Dobrogea Nouă, august 1962 (Anul 15, nr. 4352-4377)

1962-08-01 / nr. 4352

Pag. 2-a wjm =000000=­ mu Inginera zootehnist! Era prin vara anului 198­­. La gospodăria colec­tivă din Agigea, s-a prezentat tînără, potrivită de o statură cu fața smeadă, cu ochii negri, vioi, cu părul tuns scurt, și el de un negru pronunțat. Absolvise Institutul „Nicolae Bălcescu," din București și fusese repartizată aici ca ingineră zootehnistă. Plină de rîvnă, plină de voie bună și mai cu seamă de entuziasm, poposise aici să aplice în practică tot ce învățase. S-a prezentat la președintele gospodăriei Boldeanu Dumitru. Acesta o privi­­ cu un aer de neîncredere și-i spuse cam dur : — Aici ți-ai găsit să vii . Nouă ne trebuie un băr­bat, un inginer zootehnist cu experiență... stăm prost cu zootehnia și... îmi vii mătăluță. Tînăra ingineră Rusu Neli, căci despre ea este vor­ba, nu s-a descurajat însă, și, arătîndu-i președintelui numirea îl rugă s-o însoțească în sector, dornică să-și vadă cit mai curînd locul de muncă. Și inginera a dat mai apoi dovadă de multă price­­pere. Cu sprijinul nemijlocit al organizației de bază, al comuniștilor, a obținut rezultate frumoase. Iată-se : In 1960 a găsit aici doar 70 de vaci de lapte. A treia zi după venirea sa, inginera Rusu Neli a cerut, în­drumată și de secretarul organizației de bază, să se convoace Consiliul de conducere. Cercetase terenul, îm­prejurimile, și la ședință a spus : „Există toate condi­țiile pentru dezvoltarea unui bun șeptel de animale". Și a venit cu argumente în sprijinul acestei afirmații. Toți cei de față i-au dat dreptate. Peste cîteva zile, a plecat, împreună cu alți tovarăși, în regiunea Suceava, de unde a achiziționat 62 de juninci de rasă și 21 de vaci de lapte. Și iată bilanțul la ora actuală, gospodăria posedă 545 de taurine, din care 215 vaci și juninci gestante (192 de vaci de lapte și 21 de juninci montate). Pînă acum, s-a obținut cantitatea de 1.500 litri de lapte pe cap de vacă furajată, deci 245.847 litri de lapte din planul total pe anul acesta de 363.000 litri. „Vom de­păși cu mult planul — spune inginera. Avem toate posibilitățile, avînd în vedere că planul este de 2.600 litri pe cap de vacă furajată“. Dar, pentru a ajunge la aceste rezultate frumoase, inginera a lucrat mult cu oamenii. Le-a explicat pe larg de ce sînt absolut necesare țesălatul vacilor, a­­dăparea lor la timp, respectarea tuturor regulilor de hrănire. In ce privește vițeii, inginera a propus să li se dea lapte smîntînit. Ca urmare, aceștia au crescut foarte frumos. După 3 luni de zile, li se administrează 2 litri de lapte integral, iar restul, lapte smîntînit (8 litri). La ce s-a ajuns ? Smîntîna ce se scoate zilnic din cantitatea de lapte stabilită pentru hrana vițeilor se valorifică, laptele pentru viței rămînînd gratuit. Sectorul avicol cunoaște și el o dezvoltare rapidă. La ora actuală, colectiviștii posedă 6.680 de păsări, din care 1.260 de găini adulte. In 1960, cînd venise inginera, mortalitatea la pui era de 64 la sută. Era un semnal de alarmă. In urma unei consultări cu con­siliul de conducere și biroul organizației de bază, in­ginera a început să lucreze cu crescătoarele. Unele n-o înțelegeau, susținînd că ele știu să crească pă­sări, dar pe parcurs, s-au convins să nu aveau drep­tate. In urma măsurilor luate, în 198­1, mortalitatea a scăzut la 15 la sută, iar acum, In 1982, ea s-a redus la numai 3 la sută. In puternițe, acum se văruiește în fiecare zi, iar la găinile adulte, la fiecare două zile. La fel, sunt văruite regulat gardurile și grilajurile de sîrmă. In timpul liber al crescătoarelor, o surprinzi pa in­gineră citindu-le din „Curs de avicultură“, „Crește­rea păsărilor", „Sporirea producțiilor de carne de pa­săre și ouă“ etc. Și crescătoarele o ascultă cu mare interes. Toate acestea au făcut ca, pînă la ora actuală, sec­torul zootehnic să aducă gospodăriei un venit de peste 600.000 lei, ceea ce a permis să se acorde lunar avan­suri de 7 lei la zi-muncă. Acum, inginera supraveghează construcția celor două grajduri a cite 100 de vaci. Se mai construiesc o hală de păsări și două puternițe. Și candidata de partid, inginera zootehnistă Rusu Neli, se bucură de roadele muncii depuse de ea cu sprijinul neprecupețit al organizației de bază, al co­muniștilor: „Nu aș pleca pentru nimic în lume în altă parte. Aci mi-e locul, aci mă simt bine“. Text și foto : MEMETCEA RIDVAN, contabil, Sanatoriul din Techirghiol Locuitorii orașului Babadag, în întrecere Ridicarea din punct de vedere gospodăresc al orașului Babadag, grija pentru a-l face din ce în ce mai frumos și mai curat constituie o preocupare permanentă atît pen­tru membrii­­ comitetului executiv, pentru toți deputații sfatului popu­lar, cit și pentru locuitorii de aici, însuflețiți de această năzuință, de­putații sfatului popular și locuito­rii au răspuns cu entuziasm la che­marea la întrecere lansată de Sfa­tul popular al orașului Cernavoda. Dornici de a cîștiga această întrece­re și de a înfrumuseța tot mai mult orașul lor drag, locuitorii, în frun­te cu deputații, au trecut la execu­tarea unor numeroase lucrări de fo­los obștesc. In cadrul orașului, pe circumscripții, s-au organizat între­ceri. Rezultatul muncii însuflețite pe care locuitorii au desfășurat-o in ultima vreme este vizibil mai peste tot. In fiecare circumscripție, cetățe­nii, mobilizați de către deputați, au organizat numeroase acțiuni, obți­­nînd realizări importante pe tărim obștesc. In cartierul Veterani, de pildă, locuitorii din circumscripția deputatei Marinescu Aurica sprijină în permanență construcția două săli de clasă. Alegătorii celor din circumscripția deputatului Vasiliu Ion au reparat podul de pe pîrful Tabana și au contribuit la rea malurilor acestui riu. In taluza­­cir­cumscripțiile deputaților Pascu Se­­vasta, Petcu Marin și Jorovlea Si­­mion s-a desfășurat o intensă acti­vitate, plantîndu-se peste 600 de pomi. In frunte cu deputata Sîmbe­­teanu Maria, femeile din circum­scripția electorală nr. 2 au executat peste 220 de ore de muncă volun­tară la amenajarea parcului „1 Mai“, aducînd sfatului popular prin aceas­tă acțiune o economie de peste 1.500 lei, Comitetul executiv al Sfatului popular al orașului Babadag, ținînd seama de propunerile locuitorilor, a luat o serie de măsuri privind ali­nierea, întreținerea și repararea u­­nor străzi. Până acum, s-au execu­tat lucrări de aliniere și de întreți­nere pe străzile Vlad Țepeș, Ilie Pintilie și altele. In întregul oraș s-au executat lucrări de întreținere pe o suprafață de 9.900 mp de străzi, s-au amenajat 77 mp­­ de tro­tuare și s-au construit aproape 400 metri de garduri, iar in prezent, se fac lucrări de împrejmuire cu tro­tuar a Casei raionale de cultură. Hotărirea și dorința locuitorilor de a-și înfrumuseța continuu orașul și, poate, de a cîștiga întrecerea întîm­­pină însă unele greutăți. De pildă, pe unele străzi, cum ar fi Vlad Țe­peș și Ion Nițescu, nu s-au putut termina lucrările de pavare, întru­­cît, întreprinderea economică raio­nală „Olga Bancic“ n-a livrat la timp cantitatea de nisip și piatră solicitată de sfatul popular. Uneori, constructorii uită să ridice molozul rezultat in urma diferitelor construc­ții, ceea ce duce­ la îngreunarea acțiunilor de gospodărire și înfru­musețare. Dacă întreprinderile sus­­amintite își vor da mai mult interes în respectarea obligațiilor contrac­tuale, locuitorii din Babadag, mobi­lizați de deputa­ii, vor reuși să des­fășoare cu mult succes lucrările de gospodărire și înfrumusețare conti­nuă a orașului lor drag. C. MIRCEA, coresp. Activitatea culturală la I.M.U.M.­ ­Metalurgiștii de la I.M.U.M. des­fășoară în orele lor libere o întrea­gă gamă de activități cultural-spor­tive. Una din preocupările principa­le ale comitetului sindicatului de la I.M.U.M. o constituie organizarea și conducerea cu competență a activi­tății diferitelor formații culturale e­­xistente aici. Legarea manifestărilor acestor formații de problemele de producție, prezentarea programelor la un nivel artistic din ce în ce mai bun au dus la creșterea popularității de care se bucură artiștii amatori nu numai în rîndurile muncitorilor de la I.M.U.M. și ai familiilor lor, ci și ai spectatorilor din Medgidia sau din satele din apropiere care au vi­zionat cu interes diversele lor pro­grame artistice. Dintre formațiile metalurgiștilor, cea mai activă este, fără îndoială, brigada artistică de agitație, instrui­tă de Iov. Ciorăscu Alexandru și alcătuită din 16 oameni, dintre care amintim pe Mucenic Jacob, Manea Gheorghe, Peltea Eugenia și Rusen Tefic. Numai în luna trecută, briga­da a dat 5 spectacole la locul de muncă sau pe scena clubului între­prinderii. De asemenea, în campania de vară, ea a prezentat spectacole axate pe problemele acestei activi­tăți în comunele Mircea Vodă, Cli­za Vodă, Satu Nou etc. In această acțiune, brigada artis­tică de agitație a fost însoțită și de formația de dansuri, compusă din 44 de persoane, care a pregătit in mod special suite de dansuri dobro­gene, bănățene, oltenești, ca și dan­sul cu temă „Sărbătoare în deltă“. Printre cei mai apreciați dansatori din formația condusă de instructo­rul Bucur­ion se numără Ciocilău Gheorghe, Cioară Niță, Smeu Rafi­na, Bălan Dorina, Furtună Ioana și alții. Un colectiv numeros și închegat li formează corul de 105 persoane, din rîndul căruia fac parte : Neagu Constantin, Zaharia Gheorghe, izbîn­­dă Constantin, Cernica Dumitru, Po­pa Elena, Nichi Urania, Coja Elena și alții. Corul, condus de dirijorul Dragomirescu Mircea, duce o acti­vitate continuă, prezentînd nume­roase spectacole pe scena clubului. Dragostea pentru muzică a meta­­lurgiștilor își găsește expresia și în spectacolele de frumoasă ținută ar­tistică prezentate de cei 14 membri ai orchestrei, care au dat numai în ultimul timp 5 spectacole de muzică populară și ușoară. Membrii orches­trei, printre care Didoaie Ion și Da­vid Mircea, își consacră numeroase ore din activitatea lor și repetițiilor altor formații, la care colaborează din plin­„Partea leului" de C. Teodoru, „Băieții veseli“ de N­. Nicolaide și „Romeo și Julieta Ia Mizil“ de G. Ranetti sunt citeva din piesele a­­flate în repertoriul formației de teatru­ instruite de tov. Radu A­­vram. Dar, activitatea cultural-artistică de la I.M.U.M. nu se rezumă numai la aceste formații. In cadrul clubu­lui (director — Cristea Mihai) fiin­țează 3 cercuri (de croitorie, de a­­cordeon și de chitară), care angre­nează un mare număr de muncitori sau membri ai f­amil­iilor lor. Pentru cultivarea gustului de citit, în ca­drul clubului, sunt prezentate recen­zii de cărți atît tehnice cit și bele­tristice si seri literare dedicate marilor noștri clasici. Totuși, în activitatea clubului sunt neglijate anumite aspecte esențiale, ca ținerea de conferințe. Deși au fost programate asemenea conferințe în lunile iunie și iulie, din lipsa de preocupare a directorului clubului, nu a avut loc nici una. Aspectele negative semnalate în activitatea clubului se cer grabnic lichidate. O cer nu numai rezultate­le obținute de celelalte formații, dar mai ales sarcinile mereu crescînde ce stau în fața muncii culturale. V. ARACHELIAN ÖO O: POLICLINICA RAIONALA |MA CIN. XEoto • Dr, SORIN MUȘAT), Rezultate frumoase Colectiviștii din gospodăria „Drum nou" din Mangalia au obținut anul acesta, de pe cele 390 ha cultivate cu grîu, o producție medie cu peste 200 kg mai mare față de cea plani­ficată. Pînă în prezent, ei au tran­sportat însemnate cantități de cere­ale la baza de recepție. O dată cu eliberarea terenurilor de paie, au început arăturile. Pînă acum, au fost arate circa 50 ha. In această cam­panie, tovarășii Dogaru Simion și Dincă Andrei, combinieri, au obținut cele mai frumoase rezultate, au re­coltat zilnic cite 13.000—14.000 ha de grîu. DELIMAN ION, coresp. Să asigurăm animalelor furaje suficiente (Urmare din pag. 1) suat măsuri să fie arată și semăna­tă cu alte plante furajere. Au fost semănate doar 39 ha cu sfeclă fu­rajeră și 40 ha cu porumb, după ce a fost recoltată secara pentru masă­­verde. Aceasta însă este foarte pu­țin, dacă avem în vedere că planul este de 510 ha, iar numărul anima­lelor care vor fi furajate la iarnă atinge 4.000. Nu-i tîrziu însă ca terenurile eli­berate de grîu (cele din baltă) să fie arate și semănate cu porumb pentru masă­ verde De asemenea, este necesar să fie grăbit depozi­tatul borgeagului și să se treacă de urgență la pregatirea gropilor, in vederea însilozării porumbului. .CONSTANTIN LAMBĂ BOX Selecționata orașului București — Selecționata Dobrogea 23-15 Deși reuniunea nu anunța, în a­­fara proaspătului campion republi­can Vasiile Neagu și a rutinatului Gănescu Atanase, alte „capete de afiș“, totuși, sîmbătă seară. Sala sporturilor a fost din plin populară. Cei peste 2.000 de spectatori sperau să vadă întîlniri interesante și care, în plus, să marcheze și o victorie a localnicilor. In parte, reuniunea a satisfăcut, mai ales datorită realiză­rii primului deziderat. Deși au pier­dut, și încă la un scor categoric, de 23-15, în cele 8 partide disputate (celelalte două fiind cîștigate de bu­­cureșteni încă înaintea primului gong, din cauza neprezentării, de către localnici, de boxeri la catego­riile mijlocie mare și semigrea), con­­stănțenii au opus o dîrză rezistență. Nu putem trece la relatarea celor 8 dispute, fără a arăta rezervele pe care ni le păstrăm față de posibili­tățile de a prezenta o garnitură mai bună, care să apere prestigiul pu­gilistic al regiunii noastre. Chiar dacă Ion Dinu, celălalt campion re­publican, și A. Iliescu sunt reținuți în loturi de interes republican, to­tuși, puteau fi chemați să apere șan­sele regiunii noastre în tradiționala competiție și alți valoroși pugiliști. Dacă în prima întîlnire a galei, Gheorghe Gheorghe (Dobrogea) a boxat curajos, apărîndu-și șansele în fața lui Danielescu Dumitru (Buc.) și a reușit un rezultat de egalitate, în cadrul categoriei cocoș, Osman Kenan (Dobrogea) a nemulțumit. După două reprize în care fără să insiste își crease un avantaj sub­stanțial, nu ultimul rând a fost de nerecunoscut. Epuizat, fără ambiție, el dă posibilitatea bucureșteanului Popa Constantin să puncteze, dar in­suficient pentru a cîștiga. Juriul a­cordă acestuia din urmă decizia de învingător, decizie care justifică ne­mulțumirea publicului. Chiar așa cum a evoluat, Osman merita să fie declarat cel puțin egalul lui Popa Constantin. Cu tenacitatea-i cunoscută, „pana“ Regălie Dumitru (Dobrogea) a acu­mulat puncte prețioase, ciștigînd la distanță întîlnirea cu Pîrvu Marin (București). Acesta fusese avertizat și pentru intrări periculoase cu ca­pul. Mult mai bine dotat, boxînd cu gardă inversă, bucureșteanul Pătruț Ion a cîștigat cu greutate în fața mai puțin experimentatului Barbu Victor (Dobrogea). Lascu Constantin (Dobrogea) a continuat să rămînă a­­celași boxer chemat doar să umple un gol într-o selecționată. Boxînd fricos, urmărind doar să termine par­tida în picioare, el a fost o „victimă“ ușoară pentru Calița Nicolae (Bucu­rești). O revelație deosebită a fost vic­toria tînărului Pițu Ion (Dobrogea), în fața experimentatului Gănescu A­­tanase (București). Pițu a reușit să înfrîngă tenacitatea adversarului său printr-un splendid efort de voință, ștergînd penibila impresie lăsată de Lascu. Neagu Vasile, vădit incomodat de boxul obstrucționist al adversarului său, Gheorghe Constantin (Bucu­rești), a înregistrat o victorie meri­tată la capătul unor eforturi deose­bite. El a reușit, în ultimele două reprize, să-și trimită de tot atîtea ori adversarul la podea lipsit de nerv și continuind să se comporte sub posibilitățile sale, Rahău Ion (Dobrogea) a fost întrecut la puncte, în ultima partidă a reuniunii, de bu­cureșteanul Netea Vasile. V. ALB BASCHET Farul Constanța — Țesătura Iași 53-34 (32-26) Duminică, în ultima etapă a turu­lui campionatului de calificare pen­tru categoria A, Farul Constanța inregistrat o nouă victorie (a doua a în deplasare), sporindu-și astfel șan­sele de a participa în campionatul viitor în rîndul celor mai bune for­mații din țară. Victoria obținută du­minică în condiții destul de grele (ar­bitrii delegați de către federația de baschet nu s-au prezentat, jocul fiind condus de localnici) a arătat că ac­tuala formație a Farului este omo­genă, bine pregătită și că, în eta­pele viitoare, poate arăta mai mult, pe măsura posibilităților de care dispune actualul lot. Trecînd la evoluția scorului, men­ționăm că ea a fost interesantă, mai ales în primele 10 minute, cînd am­bele echipe au încercat să se dis­tanțeze. Cei care au reușit să facă acest lucru au fost constănțenii, ca­re, in perioada minutelor 23-25, au înscris 7 puncte la rînd, luîndu-și un avantaj pe care apoi, treptat și l-au mărit, ajungind ca în final să obțină o victorie la 19 puncte. De-a lungul celor 40 de minute de joc efectiv, am remarcat pe Crăciun, Deliorga și Budo din formația con­­stănțeană, Mertic și Panaitescu de la ieșeni. Sub valoarea celorlalți, au evolu­at Ghencea și Bănică, ultimul din­ dovadă că nu este pregătit punct de vedere moral, cedînd din în mod nejustificat în lupta cu adver­sarul. Munca culturală în pas cu realizările în producție Cu cîteva luni în urmă, munca culturală de la Fabrica de ciment „Ideal“ din Cernavoda, era aproa­pe inexistentă. Și atunci, cînd toți se obișnuiseră la gîndul că aici nu se poate înjgheba nici o formație artistică, s-a produs mult așteptatul reviriment. De fapt, începutul acti­vității culturale a coincis cu un ma­re succes în producție al cimentiș­­tilor, și coincidența nu e de loc în­­tîmplătoare. Ba, dimpotrivă. La mij­locul lunii martie,­­ca urmare a e­­forturilor comune ale întregului co­lectiv de muncă, cele 3 cuptoare a­­le fabricii au reintrat în producție, după reparațiile capitale, cu apro­ximativ o săptămână înainte de ter­men. Faptul a produs un entuziasm general, care a dat imbold și acti­vității culturale. In aceeași după-amiazi, a fost scris textul de brigadă „Vă mulțu­mim dragi tovarăși“ (text de tov. Radu T. Nicolae), iar a doua zi, ti­nerii artiști amatori, cu textul învă­țat, se prezentau în fața muncito­rilor fabricii. Primul spectacol fost și primul succes. Se spune că a începutul e greu. Intr-adevăr. Au urmat la scurte intervale noi spec­tacole, cu noi texte, axate pe pro­blemele ce preocupau întregul co­lectiv al cimentiștilor. Dintre texte­le prezentate, amintim : „Trecutul nu-l uităm“, un alt text care vorbea despre activitatea tineretului fabri­cii etc. Caracteristica brigăzii a con­tinuat să rămînă operativitatea. Dintre membrii brigăzii, e greu să faci evidențieri, deoarece toți ma­nifestă mult entuziasm in activita­tea lor de artiști amatori. Numele lui Gușatu Victor turnător, Pușca­­șu I., Corăiu Nicolae, electrici­an, Bîrsan Constanța, funcționară. Mircescu Angela, dactilografă, și Teodorescu Puica sînt cunoscute și apreciate de muncitorii fabricii. De aceeași vîrstă cu brigada, e și formația de teatru, care a pre­­zentat în scurt timp 8 spectacole cu „Eroina de la Jii“ și „încercarea”. Un merit deosebit în realizările a­­cestei formații îi revine inginerului Penescu Gheorghe, instructorul tine­rilor artiști amatori. Comisia culturală (responsabil­ă Ilie Dumitru) din cadrul Comitetu­lui sindicatului acordă o atenție de­osebită și celorlalte forme de activi­tate Cultural-artistică care să spri­jine efectiv producția. In incinta fa­­bricii, acționează cu deosebit suc­ces colțul satiric „Ghimpele“, care este apreciat pentru deosebita com­bativitate pe care o manifestă față de abateri. In aceeași notă de seri­ozitate ființează și stația de radio­amplificare a fabricii, care are la activ numeroase emisiuni locale bine realizate. Posibilitățile de desfășurare a ac­tivității culturale au crescut prin a­­menajarea unei săli de spectacole. Sala, frumos amenajată, cu mobili­er nou și modern, lumină fluores­centă, acustică bună, poate găzdui în Cele mai bune condiții multitu­dinea de manifestări ale artiștilor a­­matori de la Fabrica „Ideal“. Rezultatele frumoase obținute în munca culturală la Fabrica „Ideal“ Cernavoda trebuie amplificate prin eforturi crescînde, orientarea prin­cipală continuind să rămînă opera­tivitatea și sprijinirea efectivă a producției. V. A. Gospodăria agricolă colectivă din Techirghiol DESFACE, la chioșcurile din piața orașului Techirghiol și din piața Ahile Mihail din orașul Constanța. Consumați cu încredere produsele gospodăriei noastre ! DOBROGEA NOUA nr. 4352 LOTO CENTRAL Azi și mîine, ultimele zile cînd mai puteți procura bilete pentru tragerea din 3 august 1962. Tragerea va avea loc în orașul Constanța și va fi urmată de spectacolul „Revista revistelor“ dat de teatrul de estradă Constanța ÎNTREPRINDEREA DE, PREFABRICATE ȘI MATERIALE DE CONSTRUCȚII I. P. M­ C. CONSTANȚA Șos. Filimon Sîrbu nr. 127 ANUNȚA UN CONCURS pentru ocuparea unui post de MAISTRU IN SPECIALITATEA CARIERE DE PIATRA. Concursul va avea loc în ziua de 25 august 1962 la sediul în­treprinderii. Cererile de înscriere se pot depune la serviciul de cadre pînă la data de 20 august 1962. La acest concurs, se pot prezenta toți acei care îndeplinesc condițiile prevăzute de hotărîrile în vigoare. DIRECȚIUNEA PĂRINȚI f Joi 2 august 1962 PROGRAMUL I 5.00 Radiojurnal, buletin meteorolo­gic. 5.10 Emisiunea pentru sate. 5.30 Secția de gimnastică. 5­40 Muzică ușoară. 6.00 Radiojurnal, buletin me­teorologic. 6.10 Melodii populare. 6.30 Cintece de muncă. 6.45 Mici piese de estradă. 7.00 Radiojurnal, sumarul presei centrale. 7.15 Muzica distractivă. 7.30 Sfatul medicului. 7.35 Anunțuri, muzică. 7.45 Salut voios de pionier. 8.00 Muzică. 8.30 Divertisment pentru corn și orches­tră de coarde de Alfred Mendelsohn. 9­00 Vreau să știu. 9.25 Muzică u­­șoară. 10.00 Buletin de știri. 10.08 Fragmente din opera „Favorita“ de Donizetti. 11.00 Buletin de știri. 11.03 Cvartetul opus 9 de Mihail Jora. 11.30 Cintece și jocuri populare din Banat. 12.00 Simfonia nr. 39 în Mi bemol major de Mozart. 12.35 Mu­zică populară. 13.00 Buletin de știri. 13.05 Recomandări din program. 13.10 Fragmente din opereta „Intil­­nire cu dragostea“ de Nicolae Kir­­culescu. 13.40 Cotele apelor Dunării. 14.00 Program emis de studioul de radio Iași. 14.30 Muzică ușoară. 15.00 Buletin de știri. 15.05 înregistrări de la „Festivalul de folclor al Țărilor din Balcani și din zona Mării Adria­­tice“. 15.45 Program de uverturi. 16.15 Vorbește Moscova . 16.45 So­natina pentru harpă de Marcel Tour­­nier. 17.00 Radiojurnal, buletin me­teorologic. 17.15 Cintă corul de co­pii al Radioteleviziunii. 17.30 Muzică ușoară. 18.00 Soliști și formații ar­tistice de amatori. 18.30 Concert dis­tractiv. 19.00 Jurnal de întrecere. 19.15 Program muzical. 19.45 „Com­pozitorul săptămînii“. 20.30 Muzică de dans. 21.00 Piese corale clasice. 21.15 Atlas literar. Moldova. 21.30 Muzică populară. 22.00 Suita a IlI-a in Re major „Săteasca“ de George Enescu. 22.30 Radiojurnal, buletin meteorologic, sport. 22.45 „Festival Helsinki — 1962“. 23.00 Muzică de dans. 23.52—23.55 Buletin de știri. PROGRAMUL II 12.00 Buletin de știri. 12.08 Reco­mandări din program. 12.15 Muzică ușoară. 12.45 Muzică din opere. 13.15 Note de lector. 13.25 Cintece jocuri populare romînești. 14.00 Ba­și­letin de știri. 14.03 Pagini alese din muzica de operetă. 14.30 „Programe muzicale alcătuite de ascultători“. 15.10 Almanah științific. 15.30 Con­cert de estradă. 16.00 Radiojurnal, buletin meteorologic. 16.15 Prelucrări corale. 16.30 Muzică populară. 17.00 Lucrări pentru pian de Franz Liszt. 17.30 Sfatul medicului. 17.35 Anun­țuri, reclame, muzică. 18.00 Buletin de știri. 18.05 Cintă Nicolae Nițescu și Roxana Matei. 18.30 Soliști și or­chestre de muzică populară. 13.45 Să învățăm limba rusă cîntind. 19.00 Program susținut de coruri ale că­minelor culturale. 19.30 Tinerețea ne e dragă. 19.50 Muzică de dans. 20.30 Noapte bună, copii. 20.40 Muzică populară. 21.00 Radiojurnal. 21.15 Muzică de dans. 21.45 Părinți și co­pii. 22.00 Prelucrări de folclor. 22.30 Concert de muzică ușoară. 23.00 Ra­diojurnal. 23.15—24.00 Sextetul pen­tru coarde opus 36 în Sol major de Johannes Brahms. f Á

Next