Dobrogea Nouă, iunie 1962 (Anul 15, nr. 4300-4325)

1962-06-01 / nr. 4300

Pag. 2-a ■sar’TwwCTu mjiiM Vești din organizațiile U.T.M Pregătirea secretarilor A intrat în obișnuința Comitetului raional U.T.M. Negru Vodă să or­ganizeze periodic ședințe de instruire a secretarilor organizațiilor de bază U.T.M La pregătirea care a avut loc în luna mai, secretarul organizației de bază U.T.M. de la G.A.C. Topraisar, Gheorghe Pop, a vorbit despre me­todele folosite în antrenarea tineri­lor în sectorul zootehnic. Ca urmare a metodelor bune folosite, 32 de ti­neri lucrează în prezent la acest sec­tor. Tinerii ingrijitori-mulgători de la ferma de bovine au depășit pla­nul de lapte cu 24,5 la sută. Tovarășul Gheorghe F. Marin, se­cretarul organizației de bază U.T.M. de la G.A.C. Filimon Sîrbu, a vorbit în referatul său despre metodele fo­losite pentru mobilizarea tinerilor la lucrările agricole actuale. Discuțiile purtate pe marginea re­feratelor au fost deosebit de intere­sante, fiecare secretar arătînd cîte ceva din experiența lui. Apoi, au fost prezentate expuneri, printre care și „Sarcinile organiza­țiilor U.T.M. în mobilizarea tineri­lor’ în campania de întreținere a cul­turilor“. N. NICHIFOR, coresp. ☆ < Biroul Comitetului orășenesc U.T.M. Tulcea a organizat recent „Ziua secretarilor organizațiilor de bază U.T.M.“ Cu acest prilej, s-a fă­cut o analiză privind contribuția pe care utemiștii din întreprinderile e­­conomice ale orașului o aduc în pro­cesul de producție. S-a desprins ast­fel, că, în primele 4 luni ale anu­lui acestuia, peste 1.300 de tineri au fost antrenați în întrecerea socialis­tă, din care 563 au fost declarați fruntași în producție. Avînd perma­nent ajutorul și îndrumarea organi­zațiilor de partid, tineretul a rea­lizat economii în valoare de 700.000 de lei și prin muncă patriotică a colectat și predat I.C.M.-ului 80 tone de fier vechi. Cele mai bune rezul­tate le-au obținut organizațiile de bază U.T.M. de la Fabrica de con­serve de pește, șantierul de con­strucții hidrotehnice, întreprinderea de construcții navale și ferma hor­ticolă. In cadrul acestei instruiri, s-au prezentat și expuneri privind căile de ridicare a productivității muncii și de reducere a prețului de cost, antrenarea tineretului în întrecerea socialistă etc. SERGHEI IOSIF, coresp. Fier vechi, oferurlilor patriei Intr-una din duminicile trecute, utemiștii de la Școala de 8 ani din comuna Tudor Vladimirescu, raionul Adamclisi, au colectat în numai 2 ore cantitatea de 200 kg de fier vechi, p­e care l-au și predat. In a­­ceastă acțiune, s-au evidențiat ute­miștii : Velcea Nicolae, Banu Mu­ston, Bratu Dumitru, Murat Ramazan și alții. GEAGEAC G., coresp. Entuziasm Utemiștii din G.A.C. Crișana par­ticipă cu entuziasm la diferite ac­țiuni patriotice. Astfel, în acțiunea de înfrumusețare a gospodăriei, ti­nerii Bucur Aneta, Plăcintă Valen­tina, Ioniță Ana și alții și-au adus o însemnată contribuție, la amena­jarea grădiniței de flori din curtea gospodăriei. Tinerii din gospodărie au partici­pat cu același elan și la alte lucrări, ca : repararea drumurilor, curățirea izlazurilor, întreținerea culturilor etc. Oriunde lucrează, tineretul, urmînd exemplul comuniștilor, execută lu­crări de bună calitate. S-au evidențiat tinerii : Bucur O., Constantin E., Smochină S. și alții. CROITORU STANCA, coresp. S-au împlinit 5 ani de cînd, în ur­m­a acțiunii de descentralizare a pro­iectării, inițiată de partid și guvern, a luat ființă în orașul Constanța Di­recția de sistematizare, arhitectură și proiectări în construcții. încă de la început, s-au arătat roadele sco­pului pentru care a fost creată noua unitate : apropierea proiectantului de șantierul de execuție, identificarea lui cu nevoile regiunii, dîndu-i po­sibilitatea să-și desfășoare larg mun­ca de creație etc. Pornind cu un colectiv restrîns d­e oameni, hotărîți să facă treabă, D.S.A.P.C. s-a dezvoltat în măsura în care au crescut și sarcinile de construcții. De unde în primul an, D.S.A.P.C. avea de elaborat numai proiecte de construcții de locuințe și social-culturale, în anii următori, a trebuit să facă față unor lucrări din ce în ce mai variate și mai com­plexe. Proiectul Sălii sporturilor a fost prima lucrare importantă care a cerut efortu­ri, perseverență, o strînsă colaborare între tinerele ca­dre, atunci repartizate în producție și cele cu multă experiență. De atunci, au urmat alte sarcini, tot mai multe și variate, cărora pro­iectanții le-au făcut față cu succes: linii și baza de troleibuze, fabrica de pîine, fabrica de gheață, blocuri de locuit cu multe etaje, săli de­­ spectacole, ansamblul de la Mangalia. Mai pot fi amintite numeroase ame­najări horticole de pe litoral și din regiunea Dobrogea, cum ar fi : par­curile din stațiunea Mamaia, scua­rul „­Taxim Gorki“, parcul „Gara veche“, amenajările de la promenada Cazinoului din Constanța, cinemato­grafele în aer liber din Mamaia și Eforie-sud etc. Activitatea D.S.A.P.C. Constanța înregistrează un mare număr de lu­crări edilitare și hidrotehnice, studii geotehnice și hidrologice, ridicări topografice, rețele energetice, lucrări rutiere, relevee ale unor monumente arhitectonice și arheologice și pro­iecte de consolidare și restaurare a acestora, transformări de imobile, a­­menajări și mobilări de unități co­merciale și de alimentație publică, adaptări de proiecte tip etc. Dezvoltarea agriculturii socialiste a regiunii Dobrogea și a litoralului a făcut ca unul din sectoarele de activitate importante ale D.S.A.P.C. să fie acela al construcțiilor agro­zootehnice și sistematizărilor de G.A.S.-uri și G.A.C.-uri. Pe de altă parte, volumul mare al investițiilor din construcții a recla­mat un efort susținut în vederea asi­gurării documentațiilor de sistemati­zare. Sub îndrumarea organizației de par­tid, colectivul nostru a reușit să ob­țină rezultate din ce în ce mai bune, lichidînd unele rămîneri în urmă. Colectivul de proiectanți, ingineri și arhitecți, ca și cadrele medii s-au dezvoltat, au crescut și și-au ridi­cat prestigiul. Tinerii absolvenți din 1957, ca și cei ce au mai fost re­partizați apoi s-au afirmat pe rînd și au dovedit maturitate în concep­ție, începînd să-i îndrume pe alții. Tovarăși ca arh. Manolescu Șerban, ing. Naum Mircea, ing. Stavru Con­stantin, ing. Zărnescu Ion, ing. Du­­mitrescu George și mulți alții au devenit cadrele de bază ale D.S.A.P.C.-ului. Trebuie spus însă că, pe lingă suc­cesele obținute, la D.S.A.P.C., mai sunt și o serie de lipsuri, care tre­buie eliminate în viitor. Pe linie de producție, trebuie sporit interesul pentru introducerea tehnicii noi și întărirea disciplinei în muncă, pen­tru folosirea eficientă a celor 8 ore de lucru, pentru ritmicitatea produc­ției. Sarcinile și problemele ridicate și rezolvate pînă acum, realizarea re­gulată an de an și trimestru cu tri­mestru a programului de proiectare dovedesc creșterea simțului de răs­pundere al colectivului nostru. Toate acestea trebuie să constituie pentru proiectanți un imbold în munca de zi cu zi, pentru traducerea în viață a sarcinilor izvorîte din documentele celui de-al III-lea Congres al P.M.R. V. BERCHINA și ȘTEFAN RADU IONESCU din D.S.A.P.C. ---...........­ • 5 ani de la înființarea D.S.A.P.C. Rolul cabinetului tehnic în procesul de producție (Urmare din pag­­ni tehnice, documentație care a contri­buit în mare măsură la rezolvarea problemelor de producție. Documentația tehnică este pusă la îndemîna inovatorilor prin cele peste 6.700 de volume și reviste de specia­litate, cit și prin broșurile de îndru­mări tehnice pe diferite meserii care se distribuie gratuit în peste 300 de exemplare lunar. La fel, se distri­buie 400 de exemplare din „Tehnica nouă“ și alte reviste de specialitate. Ca efect al metodelor de muncă arătate mai sus, de la începutul anu­lui și pînă în prezent, au fost înre­gistrate la cabinetul tehnic 80 de propuneri de inovații, față de 84 pe întreg anul 1961, din care au fost aplicate în producție 33, față de 37 în întreg anul 1961. Economiile an­­­ calculare aduse de inovațiile apli­cate în anul 1962 sunt de 2,5 ori mai mari decât economiile antecalculate pe întreg anul 1961. Printre inovațiile mai importante aplicate în acest an, se pot aminti următoarele : „Soluție pentru lipit, linoleum pe metal, lemn și plută“, care aduce o economie antecalculată anuală de 55.688 lei, „Dispozitiv pen­tru strunjit geamuri de hablou“, au­tori: Stoian Traian și Tudor Ștefan, care aduce economii antecalculate anuale de 8.323 lei, „Inele pentru presat bandajele de la roțile elec­trocarelor“, autori : Burtă Dumitru, Zărnescu Constantin și Olteanu Ște­fan, care aduce economii antecalcu­late anuale de 16.227 lei, „întreru­pător stea-triunghi cu contacte ma­sive“, autor : Mihalache Dumitru și altele. Un aport deosebit în creșterea mișcării de inovații l-a adus și ope­rativitatea cu care colectivul de ino­vații de la S.N.M.C. a rezolvat pro­punerile aduse de inovatori. Acestea sunt perfectate din punctul de ve­dere al formelor în maximum 2 zile de la înregistrare și în cel mult 2 săptămîni, inovatorul primește răs­punsul scris dacă propunerea sa este acceptată sau respinsă. Această operativitate a făcut ca lucrările să nu l­ocezească și inovatorul să fie cointeresat, ceea ce l-a determinat să facă noi propuneri de inovații și astfel mișcarea de inovații să crească Inovatorii din uzina noastră pășesc cu încredere în viitor, sprijiniți în permanență de organizațiile de par­tid din secții, de comitetul sindicatu­lui și de conducerea uzinei, căutînd noi forme și metode de muncă pen­tru a introduce noul în producție. Ing. BOZEA CONSTANTIN, responsabilul cabinetului tehnic de la S.N.M.C. INTERVIU FULGER NUMAI PE HÎRTIE Tovarășul Popescu Ion, președin­tele Consiliului raional U.C.F.S. Ne­gru Vodă, era foarte ocupat. Juca o partidă de șah, și adversarul lui re­ușise să-l aducă intr-o poziție foar­te complicată, in care matul părea inevitabil. — Ceva despre spartachiada de vară aș vrea să aflu. Începui cu in­terviul. — Puțină răbdare, să scap din si­tuația asta de mat. Trebuia să am răbdare. După ce a analizat profund situația, a ajuns la concluzia că matul este impgrabil. S-a ridicat de la masă puțin abă­tut și după ce și-a „îndreptat" oase­le, mi s-a adresat : — Să-i dăm drumul, dar repede, că nu am timp. Sunt foarte ocupat. •— Despre spartachiada de vară, aș vrea să știu ce s-a făcut. — S-a format comisia raională și s-a întocmit planul de muncă. •— Altceva ? — Dar, pretențios ești, tovarășe. Nu ai vrea să spun că am ținut și faza raională ? — Nu, dar cea pe asociații, că la 10 iunie se încheie. — Păi, dacă e așa, trebuie să se fi ținut neapărat. Planul de muncă e literă de lege, dacă așa spune, așa se face. — Concret însă, în ce asociații știu­ că s-a ținut ? — Concret, nu știu, dar, am spus, trebuie să se fi ținut. — Cum, și nu ați vizitat nici o asociație în timpul acesta? — Ba, foarte multe, dar noi ne o­­cupăm în mare. Avem atîtea pe cap, că, rău, dimineața nici nu știi înco­tro apuci. Plec de aici b­înt. — Cu alte cuvinte, s-ar putea tra­ce concluzia că nu ați făcut nimic pentru spartachiadă. — Cred CÖ, am vanem­ dacă am smine așe ceva avem o comisie ? Avem. Chiar dacă nici un membru al ei nu activează, ea există. Nu ne-am întrunit niciodată, dar nici nu este nevoie, pentru că ce am putea discuta. Nu s-a făcut ? Asta o știm cu toții. Ce să facem ? Avem planul de muncă. Scrie in el de toate. Da­că am face noi pe jumătate, și tot am fi buni de lăudat. Dar, ce să mai vorbim, membrii comisiei, printre care Coca Viorel, Constantinescu Marin, Seceleanu Nicolae și Radu Constantin, nu activează. Nici nu vor să știe că fac parte din comisie. Pe hîrtie, treaba este pusă la punct, dar, în realitate... Ce să mă mai cri­tic eu ! — Și ce măsuri veți lua totuși ? — O să cerem informări de la toate asociațiile sportive din raion. Atunci, firește că vom ști ce am făcut și ce mai avem de făcut. ‘— Adică ce au făcut alții ? — Nu, e și contribuția noastră, dacă s-o fi făcut ceva. — Și dacă nu s-o fi făcut ? — E vina lor, că trebuia să facă. Vorba ceea, cum o dădeai, tot în picioare cădea, tovarășul Popescu. Dacă s-a făcut, are merite, iar dacă nu, nu are nici o vină. Poate că o să spună că nu este vinovat nici pentru faptul că 14 asociații sportive nu au președinți, că duminicile spor­tive planificate nu s-au ținut, că, în sfirșit, totul este lăsat să meargă de la sine. Firește că este greu ca doi oameni să poată cuprinde toate aso­ciațiile sportive, dar dacă timpul ar fi folosit mai judicios, dacă șahul (îm­ sp­inga șahului nu avem nimic) ar fi jucat in timpul liber și nu in orele de pro------ d-că toți membrii comisiei ar fi activizați, s-ar putea realiza ceea ce în momentul de față tovarășul Popescu spune că es­­te 'inposib'. Nu e imposibil, ci im­posibilă este doar realizarea de la si­ne a unui pian incoporat intr-un do­sar aruncat în cine știe ce sertar. C. GHINEA Duminica tineretului! Cu cîteva zile în urmă, biroul Co­­m­itetului raional U.T.M. Hîrșova transmitea prin activiștii U.T.M. și secretarii organizațiilor c­a bază a U.T.M. organizarea unei „Duminici tineretului" cu tema : curățirea și întreținerea izlazurilor și a pășu­nilor. De atunci, în tăcere comună, s-au făcut pregătiri. U ierni­știi au fost a­­nunțați prin ședințe sau direct să-și pregătească uneltele necesare : sa­pe, coase etc. Duminică ora 7. Spre centrul o­­rașului Hîrșova, sute de tineri, pur­­tind în mină „armele" necesare „a­­tacului“ ce urma, vin la mașinile care trebuie să-i transporte spre lo­cul de muncă, izlazul comunelor Sa­raii și C­iobanu. Din comunele ra­ionului, se transmite telefonic. „Au sosit pînă acum 50 de tineri", co­munică tovarășul Panait Ion din Ca­­simcea. Tovarășa Tudor Elena, se­cretara organizației de bază U.T.M. din comuna Rahmanu, transmite, de asemenea : „Pornim pe izlaz cu 65 de atemișli". Cintece tinerești purtate pe arini de vînt răsună în întreg raionul. In razele soarelui, strălucesc sapele și coasele cu care tinerii dau atacul mărăcinilor și al ierburilor nefolosi­­toare. Tineretul cintă și muncește in același timp. De la Elena Pavel și pina la Topalu, de la Dăieni la Pantelimonu sau Crucea, în toate comunele raionului Hîrșova, tinere­tul a luat cu „asalt" izlazurile. S-a muncit cu elan. Cei peste 3.950 de participanți, ulemiști și ne­­utemiști, au efectuat în această zi 14.500 de ore de muncă voluntară, cură­țind de scaieți și mărăcini su­prafața de 1.426 ha de izlaz și pă­șune. La Elena Pavel, au participat peste 115 tineri, cură­țind 150 ha de izlaz, in satul Suri, peste 70 de ti­neri au elibe­rat de mărăcini si sca­ieți suprafața de 65 ha. La Casim­­cea, cei 197 de tineri au curățit 150 ha, iar în localitatea Hîrșova, cei peste 800 de ulemiști și aeutemiști au curățit suprafața de 70 ha. Tot în această zi, au mai fost­ e­­fectuate lucrări de întreținere și re­parații de șosele pe o distanță de 6 km, la care au participat 120 de tineri, efectuînd 350 de ore l­e mun­că patriotică. Tinerii din Gîrliciu și Dăieni, tot prin muncă voluntară, au astupat in această zi suprafața de 25 ha cu arcei, pe locul unde s-a făcut defrișarea terenului pentru re­darea lui in circuitul agricol. în după amiaza aceleiași zile, în majoritatea comunelor, au avut loc întreceri sportive, programe artisti­ce, iar seara, în cinstea fruntașilor, au fost organizate reuniuni tovără­șești. Ziua de duminică a fost­ pentru tinerii din orașul și raionul Hîrșova o adevărată zi a lor, in care au muncit, au cinicit și s-au distrat îm­preună. COTOROBAI GHINEA, coresp. ,cAktiZlu team n­u Curiă­­ . comwmm" 0 brigadă artistică de agitație De la începutul acestui an și pînă în prezent, brigada artistică de a­­gitație a Casei raionale de cultură Babadag a desfășurat o bogată ac­tivitate. Cele 3 programe, printre care „Primăvară, primăvară“ și „Bun sosit 1 Mai“, s-au bucurat de mult succes în rîndul oamenilor muncii de la sate. Membrii brigăzii au fă­cut cunoscute unui larg public spectator minunatele succese dobîn­­dite, sub conducerea înțeleaptă a partidului, în întărirea și dezvolta­rea agriculturii noastre socialiste. Din fiecare spectacol, colectiviștii au învățat multe lucruri folositoare. Zilele trecute, membrii brigăzii artistice de agitație a Casei raio­nale de cultură Babadag au pre­zentat în localitate și în comuna Beidaul noul program de brigadă (al patrulea), intitulat:­ „Primăvara pe ogoare“. Noul text se ocupă în­deosebi de campania de întreține­re a culturilor prășitoare. Printre cei mai sîrguincioși din brigadă, sînt tinerii: Jugănaru Ion, Gheorghiță Niculina, Troncea Elena și Jugănaru Elena. C. DOLNICEANU, coresp. Mai multa, atenție problemelor tehnice Partidul și guvernul nostru au tra­sat sarcina ca necesarul de lună pen­tru industria textilă să fie asigurat de la efectivele de oi din țara noas­tră. Pentru aceasta, s-au luat o se­rie de măsuri, cum sînt : extinde­rea selecției și a însămînțărilor ar­tificiale, reținerea pentru prăsilă a întregului efectiv fem­el corespunză­tor, batalizarea tuturor berbecuților necorespunzători etc. Dacă la celelalte specii de animale, ameliorarea raselor cere timp mai îndelungat, la specia ovine, se pot obține bune rezultate în timp mult mai scurt. Aplicarea însâmînțărilor artificiale și eliminarea treptată a exemplarelor necorespunzătoare au dus la schimbarea calității efective­lor de ovine din gospodăriile agri­cole de stat și colective ale regiunii noastre. De asemenea, producțiile de lună de la nucleele de selecție sunt net superioare față de producțiile de lună ce se obțin de la turmele de gros. Este de dorit ca, în problema creș­terii animalelor, să se părăsească unele metode învechite, cum este împerecherea nedirijată, fără să se țină seama de valoarea biologică a reproducătorilor masculi, creșterea la voia întîmplării a tineretului etc., metode care mențin pe loc sau scad valoarea animalelor. Sunt unele G.A.C.-uri care nu sprijină în suficientă măsură munca de sele ciip, așa cum este, de exem­plu, G.A.C. din comuna Mihail Ko­­gălniceanu, raionul Medgidia (pre­ședinte — tov. Pușcașu Ion). Aici, berbecii reproducători și miorii au fost tunși fără a fi bonități, contrar indicațiilor Centrului de selecție. Mieluțele de la turmele de selecție au fost amestecate cu mieluțe de la turmele de gros, iar în cele­ două turme de selecție de rasă spancă au fost băgate oi cu lînă grosieră, care au fost reformate în­ toamna anului 1951. Consiliul de conducere al G.A.C. Mihail Kogălniceanu trebuie să dea toată atenția lucrărilor de selecție și indicațiilor date de inginerul zoo­tehnist Popescu Teodor, care lu­crează în această gospodărie de mai bine de trei ani, în care timp, a că­pătat o bună experiență. Sarcinile de plan nu ne mai per­mit să ne mulțumim cu un minim de producție. Avem toate condițiile să obținem maximum de producție și pentru aceasta, este necesar să îmbrățișăm cu încredere cuceririle științei și ale practicii înaintate. Ing. DRAMA TRAIAN, Centrul de selecție Constanța I liooocxxxxxiaxmmxmmiOQiOiXKmmxmxxmm Sîmbătă PROGRAMUL I 2 iunie 1962 5.00 Radiojurnal. Buletin meteoro­logic. 5.10 Emisiunea pentru sate. 5.30 Secția de gimnastică. 5.40 Mu­zică ușoară. 6.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 6.10 Cîntece patriotice. 6.30 Melodii populare. 6.45 Salut voios de pionier. 7.00 Radiojurnal. Sumarul presei centrale. 7.15 Mu­zică de estradă. 7.30 Sfatul medicului. 7.35 Anunțuri, muzică. 7.45 Muzică instrumentală. 8.00 Muzică. 8.30 Con­cert de dimineață. 9.00 Roza vîntu­­rilor. 9.25 Fragmente din operete. 10.00 Buletin de știri. 10.08 Cîntece pentru cei mici. 10.20 „Concert ghi­citoare“. 11.00 Buletin de știri. 11.03 Muzică ușoară. 11.30 Lucrări pentru orchestră de instrumente populare. 12.00 Piese instrumentale de mare popularitate. 12.20 Album sportiv. 12.30 Muzică ușoară. 13.00 Buletin de știri. 13.05 Recomandări din program. 13.10 Noi întregistrăr­i muzicale so­vietice. 13.40 Cotele apelor Dunării. 14.00 Cîntă Aurelia Fatu-Răduțu, a­­cordeonistul Marcel Budală și nais­tul Ion Oprea. 14.30 Fragmente din opera „Femeia îndărătnică“ de Vi­­sarion Șebalin. 15.00 Buletin de știri. 15.05 Concert de estradă. 15.45 Emi­siune literară. 16.00 Cîntece inspi­­rate din viața copiilor. 16.13 Vor­bește Moscova ! 16.45 Muzică ușoară din Cuba. 17.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 17.15 Muzică din ope­rete. 17.50 Știința în slujba păcii. 18.00 Ciclul „Simfonii de Beethoven, dirijate de George Georgescu“ 18.35 Program muzical. 19.00 Buletin de știri. 19.05 Muzică. 19.15 Transmisi­une din studioul de concerte. 21.25 Program de romanțe. 22.00 Radiojur­nal, Buletin meteorologic. Sport. 22.30 Muzică de dans. 23.15 Suita simfonică „Wongradilla“ de Clive Douglas. 23.52-23.55 Buletin de știri. PROGRAMUL II 12. Buletin de știri. 12.08 Reco­mandări din program. 12.15 Cîntă co­rul și orchestra Filarmonicii de Stat din Iași. 12.35 Muzică populară. 18­00 Fragmente din opereta „Vițelușul tăr­cat“ de Otto Vincze. 13.43 Muzică ușoară. 14.00 Buletin de știri. 14.03 Muzică de cameră. 14.30 Concert de prînz. 15.00 Program de cîntece. 15.Ș0 Concert popular. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 16.15 Muzică ușoară. 16.30 Muzică simfonică. 17.15 Dansuri de estradă. 17.50 Însemnări de reporter. 17.35 Anunțuri, reclame, muzică. 18.00 Buletin de știri. 18.05 Din cîntecele de dragoste ale popoa­relor. 18.30 „Programe muzicale al­cătuite de ascultători“. 19.00 Jocuri populare romînești. 19.15 Partita nr. 1 în Si bemol major de Johann Se­bastian. Bach. 19.30 Pe teme interna­ționale. 19.40 Program de cîntece. 20.00 Muzică de dans. 20.30 Noapte bună, copii. 20.40 Noi înregistrări muzicale. 21.00 Radiojurnal. 21.15 Muzică de dans. 21.45 Album artistic. 22.00 Muzică de dans. 22.30 Ciclul de lieduri „Nopți de vară“ de Hector Berlioz. 23.00 Radiojurnal. 23.15-0.55 Muzică de dans. TEATRUL DE STAT CONSTANȚA Anunță în vederea ocupării posturilor libere de ACTORI- MINUITORI la secția „TEATRU DE PĂPUȘI". Teatrul de stat Constanța iniția­ză, cu Începere de la 4 iunie 1962, UN CURS DE CALIFICARE. Condiții de admitere: exame­nul de maturitate, iar pentru băr­bați și stagiul militar satisfăcut. CERERILE PE ÎNSCRIERE se primesc la secretariatul teatru­lui, str. Mircea nr. 97, telefon 17.44. DIRECȚIUNEA I DOBROGEA NOUĂ nr. 4300 Se pregătesc pentru recoltatul păioaselor Paralel cu executarea lucrărilor de Întreține­re a culturilor prășit­oa­re, mecanizatorii și mun­citorii de la G.A.S. Stu­pina se pregătesc pen­tru recoltatul păioase­lor. Pînă acum, ei au r reparat 44 de combine tractate, 14 prese de balotat paie, 3 costuri mecanice și alte mașini ce vor fi folosite in campania de recotare. La efectuarea reparații­lor, s-au evidențiat me­canizatorii: Paiaă Gri­gore, Dogaru N­colae,­­ Sigismund, Mitcio­u Marin, Balcan Mi­hai și alții. ALEX. CHIOARU, coresp. E­XECUTĂ lucrări electrice de instalații interioare, exterioare și branșament­­e, pe bază de contract, întreprin­derilor de stat și cooperatiste, gos­­­­podăriilor agricole colective și cetățenilor din regiunea Dobrogea. Pentru salariați, se pot executa lucrări cu plata în rate lunare. Lucrările se execută la timp de către lucrători cu înaltă calificare. Informații suplimentare se pot obține de la întreprinderea noastră. 1. o ob­ s­pecA ÎNTREPRINDEREA DE HOTELURI ȘI RESTAURANTE MAMAIA — CONSTANȚA Angajează ca sezonieri muncitori cu irunc­­arele calificări­­ițj — MECANICI FRIGOTEHNIȘTI: — INSTALATORI SANITARI: — FOCHIȘTI CENTRALE TERMICE. Doritorii se vor adresa la serviciul tehnic al LH.R. Mamaia, b-dul V. I. Lenin nr. 286 (complex gospodă­resc). La loz in plici In afară de seriile obișnuite cu cîștiguri iri băni, s-au pus în vînzare SERII SPECIALE cu ciștiguri în obiecte și bani. In medie, fiecare serie specială de 1 milion lozuri conține : 7.000 obiecte din care: 1 autoturism „Moskvici“, 15 motociclete, motorete și Scutere,­ 110 biciclete, 4 televizoare, 18 aparate de radio, 10 frigidere­, <, 8 aragazuri, 8 mașini de cusut și alte numeroase cîștiguri în valoare totală de 3 milioane lei. De la începutul anului, în regiunea noastră, s-am­­ dis­tribuit cîștiguri în valoare de peste 3.200.000 lei. NU UITAȚI! La lot în plic, puteți cîștiga obiecte și bani.c

Next