Dobrogea Nouă, mai 1961 (Anul 14, nr. 3964-3988)

1961-05-03 / nr. 3964

Organ al Comitetului regional P. M. R. Dobrogea și al Sfatului popular regional Anul XIV nr. 3964 Miercuri 3 mai 7961 4 pagini 20 bani I YYYYY YYYYY YYYVA YYYYA YYYYT YYYYT YYY YT YYYYT YYYYT YYYYT T/VYYT ,UU1 YYYYT YYYYT YYYYT YYYYT YY YYYYY YYYYY întreaga regiune a sărbătorit cu entuziasm i I ziua de 1 Mai. Cu acest prilej oamenii muncii și-au I­i manifestat dragostea nețărmurită față de partid, l­i hotărîrea de a întîmpina glorioasa aniversare a­­­l partidului cu noi și însemnate realizări în cons­­­­­­trucția socialistă. Ei și-au exprimat totodată ata­­­­­­șamentul profund față de cauza păcii și prieteniei f­a între popoare. f YYYYY'lYYYYlYYYY'lYYYYaYYYY YYYYVVYYYYYYYYY'VYYYYYYYYYVYYYYVYYYY'VYYYYVYYYYVYVYY'VYYYY/IYYVYYYYVYYYY' ASPECT DE LA TRIBUNA OFICIALĂ Entuziasta demonstrație a oamenilor muncii din orașul Constanța o A OOOOOOOOOOOOOOOOOO V ... 1 Mai 1961. Treptat, vremea­­ devine frumoasă. Pe străzi, se re­ 1­a varsă, în coloane­ compacte, zeci de mii de muncitori, tehnicieni, ingi­­­­neri, funcționari, mecanizatori și­ colectiviști din agricultură, oameni­­ de artă și cultură, gospodine, elevi și pionieri, fluturînd steaguri, bu­­­­chete de flori, scandînd lozinci închinate partidului și Zilei solidarită­ți­­ii internaționale a celor ce muncesc. Fiecare colectiv de muncă aduce­­ cu el grafice și panouri mari, care prin graiul cifrelor înfățișează ta­rt­­ioul cu care au întîmpinat ziua de T Mai și cea de-a 40-a aniversare­­­ a înființării Partidului Comunist din România. Cei care se îndreaptă­­ spre tribuna oficială poartă pe brațe tablourile mărilor dascăli, ale con­­­­ducătorilor, partidului și guvernului nostru. Ei poartă, de asemenea,­­ portretele­ propriilor lor fruntași în întrecerea socialistă, mîndria între­­­prinderilor în­ care lucrează. 1 . Se apropie ora deschiderii mitingului și a demonstrației oamenilor­­ muncii din orașul Constanța, și din regiunea Dobrogea. In fața tri­­bhhei, s-a aliniat un grup de stegari, cei care deschid demonstrația. 6 Ea tribuna oficială, frumos pavoazată [cu­­'drapele roșii și trico­­­lore și cu inscripția festivă ..1 MAI — ZIUA SOLIDARITĂȚII IN­­­­TERNAȚIONALE A CELOR CE MUNCESC, ZIUA FRĂȚIEI , MUNCITORILOR DE PRETUTINDENI“, urca tovarășii: VASILE VÎLCU, IUGA ION, MÎNDREANU CONSTANTIN, IONESCU O 6 PETRE, ARSENIE GHEORGHE, NIȚESCU ANTON, IONESCU ILIE, PETRE NICOLAE, ILIESCU ION, SOARE NORVE, BOLIN­N TINEANU, ION, COM­AN TEODOR, CHIRIȚĂ MARIA, VILCU OOOOOOOOOOOOOOOOOOO CONSTANTIN, contraamiral SANDU GHEORGHE, general maior A­MĂLAIANU PETRE, general ma­ior GAFENCO DUMITRU, căpitan­­ de­ rangul I PRICOP IOSI.F. 6 A fost de față, luînd loc la tribuna oficială, tovarășul A. A. GO­ Y­LICENCOy, consul general al Consulatului U.R.S.S. la Constanța. La tribună, au urcat, de asemenea, numeroși reprezentanți ai pa­­l­a­manilor muncii din orașul și regiunea noastră, muncitori fruntași în­­ întrecerea socialistă, reprezentanți ai oamenilor de cultură și artă, o­­­­fițeri ai Forțelor Armate ale Republicii Populare Române, activiști de­­ partid, de stat și ai altor organizații de masă. 9 E ora 9,30. Cele două fanfare din fața tribunei oficiale intonea­­­­ză Imnul de Stat al Republicii Populare Romîne.­­ Mitingul e deschis de tovarășul Iliescu Ion, președintele Consiliu­­­­lui regional Dobrogea al sindicatelor. 6 Ia apoi cuvîntul tovarășul Vasile­ Vîlcu, membru al C. C. al­­ P.M.R., prim-secretar al Comitetului regional Dobrogea al­­ P.M.R., care rostește cuvîntarea închinată acestui eveniment, ziua de 7 l Mai — Ziua solidarității internaționale a celor ce muncesc. Cuvînta­­rea tovarășului Vasile Vîlcu e su­bliniată în nenumărate rînduri de vii , a și îndelungate aplauze și urale.­­ După terminarea mitingului, începe demonstrația oamenilor­­ muncii din orașul Constanța și din regiune. (Reproducem alăturat cu­ X vînzarea rostită cu acest prilej de tovarășul Vasile Vîlcu și aspecte de­­ la demonstrație). V Cu­vîntarea tovarășului Vasile Vîlcu, 1 < AW 1 , T.. . , 1 ^ r , membru al C.C. al P.M.R., prim-secretar al Comitetului regional Dobrogea al P.M.R. Dragi tovarăși și tovarășe. Oameni ai muncii din orașul Con­stanța și regiunea Dobrogea. Sărbătorim astăzi ziua de 1 Mai - Ziua solidarității de luptă a celor ce muncesc de pretutindeni, prilej de bilanț pe scară mondială al succese­lor obținute de oamenii muncii sub conducerea fermă și înțeleaptă a par­­tidelor comuniste și muncitorești. Cu prilejul acestei sărbători, în nu­mele Comitetului regional de partid și al sfaturilor populare regional și orășenesc, vă transmit un fierbinte și tovărășesc salut și vă felicit pentru succesele obținute în lupta pentru în­făptuirea istoricelor hotărîri ale celui de-al lll-lea Congres al partidului. Tovarăși. Pe 1 Mai 1961, oamenii muncii din lumea întreagă se prezintă cu un mi­nunat bilanț de creștere a luptei și solidarității internaționale, creștere ce constituie una din particularitățile de seamă ale epocii noastre. Unitatea de luptă a clasei muncitoare sub con­ducerea partidelor comuniste și mun­citorești are la bază nobila idee a in­ternaționalismului proletar. Această u­­nitate de luptă se întărește continuu prin lupta popoarelor pentru pace, democrație și progres social. Ca urmare a creșterii fără prece­dent a influenței popoarelor în re­zolvarea problemelor celor mai acute ce se pun în fața omenirii, a deve­nit posibil — așa cum arată Declara­ția Consfătuirii reprezentanților par­tidelor comuniste și muncitorești din noiembrie 1960 — de a­ opune forțelor războiului puternica voință, și acțiunilo­ unite ale tuturor detașamentelor și or­ganizațiilor proletariatului internațio­nal, de a uni toate forțele sale în nu­mele preîntîmpinării războiului și men­ținerii păcii. Vremurile pe care le trăim sînt fără precedent. Astăzi, toate popoarele lu­mii, trezite la o viață nouă de Marea Revoluție Socialistă din Octombrie și urmînd exemplul luminos al țărilor lagărului socialist, luptă împotriva do­minației capitaliste. Popoarele din țările lagărului socia­list, care sărbătoresc ziua de 1 Mai în deplină libertate, pășesc în avan­garda întregii omeniri, dînd tuturor locuitorilor planetei noastre certitudi­nea posibilității realizării visului de secole al omenirii muncitoare - elibe­rarea de orice asuprire și exploatare. Triumfă pe întinderi vaste ale pla­netei noastre, revoluțiile de eliberare națională. Pe harta lumii au apărut state noi suverane, care marchează o perioadă nouă în istoria omenirii, perioada prăbușirii putredului sistem colonial. Exemplul eroicei Cube care a scuturat jugul imperialist și care își apără cu fermitate cuceririle re­voluționare a dat un puternic avînt luptei popoarelor din America Latină pentru deplina lor eliberare naționa­lă. Succesele ce le obțin popoarele care luptă împotriva asupririi imperia­liste au fost și sunt posibile datorită pu­ternicului sprijin ce-l primesc acestea din partea mișcării muncitorești interna­ționale. Oamenii muncii de pretutindeni înțeleg tot mai limpede rolul deter­minant pe care îl au existența și per­manenta­ întărire a sistemului mondial socialist în dezvoltarea istorică a socie­tății în epoca noastră. Existența și întărirea continuă a sistemului mondial socialist determină o asemenea dez­voltare a societății, care nu poate fi împiedicată de forțele negre ale reac­­țiunii mondiale. Tocmai de aceea, victoria deplină a socialismului este inevitabilă. Garanția acestei mărețe­ împliniri o constituie epocalele reali­zări din domeniul industriei, agricul­turii și al științei și tehnicii, ce au loc azi în statele socialiste și în pri­mul rînd în Uniunea Sovietică. Puterea și trăinicia primului stat al proletarilor din lume este astăzi un fapt pe care nu-l mai pot contesta nici cei mai înverșunați­­ dușmani ai clasei muncitoare. Lumea întreagă a rămas uluită de epocalele realizări ale omului sovietic în domeniul știin­ței și tehnicii. Prima țară care a lan­sat în spațiul cosmic o rachetă avînd la bord un om a fost țara socialismu­lui victorios, iar omul care a înfrînt greutățile primului zbor cosmic a fost un muncitor comunist sovietic­­ Iuri Alexeevici Gagarin. Gîndurile oamenilor cinstiți din lu­mea întreagă se îndreaptă pline de admirație spre poporul sovietic care, condus de Partidul Comunist al Uniu­nii Sovietice, cîștigă succese însem­nate în construirea comunismului implicit în întrecerea pașnică cu ca­și­pitalismul. Realizări deosebit de importante obțin și celelalte state socialiste. A­­ceste realizări au făcut ca sistemul mondial socialist să se transforme­­ așa cum subliniază Declarația de la Moscova a reprezentanților partidelor. (Continuare în pag. a II-a) •M­rtAs AAA A«A› As A›A›A› A›A›A› A›A›A. Mîndri de succesele obținute în întrecerea socialistă trec prin fa­­ța tribunei docherii, marinarii și ceilalți oa­meni ai muncii de la D.R.N.C. Trec gărzile muncitorești O comandă prelungă destramă li­niștea poposită pentru o clipă peste marea de capete, apoi, în acordurile fanfarei, în pas dîrz, încep să se re­verse pîlcuri-pîlcuri de bluze albastre, aducînd la culoare cu un oțel straș­nic călit. Aplauzele mulțimii se înto­vărășește de o parte și de cealaltă a străzii, Iată­le, au ajuns în fața tribunei. Aici, pasul calcă și mai apăsat, iar chipurile întoarse către tribună parcă ar vrea să cuvinte : raportăm parti­dului că ne-am îndeplinit angajamen­tele în cinstea zilelor de 1 Mai și 8 Mai și îl asigurăm că suntem­ gata, pentru cauza sa, să ne dăm oricînd viața. Și bravii membrii ai gărzilor munci­torești, scut al cuceririlor poporului nostru, trec în rînduri nesfîrșite. Prin­tre ei, sînt comuniști destoinici și frun­tași în producție ca Mihai Alexan­dru, Pălălae Gheorghe, Cojocaru Gri­­gore, Butiuc Victor, Penciu Ion, Cris­­tescu Vintilă, Deleanu Gheorghe, David Nistor, Tudose Gheorghe și mulți alți muncitori fruntași. Pe piepturile celor mai mulți din­tre ei, strălucesc ordine și me­dalii. Partidul și guvernul i-a emns­ PREZENTA PARTIDULUI . Da, partidul era prezent pre- X­tutindeni... In coloane și dinco­­­­lo de coloane, în fluturarea stea­­­­gurilor și a florilor, în ferestrele E deschise cu toate către torentul X manifestației. Era în dîrzenia din H ochii omului aceluia cărunt, care X pășea în fruntea detașamentului H gărzilor muncitorești. Comandan­ț­­tul cărunt simbolizează tradiția­­ de luptă a clasei, flăcăii din co­­n­soană continuarea tradiției. Parti­­­­dul era în jocul multicolor al co­ji­piilor cu hulubi albi în mină. X Copiii înseamnă pentru noi vii­­­­torul. Și El, Partidul, pășea cu X viitorul în mină. , El, care a des­­­­chis tinereții ferestre de aur. Si­­­­guranța împlinirii viselor cu pu­­­­ritate de cleștar și cu semeție de X vultur. Era în zîmbetul lor. In­­g cărțile, în hulubii și în stegulețe-­­ le din mîinile lor. E - Da, partidul era prezent pre- X­­tutindeni. In zîmbet și dincolo­­ de zîmbet, în bucurie și în iz­­­­voarele bucuriei, în tărie și în «*«««**»* rădăcinile tăriei. Pentru El și prin jjj El au bătut vise, inimă, gînd.” Partidul era prezent în panouri­­­le mari ale senemeciștilor, ale­ petroliștilor și navigatorilor, ale­ ceferiștilor și ale constructorilor. X Liniile roșii ale graficelor în su­d­iș vorbeau despre dragostea care­ ne leagă de El. Normele în mu­­ig­mele Lui s-au frînt. Ca să învă­­­­țăm să ne depășim pe noi înșine,­­ în suișul spre viitorul de aur, ne-am umplut inima și mintea cu­n razele învățăturii Lui. Zecile de­ panouri cuprinzînd realizările­ noastre poartă aceleași năzuințe. E același entuziasm care îmbracă­­ proporții de epopee. Nanaliștii,­­ navigatorii, ceferiștii, țesătoarele­ și constructorii au raportat, glasul panourilor, partidului, prin E în­­­­vățător, conducător și părinte, rea­­l­izările lor. X Partidul împlinește 40­­ de ani. E Li fiecare cifră de pe panouri, X fiecare strădanie care­­ stă la ră-B dăcina împlinirii ei e un dar pen­­­tru marea aniversare. Fiecare iz- 4 ^ bandă e o recunoștință. Partidul e-E X ra prezent pretutindeni. In stea­x E gurile de fruntași ale lucrători­­­ I­lor de la I.R.T.A. și de la C.F.R.f 4^ Palas, în mănunchiurile de grînî­ X albăstrui pe­­ care le-au adus cueix meșterii recoltelor bogate de la E . G.A.S. Moșneni, de la S.M.T. Co­ E H­gealac și de la C.A.C. Cobadin.X In numele Lui, s-au înscris pe­ X panouri, jaloanele rodului înzecit.E E Da, partidul era prezent pre-E E­tutindeni... Sărbătoarea solidarită­ E E ții internaționale a oamenilor» a muncii s-a desfășurat sub sem­ X X nul slăvirii celei de-a 40-a ani­ x X versuri. Partidul era prezent pre-El­tutindeni. In coloane și steaguri.E în inimi și flori. E £ „Primește , faptele noastre, pă-E b­­runte drag !“ Sunt izvorîte din con-X X viagere și din inimă. Sunt florile x X iubirii ce ne leagă de tine. Am­ X învățat de la tine să privim vii-j| X toril. Și am învățat să luptăm la X. X să ni-l știm aproape. Cu fiecare^ % clipă mai aproape. Mîine, vom £ X aduce mai multe fapte și flori... ^ X NICOLAE FATU © £ i X * **** axsa XX** im** ****

Next