Dobrogea Nouă, septembrie 1962 (Anul 15, nr. 4378-4403)

1962-09-01 / nr. 4378

Organ al Comitetului regional P. M. R. Dobrogea și al Sfatului popular regional Anul XV nr. 4378 Sfmbota 1 septembrie 7962 4 pagini 20 bani RITMUL LUCRĂRILOR LA ȘCOLI TREBUIE GRĂBIT An de an, partidul și guvernul a­­locă fonduri sporite pentru dezvolta­rea bazei materiale a învățăm­întu­­lui de toate gradele. In regiunea Do­brogea și în orașul Constanța, la fel ca în toată țara, se înalță mereu noi școli, cămine, laboratoare și se extind și modernizează cele existen­te In anul 1962, volumul lucrărilor de construcții in domeniul învăță­­mîntului prevăzute a se executa de către T.C.E.H. și T.R.C.L. a crescut față de anul 1961 cu peste 20 la sută. La majoritatea lucrărilor, s-a res­pectat termenul de dare în folosin­ță. De pildă, construcțiile noilor școli medii din orașele Tulcea și Măcin și de 8 clase din orașul Constanța (cartierele Tăbăcărie și Filimon Sîr­­bu) au fost date în folosință la ter­menele prevăzute în plan. Paralel cu respectarea termenelor de dare în folosință, a crescut permanent cali­tatea lucrărilor și aspectul lor es­tetic. Rezultatele bune obținute acest domeniu se datoresc elanu­ln lui cu care colectivele de muncă de la aceste obiective au desfășu­rat întrecerea socialistă. Brigăzi ca acelea conduse de Androne Constan­tin, zidar, Eftimie Victor, dulgher, și Ciochină Constantin, mozaicar, de la Întreprinderea nr. 1 a T.C.E.H., Ga­­nea Dumitru, dulgher, și Bioja Ilie, zidar, de la T.R.C.L. au obținut cele mai bune rezultate atît în ceea ce privește realizarea sarcinilor de plan și creșterea productivității muncii cât și în îmbunătățirea permanentă a ca­lității lucrărilor. Din ancheta întreprinsă de noi zi­lele trecute la întreprinderea nr. 1 a T.C.E.H. și întreprinderea nr. 1 a T.R.C.L., s-a desprins concluzia că constructorii au rămas în urmă cu terminarea la timp a unor obiective școlare. De pildă, lucrările școlii de 16 clase din Mangalia, cele de ex­tindere de la Școala medie nr. 2 din Constanța, reparațiile capitale de la Școala de muzică din Constanța și construcția căminului de studenți de la Institutul pedagogic Constanța, e­­xecutate de întreprinderea nr. 1 a T.C.E.H., precum și construcția ate­­lierelor-laborator și a școlii de me­serii din Tulcea, executate de în­treprinderea nr. 2 a T.R.C.L., n-au fost terminate la datele stabilite în plan. Continuarea lucrărilor la a­­ceste obiective peste termenele de­dare în funcțiune se datorește în cea mai mare măsură deficiențelor ce au existat în munca unor con­duceri de șantiere. Astfel, școala de 16 clase din orașul Mangalia nu a putut fi dată în folosință la terme­nul stabilit deoarece șeful de lot, inginerul Anghel Ion, și maistrul Mandini Ion n-au organizat bine locu­rile de muncă, din care cauză, gra­ficele de execuție n-au putut fi res­pectate, ceea ce a dus la tărăgă­narea executării tencuielilor de la e­­tajul II și a efectuării izolației pe acoperiș. încetinirea ritmului de e­­xecuție la obiectivele rămase în ur­mă aparținînd întreprinderii nr. 1 a T.C.E.H. se datorește și slabei pre­ocupări de care a dat dovadă baza de aprovizionare a T.C.E.H. (direc­tor — I­eonida Dumitru) în trimite­rea pe șantiere a unor materiale. De pildă, vopseaua albă a fost aprovi­zionată cu o lună de zile întîrziere (după multe insistențe ale întreprin­derii), iar cantitățile de plăci din particule aglomerate și parchetul ne­cesare lucrării de la căminul de stu­denți n-au ajuns nici acum pe șan­tiere. Prelungirea duratei de execu­ție a unor obiective școlare la șan­tierul nr. 2 centru (întreprinderea nr. 1 a T.C.E.H.) se datorește și slabu­lui simț de răspundere de care a dat dovadă echipa de zugravi con­dusă de Olah Dumitru, care, întîr­­ziind cu executarea zugrăvelilor, nu a dat posibilitatea parchetarilor să-și înceapă lucrările la data prevăzută în plan. Intîrzierea lucrărilor la extinderea Școlii medii nr. 2 din Constanța se datoresc în parte faptului că maistrul Lazăr Ilie și inginerul Dulgheru­ Gheorghe (care aveau și sarcina să urmărească executarea la timp a tu­turor obiectivelor școlare) au tără­gănat nejustificat turnarea planșee­­lor și executarea lucrărilor de ten­cuieli. Slaba urmărire a executării lucrărilor pe parcurs a făcut ca la acest obiectiv să se ivească necesi­tatea unor remedieri (la montarea ar­măturilor și a șapelor de mortar în­tre pardoseli), ceea ce a dus la pre­lungirea duratei de execuție la acest obiectiv. Intîrzierea predării lucrărilor de la Școala de muzică din Constanța, a construcției atelierelor-laborator și a Școlii de meserii din Tulcea se datorește unor neglijențe ale pro­iectanților. De pildă, la Școala de muzică din Constanța, proiectul a (Continuare în pag. a II-a) NE SCRIU CORESPONDENȚII VOLUNTARI Numeroși corespondenți voluntari de pe întinsul întregii regiuni ne re­latează în scrisorile trimise la re­dacție despre lucrările actuale. Ast­fel, tov. STAN SOCOTEALĂ ne­ în­științează că colectiviștii din­ Lipni­­ța au pregătit pînă acum 8 semănă­tori, 8 tăvăluge de lemn și 8 grape de mărăcini, în vederea însămînță­­rii, griului de toamnă. De aseme­nea, ei au selectat întreaga cantitate de grîu necesară însămînțărilor din toamnă. De la Straja, tov. MOROIU FLO­­REA ne scrie că s-a selectat și pre­gătit întreaga cantitate de 200 tone de grîu necesară la însămînțările din toamnă. Corespondentul voluntar A­­LEXANDRU N. SAVA ne scrie că la G.A.C. Horia, s-a recoltat cantitatea de 4.600 kg de fasole de pe cele 36 ha însămînțate în cultură dublă cu porumbul. Tov. LUCIU I. LUCA ne anunță că gospodăria colectivă din Izvoru Mare a vîndut pînă acum peste 200 kg de cartofi, 400 kg de ardei, 1.000 kg de roșii, vinete, fructe și verde­țuri, care au adus importante veni­turi în fondul gospodăriei. Corespon­­dentul voluntar ZĂCHIȚEANU GHEORGHE ne relatează o serie de realizări frumoase obținute la G.A.C. Murighiol. De pildă, colectiviștii au transportat peste 500 tone de gunoi de grajd, au arat peste 450 ha din planul de 573 ha, au însilozat cca. 1 300 tone de porumb din planul de 1 900 tone. De asemenea, au mai se­lectat 15 tone de grîu și au recol­tat fasolea de pe cele 130 ha. La Valea Nucarilor, ne scrie tov. BĂNESCU TATIANA, s-a dat avan­sul de 4 la sută la grîu și cite 5 lei la ziua-muncă. Tov. GROSU GHEORGHE ne scrie de la Ceamur- T­­lia de Sus, că prin instalarea celor 1.400 ml de țeava de apă, munca în sectorul zootehnic s-a îmbunătățit mult. La instalat, s-au evidențiat tov. Celea Moca, Pascu Mișu, Mișu Mi­­sacă și alții. Corespondentul volun­tar MANOLE DUMITRU ne anunță că gospodăriile colective din Tari­­verde, Cogealac și Dealu au achitat în întregime contractul de lapte pla­nificat pe acest an. De la Isaccea, corespondentul nos­tru ISMAIL ȘACAI ne transmite că tinerii din această comună au între­prins zilele trecute o acțiune de muncă patriotică pentru curățirea de mărăcini a 7 ha de izlaz. Printre cei mai harnici utemiști, s-au numă­rat Bălăuță Ștefan, Chirilă Nastasia, Lupu Niculina, C. Anton, Obuja Ste­la și mulți alții. Corespondentul voluntar BURCEA ION ne scrie că la G.A.S. Medgidia, secția a VI-a, s-au recoltat pînă a­­cum peste 18 tone de struguri de masă. Fruntași în această acțiune s-au situat tov. Zaharia Ioana, A­­postol Tănase, Davidescu Gh., Te­­leșpan Ștefan și mulți alții. Harnicii pescari din Pardina, ne scrie tov. PETRE AUGUSTIN, și-au îndeplinit planul de producție încă de la 20 august. Acum, ei lucrează la realizarea planului pe luna vii­toare. Cei mai destoinici pescari s-au dovedit tov. Cuhutencu Mihail, Cu­­hutencu Marin, Naumencu E., Is­­mailciuc Ivan, Timofan Andrei, Io­­san Alexe și mulți alții. Corespondentul nostru OSMAN FARUC ne relatează unele succese obținute la G.A.S. Murfatlar. Printre altele, ne anunță că gospodăria a realizat anul acesta o producție me­die de 3.531 kg de grîu. De aseme­nea, planul producției de lapte-vacă a fost depășit cu 240 ha. De pe cele 514 ha de vie, se scontează o pro­ducție de peste 5.000 kg la ha, iar la cea irigată, peste 6.700 kg la ha. Tov. MARIN MANOLACHE ne scrie că, la G.A.C. Corbu de Sus, în raport cu creșterea efectivelor de animale, colectiviștii au sporit și cantitățile de furaje la 5.754 tone de porumb, 400 tone de fîn și alte­le. Totodată, ei au mărit considera­bil suprafața de cazare a animalelor, prin construirea a încă două graj­duri, a unei îngrășătorii pentru porci și a unui adăpost pentru păsări. ------------------ - Condiții asemănătoare - rezultate diferite Raportul prezentat de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej la sesiunea extraordinară a Marii Adunări Na­ționale a scos din nou în evidență importanța ce o are în consolidarea economico-organizatorică a gospodă­riilor colective extinderea experien­ței înaintate a fruntașilor în pro­ducție. In coloanele ziarului nostru au apărut materiale care au ge­neralizat experiența pozitivă a frun­tașilor în producție scoțîndu-se în evidență largile posibilități și rezer­­ve ce pot fi valorificate în gospo­dăriile colective. Comparația între două unități ve­cine, cu condiții asemănătoare și cu rezultate diferite, a fost de un real folos multor unități agricole. Ne vom opri de data aceasta la două gos­podării colective vecine (Valu Tra­­ian și Valea Seacă) din raionul Med­gidia, care, cu toate condițiile ase­mănătoare au înregistrat în acest an și grîu producții diferite. Sotele cul­tivate cu grîu de la ambele gospodării sunt învecinate, deci nu poate fi vorba de fertilitatea diferită a tere­nului, așa cum încearcă unii să jus­tifice. Cu toate aceste condiții asemănă­toare, gospodăria colectivă din Va­lu Traian (președinte — Răceală To­ma) a obținut o producție de grîu de 2.272 kg la hectar, în timp ce gospodăria colectivă din Valea Sea­că (președinte — Ionuț Mera) a rea­lizat numai 1.680 kg la hectar. A­­ceasta înseamnă că la 740 hectare cultivate cu grîu de către gospo­dăria colectivă din Valea Seacă, co­lectiviștii au obținut mai puțin cu 433.340 kg. Or, dacă s-ar fi obținut acest grîu și ar fi fost valorificat la stat, s-ar fi încasat o sumă impor­tantă care, raportată la numărul de zile-muncă planificate, ar fi adus în plus aproape 4 lei la ziua-muncă. Colectiviștii din Valu Traian, prin obținerea unei producții de grîu mai mari cu 672 kg la hectar față de sarcinile de plan, au realizat în plus 383.040 kg. Acest lucru le-a permis să mai livreze statului, în afară de contractul de 290 tone, încă 113 to­ne. Veniturile realizate în plus de către colectiviștii de aici prin obți­nerea unei producții mari de grîu au adăugat la banii planificați pen­tru fiecare zi-muncă încă 5 lei. Diferența înregistrată la producția de grîu între cele două gospodării vecine nu se datorește fertilității na­turale diferite a solului, ci modului cum s-au preocupat conducerile gos­podăriilor pentru luarea tuturor mă­surilor de pregătire și fertilizare a so­lului și asigurare­a unei semințe de calitate. Brigadierii Pădureanu Petre și Pevaz Borali de la Valu Traian au fost foarte pretențioși la execu­tarea arăturilor actinei de vară."Nu-i vorbă, că nici tractoriștii din briga­da condusă de Constantin Nicolae nr­ s-au lăsat împinși de la spate pentru a face lucrări de calitate bu­nă. Sămînța folosită aici a fost bi­ne condiționată și tratată din vre­me, iar epoca optimă de semănat a fost respectată întru totul. Terenul a fost bine pregătit, iar după însă­­mînțare, întreaga suprafață cu grîu­­ a fost tăvălugită. La Valea Seacă, brigadierii Tudo­san Florea, Omer S. și­­ Stoian Ion au acordat o mai mică atenție fer­tilizării­­ solului, precum și pregătirii unui bun pat germinativ. Tractoriștii din brigada condusă de Sten­că Mu­­șat au fugit după hanuri, uitînd ca­litatea. De asemenea, densitatea de plante la mp a fost necorespunzătoa­re Toate acestea, precum și alte măsuri cărora nu li s-a acordat a­­tenția cuvenită au dus la obținerea producției arătate. Este bine ca între brigadierii și mecanizatorii celor două gospodării să se organizeze schimburi de ex­periență, în vederea generalizării,ex­perienței bune a fruntașilor în pro­ducție. Rezultatele bune înregistrate de colectiviștii din Valu Traian nu trebuie ținute ca un „secret“, ci ve­cinii lor de la Valea Seacă să le învețe și să le aplice în munca lor de zi cu zi. Numai în acest fel, în anul viitor, ambele gospodării se vor bucura de producții mari. ȘT. MIHAI vă prezentăm sectorul zootehnic al G.A.S. Cocargea, raionul Adam­clisi. Pregătiri pentru deschiderea noului an școlar Comitetul executiv al Sfatului popular al comunei Beidaud a în­drumat din timp conduce­rea Școlii de 8 ani să ia măsurile necesare a­­sigurării desfășurării în bune condi­­țiuni a noului an de învățămînt. Ast­fel, s-au procurat din timp lemnele pentru foc, au fost văruite și cu­rățate sălile de clasă și a fost repa­rată instalația electrică. In afară de aceste măsuri de ordin gospodăresc, conducerea școlii a procurat din timp manualele școlare pentru clasele I—VII. In acțiunea de amenajare a localului școlii, s-au evidențiat în­deosebi Didic Maria, Ioana Popa, Jianu Mitrica și alții. ACHIM RISTACHE, coresp. ★ Pentru buna desfășurare a învăță­ mîntului elementar de 8 ani, comi­tetul executiv al Sfatului popular al comunei Darabani, cu contribuția cetățenilor din comună, a dat în fo­losință zilele aceste un nou local de­ școală în satul Vîlcele, iar în prezent, sînt în curs de construcție în satul Darabani două săli de cla­să. ASMARANDEI IOAN, coresp. tyi­tit folosirea la tzduitLL&it de. mied . Mergând pe linia traducerii în via­ță a sarcinilor cu privire la introdu­cerea tehnicii noi și a metodelor a­­vansate de lucru, colectivul de mun­că de la L.N.M.C., sub îndrumarea comitetului de partid, a obținut suc­cese însemnate. De pildă, în secțiile navală, me­canică și electrică, au fost puse în funcțiune anul acesta numeroase utilaje, ca : strunguri, mașini de rec­tificat,­ mașini de rabotat, un strung „Karusel“ pentru prelucrat piese cu un gabarit de 2.200 mm, aparate de sudură automată și semiautomată și alte mașini-unelte. Noile utilaje puse în funcțiune au creat în cadrul șan­tierului posibilitatea obținerii unei producții sporite, de o calitate supe­rioară, reducîndu-se, totodată, tim­pul de staționare al navelor ando­­cate pentru efectuarea reparațiilor necesare. Numai prin aplicarea su­durii automate și semiautomate, s-au executat pe primul semestru din a­­cest an, peste 11.400 ml de sudură, iar în luna iulie, 4.033 ml, realizîn­du-se prin aplicarea acestui proce­deu economic la manoperă în va­loare de 21.400 lei. In prezent, este în execuție un dispozitiv rotativ, pre­văzut cu reductor de turație, care va permite folosirea aparatelor de sudură automată și la sudura pe cir­cumferință a virelelor. In felul a­­cesta harnicii sudori Gheldagi Hu­­zeir, Vișan Marin, Barbu Ion, Tă­nase Constantin și alții vor avea posibilitatea să extindă și la alte lu­crări sudura automată care va per­mite îndeplinirea planului anual la sudură automată înainte de termen. Dar, extinderea tehnicii noi și a metodelor avansate de muncă la S.N.M.C. nu s-a realizat numai prin folosirea fondurilor de investiții, încă din anul trecut, în urma indi­cațiilor date de comitetul de par­tid, conducerea întreprinderii a for­mat comisii pe întreprindere, din care au făcut parte inginerii, tehni­cienii și muncitori fruntași de la serviciul tehnologic și din secțiile de producție. Aceste comisii au stu­diat procesele tehnologice mai gre­le, care necesitau eforturi sporite și multă forță de muncă și au venit cu propuneri pentru executarea di­feritelor dispozitive și aparate din fonduri de mică mecanizare. De pil­dă, de la curățirea manuală a cor­pului navelor andocate, s-a trecut la efectuarea curățirii mecanico­­pneumatice. In prezent, curățirea me­canizată a navelor este realizată în proporție de peste 95 la sută. Dacă în anii precedenți, navele erau an­docate timp de 2 săptămîni pentru această operație, în prezent, curăți­rea unei nave nu durează mai mult de 2 zile. Tot din fonduri de mică mecanizare, s-au executat 12 poli­­zoare de tușat, care fac să crească productivitatea muncii cu 50 la sută, față de vechea metodă cînd se fo­losea șabărul. De asemenea, s-au mai executat și macarale monorar de ridicat la dulgherie și maranga­­zerie, valțuri pentru executat repere din cauciuc (garnituri, șaibe, amor­tizori etc.). In prezent, este în curs de expe­rimentare , craițuirea vifelelor și a tablelor groase cu procedeul aer-arc, care elimină complet zgomotul ce se făcea prin craițuirea cu cioca­nul pneumatic. De asemenea, se­ a­­flă în execuție un dispozitiv de tăiat și șanfrenat automat tablele pentru bordajele navelor Tot ca urmare a indicațiilor date de comitetul de partid, un colectiv de ingineri studiază modernizarea mașinilor-unelte existente în între­prindere. Astfel, se va procura un dispozitiv de așchiere prin copiere ce va fi adaptat la un strung, iar dispozitivul pentru rectificarea gău­rilor, adaptat pe strung a fost rea­lizat și dă rezultate foarte bune. In general, trebuie subliniat că de la începutul anului și pînă în prezent s-au folosit peste 600.000 lei din fonduri de mică mecanizare, adică de 25 de ori mai multe decât în în­tregul an 1961. In una din recentele plenare ale comitetului de partid de la S.N.M.C., s-a analizat felul cum s-a ocupat conducerea întreprinderii de intro­ducerea tehnicii noi în producție și de îndeplinirea planului de măsuri tehnico-organizatorice pe primul se­mestru. Cu acest prilej, au fost a­­preciate eforturile muncitorilor, in­ginerilor și tehnicienilor pentru fru­moasele rezultate obținute în direc­ția introducerii tehnicii noi în pro­ducție și a metodelor avansate de muncă. De asemenea, a fost apre­ciată activitatea depusă de inova­tori. Astfel, au fost aplicate în pro­ducție 38 de propuneri de inovații, care aduc economii antecalculate în valoare de peste 380.000 lei. Printre inovatorii fruntași, se află comuniș­tii : Zărnescu Petre, Burtă Ion, Be­­nea Cristea, Duca Vasile, Udăreanu Ion și mulți alții. Așa după cum s-a arătat și în ple­nara comitetului de partid de la F.N.M.C., pe lîngă succesele obținute aici în direcția introducerii tehnicii noi, mai sunt și unele deficiențe. De pildă, nu toate obiectivele prevăzute în planul de mică mecanizare au fost executate în termenele planificate, iar la cabinetul tehnic, numărul de 38 de inovații aplicate față de 97 înregistrate este foarte mic. Reali­zările puteau fi și mai bune. In urma succeselor obținute și a experienței dobîndite la S.N.M.C., în direcția extinderii tehnicii noi și a metodelor avansate, la care se a­­daugă, în primul rînd, eforturile spo­rite ale întregului colectiv, sunt create premisele de a se depăși angajamen­tele luate la începutul anului de mun­citorii, inginerii și tehnicienii de aici, în lumina Directivelor C.C. al P.M.R. cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste. STOIAN POPA Comunistul Tunschi Badea, de la S.N.M.C., lucrează cu aparatul de sudură automată și își depășește cu re­ Sularitate planul cu circa 20 la sută, re­alizînd în același timp lucrări de calitate, | Pentru­ serviciu ireproșabil Colectivul de muncă al restauran­tului cu autoservire „Pescăruș“ din Constanța a primit recent drapelul de unitate fruntașă. Sortimente bo­gate și variate, preparate culinare de calitate superioară, serviciul ire­proșabil al personalului, depășire lu­nă de lună a sarcinilor­ de plan — iată principalele criterii îndeplinite cu prisosință de această unitate fruntașă. S-au mai evidențiat, colectivele de la restaurantele „Flora“ și „Au­rora“, care în cadrul întrecerii so­cialiste au ocupat locurile doi și respectiv trei. CINAȚI PETRE, coresp. „Bucurii de viață nouă“ De curând, a avut loc în sala Ca­sei de cultură din Cernavoda, spec­tacolul artistic ,.Bucurii de viață no­uă", prezentat de elevii Școlii popu­lare de artă din Constanța. Specta­colul a constituit o trecere în re­vistă a învățămintelor și rezultate­lor obținute la cursuri de către ele­vi, sub îndrumarea cadrelor didac­tice. Clasele de coregrafie anul I și II au prezentat în mod perfect dan­surile învățate. Elevii din anul I de la secția regie brigăzi au prezentat un program model de brigadă artis­tica de agitație, iar cei de la secția regie anul I au prezentat piesa în­­r-un act „Sertarul". De un succes remarcabil s-a bucurat spectacolul cu piesa „Victoria", realizat de ele­vii anului II regie, NEAGU GH., coresp. Pe dealurile viitoarelor podgorii Șoseaua recent refă­cută, ce șerpuiește de la Cochirleni la Ră­­sova, străbate imense dealuri și văi care pînă nu de mult erau sterpe. Ca cîtva timp, omul, la îndemnul partidului, început să dea un aș­a­pect nou acestor dea­luri, uitate de vremuri. Ce poate fi mai fru­mos ca atunci cînd vezi, că pămîntul sterp altă­dată, unde nici oaia nu găsea un­­ fir de iarbă, azi a înflorit și răsplă­tește pe om după cum se cuvine ? Dar, aceas­tă luptă nu s-a terminat, ea continuă și va dura pînă cînd, pe dealurile de pe malul drept al Dunării, nu va mai e­­xista palmă de pămînt nefolosită. In această luptă, s-au unit muncitorii de la G.A.S. Cochirleni. cu co­lectiviștii din Cochir­leni, Rasova, Vlahi, A­­limanu și alte unități limitrofe Dunării, și-au dat mîna toate comune­le, să formeze hora con­tinuă a curbelor de ni­vel. Numai gospodăria de stat din Cochirleni și-a planificat ca anul acesta, să mai execute lucrări de terasare pe încă 120 ha, lucrare ca­re a și început. După ce a terminat de terasat, la Rasova, suprafața de 35 ha, bri­gada specializată de tractoare, condusă de tehnicianul Enculeț Gheorghe, a venit la Cochirleni, unde , și-a început din plin activi­tatea. Cînd am poposit la cîmp, tehnicianul e­­xecuta măsurători trasa semnele viitoare­și lor terase. Pe celălalt deal, 5 buldozere se mișcau ca niște gîn­­daci enormi, înaintînd fiecare pe cite o curbă de nivel,­ lăsînd în ur­mă 5 brazde adinei, ca­re constituiau temelia viitoarelor terase. In fa­ța noastră, se desfășu­ra priveliștea unor dea­luri care de abia în­cepuseră să fie scormo­nite. Dar, peste ani, vor fi împodobite cu renu­mitele soiuri : „Pinot“, „Muscat“ sau „Ries­ling“. C. CORA Construcții zootehnice la timp și ieftine In raport cu creșterea continuă a efectivelor de animale consiliul de conducere al gospodăriei colective din Rasova a căutat să-și sporească numărul obiectivelor zootehnice. Ast­fel, ținînd cont de condițiile bune pe care le are gospodăria în ce pri­vește creșterea oilor, colectiviștii și-au planificat să mai construiască anul acesta încă două saivane de oi și să le amenajeze pe celelalte 7. Unul din aceste saivane a fost deja terminat și se lucrează la al doilea. In afară de acestea, con­structorii au dat în folosință anul a­­cesta un grajd, o hală de păsări, iar peste plan, au renovat un co­teț pentru 500 de păsări și o mater­nitate pentru 25 de scroafe. Toate aceste construcții se execu­tă aici numai cu materiale din re­surse locale. Chirpicii îi fac colec­tiviștii, lemnul este obținut din de­frișări, iar piatra și stuful de pe dealurile și respectiv bălțile Raso­­vei. Neobosiți au lucrat constructo­rii Burnaz Constantin și Ionescu Ni­colae,­din echipa lui Mitu D. Hrista­­che, care au constituit întotdeauna un exemplu în muncă pentru­ cei­lalți. Pînă la 15 septembrie, con­structorii s-au angajat să termine toate construcțiile planificate și să execute apoi alte lucrări necesare în gospodărie. Lucrînd cu aceeași intensitate, ei vor reuși să-și respecte angajamen­tul de dare in folosință a obiecti­velor zootehnice înainte de ter­men. Totodată, vor fi asigurate a­­nul acesta, condiții bune de cazare pentru numărul de animale t­ot mai mare, respectîndu-se astfel și Ho­­tărîrea Conferinței regionale de par­tid, cu privire la asigurarea spațiu­lui suficient de cazare pentru ani­malele gospodăriilor. Șeic Zechi, șofer pe autobascu­lanta 51.478 aparținînd Bazei de utilaj a T.C.E.H. se numără prin­tre fruntașii­ întreprinderii. Modes­tia, spiritul colectiv și de Intr­a­jutorare, munca activă în cadrul grupei sindicale și rezultatele bu­ne obținute in producție i-au a­­tras simpatia și dragostea tovară­șilor săi de muncă. — Dacă-ți îngrijești bine și ia timp mașina, dacă respecți viteza regulamentară și ocolești cu aten­ție gropile de pe șantiere, faci treabă bună — explica el o dată tovarășilor săi de muncă. In același timp acest vrednic șo­fer realizează frumoase succese în activitatea productivă. De pildă, in luna iulie, a parcurs cu mașina (pe distanțe mici) 3.717 km, trans­­portînd­ 1.064 tone de materiale de construcții. Paralel cu aceste re­zultate, a obținut economii de 163 t de benzină. Pentru el, pro­gramul de lucru începe cu 15 mi­nute dinainte, în care timp, contro­lează fiecare sistem al mașinii, controlează nivelul uleiului și al benzinei, grefează părțile mai u­­zuale, încearcă sistemul de funcți­onare al frînelor, starea și siga­ -0000007 Șoferul Șeic Zechi mersul în gol al mașinii, iar la în­cărcătură, este atent ca mașina să fie folosită la întreaga ei capaci­tate. Respectind riguros dispoziții­le date de șantiere, căutînd întot­deauna traseul cel mai scurt intre două distanțe, reușește ca zilnic să-și depășească sarcinile de plan. Ziua de muncă pentru Șeic Vechi se termină numai după ce mașina cu care a lucrat apare în aceeași strălucire ca și la inceputul lu­crului. Șeic Zechi ia parte activă la consfătuirile de producție ale gru­pei sindicale din care face parte. De pildă, într-una din ședințe, a propus ca conducerea bazei de u­­tilaj să ia legătură cu șantierele de construcții pentru a crea con­diții mai bune de acces mașinilor în incinta șantierului, deoarece drumurile proaste ridică consumul de carburanți și uzează atît moto­rul cit și cauciucurile mașinilor. Muncitor harnic, modest, preo­cupat permanent de obținerea u­­nor rezultate din zi în zi mai bu­ne. imbogățindu-și permanent ni­velul de cultură generală și pro­fesională, Șeic Zechi e mîndria colectivului in care muncește. ■­ ranta prezoanelor de la roți, du­pă care înainte de a se urca la volan mai șterge o dată praful de pe capotă și cabină. In timpul zilei de muncă, evită

Next