Dobrogea Nouă, august 1962 (Anul 15, nr. 4352-4377)
1962-08-01 / nr. 4352
Pag. 2-a wjm =000000= mu Inginera zootehnist! Era prin vara anului 198. La gospodăria colectivă din Agigea, s-a prezentat tînără, potrivită de o statură cu fața smeadă, cu ochii negri, vioi, cu părul tuns scurt, și el de un negru pronunțat. Absolvise Institutul „Nicolae Bălcescu," din București și fusese repartizată aici ca ingineră zootehnistă. Plină de rîvnă, plină de voie bună și mai cu seamă de entuziasm, poposise aici să aplice în practică tot ce învățase. S-a prezentat la președintele gospodăriei Boldeanu Dumitru. Acesta o privi cu un aer de neîncredere și-i spuse cam dur : — Aici ți-ai găsit să vii . Nouă ne trebuie un bărbat, un inginer zootehnist cu experiență... stăm prost cu zootehnia și... îmi vii mătăluță. Tînăra ingineră Rusu Neli, căci despre ea este vorba, nu s-a descurajat însă, și, arătîndu-i președintelui numirea îl rugă s-o însoțească în sector, dornică să-și vadă cit mai curînd locul de muncă. Și inginera a dat mai apoi dovadă de multă pricepere. Cu sprijinul nemijlocit al organizației de bază, al comuniștilor, a obținut rezultate frumoase. Iată-se : In 1960 a găsit aici doar 70 de vaci de lapte. A treia zi după venirea sa, inginera Rusu Neli a cerut, îndrumată și de secretarul organizației de bază, să se convoace Consiliul de conducere. Cercetase terenul, împrejurimile, și la ședință a spus : „Există toate condițiile pentru dezvoltarea unui bun șeptel de animale". Și a venit cu argumente în sprijinul acestei afirmații. Toți cei de față i-au dat dreptate. Peste cîteva zile, a plecat, împreună cu alți tovarăși, în regiunea Suceava, de unde a achiziționat 62 de juninci de rasă și 21 de vaci de lapte. Și iată bilanțul la ora actuală, gospodăria posedă 545 de taurine, din care 215 vaci și juninci gestante (192 de vaci de lapte și 21 de juninci montate). Pînă acum, s-a obținut cantitatea de 1.500 litri de lapte pe cap de vacă furajată, deci 245.847 litri de lapte din planul total pe anul acesta de 363.000 litri. „Vom depăși cu mult planul — spune inginera. Avem toate posibilitățile, avînd în vedere că planul este de 2.600 litri pe cap de vacă furajată“. Dar, pentru a ajunge la aceste rezultate frumoase, inginera a lucrat mult cu oamenii. Le-a explicat pe larg de ce sînt absolut necesare țesălatul vacilor, adăparea lor la timp, respectarea tuturor regulilor de hrănire. In ce privește vițeii, inginera a propus să li se dea lapte smîntînit. Ca urmare, aceștia au crescut foarte frumos. După 3 luni de zile, li se administrează 2 litri de lapte integral, iar restul, lapte smîntînit (8 litri). La ce s-a ajuns ? Smîntîna ce se scoate zilnic din cantitatea de lapte stabilită pentru hrana vițeilor se valorifică, laptele pentru viței rămînînd gratuit. Sectorul avicol cunoaște și el o dezvoltare rapidă. La ora actuală, colectiviștii posedă 6.680 de păsări, din care 1.260 de găini adulte. In 1960, cînd venise inginera, mortalitatea la pui era de 64 la sută. Era un semnal de alarmă. In urma unei consultări cu consiliul de conducere și biroul organizației de bază, inginera a început să lucreze cu crescătoarele. Unele n-o înțelegeau, susținînd că ele știu să crească păsări, dar pe parcurs, s-au convins să nu aveau dreptate. In urma măsurilor luate, în 1981, mortalitatea a scăzut la 15 la sută, iar acum, In 1982, ea s-a redus la numai 3 la sută. In puternițe, acum se văruiește în fiecare zi, iar la găinile adulte, la fiecare două zile. La fel, sunt văruite regulat gardurile și grilajurile de sîrmă. In timpul liber al crescătoarelor, o surprinzi pa ingineră citindu-le din „Curs de avicultură“, „Creșterea păsărilor", „Sporirea producțiilor de carne de pasăre și ouă“ etc. Și crescătoarele o ascultă cu mare interes. Toate acestea au făcut ca, pînă la ora actuală, sectorul zootehnic să aducă gospodăriei un venit de peste 600.000 lei, ceea ce a permis să se acorde lunar avansuri de 7 lei la zi-muncă. Acum, inginera supraveghează construcția celor două grajduri a cite 100 de vaci. Se mai construiesc o hală de păsări și două puternițe. Și candidata de partid, inginera zootehnistă Rusu Neli, se bucură de roadele muncii depuse de ea cu sprijinul neprecupețit al organizației de bază, al comuniștilor: „Nu aș pleca pentru nimic în lume în altă parte. Aci mi-e locul, aci mă simt bine“. Text și foto : MEMETCEA RIDVAN, contabil, Sanatoriul din Techirghiol Locuitorii orașului Babadag, în întrecere Ridicarea din punct de vedere gospodăresc al orașului Babadag, grija pentru a-l face din ce în ce mai frumos și mai curat constituie o preocupare permanentă atît pentru membrii comitetului executiv, pentru toți deputații sfatului popular, cit și pentru locuitorii de aici, însuflețiți de această năzuință, deputații sfatului popular și locuitorii au răspuns cu entuziasm la chemarea la întrecere lansată de Sfatul popular al orașului Cernavoda. Dornici de a cîștiga această întrecere și de a înfrumuseța tot mai mult orașul lor drag, locuitorii, în frunte cu deputații, au trecut la executarea unor numeroase lucrări de folos obștesc. In cadrul orașului, pe circumscripții, s-au organizat întreceri. Rezultatul muncii însuflețite pe care locuitorii au desfășurat-o in ultima vreme este vizibil mai peste tot. In fiecare circumscripție, cetățenii, mobilizați de către deputați, au organizat numeroase acțiuni, obținînd realizări importante pe tărim obștesc. In cartierul Veterani, de pildă, locuitorii din circumscripția deputatei Marinescu Aurica sprijină în permanență construcția două săli de clasă. Alegătorii celor din circumscripția deputatului Vasiliu Ion au reparat podul de pe pîrful Tabana și au contribuit la rea malurilor acestui riu. In taluzacircumscripțiile deputaților Pascu Sevasta, Petcu Marin și Jorovlea Simion s-a desfășurat o intensă activitate, plantîndu-se peste 600 de pomi. In frunte cu deputata Sîmbeteanu Maria, femeile din circumscripția electorală nr. 2 au executat peste 220 de ore de muncă voluntară la amenajarea parcului „1 Mai“, aducînd sfatului popular prin această acțiune o economie de peste 1.500 lei, Comitetul executiv al Sfatului popular al orașului Babadag, ținînd seama de propunerile locuitorilor, a luat o serie de măsuri privind alinierea, întreținerea și repararea unor străzi. Până acum, s-au executat lucrări de aliniere și de întreținere pe străzile Vlad Țepeș, Ilie Pintilie și altele. In întregul oraș s-au executat lucrări de întreținere pe o suprafață de 9.900 mp de străzi, s-au amenajat 77 mp de trotuare și s-au construit aproape 400 metri de garduri, iar in prezent, se fac lucrări de împrejmuire cu trotuar a Casei raionale de cultură. Hotărirea și dorința locuitorilor de a-și înfrumuseța continuu orașul și, poate, de a cîștiga întrecerea întîmpină însă unele greutăți. De pildă, pe unele străzi, cum ar fi Vlad Țepeș și Ion Nițescu, nu s-au putut termina lucrările de pavare, întrucît, întreprinderea economică raională „Olga Bancic“ n-a livrat la timp cantitatea de nisip și piatră solicitată de sfatul popular. Uneori, constructorii uită să ridice molozul rezultat in urma diferitelor construcții, ceea ce duce la îngreunarea acțiunilor de gospodărire și înfrumusețare. Dacă întreprinderile susamintite își vor da mai mult interes în respectarea obligațiilor contractuale, locuitorii din Babadag, mobilizați de deputaii, vor reuși să desfășoare cu mult succes lucrările de gospodărire și înfrumusețare continuă a orașului lor drag. C. MIRCEA, coresp. Activitatea culturală la I.M.U.M. Metalurgiștii de la I.M.U.M. desfășoară în orele lor libere o întreagă gamă de activități cultural-sportive. Una din preocupările principale ale comitetului sindicatului de la I.M.U.M. o constituie organizarea și conducerea cu competență a activității diferitelor formații culturale existente aici. Legarea manifestărilor acestor formații de problemele de producție, prezentarea programelor la un nivel artistic din ce în ce mai bun au dus la creșterea popularității de care se bucură artiștii amatori nu numai în rîndurile muncitorilor de la I.M.U.M. și ai familiilor lor, ci și ai spectatorilor din Medgidia sau din satele din apropiere care au vizionat cu interes diversele lor programe artistice. Dintre formațiile metalurgiștilor, cea mai activă este, fără îndoială, brigada artistică de agitație, instruită de Iov. Ciorăscu Alexandru și alcătuită din 16 oameni, dintre care amintim pe Mucenic Jacob, Manea Gheorghe, Peltea Eugenia și Rusen Tefic. Numai în luna trecută, brigada a dat 5 spectacole la locul de muncă sau pe scena clubului întreprinderii. De asemenea, în campania de vară, ea a prezentat spectacole axate pe problemele acestei activități în comunele Mircea Vodă, Cliza Vodă, Satu Nou etc. In această acțiune, brigada artistică de agitație a fost însoțită și de formația de dansuri, compusă din 44 de persoane, care a pregătit in mod special suite de dansuri dobrogene, bănățene, oltenești, ca și dansul cu temă „Sărbătoare în deltă“. Printre cei mai apreciați dansatori din formația condusă de instructorul Bucurion se numără Ciocilău Gheorghe, Cioară Niță, Smeu Rafina, Bălan Dorina, Furtună Ioana și alții. Un colectiv numeros și închegat li formează corul de 105 persoane, din rîndul căruia fac parte : Neagu Constantin, Zaharia Gheorghe, izbîndă Constantin, Cernica Dumitru, Popa Elena, Nichi Urania, Coja Elena și alții. Corul, condus de dirijorul Dragomirescu Mircea, duce o activitate continuă, prezentînd numeroase spectacole pe scena clubului. Dragostea pentru muzică a metalurgiștilor își găsește expresia și în spectacolele de frumoasă ținută artistică prezentate de cei 14 membri ai orchestrei, care au dat numai în ultimul timp 5 spectacole de muzică populară și ușoară. Membrii orchestrei, printre care Didoaie Ion și David Mircea, își consacră numeroase ore din activitatea lor și repetițiilor altor formații, la care colaborează din plin„Partea leului" de C. Teodoru, „Băieții veseli“ de N. Nicolaide și „Romeo și Julieta Ia Mizil“ de G. Ranetti sunt citeva din piesele aflate în repertoriul formației de teatru instruite de tov. Radu Avram. Dar, activitatea cultural-artistică de la I.M.U.M. nu se rezumă numai la aceste formații. In cadrul clubului (director — Cristea Mihai) ființează 3 cercuri (de croitorie, de acordeon și de chitară), care angrenează un mare număr de muncitori sau membri ai familiilor lor. Pentru cultivarea gustului de citit, în cadrul clubului, sunt prezentate recenzii de cărți atît tehnice cit și beletristice si seri literare dedicate marilor noștri clasici. Totuși, în activitatea clubului sunt neglijate anumite aspecte esențiale, ca ținerea de conferințe. Deși au fost programate asemenea conferințe în lunile iunie și iulie, din lipsa de preocupare a directorului clubului, nu a avut loc nici una. Aspectele negative semnalate în activitatea clubului se cer grabnic lichidate. O cer nu numai rezultatele obținute de celelalte formații, dar mai ales sarcinile mereu crescînde ce stau în fața muncii culturale. V. ARACHELIAN ÖO O: POLICLINICA RAIONALA |MA CIN. XEoto • Dr, SORIN MUȘAT), Rezultate frumoase Colectiviștii din gospodăria „Drum nou" din Mangalia au obținut anul acesta, de pe cele 390 ha cultivate cu grîu, o producție medie cu peste 200 kg mai mare față de cea planificată. Pînă în prezent, ei au transportat însemnate cantități de cereale la baza de recepție. O dată cu eliberarea terenurilor de paie, au început arăturile. Pînă acum, au fost arate circa 50 ha. In această campanie, tovarășii Dogaru Simion și Dincă Andrei, combinieri, au obținut cele mai frumoase rezultate, au recoltat zilnic cite 13.000—14.000 ha de grîu. DELIMAN ION, coresp. Să asigurăm animalelor furaje suficiente (Urmare din pag. 1) suat măsuri să fie arată și semănată cu alte plante furajere. Au fost semănate doar 39 ha cu sfeclă furajeră și 40 ha cu porumb, după ce a fost recoltată secara pentru masăverde. Aceasta însă este foarte puțin, dacă avem în vedere că planul este de 510 ha, iar numărul animalelor care vor fi furajate la iarnă atinge 4.000. Nu-i tîrziu însă ca terenurile eliberate de grîu (cele din baltă) să fie arate și semănate cu porumb pentru masă verde De asemenea, este necesar să fie grăbit depozitatul borgeagului și să se treacă de urgență la pregatirea gropilor, in vederea însilozării porumbului. .CONSTANTIN LAMBĂ BOX Selecționata orașului București — Selecționata Dobrogea 23-15 Deși reuniunea nu anunța, în afara proaspătului campion republican Vasiile Neagu și a rutinatului Gănescu Atanase, alte „capete de afiș“, totuși, sîmbătă seară. Sala sporturilor a fost din plin populară. Cei peste 2.000 de spectatori sperau să vadă întîlniri interesante și care, în plus, să marcheze și o victorie a localnicilor. In parte, reuniunea a satisfăcut, mai ales datorită realizării primului deziderat. Deși au pierdut, și încă la un scor categoric, de 23-15, în cele 8 partide disputate (celelalte două fiind cîștigate de bucureșteni încă înaintea primului gong, din cauza neprezentării, de către localnici, de boxeri la categoriile mijlocie mare și semigrea), constănțenii au opus o dîrză rezistență. Nu putem trece la relatarea celor 8 dispute, fără a arăta rezervele pe care ni le păstrăm față de posibilitățile de a prezenta o garnitură mai bună, care să apere prestigiul pugilistic al regiunii noastre. Chiar dacă Ion Dinu, celălalt campion republican, și A. Iliescu sunt reținuți în loturi de interes republican, totuși, puteau fi chemați să apere șansele regiunii noastre în tradiționala competiție și alți valoroși pugiliști. Dacă în prima întîlnire a galei, Gheorghe Gheorghe (Dobrogea) a boxat curajos, apărîndu-și șansele în fața lui Danielescu Dumitru (Buc.) și a reușit un rezultat de egalitate, în cadrul categoriei cocoș, Osman Kenan (Dobrogea) a nemulțumit. După două reprize în care fără să insiste își crease un avantaj substanțial, nu ultimul rând a fost de nerecunoscut. Epuizat, fără ambiție, el dă posibilitatea bucureșteanului Popa Constantin să puncteze, dar insuficient pentru a cîștiga. Juriul acordă acestuia din urmă decizia de învingător, decizie care justifică nemulțumirea publicului. Chiar așa cum a evoluat, Osman merita să fie declarat cel puțin egalul lui Popa Constantin. Cu tenacitatea-i cunoscută, „pana“ Regălie Dumitru (Dobrogea) a acumulat puncte prețioase, ciștigînd la distanță întîlnirea cu Pîrvu Marin (București). Acesta fusese avertizat și pentru intrări periculoase cu capul. Mult mai bine dotat, boxînd cu gardă inversă, bucureșteanul Pătruț Ion a cîștigat cu greutate în fața mai puțin experimentatului Barbu Victor (Dobrogea). Lascu Constantin (Dobrogea) a continuat să rămînă același boxer chemat doar să umple un gol într-o selecționată. Boxînd fricos, urmărind doar să termine partida în picioare, el a fost o „victimă“ ușoară pentru Calița Nicolae (București). O revelație deosebită a fost victoria tînărului Pițu Ion (Dobrogea), în fața experimentatului Gănescu Atanase (București). Pițu a reușit să înfrîngă tenacitatea adversarului său printr-un splendid efort de voință, ștergînd penibila impresie lăsată de Lascu. Neagu Vasile, vădit incomodat de boxul obstrucționist al adversarului său, Gheorghe Constantin (București), a înregistrat o victorie meritată la capătul unor eforturi deosebite. El a reușit, în ultimele două reprize, să-și trimită de tot atîtea ori adversarul la podea lipsit de nerv și continuind să se comporte sub posibilitățile sale, Rahău Ion (Dobrogea) a fost întrecut la puncte, în ultima partidă a reuniunii, de bucureșteanul Netea Vasile. V. ALB BASCHET Farul Constanța — Țesătura Iași 53-34 (32-26) Duminică, în ultima etapă a turului campionatului de calificare pentru categoria A, Farul Constanța inregistrat o nouă victorie (a doua a în deplasare), sporindu-și astfel șansele de a participa în campionatul viitor în rîndul celor mai bune formații din țară. Victoria obținută duminică în condiții destul de grele (arbitrii delegați de către federația de baschet nu s-au prezentat, jocul fiind condus de localnici) a arătat că actuala formație a Farului este omogenă, bine pregătită și că, în etapele viitoare, poate arăta mai mult, pe măsura posibilităților de care dispune actualul lot. Trecînd la evoluția scorului, menționăm că ea a fost interesantă, mai ales în primele 10 minute, cînd ambele echipe au încercat să se distanțeze. Cei care au reușit să facă acest lucru au fost constănțenii, care, in perioada minutelor 23-25, au înscris 7 puncte la rînd, luîndu-și un avantaj pe care apoi, treptat și l-au mărit, ajungind ca în final să obțină o victorie la 19 puncte. De-a lungul celor 40 de minute de joc efectiv, am remarcat pe Crăciun, Deliorga și Budo din formația constănțeană, Mertic și Panaitescu de la ieșeni. Sub valoarea celorlalți, au evoluat Ghencea și Bănică, ultimul din dovadă că nu este pregătit punct de vedere moral, cedînd din în mod nejustificat în lupta cu adversarul. Munca culturală în pas cu realizările în producție Cu cîteva luni în urmă, munca culturală de la Fabrica de ciment „Ideal“ din Cernavoda, era aproape inexistentă. Și atunci, cînd toți se obișnuiseră la gîndul că aici nu se poate înjgheba nici o formație artistică, s-a produs mult așteptatul reviriment. De fapt, începutul activității culturale a coincis cu un mare succes în producție al cimentiștilor, și coincidența nu e de loc întîmplătoare. Ba, dimpotrivă. La mijlocul lunii martie,ca urmare a eforturilor comune ale întregului colectiv de muncă, cele 3 cuptoare ale fabricii au reintrat în producție, după reparațiile capitale, cu aproximativ o săptămână înainte de termen. Faptul a produs un entuziasm general, care a dat imbold și activității culturale. In aceeași după-amiazi, a fost scris textul de brigadă „Vă mulțumim dragi tovarăși“ (text de tov. Radu T. Nicolae), iar a doua zi, tinerii artiști amatori, cu textul învățat, se prezentau în fața muncitorilor fabricii. Primul spectacol fost și primul succes. Se spune că a începutul e greu. Intr-adevăr. Au urmat la scurte intervale noi spectacole, cu noi texte, axate pe problemele ce preocupau întregul colectiv al cimentiștilor. Dintre textele prezentate, amintim : „Trecutul nu-l uităm“, un alt text care vorbea despre activitatea tineretului fabricii etc. Caracteristica brigăzii a continuat să rămînă operativitatea. Dintre membrii brigăzii, e greu să faci evidențieri, deoarece toți manifestă mult entuziasm in activitatea lor de artiști amatori. Numele lui Gușatu Victor turnător, Pușcașu I., Corăiu Nicolae, electrician, Bîrsan Constanța, funcționară. Mircescu Angela, dactilografă, și Teodorescu Puica sînt cunoscute și apreciate de muncitorii fabricii. De aceeași vîrstă cu brigada, e și formația de teatru, care a prezentat în scurt timp 8 spectacole cu „Eroina de la Jii“ și „încercarea”. Un merit deosebit în realizările acestei formații îi revine inginerului Penescu Gheorghe, instructorul tinerilor artiști amatori. Comisia culturală (responsabilă Ilie Dumitru) din cadrul Comitetului sindicatului acordă o atenție deosebită și celorlalte forme de activitate Cultural-artistică care să sprijine efectiv producția. In incinta fabricii, acționează cu deosebit succes colțul satiric „Ghimpele“, care este apreciat pentru deosebita combativitate pe care o manifestă față de abateri. In aceeași notă de seriozitate ființează și stația de radioamplificare a fabricii, care are la activ numeroase emisiuni locale bine realizate. Posibilitățile de desfășurare a activității culturale au crescut prin amenajarea unei săli de spectacole. Sala, frumos amenajată, cu mobilier nou și modern, lumină fluorescentă, acustică bună, poate găzdui în Cele mai bune condiții multitudinea de manifestări ale artiștilor amatori de la Fabrica „Ideal“. Rezultatele frumoase obținute în munca culturală la Fabrica „Ideal“ Cernavoda trebuie amplificate prin eforturi crescînde, orientarea principală continuind să rămînă operativitatea și sprijinirea efectivă a producției. V. A. Gospodăria agricolă colectivă din Techirghiol DESFACE, la chioșcurile din piața orașului Techirghiol și din piața Ahile Mihail din orașul Constanța. Consumați cu încredere produsele gospodăriei noastre ! DOBROGEA NOUA nr. 4352 LOTO CENTRAL Azi și mîine, ultimele zile cînd mai puteți procura bilete pentru tragerea din 3 august 1962. Tragerea va avea loc în orașul Constanța și va fi urmată de spectacolul „Revista revistelor“ dat de teatrul de estradă Constanța ÎNTREPRINDEREA DE, PREFABRICATE ȘI MATERIALE DE CONSTRUCȚII I. P. M C. CONSTANȚA Șos. Filimon Sîrbu nr. 127 ANUNȚA UN CONCURS pentru ocuparea unui post de MAISTRU IN SPECIALITATEA CARIERE DE PIATRA. Concursul va avea loc în ziua de 25 august 1962 la sediul întreprinderii. Cererile de înscriere se pot depune la serviciul de cadre pînă la data de 20 august 1962. La acest concurs, se pot prezenta toți acei care îndeplinesc condițiile prevăzute de hotărîrile în vigoare. DIRECȚIUNEA PĂRINȚI f Joi 2 august 1962 PROGRAMUL I 5.00 Radiojurnal, buletin meteorologic. 5.10 Emisiunea pentru sate. 5.30 Secția de gimnastică. 540 Muzică ușoară. 6.00 Radiojurnal, buletin meteorologic. 6.10 Melodii populare. 6.30 Cintece de muncă. 6.45 Mici piese de estradă. 7.00 Radiojurnal, sumarul presei centrale. 7.15 Muzica distractivă. 7.30 Sfatul medicului. 7.35 Anunțuri, muzică. 7.45 Salut voios de pionier. 8.00 Muzică. 8.30 Divertisment pentru corn și orchestră de coarde de Alfred Mendelsohn. 900 Vreau să știu. 9.25 Muzică ușoară. 10.00 Buletin de știri. 10.08 Fragmente din opera „Favorita“ de Donizetti. 11.00 Buletin de știri. 11.03 Cvartetul opus 9 de Mihail Jora. 11.30 Cintece și jocuri populare din Banat. 12.00 Simfonia nr. 39 în Mi bemol major de Mozart. 12.35 Muzică populară. 13.00 Buletin de știri. 13.05 Recomandări din program. 13.10 Fragmente din opereta „Intilnire cu dragostea“ de Nicolae Kirculescu. 13.40 Cotele apelor Dunării. 14.00 Program emis de studioul de radio Iași. 14.30 Muzică ușoară. 15.00 Buletin de știri. 15.05 înregistrări de la „Festivalul de folclor al Țărilor din Balcani și din zona Mării Adriatice“. 15.45 Program de uverturi. 16.15 Vorbește Moscova . 16.45 Sonatina pentru harpă de Marcel Tournier. 17.00 Radiojurnal, buletin meteorologic. 17.15 Cintă corul de copii al Radioteleviziunii. 17.30 Muzică ușoară. 18.00 Soliști și formații artistice de amatori. 18.30 Concert distractiv. 19.00 Jurnal de întrecere. 19.15 Program muzical. 19.45 „Compozitorul săptămînii“. 20.30 Muzică de dans. 21.00 Piese corale clasice. 21.15 Atlas literar. Moldova. 21.30 Muzică populară. 22.00 Suita a IlI-a in Re major „Săteasca“ de George Enescu. 22.30 Radiojurnal, buletin meteorologic, sport. 22.45 „Festival Helsinki — 1962“. 23.00 Muzică de dans. 23.52—23.55 Buletin de știri. PROGRAMUL II 12.00 Buletin de știri. 12.08 Recomandări din program. 12.15 Muzică ușoară. 12.45 Muzică din opere. 13.15 Note de lector. 13.25 Cintece jocuri populare romînești. 14.00 Bașiletin de știri. 14.03 Pagini alese din muzica de operetă. 14.30 „Programe muzicale alcătuite de ascultători“. 15.10 Almanah științific. 15.30 Concert de estradă. 16.00 Radiojurnal, buletin meteorologic. 16.15 Prelucrări corale. 16.30 Muzică populară. 17.00 Lucrări pentru pian de Franz Liszt. 17.30 Sfatul medicului. 17.35 Anunțuri, reclame, muzică. 18.00 Buletin de știri. 18.05 Cintă Nicolae Nițescu și Roxana Matei. 18.30 Soliști și orchestre de muzică populară. 13.45 Să învățăm limba rusă cîntind. 19.00 Program susținut de coruri ale căminelor culturale. 19.30 Tinerețea ne e dragă. 19.50 Muzică de dans. 20.30 Noapte bună, copii. 20.40 Muzică populară. 21.00 Radiojurnal. 21.15 Muzică de dans. 21.45 Părinți și copii. 22.00 Prelucrări de folclor. 22.30 Concert de muzică ușoară. 23.00 Radiojurnal. 23.15—24.00 Sextetul pentru coarde opus 36 în Sol major de Johannes Brahms. f Á