Dobrogea Nouă, martie 1963 (Anul 16, nr. 4532-4558)

1963-03-01 / nr. 4532

Pog.­o 2-e» MUMA POLITICA VIE, OPERATIVA, MOBILIZATOARE (Urmare din pag. I)­tivitatea muncii n-a fost îndepli­nit. Un alt exemplu: biroul orga­­zației de bază de la Fabrica de ce­luloză Palas, în loc să ia măsuri pentru realizarea sarcinilor de pro­ducție pe baza unei intense munci politice de masă, mobilizatoare, s-a mulțumit să găsească justificări, ar­­gumente, potrivit cărora „altcine­va“ este vinovat că pe luna ianua­rie a.c. planul de producție n-a fo­st realizat. Despre asemenea organizații de bază care n-au pus în centrul mun­cii lor ridicarea conținutului acti­vității politice-educative, în vede­rea îndeplinirii ritmice a planului la toți indicii, se poate încă vorbi. ★έn expunerea tovarășului Gheor­­ghe Gheorghiu-Dej cu prilejul celei de-a XV-a aniversări a Republicii Populare. Române se sub­liniază : „Organele și organizațiile de partid trebuie să folosească din î>­in experiența prețioasă acumula­tă pînă în prezent în mobilizarea și îndrumarea oamenilor muncii, să concentreze toate forțele spre în­făptuirea sarcinilor prevăzute în planul de stat pe anul 1963“. Trebuie să fie clar, că oricît de bbune ar fi măsurile tehnice și or­ganizatorice luate de conducerile­­ administrative, ele nu pot fi solu­ționate fără o vie și susținută mun­că politico-educativă. Tată de ce este necesar ca orga­nizațiile de partid să dea o atenție tot mai mare acestei laturi și să-și sporească competența în conduce­rea muncii politice de masă. Un rol important în mobilizarea oamenilor muncii la îndeplinirea sarcinilor economice îl au agita­torii. Pentru ca munca lor să fie rodnică, birourile organizațiilor de bază au datoria să se ocupe cu toată grija de pregătirea agitato­rilor, de îndrumarea lor, înarmarea sistematică și operativă a agitato­rilor cu documentele de partid noi apărute, instruirea lor cu principa­lele sarcini ce trebuie realizate, în­drumarea acestora să folosească cele mai bune metode și mai ales munca de convingere de la om la om, organizarea de convorbiri, dis­cuții pe diferite teme — duc ne­îndoios la ridicarea măiestriei agi­tatorilor, la sporirea eficienței mun­cii lor. Aceasta nu înseamnă totul. Urmărirea muncii lor, ajutorul prac­tic pe teren ce trebuie să-i dea or­ganizația de partid agitatorilor, vor ridica activitatea acestora pe o treaptă mai înaltă. Gazetele de perete pot să-și a­­ducă o contribuție și mai mare la generalizarea experienței înaintate, la combaterea rămînerilor în urmă. Și în acest domeniu birourilor or­ganizațiilor de bază le revin sar­cini importante. Ele trebuie să a­­jute colectivele de redacție să lăr­gească numărul corespondenților în așa fel încît să nu existe sector de muncă fără corespondenți, să-și organizeze munca pe baza unui plan tematic chibzuit întocmit, să publice articole strîns legate de sarcinile economice ale întreprin­derii respective. Intr-un cuvînt să facă din gazetele de perete oglindă vie a activității creatoare a oame­nilor muncii. Este necesar să facem o agitație vie, concretă, mobilizatoare — strîns legată de sarcinile de pro­ducție, cu un conținut care să che­me oamenii muncii la îndeplinirea unor obiective precise, să arate metodele prin care aceste obiective pot fi înfăptuite. Sunt posibilități suficiente pentru ca în fiecare în­treprindere agitația vizuală să se facă mult simțită în obținerea unor rezultate frumoase în producție. Folosind cu măiestrie și cu pri­cepere aceste mijloace, ele vor in­fluența alături de cluburi și biblio­teci, de stațiile de radioamplifica­re, de propaganda tehnică și de alte mijloace de educare și de mo­bilizare a oamenilor, la menținerea avîntului creator al maselor pen­tru îndeplinirea și depășirea sar­cinilor de plan. Pentru ca munca politică de ma­să să aibă o mare eficiență, este necesar ca ea să fie analizată siste­matic în adunări ale comuniștilor și să se ia de fiecare dată măsuri corespunzătoare pentru generaliza­rea largă a metodelor și inițiative­lor valoroase, pentru înlăturarea operativă a lipsurilor constatate pe parcurs. Formații artistice în turneu la indicația Comi­tetului raional de par­tid Macin, începînd cu data de 14 februa­rie și pînă în prezent, a fost organizată de către Comitetul de cultură și artă, în co­laborare cu Casa ra­ională de cultură, o bogată activitate cul­­tural-artistică. Astfel, formațiile de teatru și dansuri, taraful, so­liștii și brigada artis­tică de agitație, cu program axat pe ale­gerile de la 3 martie, au organizat un tur­neu în raion. Forma­țiile de bază — taraf, soliști și brigadă s-au deplasat în comunele Horia, Greci, Carca­­liu și Turcoaia, unde au prezentat progra­me artistice la date ce au corespuns cu turneul în raion al formației de teatru a Casei de cultură cu piesa „Jos Tudorache, sus Tudorache“. Aceste formații au mai prezentat încă 6 spectacole în orașul Măcin, la punctele de agitație, după intîlni­rile dintre candidați și alegători. Pînă în prezent, s-au prezen­tat 17 spectacole, cu peste 8.000 de spec­tatori și au fost ex­puse 17 conferințe din ciclurile „Raionul Mă­cin în anii puterii populare“, „Alegerile de ieri și de astăzi“ și altele. Turneul continuă în comunele Jijila, Vă­­căreni, Luncavița, Isaccea și Ștefan Gheorghiu. MANOLACHE STAN, coresp. Cu munca culturală In campanie Brigada artistică de agitație a Corvin desfășoară o vie activitate în lunai februarie, a prezentat 5 spectaco intitulat „Azi votează și brigada". La importanță și-au adus Mihăilescu Gh., special Cîntăbine Dumitru, unul din comunei Ioan Corvin. In ziua în care trecut pe acolo, brigada se pregătea să prezinte un spec­tacol. Și cum îna­inte de orice ma­nifestare se obișnu­iește să se facă re­petiție, așa s-a pro­cedat și în acea zi, prilej ce nu l-a scăpat fotoreporte­rul, făcînd cîteva imagini, reprezintă acestea două scene din pro­gram. Protagoniști sînt Dinu Aurel, Mihăilescu Gh., Marin Cîntăbin, Vasile și Dumi­tru, căminului cultural din comuna loan cadrul campaniei electorale. In cursul le în fața colectiviștilor cu programul reușita spectacolului, o contribuție Vasile Vasilica, Marin Nela și în cei mai talentați artiști amatori ai fotoreporterul nostru Gh. Ciorobea a Condiții asemănătoare, activitate diferită Consiliul de conducere al căminului cultural, din comuna Independența se străduiește în permanență să găseas­că formele, mijloacele și metodele ce­le mai eficace de muncă culturală pe care să le folosească în activitatea de zi cu zi, în vederea lărgirii orizon­tului de cunoștințe al tuturor catego­riilor de oameni din localitate. Ghid de orientare a activității le este planul de muncă trimestrial ca­re cuprinde obiective însemnate, sub­ordonate sarcinilor politice și econo­mice actuale ale satului nou, socialist. Programul de activitate săptămînal, afișat în multe locuri frecventate, con­cretizează cele prevăzute în planul de muncă trimestrial. De mult succes s-au bucurat mani­festările de masă, cum ar fi serile de întrebări și răspunsuri, excu­se ima­ginare pe hartă, serile culturale de sărbătorire a familiilor fruntașe în muncă. Colectivul de conferențiari a reușit să țină un număr mai mare de con­ferințe care au fost audiate cu mult interes de participanți. Nici munca artistică la acest cămin cultural nu se desfășoară mai slab. Numai în cursul primei jumătăți a lunii februarie formațiile artistice au prezentat 3 spectacole în localitate și 3 în deplasare. Putem evidenția acti­vitatea desfășurată de tînăra direc­toare de cămin Emin Nuren, a diri­­joarei de cor Dobre Maria și a inter­preților Țigănuș Tatiana, Randichi Gheorghe și Naibar Ana. Nu același lucru poți întîlni însă la căminul cultural din Dumbrăveni. Cu toate că membrii consiliului de conducere au întocmit un plan de muncă bun, cuprinzător, nu reușesc să realizeze decît un număr foarte re­dus de manifestări de masă și aces­tea slabe în conținut, neinteresante. Activitatea căminului cultural se li­mitează în mare la ținerea de confe­rințe și acestea așa cum vin de la centru, fără a fi localizate. La conferințele din ciclul științific lectorii nu folosesc material intuitiv, nu organizează demonstrații pentru ca auditoriul să înțeleagă mai bine conținutul acestora. Formațiile artistice, cu toate că-s conduse de instructori competenți, din cauza comodității acestora, nu au reu­șit pînă pe data de 19 ale lunii fe­bruarie să prezinte nici un spectacol artistic. Se pune întrebarea: cînd vor mai prezenta, spectacole, cînd oamenii vor ieși la munca cîmpului, o dată cu declanșarea campaniei agricole de primăvară. Se pune întrebarea at ce a sprijinit căminul cultural campania electorală, ai ce vor intra în concur­sul al VII-lea al formațiilor artistice de amatori ? Conducerea căminului de aici tre­buie să-și revizuiască stilul de mun­că și să treacă la treabă, deoarece pentru aceasta există condiții și for­țele necesare. CIOCHIU ION, inspector al Comitetului raional de cultură și artă Negru Vodă La primul lor vot (Urmare din pag. I)­ ment însemnat, mi-a spus Agighio­­reanu. M-am străduit să întîmpin așa cum se cuvine o asemenea săr­bătoare, cînd voi vota prima oară. Atît mi-a spus, dar eu am aflat mai mult. Datorită succeselor obți­nute în muncă, el a reușit să-și înscrie numele în rîndul fruntași­lor pe mină. — Aștept cu nerăbdare ziua cînd voi merge la vot, închin acestei zile toate succesele obținute, ală­turi de ceilalți constructori, în gos­podărie. Și... dar asta nu v-o spun... — Ce anume, îl întrebai, insis­tent ? — Știți, v-aș spune, dar cu o condiție... — Care ? — Să n-o divulgați. Am tăcut. Nu puteam să-l pro­mit. Ti­nărul îmi mărturisi totuși gindul lui: — Știți, aș vrea să fiu primul din comună la vot. Și am să fiu, cinstind și în felul acesta dreptul care mi-i acordă statul nostru la împlinirea majoratului. Despre bucuria cu care întîmpi­­nă alegerile am mai vorbit și cu tinerii Plătică V. Marin, Luca Ne­­culai, colectiviști, Burlacu Marin, muncitor și alții din comuna So­mova care la 3 martie își vor da primul lor vot candidaților F.D.P., candidații vieții noi, celor mai buni gospodari ai comunei lor. TR. SATCAU Din activitatea punctelor de agitație Intr-una din serile trecute, la punctul de agitație din comuna E­­nisala, raionul Istria, tov. profesor Constantinescu Dumitru a prezen­tat în fața a peste 230 de colecti­viști, conferința „Alegerile de ieri și de azi“. Materialul prezentat a fost deosebit de interesant mai ales că el a fost bogat în referiri la rea­lizările înfăptuite în comună.­­După conferință, elevii școlii de 8 ani din comună au prezentat un frumos program artistic. A fost o seară plă­cută. GH. BUSUIOC, coresp. La punctul de agitație organizat la căminul cultural din comuna Tortomanu se desfășoară, seară de seară, o bogată activitate. Au fost ținute aici numeroase conferințe, printre care „Alegerile de ieri și de azi“, „Cronica evenimentelor in­ternaționale“, „30 de ani de la lup­tele muncitorilor ceferiști și petro­liști“ și altele. De asemenea, forma­țiile artistice din comună au pre­zentat numeroase programe artis­tice atît în comună cît și în satele din împrejurimi. ELISABETA BOLOCAN, coresp. Expoziție permanentă de artă la Babadag Prin grija Comitetu­lui raional de cultură și artă al raionului Is­tria, sprijinit de Co­mitetul raional de par­tid, s-a deschis acum 2 zile, în centrul ora­șului Babadag, o inte­resantă expoziție per­manentă de artă. La festivitatea de deschidere a expoziției au vorbit tovarășii Du­mitru Apostol, prim­­secretar al Comitetului raional de partid Is­tria, și Dumitru Fălti­­ceanu, secretar al Co­mitetului de cultură și artă al regiunii Dobro­­gea. Vorbitorii au sub­liniat importanța aces­tei expoziții în opera de culturalizare a ma­selor de oameni ai muncii din orașul și raionul nostru. Prin grija Comitetu­lui regional de cultură și artă și a Muzeului regional Dobrogea, a­­ceastă expoziție va fi mereu îmbogățită cu noi lucrări de artă. Astfel, grafica va fi înlocuită, nu peste mult timp, cu lucrări de pictură. Cei aproape 100 de oameni ai muncii din oraș și raion au urmă­rit apoi, cu viu inte­res, explicațiile date la fiecare lucrare de gra­fică și sculptură de că­tre tov. Vărzaru Mir­­cea, din partea Muzeu­lui regional Dobrogea. Pragul frumoasei ex­poziții din orașul Ba­­badag, este pășit zilnic de tot mai mulți cetă­țeni, iubitori ai artei noastre noi, ai frumo­sului. C. DOLNICEANU, coresp. în anul trecut, gospodăriile agri­­cole de stat din regiunea noastra au obținut producții sporite de po­­rumb, la creșterea producției a contribuit în mare măsură faptul că, pe cea mai mare parte din su­prafață, porumbul a fost semănat cu mașinile 2 SPC-2 echipate cu clapeți, care au asigurat o distri­buire uniformă a semințelor, res­pectarea adîncimii și o repartizare­­­ai bună a plantelor. Ia indicația Comitetului regional­­ de partid și a comitetului executiv al Sfatului popular regional, ținînd seama de experiența și rezultatele bune obținute de gospodăriile a­­gricole de stat, în anul trecut, la cultura porumbului. Consiliul agri­col regional a stabilit ca în acest an 50 la sută din suprafața culti­vată cu porumb de gospodăriile co­lective să fie semănată cu mașinile echipate cu clapeți. In acest scop, în stațiunile de mașini și tractoare se fac intense pregătiri. Pentru a cunoaște stadiul acestor pregătiri și a măsurilor ce se iau în S.M.T.-uri și gospodăriile colective pentru pregătirea și buna desfășurare a campaniei de semănat a porumbu­lui, am adresat tov. ing. Purcărea Marin, șeful serviciului regional S.M.T., mai multe întrebări. Iată răspunsurile primite : Convorbire cu tov. ing. Purcărea Marin, șeful serviciului regional S.M.T. — Care este stadiul de pregătire a mașinilor de semănat porumbul ? — S.M.T.-urile din regiunea noas­tră dispun de un număr de 1.752 mașini de semănat porumb. In pre­zent, toate aceste mașini sînt în bună stare de funcționare, iar la 1.108 mașini au fost montați cla­­peții. Conform planului stabilit de Consiliul agricol regional, echipa­rea tuturor semănătorilor 2 SPC-2 cu clapeți trebuie să se termine pînă cel tîrziu la data de 5 mar­tie a.c. Avem în regiune multe S.M.T.­­uri care au montat clapeții la a­­proape toate mașinile de semănat porumb. Printre acestea sînt S.M.T.­­urile din Băneasa, Topologu, Mir­­cea Vodă, Tulcea și Greci. Sînt însă și unele conduceri S.M.T. care neglijează echiparea mașinilor și, în general, se ocupă mai puțin de buna pregătire a tuturor condiții­lor pentru semănatul porumbului. La S.M.T. Dăieni, din vina tovară­șilor ingineri Moșoiu Ion, directo­rul stațiunii, și Balotă Leonida, me­canic șef, au fost echipate cu cîa­­teți numai 17 mașini de semănat din cele 43 existente, iar la S.M.T. Mihail Kogălniceanu — 20 semă­nători din 50. — Ce măsuri au fost luate pen­tru a se asigura buna funcționare a mașinilor 2 SPC-2 echipate cu cla­­peți ? — Experiența noastră și a gos­podăriilor agricole de stat, care și în anul trecut au folosit semănă­­torile echipate cu clapeți, ne arată că buna funcționare a mașinilor 2 SPC-2 în perioada semănatului depinde în cea mai mare măsură de pregătirea lor din timp, de pre­gătirea mecanizatorilor și mînuito­­rilor. Ținînd seama de această ex­periență, la începutul lunii februa­rie, timp de 3 zile, mecanicii șefi și șefii atelierelor mecanice din din toate S.M.T.-urile regiunii au fost instruiți la gospodăria agricolă de stat din comuna Nicolae Băl­­cescu. Cu ocazia instruirii, care s-a făcut în fața bancului de rodare a mașinilor 2 SPC-2, intrinerii meca­nici șefi și șefii atelierelor meca­nice au văzut cum trebuie să lu­creze semănătoarea echipată cu cla­peți, au cunoscut reglarea ei și modul în care se face distribuirea corectă a boabelor, în urma instructajului, în fiecare S.M.T. s-a trecut la confecționarea bancurilor de rodare și probare a mașinilor 2 SPC-2. In prezent în 20 S.M.T.-uri aceste bancuri au și fost terminate și s-a început rodarea și probarea mașinilor. Trebui­e men­ționat că, în urma studiului între­prins, noi am adus unele modificări bancului pentru rodarea mașinilor. Astfel, banda transportoare a fost mărită de la 1,20 m la 2 m, pentru a se putea urmări mai bine distri­buirea boabelor. De asemenea, vi­teza benzii a fost redusă de la 4,6 km/oră la 2,8 km/oră, adică la vi­teza de înaintare a mașinii în te­ren, recomandată pentru semănatul cu clapeți. In toate S.M.T.-urile rodarea și proba mașinilor pe banc se face cu sămînța și discurile care vor fi fo­losite efectiv la semănat. După cum se poate observa, pregătirea mași­nilor 2 SPC-2 se face în condiții cît mai apropiate de condițiile de lu­cru în cîmp. — Ați spus mai sus că una din condițiile necesare executării co­recte a semănatului cu mașinile e­­chipate cu clapeți este pregătirea mecanizatorilor și mînuitorilor. Ce măsuri au fost luate în această di­recție ? — Pregătirea mecanizatorilor a început o dată cu deschiderea cursurilor profesionale, la care au luat parte toți mecanizatorii. La a­­ceste cursuri au fost predate și lec­ții despre mașina 2 SRC 2. Cu me­canizatorii care vor lucra însă cu­ semănătorile echipate cu clapeți, cu șefii brigăzilor de tractoare, mî­­nuitorii de mașini și inginerii agro­nomi din G.A.C. se face în prezent un nou instructaj. In fiecare, S.M.T. instructajul se face pe brigăzi și gospodării colective. Astfel, cînd la banc începe rodarea și probarea mașinilor repartizate unei brigăzi, participă la instruire șeful brigăzii și mecanizatorii din brigada respec­tivă, precum și mînuitorii și ingi­nerul agronom de­ la gospodăria colectivă la care lucrează brigada, fiecare tractorist și mînuitor avînd posibilitate să-și cunoască cît mai bine mașina, modul de funcționare, reglarea și să urmărească cum tre­buie să se facă distribuirea boabe­lor. Mecanizatorii care la acest in­structaj vor primi calificativul de foarte bine vor primi decizii pen­tru a lucra la semănatul cu mașina echipată cu clapeți, eliberate de Consiliul agricol regional. înainte de începerea semănatului la porumb se va face din nou pro­ba mașinilor în teren și instruirea mecanizatorilor și mînuitorilor care vor lucra cu ele. Pentru a preîntimpina folosirea unor discuri necorespunzătoare, ca­re influențează negativ calitatea se­mănatului, discurile existente în S.M.T.-uri sînt strînse la S.M.T. Castelu de unde vor fi redistribuite S.M.T.-urilor, în funcție de soiul și calibrul seminței folosite la semă­nat de gospodăriile colective de­servite. Pregătirea mașinilor de semănat porumb în timpul cel mai scurt, în­șiruirea mecanizatorilor și minuito­­rilor, sunt condiții principale pen­tru executarea semănatului în tim­pul optim și de cea mai bună ca­litate, I. GRIGORAȘ LA ORDINEA ZILEI Pregătirea mașinilor și instruirea mecanizatorilor și a mînuitorilor t DOBROGEA NOUA nr. 4532 VINERI 1 MARTIE BALADA HUSARILOR: „Tomis“ , VAPORUL LUI EMIL: „Popular“, TRANSPORTUL: „Progresul“, PERMISIE LA ȚĂRM : „23 August“, HAMLET: „Donca Simo“ ; LUPII LA STÂNA: „Filimon Sîrbu“ , FLOAREA ZĂPEZII: „Tineretului“ (Constanța). PREȘEDINTELE, CEN­TRU ÎNAINTAȘ: „Dobrogea“ (Med­gidia); MOARTEA ÎN INSULA DE ZAHĂR: cinemascop „7 Noiem­brie“ și ACORD FINAL : „Popular“ (Tulcea), CARTOUCHE : cine­mascop „D. Gherea“ (Techirghiol) , SOȚUL SOȚIEI SALE : „Farul“ (Mangalia) ; MIRACOLUL LUPI­LOR : cinemascop „Republica“ (Cernavoda). Deținători de oi­l în perioada de contractare, comisiile comunale încheie contracte pentru producția de lînă a anului 1963, încheind contracte cu D.C.A. veți beneficia de următoarele avantaje : *— împrumuturi sub formă de avans de 40 la sută din valoarea contractului. — Prețuri sporite după cum urmează : — Lînă merinos — Lînă spancă — Lînă țigaie­­— Lînă stogoșă cal. I 60 lei per kg cal. I 50 lei „ * cal. I 44 lei „ * cal. I 32 lei „ * PRODUCĂTORI! Valorificînd către stat lîna prin încheieri de contracte, vă asigurați venituri sporite în gospo­dăriile dv., și contribuiți în același timp la mări­rea producției de bunuri de larg consum.: Iii.L­a Medgidia DESFACE prin unitățile sale din orașele Medgidia și Cernavoda 1 — confecții diferite, pentru bărbați, femei și copii; — țesături de lună, bumbac, mătase, reten ; — încălțăminte pentru bărbați, femei și copii, eleganță, modernă în sortimente variate; — tricotaje diferite, ciorapi din bumbac și fire sintetice, — cămăși bărbătești, cravate din mătase naturală și ve­getală, batiste , — articole de mercerie, parfumerie, cosmetică, dantelărie, pasmanterie, articole de toaletă ; — sortimente variate de jucării din metal, mase plastice și lemn ; — poșete, serviete, valize diferite; — aparate și accesorii fotografice, discuri, ploopuri și in­­strumente muzicale ; — mobilă cameră studio, mobilă pentru bucătărie și piese separate ; — articole de menaj, sticlărie, porțelan, faianță, tacîmuri, articole electrice, tehnice sanitare, de uz casnic, mașini de cusut, frigidere, televizoare ; — articole de fier brut și fier lucrat, chimicale, vopsele etc. — biciclete, motociclete. In sectorul alimentar, unitățile noastre sunt bine aprovi­zionate cu : paste făinoase, mezeluri, conserve, produse za­haroase, articole de băcănie, băuturi îmbuteliate. O.C.L. „Comerț mixt“ Medgidia vă invită să petreceți o seară plăcută la restaurantele din orașele Medgidia și Cerna­voda, unde puteți servi preparate culinare calde și reci, bău­turi variate și de bună calitate, bere. Muzică, dans, antren. p­RODUCÂTOR,ț j­^țINÂTORI DE OI/ ««TAM CONTINUI­ IN TOT CUPRINSUL REGIUNII DOBROBI CONTRACTAREA LAPTELui ^OMISILOR Lactate DIN PRODUCȚIA ANULUI 19b3 contractînd cu statul lapte și produse LACTATE DE OAIE, OBȚINEȚI PREȚURI DURI 24­ ° LEI LITRUL CU 7 LA SUTĂ UNITÂTI ORĂSIM 9 LEI PER NG. DEBRÎNDĂ TELEMEA CALITATEA MAI OBȚINEȚI URMĂTOARELE AVANTAJE: -ÎN DAU CONTRACTULUI ÎNCHEIAT VI SE ACORDĂ UN ÎMPRUMUT DE 50 LA SUTA DIN VALOAREA LUI; -SFATURILE POPULARE COMUNALE VA ACORDĂ CU PRIORITATE PĂȘUNILE NECESARE PENTRU ANIMALI A CĂROR PRODUSE LE-AȚI CONTRACTAT CU STATUL. ÎN CONFORMITATE CU HCM. NR. 122 ART. 4. CONTRACTELE PENTRU VÂNZAREA LAPTELUI ȘI A PRODUSELOR LACTATE DE OALE SE ÎNCHEIE CU MIN­ȘTRII DRlNEARI DIN COMUNE..DELEGAȚII LCIL ȘI SENI OFICIILOR RAIONALE LCIL' i. t k

Next