Dobrogea Nouă, octombrie 1962 (Anul 15, nr. 4404-4429)
1962-10-02 / nr. 4404
f f ■f" A Pron al Comitetului regional P. U. R. Dobrogea $i al Sfatului popular regional lan’ XV nr. 4404 Mărfi 2 octombrie 7962 4 pagini 20 bani SĂ URGENTĂM EXECUTAREA LUCRĂRILOR ACTUALE Se poate lucra mai mult și mai bine In aceste zile, în gospodăriile de stat și colective din regiunea noastră, se execută multiple lucrări. Cele mai importante însă, sînt recoltarea culturilor tîrzii și însămînțarea cerealelor de toamnă. Pe această linie, față de posibilitățile existente în multe unități agricole, lucrările se desfășoară într-un ritm necorespunzător. Spunem acest lucru, deoarece, deși recoltarea porumbului a început de mai bine de două săptămîni, pe regiune, nu s-au realizat pînă în dimineața zilei de 1 octombrie decît 71.300 hectare — 43 la sută din plan. Aceasta înseamnă prelungirea cu mai bine de două săptămîni a terminării recoltatului întregii suprafețe de porumb. Avînd în vedere că se anunță timp ploios, care duce la stricarea porumbului și la împiedicarea executării arăturilor de toamnă, este necesar să se ia toate măsurile pentru urgentarea acestor lucrări. Trebuie avut în vedere și faptul că, pe regiune, sunt planificate să se însămânțeze cu grîu zeci de mii de hectare după porumbul-boabe. Intîrzierea recoltării porumbului în special de pe solele pe care urmează a se însămînța grîu duce la intîrzierea însămînțatului și deci la micșorarea producției viitoare. In afară de gospodăriile colective din raioanele Adamclisi și Medgidia și gospodăriile de stat din Trustul de sud, care sînt mai avansate cu recoltatul porumbului, restul raioanelor sunt mult rămase în urmă. Așa, de pildă, la Tulcea, s-au recoltat abia 3.860 hectare din 16.500, iar la Istria, 7.200 hectare din 22.500 hectare. Mai sunt raioane, ca Tulcea și Macin, precum și gospodăriile de stat din ambele trusturi care au de treierat încă floarea-soarelui, lucru care duce la pierderi însemnate de recoltă. In privința campaniei de însămînțări, trebuie să arătăm că, pe regiune, s-au executat arături pentru însămînțare pe abia 78 la sută, iar patul germinativ s-a pregătit pe numai 58 la sută din plan. Pe regiune, pînă în dimineața zilei de 1 octombrie, se însămînțaseră cu cereale de toamnă (grîu, orz, masă verde) aproape 48.600 hectare, din care 22.400 hectare cu grîu, 10.000 hectare cu orz și aproape 16.000 hectare cu masă verde. Comitetul regional de partid și Consiliul agricol regional au indicat din vreme tuturor organizațiilor de partid și de stat, conducerilor unităților agricole, să urgenteze însămînțarea orzului, pentru a se putea încadra și cultura grîului în perioada optimă de însămînțare. Or, după ritmul în care se desfășoară însămînțatul, se vede că acest lucru n-a fos privit de toți cu tot simțul răspunderii. In raionul Adamclisi, s-au însămînțat cu orz abia 400 hectare — 12 la sută, în raza orașului Constanța — 15 la sută, în raionul Medgidia — 26 la sută, iar în gospodăriile de stat din Trustul de sud — 25 la sută. Pe regiune, orzul a fost însămînțat pe numai 37 la sută din plan, iar masa verde, pe 50 la sută. Rezultatele bune obținute de unele unități, atît la recoltatul culturilor de toamnă cit și la însămînțări, arată că se poate lucra mai bine și mai mult. Trebuie însă o mai bună organizare a muncii, mai mult sprijin din partea organelor de partid și de stat, mai mult control și îndrumare pe teren din partea conducerilor unităților agricole. Urgentarea eliberării solelor cu porumb pe care se va însămînța grîu, precum și intensificarea ritmului de însămînțare a cerealelor, în special a orzului, trebuie să stea în aceste zile în atenția organizațiilor de partid și a conducerilor unităților agricole. ȘT. MIHAI Prin cîteva gospodării colective însămînțarea griului, porumbului și a celorlalte recoltarea culturi tîrzii sînt problemele principale spre care și-au îndreptat eforturile colectiviștii din regiunea noastră. Vizitînd gospodăria agricolă colectivă din Grădina, raionul Medgidia, i-mu plăcut impresionat de hărnicia cu care membrii acestei gospodării, în frunte cu comuniștii, se preocupă de îndeplinirea sarcinilor cu în acest sezon. Ca urmare a măsurilor luate de organizația de partid și de către consiliul de conducere al gospodăriei, multe din lucrările agricole actuale au fost terminate. Bunăoară, floarea-soarelui, de pe cele 100 de ha, a fost recoltată și treierată în întregime. Secara furajeră a fost, de asemenea, semănată pe întreaga suprafață. In aceste zile, harnicii colectiviști, ajutați de brigada de tractoare condusă de Deșmerean Vasile, zoresc semănatul griului de cele 700 ha planificate. De dimineața și pînă seara tîrziu, echipe de colectiviști muncesc la recoltatul porumbului, la eliberarea terenului și pregătirea acestuia pentru semănat. Pînă acum, au fost arate și pregătite pentru semănat peste 500 ha. Colectiviștii din brigada viticolă au pregătit și ei toate cele necesare bunei desfășurări a recoltării strugurilor de pe cele 33 ha de vie indigenă. Constructorii gospodăriei, îndrumați de Teoca Ion, lucrează pe întrecute la terminarea unui grajd pentru 100 de vaci. Ingrășătoria și saivanul de oi, planificate să fie construite anul acesta, sunt gata să adăpostească animalele. Este să remarcăm faptul că toate dețin construcțiile zootehnice înălțate de colectiviștii din Grădina sunt făcute din piatră și cărămidă realizată de ei în gospodărie. La gospodăriile agricole colective din Nicolae Bălcescu, Dorobanții, Cheia și altele, lucrările agricole actuale se desfășoară mai anevoios. Faptul că n-au fost mobilizate toate forțele, iar munca n-a fost bine organizată a făcut ca, la G.A.C. Nicolae Bălcescu, recoltatul florii-soarelui, de pe cele 130 ha și al celor 637 ha de porumb-boabe, să rămînă mult în urmă. Pînă acum, floareasoarelui încă n-a fost în întregime recoltată, iar porumbul doar pe circa 100 ha a fost recoltat. Culesul viei și eliberarea terenului, de asemenea, se desfășoară foarte încet. Insămînțatul griului și al celorlalte culturi abia a început, și nu se poate spune că se lucrează cu toate semănătorile. Cam la fel stau lucrurile la G.Ă.C.urile din DorotraTțir și Cheia. Și in aceste gospodării, încă nu sînt folosite toate forțele de care dispun pentru recoltatul porumbului și pregătirea terenului destinat semănăturilor de toamnă. In aceste gospodării, au fost împrăștiate foarte puține cantități de bălegar pe teren.(Continuare în pag. a aII-a). Imediat după eliberarea terenului de porumb, harnicii mecanizatori de la S.M.T. Chirnogeni execută alături pe terenurile G.A.C. din Comana. Există încă surse de economii De la începutul anului și pînă acum, colectivul de muncă de la I.R.E.D. a obținut unele succese de seamă. Bunăoară, planul producției globale și marfă pe cele trei trimestre a fost îndeplinit cu 10 zile înainte de termen. In urma îndrumărilor primite în permanență din partea organizațiilor de partid de la fiecare sector de muncă și ca urmare a aplicării în viață a planului de măsuri tehniceorganizatorice, muncitorii, tehnicienii și inginerii de aici au reușit să valorifice importante rezerve interne, ceea ce a dus la obținerea unor economii suplimentare la prețul de cosire, primele 8 luni în valoare de 252.000 lei și a unui beneficiu peste plan de S.056.000 lei. De pildă, pierderile de energie electrică în rețele proprii au fost reduse cu 0,4 la sută față de indicele planificat, realizîndu-se astfel economii suplimentare la prețul de cost, numai la acest capitol, în valoare de circa 124.000 lei. Dintre măsurile luate în această direcție, amintim închiderea buclei între stațiile de la I.M.U.M. și Fabrica de ciment din Medgidia, care a dus la micșorarea pierderilor de curent în rețeaua de 35 kW, mărind în același timp și siguranța de alimentare a stației de la I.M.U.M. De asemenea, pe baza propunerilor făcute de muncitorii de la întreținerea rețelelor, au fost înlocuiți conductorii cu secțiune necorespunzătoare în rețelele de joasă tensiune. Totodată, în stațiile de transformare, numărul de transformatori care lucrează în paralel este în funcție de sarcină, pe baza unui gradc întocmit de așa natură, încît pierderile de curent electric în transformatori să fie minime. Și în ce privește reducerea consumului de energie electrică în scopuri tehnologice, au fost obținute economii la prețul de cost. Astfel, la propunerile făcute de muncitori, s-au înlocuit electromotoarele cu o putere mai mare decît puterea cerută de mecanismele antrenate (pompe). La indicația organizațiilor de partid de la Termocentrala electrică Ovidiu și Uzina „Filimon Sîrbu“, comitetele de sindicat au stabilit ca obiectiv al întrecerii socialiste organizate pe ture, și urmărirea atentă a consumului propriu tehnologic de energie electrică. Rezultatele n-au întîrziat să-și facă apariția: consumul propriu de energie electrică utilizat în scopuri tehnologice a fost redus, pe 8 luni, cu 1 la sută, față de indicele planificat. Aceasta înseamnă aproximativ 122.000 lei economii suplimentare la prețul de cost. Colectivul de la I.R.E.D. se poate mîndri cu numeroși fruntași în întrecerea socialistă, care realizează economii la prețul de cost și-și depășesc cu regularitate planul de producție. Dintre aceștia, remarcăm pe : Ghinea Petre, Ghiță Florian, Bundă (Continuare în pag. a II-a) MUNCITORI FRUNTAȘI David Constantin (clișeul de sus), candidat de partid, și Petreanu Aurel (clișeul de jos), utemist, sunt doi dintre fruntașii montatori de fână automată de la Atelierele de zonă C.F.R. Palas. Ei își depășesc normele de producție, lunar, in medie cu 18-20 la sută. în curînd, la Constanța: Teatrul de stat de miniaturi din Leningrad Teatrul de stat de miniaturi din Leningrad, de sub conducerea artistului poporului R.S.F.S.R. Arkad Raikin, este unul din cele mai populare și mai iubite teatre ale Uniunii Sovietice. Inventat in 1939, acest teatru și-a ciștigat curînd popularitatea și aprecierea spectatorilor. El a dat numeroase manifestări în Extremul Orient, in Siberia, Ural, in marile centre de construcții, la șantierele de pe pămînturi nedesțelenite, in regiuni din preajma polului, în Asia centrală, Caucaz și in multe orașe din centrul R.S.F.S.R., iar, începînd din 1958, (Continuare în pag. a II-a) Economii de combustibil și materiale Mecanicii parcului de vase navigabile de la I.I.C.P. Tulcea au economisit, în primele 8 luni ale anului, o cantitate de 101,5 tone de motorină și 2,5 tone de ulei. Aceasta s-a realizat printr-o mai bună întreținere a navelor, prin efectuarea la timp a tuturor îngrijirilor necesare. In aceeași perioadă, muncitorii de la secția de ambalaje metalice au realizat importante economii la prețul de cost, printr-o mai judicioasă folosire a tablei. ȚUȚUIANU MARIOARA, coresp. Cu planul îndeplinit Muncitorii Fabricii de pline din Cernavoda, lucrînd cu avînt sporit pentru îndeplinirea angajamentelor luate în întrecerea socialistă, au reușit să-și îndeplinească planul de producție pe 9 luni înainte de termen, în procent de 107 la sută. Produsele livrate de fabrică au fost, în această perioadă, de o calitate mai bună. S-au evidențiat, brigăzile conduse de comuniștii Ciortan Petre, Dialectus Ion, Slave Alexandru, Andronache Ion și alții. MITACHE N. și DINU ION, coresp. Noi blocuri la Mangalia... De auzind, în orașul Mangalia, lotul de constructori de la T.C.E.H condus de Socec Ion, a terminat și dat în folosintă noi blocuri de locuințe, care însumează 150 de apartamente, și o școală medie cu 15 clase. Muncind cu însuflețire, harnicii constructori au adus în stare de finisare alte obiective, astfel că, în această lună, încă număr însemnat de un apartamente își vor primi locatarii. In total, pînă la sfîrșitul lui, constructorii anuvor executa 294 de apartamente. S-au evidențiat, echipele de zidari conduse de Tudor Dumitru și Mușat Marin, care au demis eforturi susținute pentru respectarea termenelor de dare în folosință și au obținut însemnate economii, prin folosirea mai rațională a materialelor. ION DE!.!MAN, coresp. ...și la Medgidia Un nou bloc cu 3 etaje și-a început urcușul spre înălțimi pe strada Al. Puskin din Medgidia. Zidarii din echipa condusă de Firică Gheorghe, de la întreprinderea nr. 3 a T.R.C.L., muncesc cu avînt pentru a da in folosință noul bloc la termenul stabilit. ILIE ION, coresp. Tovarășii Gingie Gheorghiu-Dej și Ion Gheorgie Maurer au sosit in Indonezia DJAKARTA ! Trimisul special Agerpres, Ion Gălățeanu, transmite : Tovarășul Gheorghe Gheorghiu- Dej, președintele Consiliului de Stat al R.P. Române, care împreună cu tovarășii Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de miniștri, și Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, face o vizită de prietenie în Indonezia la invitația președintelui și primului ministru al Republicii Indonezia, dr. Sukarno, a sosit la Djakarta luni la ora 13,23, ora locală (7,53 ora Bucureștiului). Aeroportul Kemajoran, străjuit de palmieri legănați de briza peanului, este împodobit sărbătoește. Sunt arborate drapele de stat ale Republicii Indonezia, și Republicii Populare Române, drapelul forțelor armate ale Republici Indonezia. Lângă portretele conducătorilor de stat ai Republicii "populare Romíne și indoneziei, ne frontispiciul de un alb imaculat al aerogării, scrie in limba indoneziană . ..Bun venit excelenței ,ale domnul Gheorghe Gheorghiu- Tej, președintele Consiliului de stat al R. P. Romíne“. In întimpinarea înalților oaspeți omeni au venit pe aeroport dr. Sukarno, președintele și primul ministru al Republicii Indonezia, dr. Seimena, locțiitor al ministrului prim, generalul Nasution, ministrul apărării și alți membri ai guvernului, înalți demnitari, personalități ale vieții politice, culturale și economice, generali și ofițeri superiori. Era de fată o delegație din inanu/ de vest in frunte cu reverendul Rumanium. Pe aeroport se aflau, de asemenea, șefii misiunilor diplomatice acreditați la Djakarta și alți membri ai corpului diplomatic. Erau prezenți Pavel Silard, ambasadorul R. P. Române în Indonezia, și membrii ambasadei. Pe aeroport se aflau mii de locuitori ai Djakartei și numeroși ziariști indonezieni, corespondenți ai agențiilor de presă, ziarelor și posturilor de radio și televiziune străine, ziariști romîni. . Avionul „1L-18“ a apărut deasupra aeroportului escortat de avioane cu reacție aparținînd forțelor armate indoneziene și după cîteva minute a aterizat. Din avion au coborit tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, împreună cu tovarășii Ton Gheorghe Maurer și Corneliu Mănescu, înalții oaspeți au fost întimpinați de președintele dr. Sukarno care i-a salutat călduros. Tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej și dr. Sukarno s-au îmbrățișat prietenește. Președintele Sukarno s-a îmbrățișat de asemenea cu tovarășul Ion Gheorghe Maurer. Președintele Consiliului de Stat al R. P. Române a prezentat dr-ului Sukarno persoanele care îl însoțesc. Președintele Indoneziei a prezentat tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej un grup de înalte personalități ale Republicii Indonezia. Au răsunat acordurile solemne ale imnurilor de stat ale Republicii Populare Române și Republicii Indonezia. In timpul intonării imnurilor s-au tras 21 de salve de salut. Comandantul gărzii de onoare, compusă din subunități reprezentind toate genurile de forte armate ale Republicii Indonezia a prezentat apoi raportul. Tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, insoțit de președintele dr. Sukarno, trecut in revistă garda de onoare. a Fanfara a intonat „Imnul indonezian pentru eroi“. Președintele dr. Sukarno s-a apropiat de microfon și a rostit un cuvint de salut in cinstea înalților oaspeți romîni. A răspuns tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej. (Continuare în pag. a IV-a) Cnvintarea președintelui dr. Sukarno Sîntem foarte bucuroși că avem prilejul să vă urăm un sosit pe pămîntul Indoneziei. Am fost de două ori în Romînia, și de două ori i-am ivitat pe scumpii noștri prieteni romîni să vizitezendonezia. Ei au promis să vină în țara noastră și iată ă astăzi au sosit. Le urez din nou bun venit în Indoezia. Am adresat conducătorilor romîni invitația de a veni noi nu numai pentru că ei sunt prietenii noștri,ovarășii noștri, ci pentru că sunt convins că vizita lor Indonezia va contribui la întărirea legăturilor de ietenie între țările noastre. Ziua de astăzi are o deosebită însemnătate nu numai datorită sosirii scumpilor noștri prieteni, ci și daorită faptului că astăzi, 1 octombrie, întreaga Indoneze, de la Sabang la Meraukie, este eliberată de sub flonialismul olandez. Astăzi a fost coborît drapelul landez care a fluturat pînă acum deasupra Irianului de vest. Iată de ce am afirmat că aceasta este o zi deosebit de însemnată pentru noi. In lupta noastră pentru eliberarea Irianului de vest, ne-am bucurat în permanentă de sprijinul și simpatia poporului și guvernului roman. Imi exprim din nou aici, ca și de atîtea alte ori, recunoștința noastră pentru acest sprijin. Sper, scumpi prieteni, a spus în încheiere președintele dr. Sukarno, că în scurta dv. vizită în Indonezia, văiom dovedi că poporul indonezian nutrește sentimente de adîncă prietenie față de poporul român, că noi, Indonezienii, muncim și luptăm cu dîrzenie pentru cauza libertății, pentru construirea unei societăți prospere și juste, pentru socialism, pentru făurirea unei păci trainice în întreaga lume. Vă mulțumesc încă o dată, fiți bine veniți. TRĂIASCĂ PRIETENIA DINTRE ROMÂNIA ȘI INDONEZIA. Cuvintarea tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej Permiteți-mi înainte de toate să mulțumesc cordial pentru amabila invitație de a vizita frumoasa dv. țară, șientru fericitul prilej de a cunoaște mai îndeaproape viața și munca harnicului și talentatului popor indonezian. In numele Consiliului de Stat și al guvernului Republicii Populare Române, în numele poporului român vă transmit dv. și întregului popor al Republicii Indonezia un cald mesaj de stimă și sinceră prietenie. Ziua sosirii noastre la Djakarta coincide cu un eveniment de mare însemnătate istorică în viața țării dv.. Astăzi, 1 octombrie 1962 ia sfîrșit în mod oficial domnia colonială olandeză în Irianul de vest, împărtășit» În toată inima alături de dv. bucuria pentru acel mare eveniment și ne exprimăm deplina satisfacție pentru realizarea acestei juste năzuințe naționale a poporului indonezian. Poporul român dă o înaltă apreciere și privește cu simpatie eforturile poporului indonezian îndreptate spre prosperitatea economică și social-culturală a patriei sale, rolului activ al Indoneziei în viața internațională, meritelor deosebite ale scumpului nostru prieten, președintele Sukarno, în promovarea înțelegerii și colaborării între popoare, pentru coexistență pașnică între state cu orînduiri diferite. Este deosebit de plăcut pentru noi să constatăm că între țările noastre situate în regiuni geografice îndepărtate una de alta, s-au dezvoltat relații de prietenie și colaborare la baza cărora stă atașamentul comun al popoarelor noastre la cauza nobilă a apărării și consolidării păcii în lumea întreagă. Adresându-se președintelui Indoneziei, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a spus : Sunt încă vii în amintirea noastră vizitele dv. în Ro(Continuare în pag. a IV-a) Deschiderea cursurilor Universității serale de partid Ieri după-amiază, a avut loc deschiderea cursurilor Universității serale de partid. Au fost prezenți studenții anului I și III ai Universității. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de tovarășul Tudor Ion, secretar al Comitetului regional de partid. După ce a scos în evidență importanța învățămîntului de partid pentru continua pregătire politico-ideologică a cadrelor de partid, de stat și din economie, vorbitorul a subliniat principalele sarcini ce stau în fața Universității de partid și a studenților. „Insușindu-ne temeinic învățătura marxist-leninistă — a spus, printre altele, tovarășul Tudor Ion — va crește contribuția noastră la rezolvarea sarcinilor trasate de partid, la educarea marxist-leninistă a oamenilor muncii, la însușirea concepției științifice despre lume“. In încheiere, vorbitorul a urat, în numele Comitetului regional de partid, spor la învățătură studenților în noul an școlar. A urmat apoi prima lecție , „Victoria definitivă a socialismului in R.P.R.“, care a fost expusă de tovarășul Vasile Vîlcu, prim-secretar al Comitetului regional de partid. S-a deschis noul an universitar Luni dimineața, în sala de festivități a Institutului pedagogic de 3 ani din Constanța, a avut loc deschiderea noului an de învățămint universitar. La festivitatea de deschidere, au luat parte tovarășii Vasile Vîlcu, prim-secretar al Comitetului regional Dobrogea al P.M.R., Mîndreanu Constantin, secretari al Comitetului regional Dobrogea al P.M.R., Iacob Gheorghe, secretar al Comitetului orășenesc al P.M.R., Borcea Paul, directorul institutului. Festivitatea a fost deschisă dde către tovarășa Dermengiu Nicoleta, care a dat apoi cuvîntul tovarășului profesor Borcea Paul, directorul institutului, și cuvîntul său, tovarășul Borcea a arătat că, deși această unitate de învățămint superior se află in cel de-al doilea an de existență, se poate spune că au și început să apară unele roade. Vorbitorul a subliniat, că datorită grijii partidului și guvernului, noul an universitar începe în condiții și mai bune față de anul trecut. Așa, de pildă, la dispoziția studenților, vor sta o bibliotecă cu peste 20.000 de volume, un cămin nou, cu o capacitate de peste 300 de locuri, precum și laboratoare dotate cu materialele necesare. După tovarășul Borcea, a luat cuvîntul, tovarășul Bavaru Adrian, din partea comitetului U.T.M., care a urat spor la învățătură în noul an universitar. Același lucru l-au făcut și tovarășii Anton Vasile, din partea consiliului asociației studențești, Vancea Ion și Penescu Lidia, din partea studenților, și Butiuc Victor, din partea muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor de la Șantierul naval maritim Constanța, Salutul Comitetului regional de partid Dobrogea și al comitetului (Continuare în pag. a II-a) Aspect de la deschiderea festivă a noului an de învățămint la Institutul pedagogic din Constanța