Dobrogea Nouă, decembrie 1963 (Anul 16, nr. 4765-4791)

1963-12-01 / nr. 4765

i Organ al Comitetului regional P.M.­ Bobropa și al Sfatului popular regional Anul XVI nr. 4765 Duminică 1 decembrie 1963 4 pagini 20 de bani îmbunătățim continuu activitatea financiară Paralel cu îndeplinirea planu­lui de transporturi și prestațiuni portuare, în atenția colectivului de muncă de la D.R.1 T.C. a stat rea­lizarea planului de beneficii și re­ducerea sistematică a prețului de cost. Acest lucru este v­ândit și de bilanțul realizărilor economice obținute de muncitorii, inginerii și tehnicienii noștri, la sfîrșitul celor 10 luni din anul 1963. Bună­oară, în acest timp, s-au obținut peste plan 9.700.000 lei beneficii și s-a redus prețul de cost cu 1,83 la sută pe tonă­ trafic și cu 1,04 la sută pe mia tonă-milă transpor­tată ceea ce ne-a dat posibilita­tea să obținem economii suplimen­tare la prețul de cost în valoare de 3.387.000 lei. La obținerea acestui bilanț bo­gat în activitatea financiară o contribuție de seamă a adus-o a­­plicarea în termen a prevederilor înscrise în planul M.T.O., intro­ducerea progresului tehnic, înzes­trarea portului Constanța cu uti­laje moderne de înaltă tehnici­tate. Toate acestea au dus­ pe primele 10 luni la sporirea produc­tivității muncii cu 11,32 la sută peste prevederi. Numai anul acesta au fost puse în funcțiune 15 macarale de 3 și 5 tone, 55 tractoare, 29 autostivui­­toare, 154 remorci și alte utilaje. De asemenea, în curînd vor intra în funcțiune încă 3 macarale de 10 tone și 4 macarale de 8 tone, iar pînă a sfîrșitul anului vor mai fi montate 9 macarale. Ținînd cont de utilajele noi in­trate în producție, au fost luate și măsuri de școlarizare a muncito­rilor. Astfel, au fost școlarizați 64 conducători de autostivuitoare, 262 tractoriști și 62 macaragii. Au mai absolvit cursurile de calificare în ultimul timp 127 șefi de echipă și 266 vind­eri. Analizele săptămînale în ședin­țele operative de producție, orga­nizate cu șefii de secții și servicii au permis conducerii întreprin­derii să coreleze mai bine rezol­varea diverselor probleme legate de activitatea productivă, reușin­­du-se astfel ca fiecare sector de muncă să se încadreze în cheltuie­lile planificate și întregul colectiv să lupte cu toată hotărârea pen­tru reducerea acestora, prin apli­carea celor mai eficiente măsuri tehnico-organizatorice. Astfel, re­partizarea utilajelor și formațiilor de lucru în funcție de natura măr­furilor ce se încarcă și se descarcă la nave, pregătirea din timp a sculelor și dispozitivelor necesare, evitarea încrucișărilor de mărfuri ce trebuie manipulate dintr-un sector în altul, o mai bună cola­borare cu Romtrans și celelalte organe ale Ministerului Comerțu­lui Exterior din port, ne-au dat posibilitatea să reducem timpul de staționare al navelor sub ope­rațiuni cu 16,55 la sută față de timpul mediu planificat. Aceste măsuri au influențat în final asu­pra reducerii sistematice a prețu­lui de cost și obținerii de bene­ficii peste plan. O problemă importantă, legată de ținerea în perfectă stare de ex­ploatare a instalațiilor de la bor­dul navelor, este pregătirea cadre­(Continuare în pag. a III-a) „Seceriș“ Cînd soarele își arăta prime­le raze argintii, cuțitele recol­­toarelor conduse de Gavrilă Ștefan și Filip Lucian din co­loana a V-a de la Rusca, tăia­­seră deja cîteva sute de mal­dăre. — Așa de dimineață ? întreb. — Da, ca să ajungem depar­te. Îmi răspund, parafrazînd un proverb ca să facă economie de explicații. De fapt, ieșirea aceasta mati­nală în mijlocul holdelor de viitoare celuloză face parte din „arsenalul“ de măsuri luate de coloană , întreținerea zilnică mașinilor, folosirea lor cu ma­a­ximum de randament, astfel ca la sfîrșitul lunii să se realizeze peste plan cel puțin 200 tone de stuf. Și, pînă în prezent, faptele nu dezmint nici una din hotă­­rîrile mecanizatorilor. Pe pri­mele două decade ale lunii no­iembrie coloana e în fruntea întrecerii pe întreprindere. Nu­mai în 12 zile, mecanizatorii de aici au realizat o producție de aproape 900 tone stuf, media zilnică pe agregat depășind 20 de tone, ceea ce înseamnă că fiecare conducător de recoltar realizează peste norma zilnică cel puțin 2-3 tone de stuf. Dar dacă îl întrebi pe comu­nistul Stefan Gavrilă cum reu­șește să recolteze zilnic 22-24 tone de stuf, îți va răspunde scurt, „muncind“. Atît și nimic mai mult. In schimb, amănun­tele se poți afla de la șeful de coloană : — Toți mecanizatorii și ma­­nipulanții din coloana noastră se străduiesc să stăpînească mai bine mașinile, în așa fel, încît să-și depășească zilnic norma zilnică de recoltare. Pâ­­nă în prezent, ne ținem la înăl­țimea angajamentului. Recol­tăm zilnic 85-95 tone și le bă­găm în depozit. Ne pregătim să realizăm și mai mult, și, după cum vedeți, mașinile lucrează din plin cu indici sporiți, iar vremea e minunată, ține cu noi. ... Dubuitul uniform al mași­nilor umple întinderea grindu­rilor de la Tăucu. Pe tractoa­rele ușoare care împing sergile în zidul des al stufului, culcîn­­du-l în maldăre mari, aurii, își dispută întîietatea în zone re­coltate Ștefan Ga­vrilă și Filip Lucian. Alături, Florea Mache­­don și Nicolae Gavrilă pornesc cu noi transporturi spre „de­pozitul“ de stuf, în zorul trac­toarelor cu mai multe remorci. Pe malul drept al brațului Sf. Gheorghe glugile se înșiră ca niște mărgele la care se a­­daugă mereu altele noi. Primitorul Roșu Toader care dirijează operațiunile de depo­zitare, măsoară cu atenție fie­care remorcă încărcată și no­­tează în carnețel cantitățile de stuf, după care indică locul de depozitare. Și, deodată, ziua ia sfîrșit, împresurată de întune­ric. Farurile recoltoarelor se aprind luminînd puternic ma­rea de stuf. Recoltatul continuă cu aceeași intensitate ca și zi­ua. Schimbul U vrea cu tot dinadinsul să se situeze cu rea­lizările la înălțimea celui de zi. In camera stației de radioe­­misie, un scurt bilanț al zoru-­l­­wi din această zi... — 98 de tone, anunță Vasi­le Ivanov, brigadierul coloanei. Pe calea undelor zboară spre întreprindere rezultatul stră­daniei de o zi a coloanei. Mîine vor veni alte vești. Fără îndo­ială, mai bogate în zone de stuf trecut prin sergi. P. BRUCA încă cîteva maldăre de stuf recoltate de harnicii mecaniza­tori din cadrul coloanei a IX-a de la U.E.S. Rusca, și cele două tractoare vor face schimb de remorci. Recoltorul va cupla o nouă remorcă goală, în timp ce tractorul de transport abia so­sit, va porni din nou la drum , cu remorca plină către platfor­­­­ma de depozitare a stufului. (Foto: GH. CIOROBEA) învățămîntului agrozootehnic grijă deosebită In toate gospodăriile colective din regiunea noastră, a îniceput predarea primelor lecții la în­vățământul agrozootehnic de masă. In multe gospodării, au­ fost predate pînă acum 4 și chiar 5 lecții, pe cînd în altele abia 2-3 lecții, sînt asemănătoare, deși condițiile Cauza rit­mului diferit în care se desfă­șoară lecțiile se datorește preocupărilor diferite ale lecto­și­rilor și ale consiliilor de con­ducere din gospodăriile colec­tive. Ritm diferit In raionul Negru Vodă există numeroase gospodării colective, unde învățămîntul agrozootehnic de masă se desfășoară în bune condiții. Ca urmare a pregătirii sălilor cu cele necesare, a parti­cipării în număr tot mai mare a cursanților, s-au putut preda în multe cercuri 4 și chiar 5 lecții. La gospodăria colectivă din Plo­­peni, de pildă, în urmă cu cîte­va zile, se predaseră 5 lecții la cele două cercuri de agricultură. Lectorul Georgescu Gh. și-a pre­gătit din vreme pentru fiecare lecție un plan de expunere, a fo­losit în timpul predării scheme și diferite materiale didactice. La ultima lecție, cînd a vorbit des­pre semănatul și îngrijirea cul­turii griului, inginerul Georges­cu a exemplificat modul cum s-au comportat în gospodăria de la Plopeni diferite soiuri de grîu însămânțate, cauzele obținerii u­­nor producții diferite între bri­găzi etc. Faptul că lecțiile sunt a­­tractive, că au­­ fost asigurate din vreme condiții optime, a dus la o frecvență foarte bună. Mulți cursanți, printre care Gelcu Ilie, Lampă M., Bădiță Vasile, Baciu Gh.,­ Bîrsan Nicolae și alții nu au nici o absență, ei la fiecare lecție pun întrebări pentru lămu­rirea diferitelor probleme. La cele două cercuri zootehni­ce, unde lector este medicul vete­rinar Jiga Virgil au fost predate patru lecții, frecvența fiind, de asemenea, bună. Și la Credința, inginerul Simion Ion a predat pînă acum patru lecții, unde au participat toți cursanții înscriși. Bine se ocupă de predarea lec­țiilor și inginerii Niculescu Ion și Oraveț Ferdinand de la G.A.C. General Scărișoreanu. Aici­ au fost predate 5 lecții la zootehnie și 4 lecții la cultura mare. Im­portant este faptul că aici lec­țiile zootehnice se țin în apro­pierea grajdurilor de animale, în­­tr-o sală special amenajată și că lectorul recomandă cursanților diferite broșuri pentru completa­rea cunoștințelor predate. După fiecare lecție predată, cursanții a­­plică cele învățate. Ca urmare, aici, s-au obținut pînă acum 2.350 litri de lapte pe cap de vacă fu­rajată. Iată însă că în raion mai sînt și gospodării unde s-a predat un număr mic de lecții. La Tătaru, de pildă, au fost predate cite 2 și 3 lecții la diferitele cercuri. La Comana, de asemenea, au fost predate 3 lecții atît la cercurile zootehnice cit și la cele agroteh­nice. Credem că, în această di­recție, lectorii trebuie să se pre­ocupe mai mult pentru a ajunge la nivelul lectorilor fruntași. Tre­buie să fie în atenția tuturor lec­torilor și conducerilor gospodării­(Continuare în pag. a II-a) i 4 CASA și ORAȘUL Prin blocurile noi din orașul Tulcea Ați trecut cumva de curînd prin Tulcea ? Atunci, ați obser­vat că numai în cîțiva ani, ora­șul de la porțile deltei a deve­nit de nerecunoscut. O splendidă faleză a luat locul maghernițelor presărate de vechii edili și pa­troni de-a lungul Dunării, așter­­nîndu-se ca un covor în fața blocurilor cu siluete geometrice și culori îmbietoare. Fiecare an, din ultimii care au trecut, a în­tregit tot mai mult noua arhitec­tură modernă dăruind bătrînu­­lui oraș tinerețe și splendoare. Iată­ numai în acest an, s-au con­struit și dat în folosința locuito­rilor blocuri cu 110­­ apartamente, altele sînt aproape gata și în cu­­r\nd, pînă la 1 ianuarie, încă 70 de apartamente își vor primi cu­­ vinUtate și confort alți loca­tari. Adăugați însă la toate aces­tea magazinele de la parter cu vitrine largi ca niște priviri des­chise spre soare, palatul Casei de cultură care va fi gata în curînd, complexul cooperației meșteșugă­rești și enumerarea poate conti­nua încă. Nici că se poate o bucurie mai mare să te numești printre loca­tarii acestor splendide locuințe în interiorul cărora confortul vorbeș­te de grija față de om în statul nostru. Și de obicei, toți cetățenii, de la copiii de școală și pînă la moșnegii pensionari, indică cu mîndrie adresa lor de la noile blocuri. Din aceste sentimente de bucu­rie și mîndrie și dintr-o îndrep­tățită îndatorire cetățenească, unii locatari au simțit nevoia să întregească și să îmbogățească frumusețe­ orașului și a locuin­țelor lor și astfel, cu sprijinul deputaților și al comitetelor­­ de blocuri, au luat ființă numeroa­se inițiative. Locatarii blocurilor G. 0 și G. 6 din strada Gării au a­jutat la refacerea spațiilor verzi din apropiere pe care le-au în­frumusețat cu plante de orna­ment, cei din grupul de blocuri S. 1, S.2 și S. 3 au amenajat o adevărată grădiniță în care au sădit flori și arbori. In această sferă de preocupări, au intrat adesea și interioarele, gospodinele finind și ele să dea replica cuvenită gospodarilor. Și astfel, scara B a blocului M a fost împodobită cu tablouri, iar la ferestre s-au pus glastre cu flori și perdele (fotografia alăturată). COMUNICAT COMUN cu privire la vizita delegației de stat a R.P. Române în R.S.F. Iugoslavia La invitația președintelui Re­publicii Socialiste Federative Iu­goslavia, secretar general al Uni­unii Comuniștilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, o delegație de stat a Republicii Populare Ro­mâne, condusă de președintele Consiliului de Stat, prim-secretar al Comitetului Central al Parti­­dului Muncitoresc Român, Gheor­ghe Gheorghiu-Dej, a făcut o vi­zită oficială în Iugoslavia, între 22 și 30 noiembrie 1963. Delegația Republicii Populare Române a vizitat capitala Repu­blicii Socialiste Federative Iugo­slavia — Belgrad — orașele Sa­­raievo, Mostar, Zenița, Zagreb, Liubliana, întreprinderi industria­le, gospodării agricole, instituții științifice și culturale, a avut în­­tîlniri cu reprezentanți ai orga­nelor republicane și locale, ai or­ganizațiilor obștești, cu oameni ai muncii și a luat cunoștință de realizări ale construcției socialis­te în Iugoslavia. In timpul vizitei, delegațiile de stat ale Republicii Populare Ro­mâne și Republicii Socialiste Fe­derative Iugoslavia au purtat dis­cuții cu privire la relațiile ac­tuale dintre cele două țări vecine și la perspectivele dezvoltării co­laborării lor viitoare. Cu acest prilej, a fost semnat între Repu­blica Populară Romînă și Repu­blica Socialistă Federativă Iu­goslavia acordul privind co­n­struirea Sistemului hidroenergetic și de navigație — Porțile de Fier. De asemenea, delegațiile au avut un schimb de păreri cu privire la situația internațională și la cele mai actuale probleme ale contemporaneității, precum și cu privire la problemele mișcării muncitorești internaționale. Delegația de stat a Republicii Populare Române a fost compusă din: Gheorghe Gheorghiu-Dej, președintele Consiliului de Stat, prim-secretar al Comitetului Cen­tral al Partidului Muncitoresc Român, Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Mi­niștri, Emil Bodnăraș, vicepre­ședinte al Consiliului de Miniș­tri, Alexandru Bîrlădeanu, vice­președinte al Consiliului de Mi­niștri, Corneliu Mănescu, minis­trul afacerilor externe, Aurel Măm­ășan, ambasadorul Republicii Populare Române în Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. Delegația de stat a Republicii Socialiste Federative Iugoslavia a fost compusă din: Josin Broz Tito, președintele republicii, se­cretar general al Uniunii Comu­niștilor din Iugoslavia, Edvard Kardekj, președintele Scupștinei Federative, Petar Stambolici, pre­ședintele Vecei Executive Fede­rative, Miloș Miniei, vicepreșe­dinte al Vecei Executive Fede­rative, Kocea Popovici, secretar de stat pentru afacerile externe, Marin Țetinici, secretar federativ pentru transporturi și telecomuni­cații, Kiro Gligorov, secretar fede­rativ pentru finanțe, Bogdan Țrnobrnia, secretar gener’al al președintelui republicii, Mirko Tepavaț, adjunct al secretarului de stat pentru afacerile externe, Arso Milatovici, ambasadorul Re­publicii Socialiste Federative Iugoslavia în Republica Populară Romînă. Convorbirile au fost purtate într-o­tmosferă tovărășească de cordialitate și înțelegere recipro­că. S­ tat Cele două delegații au consta­cu satisfacție că relațiile dintre Republica Populară Ro­mînă și Republica Socialistă Fe­derativă cu succes Iugoslavia se dezvoltă în spiritul prieteniei tradiționale dintre cele două po­poare. O importantă contribuție la dezvoltarea colaborării rodnice romîno-iugoslave au adus hotă­­rîrile adoptate cu ocazia întîlni­­rilor din anul 1956 dintre condu­cătorii celor două state. Apreciind rezultatele însemnate obținute de cele două țări în con­struirea socialismului, delegațiile și-au exprimat părerea că dez­voltarea relațiilor bilaterale co­respunde intereselor celor două țări socialiste și că vecinătatea lor imediată oferă mari posibili­tăți pentru lărgirea acestei co­laborări. Cele două delegații au exami­nat multilateral relațiile econo­mice reciproce și, constatînd re­zultatele favorabile obținute în ultimul timp, au convenit asupra necesității de a se lua o serie de măsuri care să conducă la lăr­girea acestor relații, corespunză­tor dezvoltării economiilor națio­nale ale celor două țări. Ele au căzut de acord ca am­bele părți să depună eforturi pentru mărirea volumului și îm­bunătățirea structurii schimbului de mărfuri, a colaborării econo­mice în producția industrială, a colaborării în domeniul transpor­­turilor și telecomunicațiilor, pre­cum și pentru lărgirea și adînci­­rea colaborării tehnico-științifice. Cele două delegații au consta­tat, de asemenea, că și creditarea reciprocă trebuie să-și găsească locul în relațiile economice ale celor două țări ca o formă im­portantă de colaborare economi­că. De asemenea, cele două dele­gații au convenit să fie examina­te măsurile necesare pentru in­terconectarea sistemelor energe­tice ale celor două țări. Delegațiile au căzut de acord că vor lua măsurile necesare pentru a se crea condiții și a se asigura metode corespunzătoare, care să stimuleze legături econo­mice bilaterale mai strînse și­­­ mai trainice. O astfel de orien­tare, corespunzătoare intereselor economice reciproce, va contribui la dezvoltarea colaborării econo­mice curente și de lungă durată. In vederea realizării acestor scopuri, cele două guverne au hotărît să înființeze, ca organ permanent, o comisie mixtă de colaborare economică. Delegațiile au subliniat în mod deosebit marea însemnătate a acordului semnat privind con­struirea în comun a Sistemului hidroenergetic și de navigație — Porțile de Fier — și au exprimat convingerea că realizarea acestui mare obiectiv va aduce o contri­buție importantă la dezvoltarea economică a ambelor țări. Con­struirea acestui obiectiv creează noi posibilități pentru cooperarea industrială și colaborarea econo­mică mai strînsă dintre cele două țări. Delegațiile au constatat, de ase­menea, că construirea Sistemului Porțile de Fier va crea condiții fa­vorabile pentru dezvoltarea navi­gației pe Dunăre, important mij­loc de circulație internațională, spre folosul tuturor țărilor inte­resate. In legătură cu această îm­bunătățire și cu lichidarea radi­cală a greutăților de navigație e­­xistente în acest sector, guvernele celor două țări se află în contact cu guvernele celorlalte țări dună­rene. Cele două delegații apreciază po­zitiv rezultatele obținute în dez­voltarea schimburilor culturale și științifice, în lărgirea contactelor dintre organizațiile obștești, care contribuie la o mai bună cunoaș­tere a realizărilor celor două țări și la apropierea între cele două popoare prietene. In scopul lărgi­rii în continuare a acestor schim­buri și contacte, delegațiile Repu­blicii Populare Pomina și Repu­blicii Socialiste Federative Iugo­slavia au convenit să sp­ione sril încheierea de convenții, înțelegeri și alte măsuri, colaborarea dintre organele și organizațiile competen­te în domeniul științific, radio­­televiziunii, agențiilor de presă, tu­rismului etc. Ele au subliniat în mod deosebit că sunt gata ca, prin schimburi de delegații și prin contacte între re­prezentanții celor două țări toate domeniile de activitate eco­­n­nomică și socială, să colaboreze la analizarea tuturor problemelor a căror rezolvare poate contribui la adîncirea relațiilor de bună ve­cinătate și la lărgirea colaborării prietenești multilaterale dintre Re­­pubn­ca Populară Romînă și Repu­blica Socialistă Federativă Iugo­slavia.­ ­­ Analizînd situația internațională, delegațiile au constatat cu satisfac­ție identitatea sau asemănarea punctelor de vedere ale celor două țări cu privire la principalele pro­bleme internaționale, cum sunt problemele asigurării păcii și rea­lizării coexistenței pașnice, dezar­mării generale și totale, lichidării colonialismului, eliminării focare­lor de încordare, rezolvarea pro­blemei germane etc. Pornind de la faptul că în lu­mea actuală coexistența pașnică (Continuare în pag. a IV-a) Semnarea convențiilor romîno-itgoslave privind Sistemul hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier BELGRAD 30 (Agerpres) Sîmbătă dimineață la Vecea Executivă Federativă a R. S. F. Iugoslavia a avut loc semnarea convențiilor romîno-iugoslave pri­vind Sistemul hidroenerggetic și de navigație Porțile de Fier. Convențiile se referă la elabora­rea proiectului, execuția lucrări­lor, stabilirea valorii investițiilor și decontarea reciprocă, exploata­rea St""1 ■"mutul Porțile de Fier și la alte probleme în legătură cu realizarea și exploatarea Siste­mului. Din partea romînă convențiile au fost semnate de Nicolae Gheorghiu, adjunct al ministrului minelor și energiei electrice, iar din partea iugoslavă de Bogoliub Stoianovici, membru al Vecei Executive a R.S. Serbia. La semnare au fost de față Aurel Măm­ășan, ambasadorul R.P. Romane la Belgrad, Arso Milatovici, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la București, consilieri ai celor două părți, ziariști. (Continuare în pag­a III-a) Semnarea acordului privind realizarea și exploatarea Sistemului hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier și a Comunicatului comun BELGRAD 30. — Trimișii spe­ciali Agerpres, S. Strujan și P. Popa, transmit: Sîmbătă la amiază, în clădirea Vecei Executive Federative a R.S.F. Iugoslavia a avut loc sem­narea Acordului între Republica Populară Romînă și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia privind realizarea și exploatarea Sistemului hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier pe flu­viul Dunărea și a Comunicatului comun cu privire la vizita dele­gației Republicii Populare Româ­ne în Republica Socialistă Fede­rativă Iugoslavia. Acordul privind Sistemul Por­țile de Fier și Comunicatul co­mun au fost semnate din partea romînă de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, președintele Con­siliului de Stat al R.P. Române, prim-secretar al Comitetului Cen­tral al Partidului Român, iar din partea Muncitoresc iugoslavă de tovarășul Iosip Broz Tito, pre­ședintele R.S.F. Iugoslavia, se­­cretar general al Uniunii Comu­niștilor din Iugoslavia. Din partea romînă au fost de față tovarășii : Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraș, Alexan­dru Bîrlădeanu, Corneliu Mănes­cu, Aurel Măm­ășan, consilieri și experți ai delegației. Din partea iugoslavă au asis­tat tovarășii: Edvard Kardelj, pre­ședintele Skupstinei Federative, Petar Stambolici, președintele Vecei Executive Federative, Mial­­ko Todorovici, vicepreședinte al Skupstinei Federative, Miloș Mi­­nici, vicepreședinte al Vecei Exe­cutive Federative, Kocea Popo­­vici, secretar de stat pentru afa­cerile externe, Slobodan Pene­­zici, președintele Vecei Executive a R. S. Serbia, Iakov Blajevici, președintele Camerei Economice Federative, Marin Țetinici, secre­tar federativ pentru transporturi și telecomunicații, Kiro Gligorov, secretar federativ pentru finanțe, dr. Ioie Brilei, membru al Vecei Executive Federative, Filip Bai­­kovici, secretar federativ pentru industrie, Bogdan Țrnobinia, secretar general al președintelui, Mirko Teoavaț, adjunct al secre­tarului de stat pentru afacerile externe, Arso Milatovici, amba­sadorul R.S.F. Iugoslavia în R.P. Romînă și alte persoane oficiale. După semnare, tovarășii Gheor­ghe Gheorghiu-Dej și Iosip Broz Tito și-au strîns călduros mîinile. Membrii delegației române s-au întreținut apoi cordial cu condu­cătorii iugoslavi. Dejun în cinstea tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej BELGRAD 30. — Trimișii spe­ciali Agerpres transmit: Președintele Republicii Socia­liste Federative Iugoslavia, secre­tar general al Uniunii Comuniști­lor din Iugoslavia, Iosip Broz Titov a oferit sîmbătă la amiază la Pa­latul Alb, un dejun în cinstea pre­ședintelui Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, prim­­secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, Gheorghe Gheorghiu-Dej. Au participat tovarășii: Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraș, Alexandru Bîrlădeanu, Corneliu Mănescu, Aurel Măm­ășan, precum și­­ consilierii delegației. Din partea iugoslavă au luat parte tovarășii: Edvard Kardelî, Aleksandar Rankovici, Petar Stambolici, Iovan Veselinov, Ve­­liko Vlahovici, Ivan Goșniak, Bo­ris Kraiger, Miloș Miniei, Kocea Popovici și alte persoane oficiale. In cursul dejunului, care a de­curs într-o atmosferă caldă, prie­tenească, tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej și Iosip Broz Tito au rostit cuvinte de apreciere a rezultatelor fructuoase ale vizitei, de salut la adresa celor două po­poare, urări de succes în construc­ția socialistă, exprimînd convinge­rea că prietenia și colaborarea dintre ele se vor întări și dez­volta tot mai mult spre binele cauzei comune, a socialismului și păcii. * /

Next