Dobrogea Nouă, mai 1961 (Anul 14, nr. 3964-3988)
1961-05-03 / nr. 3964
Organ al Comitetului regional P. M. R. Dobrogea și al Sfatului popular regional Anul XIV nr. 3964 Miercuri 3 mai 7961 4 pagini 20 bani I YYYYY YYYYY YYYVA YYYYA YYYYT YYYYT YYY YT YYYYT YYYYT YYYYT T/VYYT ,UU1 YYYYT YYYYT YYYYT YYYYT YY YYYYY YYYYY întreaga regiune a sărbătorit cu entuziasm i I ziua de 1 Mai. Cu acest prilej oamenii muncii și-au Ii manifestat dragostea nețărmurită față de partid, li hotărîrea de a întîmpina glorioasa aniversare al partidului cu noi și însemnate realizări în construcția socialistă. Ei și-au exprimat totodată atașamentul profund față de cauza păcii și prieteniei fa între popoare. f YYYYY'lYYYYlYYYY'lYYYYaYYYY YYYYVVYYYYYYYYY'VYYYYYYYYYVYYYYVYYYY'VYYYYVYYYYVYVYY'VYYYY/IYYVYYYYVYYYY' ASPECT DE LA TRIBUNA OFICIALĂ Entuziasta demonstrație a oamenilor muncii din orașul Constanța o A OOOOOOOOOOOOOOOOOO V ... 1 Mai 1961. Treptat, vremea devine frumoasă. Pe străzi, se re 1a varsă, în coloane compacte, zeci de mii de muncitori, tehnicieni, ingineri, funcționari, mecanizatori și colectiviști din agricultură, oameni de artă și cultură, gospodine, elevi și pionieri, fluturînd steaguri, buchete de flori, scandînd lozinci închinate partidului și Zilei solidaritățiii internaționale a celor ce muncesc. Fiecare colectiv de muncă aduce cu el grafice și panouri mari, care prin graiul cifrelor înfățișează tartioul cu care au întîmpinat ziua de T Mai și cea de-a 40-a aniversare a înființării Partidului Comunist din România. Cei care se îndreaptă spre tribuna oficială poartă pe brațe tablourile mărilor dascăli, ale conducătorilor, partidului și guvernului nostru. Ei poartă, de asemenea, portretele propriilor lor fruntași în întrecerea socialistă, mîndria întreprinderilor în care lucrează. 1 . Se apropie ora deschiderii mitingului și a demonstrației oamenilor muncii din orașul Constanța, și din regiunea Dobrogea. In fața tribhhei, s-a aliniat un grup de stegari, cei care deschid demonstrația. 6 Ea tribuna oficială, frumos pavoazată [cu'drapele roșii și tricolore și cu inscripția festivă ..1 MAI — ZIUA SOLIDARITĂȚII INTERNAȚIONALE A CELOR CE MUNCESC, ZIUA FRĂȚIEI , MUNCITORILOR DE PRETUTINDENI“, urca tovarășii: VASILE VÎLCU, IUGA ION, MÎNDREANU CONSTANTIN, IONESCU O 6 PETRE, ARSENIE GHEORGHE, NIȚESCU ANTON, IONESCU ILIE, PETRE NICOLAE, ILIESCU ION, SOARE NORVE, BOLINN TINEANU, ION, COMAN TEODOR, CHIRIȚĂ MARIA, VILCU OOOOOOOOOOOOOOOOOOO CONSTANTIN, contraamiral SANDU GHEORGHE, general maior AMĂLAIANU PETRE, general maior GAFENCO DUMITRU, căpitan de rangul I PRICOP IOSI.F. 6 A fost de față, luînd loc la tribuna oficială, tovarășul A. A. GO YLICENCOy, consul general al Consulatului U.R.S.S. la Constanța. La tribună, au urcat, de asemenea, numeroși reprezentanți ai palamanilor muncii din orașul și regiunea noastră, muncitori fruntași în întrecerea socialistă, reprezentanți ai oamenilor de cultură și artă, ofițeri ai Forțelor Armate ale Republicii Populare Române, activiști de partid, de stat și ai altor organizații de masă. 9 E ora 9,30. Cele două fanfare din fața tribunei oficiale intonează Imnul de Stat al Republicii Populare Romîne. Mitingul e deschis de tovarășul Iliescu Ion, președintele Consiliului regional Dobrogea al sindicatelor. 6 Ia apoi cuvîntul tovarășul Vasile Vîlcu, membru al C. C. al P.M.R., prim-secretar al Comitetului regional Dobrogea al P.M.R., care rostește cuvîntarea închinată acestui eveniment, ziua de 7 l Mai — Ziua solidarității internaționale a celor ce muncesc. Cuvîntarea tovarășului Vasile Vîlcu e subliniată în nenumărate rînduri de vii , a și îndelungate aplauze și urale. După terminarea mitingului, începe demonstrația oamenilor muncii din orașul Constanța și din regiune. (Reproducem alăturat cu X vînzarea rostită cu acest prilej de tovarășul Vasile Vîlcu și aspecte de la demonstrație). V Cuvîntarea tovarășului Vasile Vîlcu, 1 < AW 1 , T.. . , 1 ^ r , membru al C.C. al P.M.R., prim-secretar al Comitetului regional Dobrogea al P.M.R. Dragi tovarăși și tovarășe. Oameni ai muncii din orașul Constanța și regiunea Dobrogea. Sărbătorim astăzi ziua de 1 Mai - Ziua solidarității de luptă a celor ce muncesc de pretutindeni, prilej de bilanț pe scară mondială al succeselor obținute de oamenii muncii sub conducerea fermă și înțeleaptă a partidelor comuniste și muncitorești. Cu prilejul acestei sărbători, în numele Comitetului regional de partid și al sfaturilor populare regional și orășenesc, vă transmit un fierbinte și tovărășesc salut și vă felicit pentru succesele obținute în lupta pentru înfăptuirea istoricelor hotărîri ale celui de-al lll-lea Congres al partidului. Tovarăși. Pe 1 Mai 1961, oamenii muncii din lumea întreagă se prezintă cu un minunat bilanț de creștere a luptei și solidarității internaționale, creștere ce constituie una din particularitățile de seamă ale epocii noastre. Unitatea de luptă a clasei muncitoare sub conducerea partidelor comuniste și muncitorești are la bază nobila idee a internaționalismului proletar. Această unitate de luptă se întărește continuu prin lupta popoarelor pentru pace, democrație și progres social. Ca urmare a creșterii fără precedent a influenței popoarelor în rezolvarea problemelor celor mai acute ce se pun în fața omenirii, a devenit posibil — așa cum arată Declarația Consfătuirii reprezentanților partidelor comuniste și muncitorești din noiembrie 1960 — de a opune forțelor războiului puternica voință, și acțiunilo unite ale tuturor detașamentelor și organizațiilor proletariatului internațional, de a uni toate forțele sale în numele preîntîmpinării războiului și menținerii păcii. Vremurile pe care le trăim sînt fără precedent. Astăzi, toate popoarele lumii, trezite la o viață nouă de Marea Revoluție Socialistă din Octombrie și urmînd exemplul luminos al țărilor lagărului socialist, luptă împotriva dominației capitaliste. Popoarele din țările lagărului socialist, care sărbătoresc ziua de 1 Mai în deplină libertate, pășesc în avangarda întregii omeniri, dînd tuturor locuitorilor planetei noastre certitudinea posibilității realizării visului de secole al omenirii muncitoare - eliberarea de orice asuprire și exploatare. Triumfă pe întinderi vaste ale planetei noastre, revoluțiile de eliberare națională. Pe harta lumii au apărut state noi suverane, care marchează o perioadă nouă în istoria omenirii, perioada prăbușirii putredului sistem colonial. Exemplul eroicei Cube care a scuturat jugul imperialist și care își apără cu fermitate cuceririle revoluționare a dat un puternic avînt luptei popoarelor din America Latină pentru deplina lor eliberare națională. Succesele ce le obțin popoarele care luptă împotriva asupririi imperialiste au fost și sunt posibile datorită puternicului sprijin ce-l primesc acestea din partea mișcării muncitorești internaționale. Oamenii muncii de pretutindeni înțeleg tot mai limpede rolul determinant pe care îl au existența și permanenta întărire a sistemului mondial socialist în dezvoltarea istorică a societății în epoca noastră. Existența și întărirea continuă a sistemului mondial socialist determină o asemenea dezvoltare a societății, care nu poate fi împiedicată de forțele negre ale reacțiunii mondiale. Tocmai de aceea, victoria deplină a socialismului este inevitabilă. Garanția acestei mărețe împliniri o constituie epocalele realizări din domeniul industriei, agriculturii și al științei și tehnicii, ce au loc azi în statele socialiste și în primul rînd în Uniunea Sovietică. Puterea și trăinicia primului stat al proletarilor din lume este astăzi un fapt pe care nu-l mai pot contesta nici cei mai înverșunați dușmani ai clasei muncitoare. Lumea întreagă a rămas uluită de epocalele realizări ale omului sovietic în domeniul științei și tehnicii. Prima țară care a lansat în spațiul cosmic o rachetă avînd la bord un om a fost țara socialismului victorios, iar omul care a înfrînt greutățile primului zbor cosmic a fost un muncitor comunist sovietic Iuri Alexeevici Gagarin. Gîndurile oamenilor cinstiți din lumea întreagă se îndreaptă pline de admirație spre poporul sovietic care, condus de Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, cîștigă succese însemnate în construirea comunismului implicit în întrecerea pașnică cu cașipitalismul. Realizări deosebit de importante obțin și celelalte state socialiste. Aceste realizări au făcut ca sistemul mondial socialist să se transforme așa cum subliniază Declarația de la Moscova a reprezentanților partidelor. (Continuare în pag. a II-a) •MrtAs AAA A«A› As A›A›A› A›A›A› A›A›A. Mîndri de succesele obținute în întrecerea socialistă trec prin fața tribunei docherii, marinarii și ceilalți oameni ai muncii de la D.R.N.C. Trec gărzile muncitorești O comandă prelungă destramă liniștea poposită pentru o clipă peste marea de capete, apoi, în acordurile fanfarei, în pas dîrz, încep să se reverse pîlcuri-pîlcuri de bluze albastre, aducînd la culoare cu un oțel strașnic călit. Aplauzele mulțimii se întovărășește de o parte și de cealaltă a străzii, Iatăle, au ajuns în fața tribunei. Aici, pasul calcă și mai apăsat, iar chipurile întoarse către tribună parcă ar vrea să cuvinte : raportăm partidului că ne-am îndeplinit angajamentele în cinstea zilelor de 1 Mai și 8 Mai și îl asigurăm că suntem gata, pentru cauza sa, să ne dăm oricînd viața. Și bravii membrii ai gărzilor muncitorești, scut al cuceririlor poporului nostru, trec în rînduri nesfîrșite. Printre ei, sînt comuniști destoinici și fruntași în producție ca Mihai Alexandru, Pălălae Gheorghe, Cojocaru Grigore, Butiuc Victor, Penciu Ion, Cristescu Vintilă, Deleanu Gheorghe, David Nistor, Tudose Gheorghe și mulți alți muncitori fruntași. Pe piepturile celor mai mulți dintre ei, strălucesc ordine și medalii. Partidul și guvernul i-a emns PREZENTA PARTIDULUI . Da, partidul era prezent pre- Xtutindeni... In coloane și dincolo de coloane, în fluturarea steagurilor și a florilor, în ferestrele E deschise cu toate către torentul X manifestației. Era în dîrzenia din H ochii omului aceluia cărunt, care X pășea în fruntea detașamentului H gărzilor muncitorești. Comandanțtul cărunt simbolizează tradiția de luptă a clasei, flăcăii din consoană continuarea tradiției. Partidul era în jocul multicolor al cojipiilor cu hulubi albi în mină. X Copiii înseamnă pentru noi viitorul. Și El, Partidul, pășea cu X viitorul în mină. , El, care a deschis tinereții ferestre de aur. Siguranța împlinirii viselor cu puritate de cleștar și cu semeție de X vultur. Era în zîmbetul lor. Ing cărțile, în hulubii și în stegulețe- le din mîinile lor. E - Da, partidul era prezent pre- Xtutindeni. In zîmbet și dincolo de zîmbet, în bucurie și în izvoarele bucuriei, în tărie și în «*«««**»* rădăcinile tăriei. Pentru El și prin jjj El au bătut vise, inimă, gînd.” Partidul era prezent în panourile mari ale senemeciștilor, ale petroliștilor și navigatorilor, ale ceferiștilor și ale constructorilor. X Liniile roșii ale graficelor în sudiș vorbeau despre dragostea care ne leagă de El. Normele în muigmele Lui s-au frînt. Ca să învățăm să ne depășim pe noi înșine, în suișul spre viitorul de aur, ne-am umplut inima și mintea cun razele învățăturii Lui. Zecile de panouri cuprinzînd realizările noastre poartă aceleași năzuințe. E același entuziasm care îmbracă proporții de epopee. Nanaliștii, navigatorii, ceferiștii, țesătoarele și constructorii au raportat, glasul panourilor, partidului, prin E învățător, conducător și părinte, realizările lor. X Partidul împlinește 40 de ani. E Li fiecare cifră de pe panouri, X fiecare strădanie care stă la ră-B dăcina împlinirii ei e un dar pentru marea aniversare. Fiecare iz- 4 ^ bandă e o recunoștință. Partidul e-E X ra prezent pretutindeni. In steax E gurile de fruntași ale lucrători Ilor de la I.R.T.A. și de la C.F.R.f 4^ Palas, în mănunchiurile de grînî X albăstrui pe care le-au adus cueix meșterii recoltelor bogate de la E . G.A.S. Moșneni, de la S.M.T. Co E Hgealac și de la C.A.C. Cobadin.X In numele Lui, s-au înscris pe X panouri, jaloanele rodului înzecit.E E Da, partidul era prezent pre-E Etutindeni... Sărbătoarea solidarită E E ții internaționale a oamenilor» a muncii s-a desfășurat sub sem X X nul slăvirii celei de-a 40-a ani x X versuri. Partidul era prezent pre-Eltutindeni. In coloane și steaguri.E în inimi și flori. E £ „Primește , faptele noastre, pă-E brunte drag !“ Sunt izvorîte din con-X X viagere și din inimă. Sunt florile x X iubirii ce ne leagă de tine. Am X învățat de la tine să privim vii-j| X toril. Și am învățat să luptăm la X. X să ni-l știm aproape. Cu fiecare^ % clipă mai aproape. Mîine, vom £ X aduce mai multe fapte și flori... ^ X NICOLAE FATU © £ i X * **** axsa XX** im** ****