Dobrogea Nouă, noiembrie 1963 (Anul 16, nr. 4739-4764)

1963-11-01 / nr. 4739

 T" 1 A PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂI _____Organ al Comitetului regional P.M.R. Dobrogea și al Sfatului popular regional Anul XVI nr. 4739­­ _____ Vineri 1 noiembrie 1963_________| 4 pagini 20 de bani Mai bine ca în alți ani Adăposturi bune și furaje suficiente Ținînd seama de suprafața de teren pe care o posedă, putem spune că gospodăria noastră co­lectivă are în momentul de față un sector zootehnic destul de bi­ne dezvoltat. La aceste rezultate nu s-a ajuns în mod întîmplător. Ele sunt roadele străduinței colec­tiviștilor noștri de a aplica în via­ță sarcinile date de partid, rezul­tatul îndrumării și sprijinului pe care l-am primit din partea orga­nizației noastre de bază. Gospodăria colectivă din satul Dorobanțu posedă 508 taurine, din care 218 vaci cu lapte și 83 ju­­­­ninci montate. In afară de aces­tea, mai avem 667 porci, din ca­re 120 scroafe și 250 porci la în­grășat, 3.300 oi, 3.240 păsări, 118 cai de muncă și 107 colonii de al­bine. Acestea sunt cu unele dife­rențe — cum ar fi, de exemplu, livrarea către stat pe bază de contract a loturilor de porci în­grășați — efectivele de animale pe care gospodăria noastră colectivă trebuie să le ierneze. Pe baza învățămintelor trase din anii trecuți și mai cu seamă din iarna trecută, consiliul de conducere al G.A.C. a căutat să se achite cît mai bine de sarcina ce o avea, și anume, aceea de a asigura efectivelor noastre de a­­nimale o bază furajeră bogată și variată. Acum putem spune că am reușit, în oarecare măsură, să îndeplinim această sarcină de ma­re răspundere. Pentru buna fura­jare a întregului efectiv de ani­male, de la începutul stabulației și pînă la producția de nutrețuri a anului viitor, gospodăria noas­tră și-a asigurat cantitățile necesa­re de furaje, avînd asigurată în­treaga cantitate de concentrare necesară, ca porumb, ovăz, mază­re și alte boabe. Pentru a asigu­ra necesarul de furaje grosiere și fibroase, am strîns și depozitat în bune condițiuni 60 tone fîn de borceag, 40 tone vrejuri de legu­minoase și 500 tone pleavă. De asemenea, este în curs de trans­port și depozitare în preajma fer­melor de animale cantitatea de 700 tone coceni de porumb, pe care îi vom administra în hrana animalelor, tocați și saramurați. In afară de aceasta, avem însi­­lozate pregătit 2.000 tone porumb și am 50 tone rădăcinoase și bostănoase. încă din timpul verii, îndru­mați de organizația de partid, noi am luat măsuri pentru asigurarea de adăposturi cît mai bune anima­lelor. Ce am făcut în această pri­vință? In primul rînd, am cău­tat să terminăm construcțiile în­cepute de anul trecut. Așa, de e­­xemplu, noi am reușit să termi­năm încă din vară construcția u­­nui grajd și a altor obiective. Tot din vară am curățat și pus la punct saivanele pentru oi. In ur­ma măsurilor luate la toate graj­durile de animale au fost verifi­cate și reparate acoperișurile, fe­restrele și ușile, s-au reparat par­­doselele, tavanul și ieslele. Pentru o cît mai corectă îngrijire și fu­rajare a animalelor în toate spa­tiile de cazare s-a introdus ilu­minatul electric. Pentru asigurarea adăpatu­lui animalelor în bune con­­dițiuni în timpul iernii, de la sistemul central de alimen­tare cu apă pe care îl are gospo­dăria, s-au construit jgheaburi în apropierea grajdurilor. Pentru e­­fectivele de animale pe care le a­­vem în momentul de față, gospo­dăria are asigurate 7 grajduri pentru bovine și animale de mun­că, 3 saivane de oi, 2 maternități pentru scroafe, o îngrășătorie de porci, 3 cotețe de păsări și 2 pu­­ternițe. CONSTANTIN BACIU, președintele G.A.C. Dorobanțu Una din preocupările de seamă ale consiliului de conducere al gospodăriei colective din comuna Siliștea, raionul Medgidia, a fost aceea a dezvoltării sectorului creșterii animalelor de producție. Căutînd să îndeplinim­ sarcinile trasate de partid în legătură cu această problemă, noi am reușit să obținem o serie de rezultate îmbucurătoare. Nu se poate spu­ne însă că am făcut totul. îndru­mați și sprijiniți zi de zi de or­ganizația de bază, ne vom ocupa și de acum înainte de creșterea efectivelor de animale — pro­prietate obștească și de îmbună­tățirea rasei acestora. Acum, cînd se apropie momen­tul bilanțului activității noastre cu privire la dezvoltarea secto­rului zootehnic, putem spune că ne-am achitat mulțumitor de sar­cinile ce ne reveneau din planul de producție al gospodăriei co­lective. Iată pe scurt care este si­tuația : la sfîrșitul anului, în fer­mele gospodăriei noastre colecti­ve, vor fi 550 bovine, 3.200 oi, peste 1.000 de porci și 2.500 pă­sări. Dar nu-i destul numai să îndeplinești sarcina cu privire la creșterea efectivelor de animale, pentru ca acestea să aducă ve­nituri cît mai mari gospodăriei. Pentru a obține o creștere con­tinuă a producției de lapte, carne, lînă și ouă, trebuie asigurată, în primul rînd, o bază furajeră bo­gată. Practica anilor care au tre­cut ne-a arătat că chiar dacă a­­nimalele sînt de rasă, dacă nu sînt bine­ hrănite, producția rămîne scăzută. De aceea, consiliul de conduce­re al gospodăriei noastre, cu spri­­­nul inginerului zootehnic, s-a o­cupat de asigurarea necesarului de furaje pentru perioada de sta­­bulație, încă de la începutul anu­lui. Am căutat să strîngem și să depozităm în condiții cît mai bu­ne, în apropierea fermelor de a­­nimale, fînul, pleava, vrejii și ce­lelalte nutrețuri. Putem spune că pentru iarna aceasta, gospodăria noastră colectivă are asigurat, mai bine ca în alți ani, atît canti­tativ cît și calitativ necesarul de furaje grosiere, fibroase, suculen­te, porumb siloz și concentrate. O atenție la fel de mare am a­­cordat și problemei construcțiilor zootehnice. Pentru anul acesta gospodăria noastră a avut în plan construirea unui grajd cu o ca­pacitate de 100 de capete și a u­­nei puternițe și reamenaj­area con­strucțiilor mai vechi. Puternița a fost terminată și dată în folosin­ță încă de mult, iar la grajd fa­cem lucrările de finisare și în scurt timp va fi dat și acesta în folosință. Mai mult am avut de lucru cu amenajarea construcțiilor mai vechi. Grajdurile de exemplu, nu erau pardosite și nici podite. Din această cauză, mai cu seamă în zilele de iarnă reci, animalele su­fereau de frig. De asemenea, nici ieslele nu erau corespunzătoare. Pentru a rezolva această proble­mă și a asigura o stabulație în condiții cît mai bune vacilor de lapte, noi am luat următoarele măsuri: toate grajdurile au fost pardosite cu cărămidă pusă pe cant, iar culoarele de trecere și rigolele de scurgere au fost ci­mentate. De asemenea, am con­struit iesle corespunzătoare și ta­vane la grajdurile care nu aveau. Pentru ca grajdurile să fie căldu­roase au fost reparate toate gea­murile și ușile. Apă pentru ani­male avem asigurată de în f’nțî­­nile din apropierea fermelor. SAVENCO TOADER, președintele G.A.C. Siliștea raionul Medgidia Pregătiri de iarnă In prezent, la Fabrica de ci­ment din Medgidia se fac ulti­mele pregătiri în vederea asigu­rării condițiilor de lucru pe tim­pul sezonului de iarnă. Astfel, lucrătorii sectorului ca­riere lucrează pentru realizarea stocurilor-tampont de materie pri­mă, creînd toa­te condițiile ca pî­nă la 15 noiembrie să asigure o rezervă de 14.000 tone calcar, și 8.000 tone gips. S-a făcut în bună­­ re­aprovizionarea cu cele 1.500 tone pirită, 7.000 tone păcură și 5.000 tone explozivi necesare pe timpul iernii. Pe terminate sînt și lucrările de revizuire a instalațiilor de în­călzire, a utilajelor și agregate­lor, reparațiile de acoperișuri, izo­lările de conducte etc. * i 696.000 lei economii peste plan Muncitorii, inginerii și tehni­cienii din cadrul I.I.D.P. Tulcea desfășoară în aceste zile o susți­nută întrecere pentru valorifi­carea­ integrală a cantităților de produse pescuite de întreprinde­rile piscicole. In primele douăzeci de zile, ale luni octombrie, ei au produs peste plan importante cantități de conserve de pește în bulion, pește afumat, pui de baltă și raci congelați. Totodată, ei acordă o atenție deosebită reducerii prețului de cost pe tona de preparare, reu­șind ca numai în primele 9 luni ale anului să realizeze o economie peste plan în valoare de 696.000 lei. Mecanizatorii de la S.M.T. Horia, raionul Hîrșova, ce deser­vesc G.A.C. Crișan, lucrează de zor la executarea arăturilor pentru însămînțările de prim­avară. Pînă în prezent ei au arat peste 50 la sută din suprafața planificată. Interviul nostru. Toate torțele vor fi i­mobilizate la alături Mecanizatorii și muncitorii de la G.A.S. Amzacea au arat în anul trecut, din toamnă tot terenul gospodăriei, fapt ce a făcut ca în primăvara acestui an lucrările să se execute în termenele stabilite și de cea mai bună calitate. Sporurile de recoltă obținute au îndrep­tățit eforturile depuse în vara și toamna anului trecut la efectuarea arăturilor. Despre acest lucru ne-a vorbit zilele trecute ingi­nerul agronom Mihail Leoveanu, directorul gospodăriei. — In acest an a ieșit în eviden­ță, mai bine ca oricînd, cît e de important să efectuezi la timp și de calitate lucrarea de bază — a­­ratul. De pildă, deși anul a fost în general secetos, planul de producție la grîu a fost de­pășit cu 200 kg la hectar, iar la porumb s-au realizat 1.200 kg boabe la hectar peste sarcina pla­nificată. Rezultatul nu este întîm­plător, deoarece gospodăria noas­tră a avut în acest an cultivate cu porumb 2.070 ha. Cum ați organizat munca la e­­fectuarea arăturilor ? — Desigur, această sarcină nu a fost tocmai ușoară. Gospodăria noastră a avut planificat să însă­­mînțeze în această toamnă cu grîu o suprafață de 3.300 ha teren. In cea mai mare parte, acest te­ren a fost arat din vară, astfel că semănatul s-a efectuat la terme­nul stabilit de Consiliul agricol regional. In perioada de vară toate tractoarele gospodăriei, în număr de 85, au fost mobilizate la ară­turi. S-a folosit, de asemenea, în unele perioade schimbul II pe un număr de 30 tractoare. Ca urmare, în afară de suprafața însămînțată cu culturi de toamnă, în prezent, avem executate arături pe aproape 1.800 ha care vor fi însămînțate cu culturi de primăvară. In vii­toarele zile, pe măsura eliberării terenului de coconi, vom mobiliza din nou toate tractoarele la ară­turi, astfel ca cel mai tîrziu la 1 decembrie tot terenul gospodăriei să fie arat. Ce ne spuneți despre fertiliza­rea solului ? — Rolul îngrășămintelor chimice și naturale este la fel de bine cunoscut. Consiliul gospodăriei noastre a mers pe linia ca pe toa­te terenurile arate, indiferent de destinația lor, să se administreze îngrășăminte. Am folosit pînă în prezent cîte 300 kg superfosfat la ha, la grîu s-au dat în plus și 200 kg azotat de amoniu, iar pe unele parcele, în doze de cîte 20 tone la ha gunoi. In total am încorpo­rat sub brazdă 4.000 tone îngră­șăminte naturale. Acum adminis­trăm pe toate suprafețele cîte 300 kg superfosfat la ha. Am vrea să cunoaștem numele mecanizatorilor fruntași. — La transportul porumbului și cocenilor de pe cîmp, dat fiind faptul că recolta a fost așa de bună, toți mecanizatorii noștri au dovedit mult entuziasm, hotărîre și interes în muncă; îndrumați de comitetul de partid și comitetul U.T.M., fiecare și-a adus o pre­țioasă contribuție la obținerea unor producții bogate, la efectua­rea lucrărilor în termen și de ca­litate. Pe toți mecanizatorii îi considerăm ajutoarele noastre de nădejde. La efectuarea arăturilor s-au evidențiat în mod deosebit Constantin Bucur, Ion Neagu, Ma­rin Dobre, Nicolae Stan, Con­stantin Mîndrilă, Omer A. Omer și mulți alții. N. C. In apărarea avutului obștesc Intr-una din zilele trecute la montarea furtunului de la con­ducta de scurgere la robinetul de golire al vagonului de benzină su­pus descărcării, în fața depozitului Negru Vodă al Bazei III petrol s-a produs un scurt­circuit ne­prevăzut. Dînd dovadă de pre­zență de spirit magazinerul Iscru Dumitru și manipulanții Văsii Constantin și Ristache Marin au sistat montarea furtunului și au anunțat defecțiunea la organele I.R.E.D., care au întrerupt curen­tul electric pe timpul descărcării vagonului, după care s-a trecut la înlăturarea defecțiunii. Prin inițiativa celor trei, a fost evitat pericolul incendierii a două vagoane cisternă și a altor bunuri aflate în preajma acestora. (De la BUZARNA MARINA) ­éőitsli­ ueJói­ i si fön­stFUlții Tulcea, orașul așezat lîngă Dunăre, își trăiește în zilele noastre adevărata sa tinerețe. Blocurile, înalte și grațioase, cu o arhitectură modernă, con­struite in ultimii ani, își ridică siluetele impunătoare cu mult deasupra apelor bătrinului flu­viu. Și cu fiecare an, n­umărul lor crește mereu, dînd o înfă­țișare nouă orașului. In aceste zile de toamnă, ora­șul pare un adevărat șantier. Alături de blocurile în care s-au mutat deja noii locatari, constructorii de la întreprinde­rea nr. 2 a T.R.C.D. înalță alte­le. Și la fiecare dintre acestea, eforturile lor sînt concentrate in găsirea unor soluții noi și economicoase de execuție și în îmbunătățirea permanentă a ca­lității lucrărilor. Prima noastră fotografie e grăitoare în­ acest sens. Strîmbu Costel, împreună cu cîțiva membri din echipa de dulgheri, montează panourile de cofrag la ultimul nivel al unui bloc. De câte ori au fost refolosite aceste panouri de către echipă ne-a precizat șeful șantierului Iorga Gheorghe —» de cinci ori !«i plus față de prevederile normativelor. Și a­­ceasta, în limbajul constructo­rilor, înseamnă cherestea eco­nomisită. Acum, echipa de dul­gheri grăbește ritmul lucrărilor pentru ca fierarii betoniști și betoniștii să înceapă cît mai repede montarea armăturilor și turnarea betoanelor la ultimul­ nivel. Dar, odată cu aceasta dulgherii își măresc exigența asupra calității lucrărilor exe­cutate. Ei sînt hotărîți ca echi­pele de constructori ce vor lu­cra în urma lor să nu le repro­șeze nimic despre calitate. Și pînă acum, au dovedit că se țin de cuvînt. In­ timp ce la unele blocuri se execută lucrări exterioare, la altele, constructorii dau zor cu finisajele. Fotografia din stingă, jos i-a surprins pe tin­erii par­­chetari Antonov Mihai și Petuh Dumitru din brigada lui Nau­mov Vasile lucrînd la monta­rea parchetului într-o cameră. Rumbetonul pe care montează acești doi tin­eri parchetul este o metodă nouă în­ construcții, care aduce economii însemnate de cherestea. Dar ei au price­put repede explicațiile date de șeful de brigadă în legătură cu tehnologia montării parchetului pe rumbeton. Iar azi, realizări­le lor zilnice nu sunt cu niimic mai prejos decit ale celorlalți membri din brigadă, atît în ceea ce privește respectarea termenelor de execuție după grafic cît și calitatea lucrului executat. Și fapul că se numă­ră printre evidențiații în între­cerea socialistă din brigadă confirmă strădania acestor ti­neri de a învăța cît mai mult din experiența tovarășilor lor de muncă. In Tulcea, se construiește în­­tr-un ritm viu. A­nul acesta, de pildă, constructorii tulceni vor da în­ folosință oamenilor mun­cii peste 50 de apartamente în plus față de anul trecut. Unul din noile blocuri date recent în folosință l-a prins și obiectivul aparatului nostru în fotografia din dreapta. Text: B. MÎNDRĂ Foto : GH. CIOROBEA Ajutor tovărășesc în întrecere în urmă cu cîtva timp unii din­tre noi cu mai puțină experien­ță practică Se descurcau cu stîn­­găcie în fața complicatului uti­laj chimic. Trebuie să menționez că linia a II-a de superfosfați, la care lucrăm noi, are abia un an de cînd a intrat în funcțiune. Nu aveau toți pregătire specială pen­tru aceste mașini. Luînd în dis­cuție această problemă, colectivul grupei sindicale din cadrul turei condusă de maistrul Vasile Cucu, a ajuns la concluzia că trebuie organizat ajutorul tovărășesc în întrecere. S-a stabilit cine și pe cine trebuie să ajute în mod con­cret. Eu m-am angajat să-l ajut pe tînărul lăcătuș Omer Fenzi. L-am ajutat să cunoască bine in­stalațiile și să regleze cuțitele ca­ruselului care fosfatul rezultat evacuează super­­în camera de reacție. Operatorul chimist Vasile Damian l-a inițiat cu pricepere și răbdare pe tînărul Gheorghe Stan în tainele alimentării, iar pe o­­peratorul chimist Anton Mihăescu la dozarea reactivilor. Ar fi greșit însă să se înțelea­gă că noi organizăm ajutorul to­vărășesc în întrecere numai între lucrătorii aceluiași schimb. In a­­celași timp, schimbul condus de maistrul de tură Vasile Cucu este în întrecere cu celelalte două schimburi conduse de Gheorghe Chioseanu și Niculae Oprea. In­tr-ajutorarea în întrecere se ex­tinde, cînd este cazul, și la cei cu care ne întrecem. Că s-ar pu­tea să ne-o ia înainte ? Foarte bine ! Nimic nu-i împiedică în luna următoare, să zicem, ca și ei să ne ajute să-i întrecem. Cum se manifestă într-ajutorarea tovă­rășească între brigăzile cu care sîntem în întrecere ? Voi da un exemplu : La un moment dat, din lipsa temporară a acidului sulfu­ric, tura noastră nu realiza în­tocmai unii parametri tehnologici. Temperatura acidului trecea de 80 de grade, pe cîtă vreme în mod normal ea trebuie să fie cuprin­să între 65 și 75 de grade. Lipsa momentană de acid sulfuric ne fă­cuse să grăbim amestecurile și să nu realizăm nici densitatea nor­mală. Prezentîndu-se cu rezultate slabe la sfîrșitul schimbului, mais­trul Vasile Cucu le-a arătat celor din schimbul următor, respectiv maistrului de tură Gheorghe Chio­seanu în ce direcție trebuie îm­bunătățiți parametrii tehnologici, pentru a se evita corodarea con­ductelor și bineînțeles rezultatele slabe în muncă. La rîndul lor, cei din tura mais­trului Chioseanu au ajutat schim­bul următor să lucreze și mai bi­ne, cu parametri optimi și cu re­zultate și mai bune. Că așa au stat lucrurile se vede din faptul că recent titlul de evidențiată în întrecerea socialistă a revenit bri­găzii din tara maistrului Niculae Oprea ! Ne-au bucurat sincer suc­cesele lor ca și cînd ar fi fost ale noastre. Sau un alt exemplu : La sfîrși­tul schimbului, intr-una din zile, s-a observat că ni s-a spart con­ducta de alimentare a secției cu acid sulfuric. Programul nostru era pe sfîrșite. Puteam să plecăm și să lăsăm pe seama schimbului următor să remedieze defecțiunea. Dar era oare tovărășesc acest gest? Regulile pe care ni le sta­bilisem noi singuri în într-ajuto­rarea tovărășească în întrecere nu ne îngăduiau o astfel de atitudi­ne. Noi descoperisem primii de­fecțiunea. Știam unde e și ce tre­buie făcut. Pînă să vină ceilalți și să se orienteze și ei, se pier­dea timp prețios, timp care în în­trecere contează și pentru unii și pentru ceilalți. Fără să mai stea pe gînduri, maistrul nostru a tri­mis după plumbul (sudorul în plumb) care a venit de acasă — eram în tura de noapte — și s-a apucat cu rîvnă de treabă. Intr­ajutorarea tovărășească a contribuit din plin la realizările obținute de colectivul de muncă al sectorului 102 de acid sulfuric, sector evidențiat în întrecerea so­cialistă. Deși instalațiile au fost 8 zile în reparații, noi am reușit să organizăm astfel munca nicit să îndeplinim planul de produc­ție și să dăm în plus 15 tone de superfosfat. In luna octombrie, tara noastră și-a luat angajamentul să reali­zeze peste plan 5 tone de super­fosfat. Ajutînd pe tovarășii în­scriși la cursurile de ridicare a calificării din uzină și organizînd tot mai temeinic într-ajutorarea tovărășească în întrecerea socia­listă reuși la locurile de muncă vom fără îndoială să depășim acest angajament și să adăugăm în acest fel noi succese la cele obținute pînă acum. MIHAI HUSARENCU, mecanic, organizatorul grupei sindicale nr. 1 de la U.S.A.S. Năvodari k

Next