarul „Dobrogea nouă" cu sprijinul Comitetului raional de partid Medgidia la S.M.T. Valu Troian Toate gospodăriile colective deservite de S.M.T. Valu Traian pot spori cu mult producția de porumb In anul trecut, gospodăriile colec­tive din raza noastră de activitate au cultivat porumbul pentru boabe pe o suprafață de 2.889 ha și po­rumbul pentru siloz pe o suprafa­ță de 728 ha. După cum se știe, pro­ducțiile medii pe rază de S.M.T. au fost la porumb-boabe de 3.197 kg la ha, iar la porumb-siloz de 18.202 kg la hec­tar. O mare im­portanță pentru sporirea produc­ției de porumb la hectar a avut exe­cutarea semăna­tului într-uin timp scurt, de numai­­ 7-8 zile, pe rază­­ de S.M.T. și în condiții agroteh­nice superioare celorlalți ani. La porumbul pen­tru siloz, semăna­tul s-a mai multe făcut în faze, folosindu-se la u­­nele gospodării colective soiuri de porumb cu perioa­dă de vegetație diferi­tă, în scopul recoltării întregii producții în timpul optim. Dacă pregătirea solului și semăna­tul s-au executat în toate gospodă­riile colecțiile în condiții bune și la timp, nu la fel se poate spune des­pre executarea lucrărilor de între­­ținere la cultura porumbului. Pen­tru modul în care au executat pra­vilele mecanice și manuale, urmă­rind calitatea bună a acestora, exe­cutarea lor la tim­p pentru reținerea umidității în sol și distrugerea bu­ruienilor, trebuie scoasă în evi­dență munca colectiviștilor din Vii­le Noi, Pal­a­zu Mare, Cocoșu și Va­lu Traian, care au executat­­ pr­i­­șile manuale la porumb. Im schimb, gospodăriile colective din Ovidiu, Anadalchioi, Agigea și Techirghiol nu au executat sau au executat pe suprafețe mici prașila a III-a ma­nuală. Pentru porummbul­ siloz, terenul a fost pregătit cu aceleași utilaje, în același timp și în aceleași condiții, ca și pentru porumbul-boabe. Se­mănatul, de asemenea, s-a făcut în condiții bune. Totuși, porumbul pen­tru siloz nu s-a bucurat de aceeași atenție în perioada de întreținere în toate gospodăriile colective. Da­că pe hectarul cultivat cu porumb pentru boabe revin în medie 3 pră­șile mecanice și 2,63 prașile manu­ale, la porumbul pentru siloz, revin 3 prașile mecanice și numai 2,19 prașile manuale. La gospodăria co­lectivă din Valu Traian, la porum­­bul­ oiloz, s-au e­­fectuat 3 prașile mecanice și 2 pra­șile manuale, și ca urmare, pro­ducția medie a fost de numai 12.222 kg la hec­tar. Actuala campa­nie agricolă se desfășoară în con­dițiile unui puter­nic avînt în între­cerea s­ocialistă a mecanizatorilor și colectiviștilor în cinstea aniversării a 40 de ani de la înființarea parti­dului. Dezbătînd Directivele C.C. al P.M.R. cu privire la criteriile princi­pale ale întrecerii socialiste, mecanizatorii și colecti­viștii și-au luat însuflețite angaja­mente pentru a executa toate lucră­rile agricole în timpul optim și la un nivel agrotehnic superior și de a spori pe această­ caile producțiile medii la hectar la toate culturile, inclusiv la porumbul pentru boabe și pentru siloz. In această primăvară, atît stațiu­nea cît și gospodăriile colective sînt mult mai bine pregătite pentru în­ceperea și executarea în timpul op­tim și de căuitare a semănatului la porumb. Invățînd din experiența a­­nului trecut, au fost luate măsuri pentru ca pe întreaga suprafață ce se seamănă în această primăvară cu porumb să se execute arătură adân­că în toamna anului trecut. In pri­măvară, imediat ce s-a putut lucra în cîmp, s-a trecut la executarea­ lu­­crărilor de întreținere a ogoarelor și pregătirea lor pentru semănat prin lucrări cu grapa și cultivatorul. Pînă la începerea ploilor din ulei­(Continuare în pag. a II-a) In primăvara podăria noastră anului 1960, gol­­a avut repartizat de la S.M.T. un număr de 5 semă­nători pentru semănatul suprafeței de 500 ha cu porumb pentru boabe și 103 ha cu porumb pentru siloz, revenind în medie circa 120 ha de fiecare semănătoare. Pentru ca se­mănata­ să fie executat intr-un timp scurt și de bună calitate, am organizat cît mai bine munca, în scopul folosirii mașinilor de di­mineață pină In noapte. In acest scop, organizația de bază P.M.R. a organizat o ședin­ță lărgită, la ca­re au participat membrii consiliu­lui de conducere, brigadierii, șefii de echipă și me­canizatorii din brigada de trac­toare, ședință ce a dezbătut orga­nizarea temeinică a semănatului. Cu această ocazie s-au repartizat se­­mănătorile pe cele două brigăzi ce le are gospodăria, revenind cite 2 semănători de bri­gadă, iar o semănătoare a lucrat la "•îîcheie brigăzi. Ca mînuitori de se­mănători, au fost repartizați șefii de echipă, fiecare s­emănîndu-și supra­fața repartizată echipei sale, intru­­cît noi am stabilit parcelele pentru fiecare echipă înainte de semănat. Tot în această ședință s-au repar­tizat membrii consiliului de con­ducere ca să răspundă de cîte a­semănătoare și s-a stabilit viteza de lucru pe fiecare mașină și mă­surile prin care poate fi depășită, fără diminuarea calității lucrărilor. In acest fel, fiecare tractorist, șef de echipă și membru din consiliu a cunoscut d­e la început parcela unde trebuie să lucreze, ci­ să se­mene în fiecare zi și cînd trebuie terminat semănatul. La începutul campaniei, unii din noi au considerat că a răspunde de semănătoare înseamnă să te ocupi ca să plece de dimineață la lucru și eventual să treci o dată pe zi pe la cîmp, pentru a constata cum merge. După începerea semănatului, am constatat că cele cinci semănă­tori au însămînțat în prima zi nu­mai 26 ha, ceea ce reprezenta de-abia 40 la sută din planul zilei. Analizatd in prima seară activita­tea noastră și cauzele care au dus la nerealizarea planului, am vă­zut că unele se­mănători, fiind noi și nerodate, au prezentat o serie de defecțiuni mă­runte. In alte ca­zuri, nu avusese sămînța la timp, datorită slabei or­ganizări a aprovi­zionării. Pentru a doua zi, s-au luat măsuri serioase și fiecare membru din consiliu care răspundea de semănătoare­a­ stat­e permanent pe cîmp, a organizat aprovizionarea cu semințe și deser­virea semănătorii. Pentru o ușoară manipulare a se­minței, aceasta a fost transportată la cîmp numai în saci de 25 kg. S-a repartizat cite o căruță de fie­care brigadă, pentru a asigura trans­portul seminței, apa pentru trac­toare și carburanții. In plus, o altă căruță mergea cu hrană caldă la fiecare tractorist, la locul de mun­că. In urma acestor măsuri, a doua zi, am ajuns la 58 ha semănate cu aceiași număr de semănători, iar a treia zi, la 73 hectare. Au fost însă și cazuri cînd unii membri din con­siliu, avînd și alte sarcini, nu au stat permanent lungă semănătoare, iar unii tractoriști au mărit viteza la semănat în dorința de a face mai multe hectare de arătură normală. (Pădurarii Ion și Ștefan lucru ce a dus la obținerea Stelian), unei densități neuniforme pe suprafața respectivă și deci la diminuarea producției. Gospodăria noastră este bine pre­gătită pentru semănatul porumbu­lui în actuala campanie de primă­vară. Pentru ca lipsurile care s-au manifestat anul trecut în legătură cu executarea acestei lucrări să nu se mai repete, se impune o organi­zare cît mai bună a muncii. In a­­cest scop, în gospodăria noastră, s-a ținut o ședință de consiliu, în care s-a discutat organizarea semă­natului la porumb. Noi vom merge și anul acesta pe linia repartizării membrilor din consiliul de condu­cere pe semănători, cu responsabi­lități concrete. Vom folosi, de ase­menea, la transportul seminței nu­mai saci de 25 kg, pentru a ușura munca la alimentarea semănători­lor. La fel se va proceda și cu să­mînța de fasole (anul acesta, vom semăna fasole printre porumb pe suprafața de 225 ha). In timpul se­mănatului, tractoarele vor fi ali­mentate cu carburanți și li se va ♦ita.­*--** -completa apa pe brazdă, pentru a nu mai pleca la tabăra brigăzii, pierzînd astfel timp prețios. Colectiviștii din Techirghiol­ se angajează ca în cinstea aniversării­­a 40 de ani de la înființarea partidu­lui să execute semănatul porumbu­lui în timpul optim și în cele mai bune condiții, pentru a obține pro­ducții de porumb-boabe și siloz care să depășească producția planificată cu cel puțin 25 la sută. MAMALAȘ MUCENIC, președintele G.A.C. Organizarea muncii la semănat La gospodăria colectiva „Olga Bancic“ din Palazu Mare, se acordă o deosebită atenție culturii porum­bului pentru boabe și a porumbu­lui pentru siloz. Porumbul­ siloz este unul din furajele principale în hra­na animalelor, în special a vacilor de lapte, gospodăria reușind să spo­rească an de an producția de lapte pe cap de vacă furajată (în anul 1960, s-au obținut 3.158 litri de lap­te pe cap de vacă furajată). In scopul folosirii mai chibzuite a terenuri­ și apuicării cu eficacita­te mai mare și la un nivel agroteh­­n> ""* superior a lucrărilor agricole, întreaga suprafață arabilă a gos­­podăriei este împărțită în 3 sole, a­­noplindu-se un asolament de­ 3 ani. Porumbul urmează în cultură după gc*ul de toamnă, astfel că după re­coltarea griului și eliberarea tere­nului de paie, s-a executat arătura de vară la 23-30 ca­ adâncime, ur­­mată de grapă. In toamna anului 1339, pe o suprafață de 102 hectare, s-a executat și arătura adâncă de toamnă, rămasă pînă în primăvară în brazdă crudă. Deoarece gospodă­rii din Palazu Mare are sectorul teg­'.micol dezvoltat, terenul desti­nat porumbului n-a putut fi îngră­șat o dată cu executarea arăturii a­­dînci de toamnă. In primăvara anului trecut însă, pe o suprafață, de 44 hectare, s-a fă­cut­­ o mare greșeală agrotehnică. Deși suprafața respectivă fusese a­­rată adinc în vara anului 1959, în p lima februarie 1960, s-a mai exe­cutat o arătură cînd pămîntul nu era bine zvintat, distruginedu-se în parte structura solului. Pe restul suprafeței ce urma să fie semănată cu porumb, s-a executat grăpatul pentru distrugerea crustei și nivela­rea terenului. Cu 4-5 zile înainte de semănat, întreaga suprafață a fost discuită și grăpată, iar semănatul s-a făcut la distanța de 0,90 m între rînduri, dîndu-se cite 18-20 kg de sămînță la hectar. Prima lucrare executată după semănatul porum­bului a fost grăparul, avînd ca scop nivelarea și aerisirea solului, iar după răsărirea plantelor, s-a execu­tat o lucrare cu sapa rotativă, întreaga suprafață cultivată cu porumb a fost repartizată, pentru executarea lucrărilor de întreținere și a recoltatului, celor două brigăzi de cîmp. De asemenea, pentru putea lua parte efectivă la întrece­rea privind sporirea producției de porumb la hectar și a stimula inte­resul mecanizatorilor față de exe­cutarea de lucrări de calitate, s-a respectat indicația ca, tractoriștii sa execute lucrările de întreținere me­canice pe aceleași suprafețe pe care au executat semănatul. Tractoris­tul Suciu Vasile, care a deservit bri­­­g­ada a II-a a gospodăriei, a se­mănat porumbul în rînduri drepte, la distanța și adîncimea De asemenea, el a executat ridicate, toate prafilele mecanice la timp și de bună calitate, contribuind, de colectiviști, la obținerea alături unei producții medii de porumb-boabe de 3.425 kg la hectar, față de 2.881 kg la hectar cît s-a obținut la bri­gada I, la care au lucrat tractoriștii Pregătirea solului și semănatul, lucrări principale în creșterea producției de porumb-boabe și siloz Bodilcu Iancu și Jianu Dumitru In anul trecut, gospodăria vo­tivă din Palazu Mare a realizat porumbul-boabe o producție mede de 3.155 kg la hectar. Pentru ace­an, s-a prevăzut kg de porumb-boabe la hectar și de 25.093 kg de porumb-silez­ia C Continuare în pag. a VI-a) Techirghiol­ iiiiijntiimisimiimiiiiiiiimmiiiiEiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiTiiiiiiiiiimiii Participanții ia­plicațiile date de Ion­ consfătuite ur­măresc cu interes demonstrația fi ex­ecutor Ion inginer agronom-șef la S.M.T. Valu Traian. DOO Oameni care se țin de cuvînt poo . Colectivul de la U.S.A.S. IYu­ a­vodari, desfășurînd larg întrecerea­ socialistă in cinstea aniversării X partidului, a obținut un nou succes X în producție îndeplinindu­și In a ziua de 27 martie planul lunar de­­ producție. La superfosfat, planul X a fost îndeplinit pînă la acea dataY 5 în proporție de 102,3 la sută. In­­ același timp, uzina a realizat în X primul trimestru 130.000 lei bene- X­fi­cil peste plan. Printre fruntașii X întrecerii, trebuie amintiți contac­­­­tistul Slav Eugen și cuptorarul X Enache Zile de la sectorul de acid X sulfuric, mecanicul Vașniuc Tudosc­a, de la superfosfat, lăcătușul Com­ X și Nicolae din sectorul mecanic X etc. X ★ . In portul Isaccea, se desfășoară­­ o intensă activitate. De­ curînd, «O echipă din care fac parte comuniști­ș­tii Ismail Merniș, Filip Cornel si V Pomazan Nicolae a reușit să în­­­­carce în numai 3 zile un șlep cu c­­ capacitate de­ 30 de vagoane de Y bușteni de construcție, operație Y care în mod obișnuit se­ face în­­­tr-un timp aproape, dublu. Y ISMAIL SUCRI, coresp. Ö . Constructorii de la T.R.C.D. A . au de executat — printre alte lu­ $ 0 crări — și o fabrică de cașcaval Q 6 în comuna Săcele. Ei se străduiesc A Ö să execute această lucrare în cele Q Ö mai bune condiții. Față de cele N­Q Ó luni, timpul în care este planificat A Ö să termine lucrarea, ei s-au angajat­ Q 0 să facă acest lucru în numai 3 A­0 luni. Și angajamentul lor va fi în­ A­n­deplinit, pentru că numai în 2 luni,­­­­­ ei au executat mai mult de jumă­­t­ă­tate din întreaga construcție. Folo-­­o­sind cu succes resursele de mater­ii A­riale locale, ei au obținut o econo- A A­mie de 20 la sută la materialele A ^ de construcții. Cele mai bune re­ Q A­zulb­ite în muncă se obțin zidarii  A din echipa condusă­ de Dumitru A (­ llaseganu și dulgherii Ioniță­­) Q Gheorghe și Ianoș Ion. A £ TIȚA GHEORGHE^ corep. £ 0 • In stația C.F.R. Negru Vodă, 0 v ceferiștii desfășoară o intensă acti­­­­­­vitate. Antrenați în Întrecerea *0­­? O cialistă în cinstea aniversării par­­a y­tidului, lucrătorii de la revizia de y y vagoane și-au îndeplinit planul y y producției globale în proporție de Y y 101,7 la sută, fruntași fiin­d lăcăi Y y tușul Hristonia Lorică, lucrătoruly y Voi­cu Gheorgh și alții. Y y Și lucrătorii din cadrul servicii­ Y y lor mișcare și comercial ale stafiei y y au obținut succese frumoase. Pl­a- Y y­nul la „tone marfă expediate“ a Y y fost depășit cu 60 la sută, iar tim­­­ y­pul de „încărcare"descărcare 11 a Y Y vagoanelor a scăzut cu 14 la­ sută Y y față de cel planificat. Fruntași în y y întrecere sunt impiegații Sima Ma­­g­a­rin .și Petrescu V­o, acarul Brain X Y Ion, magazinerul Manea Florea și­­ numeroși alții. X RUZARNA MARIN, coresp. A­OOOOOOOOOOOOOOOOOO In cuprinsul ziarului Pregătiri pentru încheierea tnvățământului de partid la sate— EXISTĂ PREOCUPARE CÎND... BAȚI PASTEL PE LOC ! G.A.C. Valea Neagră Colectiviștii din Valea Neagră s-au pregătit temeinic pentru semă­natul culturilor din epoca a II-­a. In acest sens, ei au procurat canti­tatea de 11.000 kg de porumb-boabe din soiul dublu hibrid și 5.000 kg hibrid simplu. In activitatea desfășurată de la începutul campaniei de primăvară și pînă acum, s-au evidențiat tova­rășii Lepădatu Aurel și Selim Iz­­met, brigadieri, iar din rîndul co­lectiviștilor, tov. Bulmez Traia Preda Alexandru, Pena Florea, C­răușu Gheorghe, Enciu Alexandr Petre Florea și alții. BUZESCU CONSTANTIN, coresp. în numai 7 zile In această primă­vară, colectiviștii din satul Caugagia, raio­nul Istria, au reușit să termine însămîn­­țările din epoca d in 7 zile lucrătoare. Ei au însămînțat 49 ha cu borceag, 20 ha cu ovăz-boabe, 33 ha cu in, 45 ha cu floarea­­soarelui și 8 ha cu muștar. De asemenea, s-au făcut primele lucrări de întreținere la ogoare. Aceste rezultate se datoresc în aceeași măsură mecanizatori­lor Jecu Gheorghe, Udeanu Marin și Pău­­nescu Nicolae cît și colectiviștilor, care, absolvind cursurile de iarnă la cercul agro­ tehnic, au fost bine pregătiți, aplicând în practică cele învățate. Dintre colectiviștii ca­re au lucrat pe se­mănători, se eviden­țiază Zuca Panait, Panait M. Stere, Ni­­culiță Tudor și alții. G. IANCU, coresp. Printre numeroșii fruntași în pro­ducție de la I.P.M.C., se numără și co­munistul Marin Alexe, unul dintre cei m­ai buni sudori din intreprinderi, tată­l lucrînd la asamblarea unui ma­re rezervor de 5.000 litri, pen­tru cen­tralele termice ale noilor blocuri de locuințe. Vești din cooperația de consum . Lucrătorii cooperativei de con­sum din comuna Nicolae Bălcescu acordă o mare atenție realizării pla­nului de achiziții de mărfuri agro­­alimentare. De pildă, pînă nu de mult, membrii cooperatori din co­mună contractaseră peste 1.000 de păsări, peste 800 kg de miere de albine și se achiziționaseră 170 de găini și 1.500 de ouă. Tot pe această linie, gospodăria colectivă a vîndut la achiziții cooperativei aproape 200 de găini și 2.000 de ouă. La rîndul lor, membrii cooperatori au vîndut la achiziții peste 5.000 kg de po­rumb. BOLOCAN ELISABETA.^ coresp. • O mare atenție acordă bunei deserviri și lucrători­ magazinului universal al XJ.R.C.C. Babadag. Ast­fel, pe primele două luni ale anu­lui, magazinul și-a îndeplinit pla­nul în procent de aproape 120 la sută. Fruntași în realizarea planu­lui de desfacere sunt Tone Vasili­ca, Armeanu Constantin, Băulișteanu Ștefani­a și alții. CRUCEANU MIRCEA, coresp. • Pentru a asigura buna deser­vire a cooperatorilor, conducerea cooperativei de consum din co­muna Rasova a lua măsurile cuve­nite pentru amenajarea localurilor din rețeaua de care răspunde. De asemenea, cooperativa din Rasova a deschis o frizerie, deservită de doi cooperatori. HAGI MI HALE P. DUMITRU, corespondent ÎOOOI PE SCURT . Zidarii din gospo­dăria agricolă co­lectivă „Taras Șev­­cenko“ din comuna Slava Rusă, raionul Is­tria, au Înregistrat in ultimul timp succese im­portante. Astfel, în cu­­rînd, ei vor termina zi­dăria unei maternități de seroare, a unei magazii pentru cereale și a unui grajd de vaci. In acea­stă acțiune, muncesc cu mai mult suflet, comu­niștii Iacob Popovici, T. S. Nich­ei, E. Ivan și tovarășul Macarov Te­­ch­iș. LA7,IR IGOR. coresp. • Colectiviștii din co­muna Ciobanu­, raionul Hirșova, au mărit anul acesta grădina de ie­­­riin­e de la 12 ha, la­­ 9 ha și și-au propus ■a în urma valorificării ’­­gumelor pe piețele o­­rașelor­­ Tîrșova și Con­stanța să realizeze un venit de 400.000 lei. Colectiviștii din Cioba­­nu au asigurat răsadu­rile necesare pentru ro­șii, ardei, vinete varză etc. Cei mai harnici co­lectiviști care lucrează aici, sunt Udrea Mih­ai și Gh. Șt. Nicolae. VICTOR POPESCU, coresp. • Gospodăria colectivă „Eilimon Sîrbu” din Constanța a valorificat pînă la 22 martie a.c. 29.647 litri lapte de va­cii și 10.000 de ouă de găină. Anul acesta, colectiviștii s-au angajat să depășească producția de lapte de vacă cu 12 la sută și să spo­rească numărul puilor cu încă 2.000 de cape­te fată de anul trecut. Lucrul acesta va fi po­sibil, deoarece la ferma de vaci și la cea de păsări lucrează colecti­viști harnici și pricea puii, ca Luca Gh., Zmeu Vasile, Pitu Pan­­du, Gheorghișan Ch­iva și alții. • An de an, membrii G.A.C. „Filimon Sîrbu” din Constanța dezvoltă și întăresc gospodăria. La ora actuală, gospo­dăria lor colectivă are un fond de bază de 1.241.360 lei. Sectorul zootehnic al gospodăriei numără printre altele, 81 de vaci și juninci, păsări și oi numeroa­se. Pentru adăpostirea animalelor au construit colectiviștii grajduri trainice, cotețe și sai­vane. In ultima vrem gospodăria și-a cumpă­rat un camion, și-a mon­tat o basculă de 10 to­ne și a făcut instalația de apă la toate construc­țiile zootehnice. G. Gh., coresp­­ u­si mii Hiiiiiiii mnmmitiiQ giiuiiiiimiimmiiiiimmmiiiiiiiiiiiimimimimiiiiiiiiiiiiiiimiiimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiimiii MUGURI DE ROD Pe traseul Văii Carasu, n-au crescut niciodată pomi roditori. Nici măcar salcîm sau oțetar n-a crescut. Aici, pe pămintul secetei și al viitu­rilor, doar iarbă creștea. Iarbă pu­țină, uscată și aspră. Cele 220 de hectare, de piersici au apărut la G.A.S. Medgidia prin truda neobosită a oamenilor, pe un te­ren pe care nu crescuseră altădată nici porumbari. Au crescut, au înflorit, au legat rod. Pe pămîntul biruit de plugul ,,Kirov"-urilor supra­saturat cu îngrășăminte naturale și chimice, afinat de grape și de cultivator, discultoare, de Seceta n-a putut împiedica dezvoltarea pomilor. Apa păstrată in sol, cu ajutorul lu­crărilor de întreținere, s-a dovedit in stare să satisfacă nevoile plantației. In prezent, pe 90 de hectare de pier­sici pe rod, pentru mai multă sigu­ranță și stabilitate, au fost împinse rutele canalului de irigație. Seceta a fost pentru totdeauna învinsă. Pentru ca rodul livezii de 220 ha piersici de la G. A. S. Medgidia să fie câl mai bogat, sub direc­ta îndrumare a tehnicianului Bordaru Ilie, comuniștii lon Georgescu, Ilie Duma și Ion Popov execută cu multă atenție tăierile de aerisire, de corecție și­“de rod (fotografia de jos, stiigă).­­Aici dăunătorii nu pot fi ,,descon­siderații" în livada G.A.S.-ului Med­gidia. Și de altfel, nici nu sunt trecuți cu vederea. Apariția lor în livadă a fost „cinstită", așa cum se cuvine, cu două stropiri intr-o singură pri­măvară. In prezent, echipa de fitosa­­nitari, din care fac parte Dima Cio­banu­ și Aurel Smochină, din fotogra­fia de jos, dreapta, efectuează cel de-a III-a stropire. Firește, lucrurile nu se vor opri aici, ocrotirea livezii va continua a aceeași grijă. Fiindcă la recolta pe care au planificat, s-o obțină anul a­­cesta, pomicultorii au adăugat pro­priul lor angajament. In cinstea celei de-a 40-a aniversări a înființării par­tidului, livada G.A.S. Medgidia va livra statului nu 32 de vagoane de fructe, ci 35. Cu cei vagoane mai mult.

Next