Dobrogea Nouă, octombrie 1962 (Anul 15, nr. 4404-4429)

1962-10-02 / nr. 4404

f f ■f" A Pron al Comitetului regional P. U. R. Dobrogea $i al Sfatului popular regional lan’ XV nr. 4404­­ Mărfi 2 octombrie 7962 4 pagini 20 bani SĂ URGENTĂM EXECUTAREA LUCRĂRILOR ACTUALE Se poate lucra mai mult și mai bine In aceste zile, în gospodăriile de stat și colective din regiunea noas­tră, se execută multiple lucrări. Cele mai importante însă, sînt recoltarea culturilor tîrzii și însămînțarea ce­realelor de toamnă. Pe această linie, față de posibilitățile existente în multe unități agricole, lucrările se desfășoară într-un ritm neco­respunzător. Spunem acest lucru, deoarece, deși recoltarea porum­bului a început de mai bine de două săptămîni, pe regiune, nu s-au realizat pînă în dimineața zilei de 1 octombrie decît 71.300 hectare — 43 la sută din plan. Aceasta în­seamnă prelungirea cu mai bine de două săptămîni a terminării recol­tatului întregii suprafețe de porumb. Avînd în vedere că se anunță timp ploios, care duce la stricarea porum­bului și la împiedicarea executării arăturilor de toamnă, este necesar să se ia toate măsurile pentru ur­gentarea acestor lucrări. Trebuie a­­vut în vedere și faptul că, pe regi­une, sunt planificate să se însămân­țeze cu grîu zeci de mii de hectare după porumbul-boabe. Intîrzierea re­coltării porumbului în special de pe solele pe care urmează a se însă­­mînța grîu duce la intîrzierea însă­­mînțatului și deci la micșorarea pro­ducției viitoare. In afară de gospo­dăriile colective din raioanele Adam­clisi și Medgidia și gospodăriile de stat din Trustul de sud, care sînt mai avansate cu recoltatul porumbu­lui, restul raioanelor sunt mult rămase în urmă. Așa, de pildă, la Tulcea, s-au recoltat abia 3.860 hectare din 16.500, iar la Istria, 7.200 hectare din 22.500 hectare. Mai sunt raioane, ca Tulcea și Macin, precum și gospo­dăriile de stat din ambele trusturi care au de treierat încă floarea-soa­relui, lucru care duce la pierderi însemnate de recoltă. In privința campaniei de însămîn­­țări, trebuie să arătăm că, pe regiune, s-au executat arături pentru însă­­mînțare pe abia 78 la sută, iar patul germinativ s-a pregătit pe numai 58 la sută din plan. Pe regiune, pînă în dimineața zilei de 1 octombrie, se însămînțaseră cu cereale de toamnă (grîu, orz, masă verde) aproape 48.600 hectare, din care 22.400 hectare cu grîu, 10.000 hectare cu orz și a­­proape 16.000 hectare cu masă­ verde. Comitetul regional de partid și Consiliul agricol regional au indicat din vreme tuturor organizațiilor de partid și de stat, conducerilor unită­ților agricole, să urgenteze însămîn­țarea orzului, pentru a se putea în­cadra și cultura grîului în perioada optimă de însămînțare. Or, după rit­mul în care se desfășoară însămîn­­țatul, se vede că acest lucru n-a fos privit de toți cu tot simțul răspun­derii. In raionul Adamclisi, s-au în­­sămînțat cu orz abia 400 hectare — 12 la sută, în raza orașului Constanța — 15 la sută, în raionul Medgidia — 26 la sută, iar în gospodăriile de stat din Trustul de sud — 2­5 la sută. Pe regiune, orzul a fost însămînțat pe numai 37 la sută din plan, iar masa­ verde, pe 50 la sută. Rezulta­tele bune obținute de unele unități, atît la recoltatul culturilor de toam­nă cit și la însămînțări, arată că se poate lucra mai bine și mai mult. Trebuie însă o mai bună organizare a muncii, mai mult sprijin din partea organelor de partid și de stat, mai mult control și îndrumare pe teren din partea conducerilor unităților a­­gricole. Urgentarea eliberării solelor cu porumb pe care se va însămînța grîu, precum și intensificarea ritmului de însămînțare a cerealelor, în special a orzului, trebuie să stea în aceste zile în atenția organizațiilor de par­tid și a conducerilor unităților agri­cole. ȘT. MIHAI Prin cîteva gospodării colective însămînțarea griului, porumbului și a celorlalte recoltarea culturi tîrzii sînt problemele principale spre care și-au îndreptat eforturile colec­tiviștii din regiunea noastră. Vizitînd gospodăria agricolă colec­tivă din Grădina, raionul Medgidia, i-­mu­ plăcut impresionat de hărni­cia cu care membrii acestei gospo­dării, în frunte cu comuniștii, se preocupă de îndeplinirea sarcinilor cu în acest sezon. Ca urmare a măsu­rilor luate de organizația de partid și de către consiliul de conducere al gospodăriei, multe din lucrările agricole actuale au fost terminate. Bunăoară, floarea-soarelui, de pe cele 100 de ha, a fost recoltată și­­ treierată în întregime. Secara fura­jeră a fost, de asemenea, semănată pe întreaga suprafață. In aceste zi­le, harnicii colectiviști, ajutați de brigada de tractoare condusă de Deșmerean Vasile, zoresc semănatul griului de cele 700 ha planificate. De dimineața și pînă seara tîrziu, echi­pe de colectiviști muncesc la recol­tatul porumbului, la eliberarea tere­nului și pregătirea acestuia pentru semănat. Pînă acum, au fost arate și pregătite pentru semănat peste 500 ha. Colectiviștii din brigada vi­ticolă au pregătit și ei toate cele necesare bunei desfășurări a recol­tării strugurilor de pe cele 33 ha de vie indigenă. Constructorii gospodăriei, îndru­mați de Teoca Ion, lucrează pe în­trecute la terminarea unui grajd pentru 1­00 de vaci. Ingrășătoria și saivanul de oi, planificate să fie construite anul acesta, sunt gata să adăpostească animalele. Este să remarcăm faptul că toate dețin con­strucțiile zootehnice înălțate de co­lectiviștii din Grădina sunt făcute din piatră și cărămidă realizată de ei în gospodărie. La gospodăriile agricole colective din Nicolae Bălcescu, Dorobanții, Cheia și altele, lucrările agricole actuale se desfășoară mai anevoios. Faptul că n-au fost­ mobilizate toate forțele, iar munca n-a fost bine or­­­ganizată a făcut ca, la G.A.C. Ni­­colae Bălcescu, recoltatul florii-soa­­relui, de pe cele 130 ha și al celor 637 ha de porumb-boabe, să rămînă mult în urmă. Pînă acum, floarea­­soarelui încă n-a fost în întregime recoltată, iar porumbul doar pe cir­ca 100 ha a fost recoltat. Culesul viei și eliberarea terenului, de ase­menea, se desfășoară foarte încet. Insămînțatul griului și al celorlalte culturi abia a început, și nu se poa­te spune că se lucrează cu toate se­­mănătorile. Cam la fel stau lucrurile la G.Ă.C.­­urile din DorotraT­țir­ și Cheia. Și in aceste gospodării, încă nu sînt fo­losite toate forțele de care dispun pentru recoltatul porumbului și pre­gătirea terenului destinat semănătu­rilor de toamnă. In aceste gospo­dării, au fost împrăștiate foarte pu­ține cantități de bălegar pe teren.­(Continuare în pag. a aII-a). Imediat după eliberarea tere­nului de porumb, harnicii meca­nizatori de la S.M.T. Chirnogeni execută alături pe terenurile G.A.C. din Comana. Există încă surse de economii De la începutul anului și pînă a­­cum, colectivul de muncă de la I.R.E.D. a obținut unele succese de seamă. Bunăoară, planul producției globale și marfă pe cele trei trimes­tre a fost îndeplinit cu 10 zile îna­inte de termen. In urma îndrumărilor primite în permanență din partea organizațiilor de partid de la fiecare sector de muncă și ca urmare a aplicării în viață a planului de măsuri tehnice­­organizatorice, muncitorii, tehnicienii și inginerii de aici au reușit să va­lorifice importante rezerve interne, ceea ce a dus la obținerea unor e­­conomii suplimentare la prețul de cosi­re, primele 8 luni în valoare de 252.000 lei și a unui beneficiu peste plan de S.056.000 lei. De pildă, pierderile de energie electrică în re­țele proprii au fost reduse cu 0,4 la sută față de indicele planificat, realizîndu-se astfel economii supli­mentare la prețul de cost, numai la acest capitol, în valoare de circa 124.000 lei. Dintre măsurile luate în această direcție, amintim închiderea buclei între stațiile de la I.M.U.M. și Fabrica de ciment din Medgidia, care a dus la micșorarea pierderilor de curent în rețeaua de 35 kW, mă­rind în același timp și siguranța de alimentare a stației de la I.M.U.M. De asemenea, pe baza propunerilor făcute de muncitorii de la întreține­rea rețelelor, au fost înlocuiți con­ductorii cu secțiune necorespunză­toare în rețelele de joasă tensiune. Totodată, în stațiile de transformare, numărul de transformatori care lu­crează în paralel este în funcție de sarcină, pe baza unui grad­c întoc­mit de așa natură, încît pierderile de curent electric în transformatori să fie minime. Și în ce privește reducerea con­sumului de energie electrică în sco­puri tehnologice, au fost obținute e­­conomii la prețul de cost. Astfel, la propunerile făcute de muncitori, s-au înlocuit electromotoarele cu o pu­tere mai mare decît puterea cerută de mecanismele antrenate (pompe). La indicația organizațiilor de partid de la Termocentrala electrică Ovi­­diu și Uzina „Filimon Sîrbu“, comi­tetele de sindicat au stabilit ca obiec­tiv al întrecerii socialiste organizate pe ture, și urmărirea atentă a con­sumului propriu tehnologic de ener­gie electrică. Rezultatele n-au întîr­­ziat să-și facă apariția: consumul propriu de energie electrică utilizat în scopuri tehnologice a fost redus, pe 8 luni, cu 1 la sută, față de in­dicele planificat. Aceasta înseamnă aproximativ 122.000 lei economii su­plimentare la prețul de cost. Colectivul de la I.R.E.D. se poate mînd­ri cu numeroși fruntași în între­cerea socialistă, care realizează eco­nomii la prețul de cost și-și depă­șesc cu regularitate planul de pro­ducție. Dintre aceștia, remarcăm pe : Ghinea Petre, Ghiță Florian, Bundă (Continuare în pag. a II-a) MUNCITORI FRUNTAȘI David Constantin (clișeul de sus), candidat de partid, și Petreanu Aurel (clișeul de jos), utemist, sunt doi dintre fruntașii montatori de f­ână automată de la Atelierele de zonă C.F.R. Palas. Ei își depășesc normele de producție, lunar, in­ medie cu 18-20 la sută. în curînd, la Constanța: Teatrul de stat de miniaturi din Leningrad Teatrul de stat de miniaturi din Leningrad, de sub conducerea ar­tistului poporului R.S.F.S.R. Ar­kad­ Raikin, este unul din cele mai populare și mai iubite teatre ale Uniunii Sovietice. Inv­entat in 1939, acest teatru și-a ciștigat curînd popularitatea și aprecierea spectatorilor. El a dat numeroase manifestări în Ex­tremul Orient, in Siberia, Ural, in marile centre de construcții, la șantierele de pe pămînturi nedes­­țelenite, in regiuni din preajma polului, în Asia centrală, Caucaz și in multe orașe din centrul R.S.F.S.R., iar, începînd din 1958, (Continuare în pag. a II-a) Economii de combustibil și materiale Mecanicii parcului de vase naviga­bile de la I.I.C.P. Tulcea au econo­misit, în primele 8 luni ale anului, o cantitate de 101,5 tone de moto­rină și 2,5 tone de ulei. Aceasta s-a realizat printr-o mai bună întreți­nere a navelor, prin efectuarea la timp a tuturor îngrijirilor necesare. In aceeași perioadă, muncitorii de la secția de ambalaje metalice au rea­lizat importante economii la prețul de cost, printr-o mai judicioasă fo­losire a tablei. ȚUȚUIANU MARIOARA, coresp. Cu planul îndeplinit Muncitorii Fabricii de pline­­ din Cernavoda, lucrînd cu avînt sporit pentru îndeplinirea angajamentelor luate în întrecerea socialistă, au reușit să-și îndeplinească planul de producție pe 9 luni înainte de ter­­men, în procent de 107 la sută. Pro­dusele livrate de fabrică au fost, în această perioadă, de o calitate mai bună. S-au evidențiat, brigăzile con­duse de comuniștii Ciortan­­ Petre, Dialectus Ion, Slave Alexandru, An­­dronache Ion și alții. MITACHE N. și DINU ION, coresp. Noi blocuri la Mangalia... De auzind, în orașul Mangalia, lotul de con­structori de la T.C.E.H condus de Socec Ion, a terminat și dat în folosintă noi blocuri de locuințe, care însu­mează 150 de aparta­mente, și o școală me­die cu 15 clase. Muncind cu însufle­țire, harnicii construc­tori au adus în stare de finisare alte obiec­tive, astfel că, în a­­ceastă lună, încă număr însemnat de un a­­partamente își vor pri­mi locatarii. In total, pînă la sfîrșitul lui, constructorii anu­vor executa 294 de apar­tamente. S-au evidențiat, e­chipele de zidari conduse de Tudor Dumitru și Mu­­șat Marin, care au de­mis eforturi susținute pentru respectarea ter­menelor de dare în fo­losință și au obținut însemnate economii, prin folosirea mai ra­țională a materialelor. ION DE!.!MAN, coresp. ...și la Medgidia Un nou bloc cu 3 etaje și-a în­ceput urcușul spre înălțimi pe stra­da Al. Puskin din Medgidia. Zidarii din echipa condusă de Firică Gheorghe, de la întreprinderea nr. 3 a T.R.C.L., muncesc cu avînt pen­tru a da in folosință noul bloc la termenul stabilit. ILIE ION, coresp. Tovarășii Gingie Gheorghiu­-Dej și Ion Gheorgie Maurer au sosit in Indonezia DJAKARTA ! Trimisul special Agerpres, Ion Gălățeanu, tran­smite : Tovarășul Gheorghe Gheorghiu- Dej, președintele Consiliului de Stat al R.P. Române, care împreu­nă cu tovarășii Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de miniștri, și Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, face o vizită de prietenie în Indonezia la invitația președintelui și primu­lui ministru al Republicii Indone­zia, dr. Sukarno, a sosit la Djakar­ta luni la ora 13,23, ora locală (7,53 ora Bucureștiului). Aeroportul Kemajoran, străjuit de palmieri legănați de briza p­­eanului, este împodobit sărbăto­­ește. Sunt arborate drapele de stat ale Republicii Indonezia, și Republicii Populare Române, dra­pelul forțelor armate ale Republi­ci Indonezia. Lângă portretele con­­ducătorilor de stat ai Republicii "populare Romíne și indoneziei, ne frontispiciul de un alb imacu­­lat al aerogării, scrie in limba in­­doneziană . ..Bun venit excelenței ,ale domnul Gheorghe Gheorghiu- Tej, președintele Consiliului de­­ stat al R. P. Romíne“. In întimpinarea înalților oaspeți omeni au venit pe aeroport dr. Sukarno, președintele și primul mi­nistru al Republicii Indonezia, dr. Seimena, locțiitor al ministrului prim, generalul Nasution, minis­trul apărării și alți membri ai gu­vernului, înalți demnitari, perso­nalități ale vieții politice, cultura­le și economice, generali și ofi­țeri superiori. Era de fată o delegație din in­a­­nu/ de vest in frunte cu reveren­dul Rumanium. Pe aeroport se aflau, de aseme­nea, șefii misiunilor diplomatice a­­creditați la Djakarta și alți mem­bri ai corpului diplomatic. Erau prezenți Pavel Silard, am­basadorul R. P. Române în Indo­nezia, și membrii ambasadei. Pe aeroport se aflau mii de lo­cuitori ai Djakartei și numeroși ziariști indonezieni, corespondenți ai agențiilor de presă, ziarelor și posturilor de radio și televiziune străine, ziariști romîni. . Avionul „1L-18“ a apărut dea­­supra aeroportului escortat de a­­vioane cu reacție aparținînd for­țelor armate indoneziene și după cîteva minute a aterizat. Din a­­vion au coborit tovarășul Gheor­ghe Gheorghiu-Dej, împreună cu tovarășii Ton Gheorghe Maurer și Corneliu Mănescu, înalții oaspeți au fost întimpinați de președinte­le dr. Sukarno care i-a salutat căl­duros. Tovarășul Gheorghe Gheor­ghiu-Dej și dr. Sukarno s-au îm­brățișat prietenește. Președintele Sukarno s-a îmbrățișat de aseme­nea cu tovarășul Ion Gheorghe Maurer. Președintele Consiliului de Stat al R. P. Române a prezentat dr-ului Sukarno persoanele care îl înso­țesc. Președintele Indoneziei a pre­zentat tovarășului Gheorghe Gheor­ghiu-Dej un grup de înalte per­sonalități ale Republicii Indonezia. Au răsunat acordurile solemne ale imnurilor de stat ale Republicii Populare Române și Republicii In­donezia. In timpul intonării im­nurilor s-au tras 21 de salve de salut. Comandantul gărzii de onoare, compusă din subunități reprezen­­tind toate genurile de forte arma­te ale Republicii Indonezia a pre­zentat apoi raportul. Tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, insoțit de președintele dr. Sukarno, trecut in revistă garda de onoare. a Fan­fara a intonat „Imnul indone­zian pentru eroi“. Președintele dr. Sukarno s-a a­­propiat­ de microfon și a rostit un cuvint de salut in cinstea înalților oaspeți romîni. A­­ răspuns tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej. (Continuare în pag. a IV-a) Cnvintarea președintelui dr. Sukarno Sîntem foarte bucuroși că avem prilejul să vă urăm­ un sosit pe pămîntul Indoneziei. Am fost de două ori în Romînia, și de două ori i-am ivitat pe scumpii noștri prieteni romîni să viziteze­ndonezia. Ei au promis să vină în țara noastră și iată ă astăzi au sosit. Le urez din nou bun venit în Indo­­ezia. Am adresat conducătorilor romîni invitația de a veni noi nu numai pentru că ei sunt prietenii noștri,­ovarășii noștri, ci pentru că sunt convins că vizita lor­­ Indonezia va contribui la întărirea legăturilor de­­ ietenie între țările noastre. Ziua de astăzi are o deosebită însemnătate nu nu­­mai datorită sosirii scumpilor noștri prieteni, ci și da­­orită faptului că astăzi, 1 octombrie, întreaga Indone­­ze, de la Sabang la Meraukie, este eliberată de sub flonialismul olandez. Astăzi a fost coborît drapelul landez care a fluturat pînă acum deasupra Irianului de vest. Iată de ce am afirmat că aceasta este o zi deosebit de însemnată pentru noi. In lupta noastră pentru eliberarea Irianului de vest, ne-am bucurat în permanentă de sprijinul și simpatia poporului și gu­vernului roman. Imi exprim din nou aici, ca și de atî­­tea alte ori, recunoștința noastră pentru acest sprijin. Sper, scumpi prieteni, a spus în încheiere președin­tele dr. Sukarno, că în scurta dv. vizită în Indonezia, vă­i­om dovedi că poporul indonezian nutrește sentimente de adîncă prietenie față de poporul român, că noi, In­donezienii, muncim și luptăm cu dîrzenie pentru cauza libertății, pentru construirea unei societăți prospere și juste, pentru socialism, pentru făurirea unei păci trai­nice în întreaga lume. Vă mulțumesc încă o dată, fiți bine veniți. TRĂIASCĂ PRIETENIA DINTRE ROMÂNIA ȘI IN­DONEZIA. Cuvintarea tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej Permiteți-mi înainte de toate să mulțumesc cordial pentru amabila invitație de a vizita frumoasa dv. țară, șientru fericitul prilej de a cunoaște mai îndeaproape viața și munca harnicului și talentatului popor indo­nezian. In numele Consiliului de Stat și al guvernului Repu­blicii Populare Române, în numele poporului român vă transmit dv. și întregului popor al Republicii Indo­nezia un cald mesaj de stimă și sinceră prietenie. Ziua sosirii noastre la Djakarta coincide cu un eve­niment de mare însemnătate istorică în viața țării dv.. Astăzi, 1 octombrie 1962 ia sfîrșit în mod oficial dom­nia colonială olandeză în Irianul de vest, împărtășit» În toată inima alături de dv. bucuria pentru acel­ mare eveniment și ne exprimăm deplina satisfacție pentru realizarea acestei juste năzuințe naționale a poporului indonezian. Poporul român dă o înaltă apre­ciere și privește cu simpatie eforturile poporului indo­­nezian îndreptate spre prosperitatea economică și so­­cial-culturală a patriei sale, rolului activ al Indoneziei în viața internațională, meritelor deosebite ale scum­pului nostru prieten, președintele Sukarno, în promo­varea înțelegerii și colaborării între popoare, pentru coexistență pașnică între state cu orînduiri diferite. Este deosebit de plăcut pentru noi să constatăm că între țările noastre situate în regiuni geografice înde­părtate una de alta, s-au dezvoltat relații de prietenie și colaborare la baza cărora stă atașamentul comun al popoarelor noastre la cauza nobilă a apărării și con­solidării păcii în lumea întreagă. Adresându-se președintelui Indoneziei, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a spus : Sunt încă vii în amintirea noastră vizitele dv. în Ro­(Continuare în pag. a IV-a) Deschiderea cursurilor Universității serale de partid Ieri după-amiază, a avut loc deschiderea cursurilor Universității serale de partid. Au fost prezenți studenții anului I și III ai Universității. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de tovarășul Tudor Ion, secretar al Comitetului regional de partid. După ce a scos în evidență importanța învățămîntului de partid pentru continua pregătire politico-ideologică a cadrelor de partid, de stat și din economie, vorbito­rul a subliniat principalele sarcini ce stau în fața Uni­versității de partid și a studenților. „Insușindu-ne te­meinic învățătura marxist-leninistă — a spus, printre altele, tovarășul Tudor Ion — va crește contribuția noastră la rezolvarea sarcinilor trasate de partid, la educarea marxist-leninistă a oamenilor muncii, la în­sușirea concepției științifice despre lume“. In încheiere, vorbitorul a urat, în numele Comite­tului regional de partid, spor la învățătură studenților în noul an școlar. A urmat apoi prima lecție , „Victoria definitivă a socialismului in R.P.R.“, care a fost ex­pusă de tovarășul Vasile Vîlcu, prim-secretar al Co­mitetului regional de partid. S-a deschis noul an universitar Luni dimineața, în sala de festivi­tăți a Institutului pedagogic de 3 ani din Constanța, a avut loc des­chiderea noului an de învățămint u­­niversitar. La festivitatea de deschi­dere, au luat parte tovarășii Vasile­­ Vîlcu, prim-secretar al Comitetului regional Dobrogea al P.M.R., Mîn­­dreanu Constantin, secretari al Co­mitetului regional Dobrogea al P.M.R., Iacob Gheorghe, secretar al Comitetului orășenesc al P.M.R., Borcea Paul, directorul institutului. Festivitatea a fost deschisă dde că­­tre tovarășa Dermengiu Nicoleta, care a dat apoi cuvîntul tovarășu­lui profesor Borcea Paul, directorul institutului, și cuvîntul său, tovară­șul Borcea a arătat că, deși această unitate de învățămint superior se a­­flă in cel de-al doilea an de exis­tență, se poate spune că au și în­ceput să apară unele roade. Vorbi­torul a subliniat, că datorită grijii partidului și guvernului, noul an u­­niversitar începe în condiții și mai bune față de anul trecut. Așa, de pildă, la dispoziția studenților, vor sta o bibliotecă cu peste 20.000 de volume, un cămin nou, cu o capaci­tate de peste 300 de locuri, precum și laboratoare dotate cu materialele necesare. După tovarășul Borcea, a luat cuvîntul, tovarășul Bavaru Adrian, din partea comitetului U.T.M., care a urat spor la învățătură în noul an universitar. Același lucru l-au făcut și tovarășii Anton Vasile, din partea consiliului asociației studențești, Vancea Ion și Penescu Lidia, din partea studenților, și Butiuc Victor, din partea muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor de la Șantierul naval maritim Constanța, Salutul Comitetului regional de partid Dobrogea­ și al comitetului (Continuare în pag. a II-a) Aspect de la deschiderea fes­tivă a noului an de învățămint la Institutul pedagogic din Constanța

Next