Dobrogea Nouă, februarie 1964 (Anul 17, nr. 4818-4841)

1964-02-02 / nr. 4818

J I V < Organ al Comitetului regional P.M.R. Dobrogea și al Sfatului popular regional Anul XVII nr. 4818 I Duminica 2 februarie 1964 4 pagini 20 de bani COMUNICATUL Birecției Centrale de Statistică cu privire la îndeplinirea planului de stat al Republicii Populare Romîne pe anul 1963 In 1963 — cel de-al patrulea an al planului de sase ani — s-au ob­ținut noi succese în dezvoltarea economiei nationale, în ridicarea nivelului de trai al oamenilor mun­cii, în desăvîrșirea construcției so­cialiste în Republica Populară Ro­­mînă. I. Industrie Planul producției globale indus­triale pe anul 1963 a fost îndepli­nit în proporție de 101.7 la sută. Pe ministere, organizații centra­ Față de anul 1962 producția mij­loacelor de producție a crescut cu 14,3 la sută, iar a bunurilor de consum cu 9,3 la sută. Pe întreaga sarcinile planului desenal se în­deplinesc cu succes. In primii pa­tru ani producția globală indus­trială a crescut cu 74 la sută, cu un ritm mediu anual de creștere de 15 la sută față de circa 13 la sută ritm prevăzut pentru întrea­ga perioadă 1960—1965. Producția mijloacelor de producție a crescut în această perioadă cu 82 la sută, cu un ritm mediu anual de 16,1 la sută față de 14 la sută prevă­zut, iar în cadrul acesteia, ritmu­rile cele mai înalte s-au realizat în ramurile de bază ale industriei: în industria construcțiilor de ma­șini și prelucrării metalelor 18,3 la sută, în industria chimiei, hâr­tiei și celulozei 24,3 la sută, în in­dustria energiei electrice­­ și ter­mice 17,6 la sută, în industria me­talurgiei feroase 16,9 la sută. Ritmul înalt de creștere a pro­ducției a făcut posibilă depășirea in anul 1963 a nivelului prevăzut în sesenal pentru anul 1964 în ra­murile metalurgiei feroase și con­strucțiilor de mașini, iar în indus­tria lemnului s-a atins nivelul pre­văzut pentru anul 1965. Producția bunurilor de consum a­le, sfaturi populare, planul produc­ției globale industriale a fost în­deplinit după cum urmează : crescut în acești patru ani cu 62 la sută, cu un ritm mediu anual de 12,­8 la sută față de 12,2 la sută prevăzut. In anul 1963 s-au obținut însem­nate creșteri a producției unor produse importante, atît din cate­goria mijloacelor de producție, cit și a bunurilor de consum : energie electrică, țiței și produse petrolie­re, cărbune, minereuri de fier, fon­tă, oțel, laminate, metale neferoa­se, motoare cu combustie internă, motoare și generatori electrici, transformatori, strunguri, utilaje tehnologice pentru industria side­rurgică, chimică, prelucrarea ți­țeiului, lemnului, locomotive Die­sel electrice de 2.100 CP, construc­ții navale, autovehicule, rulmenți, produse sodice, îngrășăminte chi­mice, mase plastice și rășini sin­tetice, coloranți organici, fibre și fire sintetice, celuloză, hîrtie, ci­ment, cherestea, mobilă, țesături, tricotaje, confecții, încălțăminte, articole electro-casnice de folosin­ță îndelungată etc. Producția principalelor produse industriale în anul 1963 se prezintă astfel : Deși agricultura nu a livrat în întregime industriei materiile pri­me prevăzute, ceea ce a făcut ca la carne, zahăr, produse lactate să nu se atingă nivelul planificat, to­tuși aprovizionarea populației s-a desfășurat satisfăcător. Desfacerile prin comerțul socialist de pîine în sortimente variate, mălai, paste făinoase, orez, ulei, zahăr, lapte, unt, pește, conserve și semiconser­­ve de pește au sporit față de anul 1962,între 4—48 la sută. Au fost înregistrate noi succese în creșterea nivelului tehnic al producției, ca urmare a înzestrării întreprinderilor cu mașini și insta­lații moderne, a introducerii de noi procedee tehnologice, a mecaniză­rii și automatizării în continuare a proceselor de producție, a ridicării calificării cadrelor, care au deter­minat îmbunătățirea calității pro­duselor și lărgirea sortimentelor. In anul 1963 a continuat cu re­zultate bune acțiunea de moder­nizare a parcului de mașini-unelte din întreprinderile industriale, pre­cum și de reutilare a acestora cu mașini noi, cu performanțe tehnice și randamente superioare. In anul 1963 a început produc­ția de serie a noului tip de auto­camion cu motor de 140 CP și a noului tip de tractor de 65 CP. Au intrat de asemenea în producție, noi mașini și utilaje ca : strung Carussel, strunguri paralele, ma­șina de frezat roți dințate, mașina de frezat prin copiere, mașina de rectificat fără centre, presa hidra­ulică de 150 tone, instalația de fo­raj de 650 m, turbina de foraj „T.C. 5-B 9" noi tipuri de utilaje pentru industria de prelucrare a lemnului, pentru construcții, uti­laje pentru industria textilă. Au fost realizate prototipuri de mașini și utilaje moderne printre care: instalația de foraj de 315 tone pentru adîncimi de 6.000 m ai cărei parametri de funcționare se situează la nivelul celor mai bune instalații similare produse pe plan mondial. S-a extins automatizarea proce­selor de producție în industria si­derurgică, industria construcțiilor de mașini, industria petrolului și gazelor, industria chimică, indus­tria textilă. A crescut în continuare gradul de mecanizare al lucrărilor grele și cu volum mare de muncă în exploatările forestiere, exploată­rile carbonifere, recoltarea stufului etc. Productivitatea muncii a crescut pe ansamblul industriei cu 8 la sută față de anul 1962. Antrenați în întrecerea socialis­tă, oamenii muncii din industrie au obținut succese importante în re­ducerea cheltuielilor de producție, ceea ce a dus la îndeplinirea pla­nului prețului de cost și la obține­rea de economii peste plan de cca 700 milioane lei. Industrie producția a crescut cu 12.5 la sută. Pe ramuri principale producția a crescut după cum urmează : Industria chimică cu 30 la suta Industria energiei electrice și termice cu 18 la sută .­ Pentru anul 1963 s-a prevă­zut o producție mai mică, ca ur­mare a introducerii în producție de noi tipuri cu caracteristici tehnice superioare. **) In anul 1963 s-a însușit și introdus în producție de serie tractorul universal de 65 CP, calitativ superior. II. Agricultura și silvicultura In anul 1963 a continuat acțiunea de consolidare economico-organi­­zatorică a gospodăriilor agricole colective, de lărgire a bazei tehnice materiale a agriculturii și de creș­tere a producției. La sfîrșitul anului 1963 în agri­cultură au existat 637 gospodării agricole de stat, cu o suprafață a­­gricolă de 1,9 milioane ha, 4.907 gospodării agricole colective cu o suprafață agricolă de 9,1 milioane ha și 256 stațiuni de mașini și trac­toare. Agricultura a primit 10.300 tractoare fizice, 10.100 semănă­tori mecanice, 3.600 combine pentru recoltatul cerealelor pă­­ioase, precum și un număr im­portant de alte mașini agricole. La sfîrșitul anului, agricultura dispunea de cca. 65.000 tractoare fizice, 62.000 semănători mecani­ce, 32.100 combine pentru pă­­ioase, precum și alte numeroase mașini care contribuie la ridica­rea gradului de mecanizare a lu­crărilor agricole. Suprafața arabilă ce revine în medie pe un tractor fizic a scă­zut de la 270 ha, în 1959 la 150 ha în 1963. Stațiunile de mașini și trac­toare au executat 29,9 milioane ha arătură normală, realizîn­­du-și planul în proporție de 101,4 la sută. Față de anul 1962 volu­mul lucrărilor executate a cres­cut cu 9 la sută, iar față de 1959 de 3 ori. S-au efectuat în continuare lucrări de îndiguiri și desecări în lunca inundabilă a Dunării, pe o suprafață de 97.000 ha. In anul 1963 s-au folosit cu 84 la sută mai multe îngrășăminte chimice decît în 1962. Ca și în anii precedenți, cea mai mare parte a îngrășămintelor chimi­ce a fost destinată gospodăriilor agricole de stat, precum și gos­podăriilor agricole colective pen­tru cultivarea plantelor tehnice. In condiții climaterice care nu au fost favorabile în toate re­giunile tării, datorită aplicării pe o scară mai largă a măsurilor agrotehnice, în special la întreți­nerea culturilor. în anul 1963 s-a obținut o producție totală de cereale de cca. 10,4 milioane tone, cu aproape 700.000 tone mai mult decît în anul 1962. Rucția totală de grîu-secară Pro­a fost de 3,9 milioane tone, cea de (Continuare în pag. a III-a) Procentul de îndeplinire a planului pe anul 1983 Ministerul Minelor și Energiei Electrice 102,4 Ministerul Industriei Petrolului și Chimiei 100,6 Ministerul Industriei Metalurgice și Ministerul Industriei Construcțiilor de Mașini 100,0 Ministerul Industriei Construcțiilor 102,9 Ministerul Economiei Forestiere 103,4 Ministerul Industriei Ușoare 103,3 Ministerul Industriei Alimentare 100,8 Unitățile Industriale ale Ministerului Transporturilor și Telecomunicațiilor 105,8 Unitățile Industriei Poligrafice ale Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă 103,7 Unitățile Industriei Locale ale Sfaturilor Populare 109,3 Uniunea Centrală a Cooperativelor Meșteșugărești 103,4 Industria construcțiilor de mașini și prelucrării metalelor cu 13 la sută Industria metalurgiei feroase cu 8 la sută Industria materialelor de construcții cu 20 la sută Industria de exploatare și prelucrare a lemnului cu 15 la sută Industria ușoară cu 11 la sută Industria alimentară cu 5 la sută Producția efectivă 1963 Fontă Oțel Laminate finite pline Țevi de oțel Cocs metalurgic pentru furnale Minereuri de fier Cărbune brut extras Țiței extras Produse petroliere albe Uleiuri minerale Gaz metan Energie electrică Motoare cu combustie internă Motoare electrice peste 0,6 kW Generatori electrici Transformatori de forță Instalații de foraj *) Utilaje tehnologice pentru industria chimică Utilaje tehnologice pentru prelucrarea țițeiului Utilaje tehnologice pentru industria siderurgică și turnătorii Locomotive Diesel electrice de 2.100 CP Autovehicule Rulmenți Tractoare **­ Sodă calcinată Sodă caustică Acid sulfuric îngrășăminte chimice (substanță activă 100%) ■— îngrășăminte fosfatice — îngrășăminte azotoase Colora­nți organici Negru de fum Detergenți (exprimați în 20% substanță activă) Unitatea de Date abso­­lb procente măsură lute față de 1962 mii tone 1.706 113 mii tone 2.704 110 mii tone 1.921 115 mii tone 478 105 mii tone 1.141 102 mii tone 2.286 132 mii tone 10.267 107 mii tone 12.233 103 mii tone 6.629 101 mii tone 415 117 mii m3 10.101 114 mii kWh 11.655 118 mii CP 549 115 mii kW 1.011 110 mii kVA 200 187 mii kVA 3.405 111 bucăți 120 88 tone 43.919 106 tone 14.048 104 tone 33.253 119 bucăți 59 169 bucăți 20.174 134 mii bucăți 8.760 121 unități conven­ționale de 15 CP 55.783 86 mii tone 331 115 mii tone 170 106 mii tone 343 105 mii tone 185 141 mii tone 100 115 mii tone 85 193 tone 5.937 119 tone 33.177 112 tone 12.181 122 Producția efectivă 1963 Unitatea de Date abso­ In procente _________________ măsură lute fată de 1962 Fibre și fire sintetice tone 2.546 145 Anvelope auto-tractor-avion mii bucăți 921 167 Celuloză mii tone 196 128 Hîrtie mii tone 191 120 Ciment mii tone 4.369 125 Materiale de zidărie (în e­chivalent cărămizi cera­­­­mice normalei ) mii, bucăți 1­153 109 Geamuri trase în echivalent 2 mm grosime mii m2 24.029 116 Cherestea mii m3 4.575 107 Placaj mii m3 158 122 Plăci din particule aglomerate mii tone 100 149 Plăci fibrolemnoase mii tone 74 303 Mobilă mii. lei 2.260 120 Țesături tip bumbac mii. m2 301 101 Țesături tip lînă mii. m2 38 114 Țesături tip mătase mii. m2 30 103 Tricotaje mii. bucăți 57 105 Confecții din țesături mii. lei 5.893 113 încălțăminte mii per. 34.366 106 din care : — încălțăminte din piele mii per. 22.904 109 Televizoare buc. 68.148 164 Frigidere buc. 72.035 157 Mașini electrice de spălat rufe pentru uz casnic buc. 110.690 144 Carne (fără slănină) mii tone 267 90 Preparate și conserve de carne tone 74.223 99,6 Peste tone 34.429 113 Lapte de consum (inclusiv lapte praf) mii hl. 2.333 112 Brînzeturi tone 43.280 95 Uni tone 16.206 110 Uleiuri comestibile mii tone 160 99 Zahăr mii tone 287 84 Pe marginea plenarei Comitetului regional de Cruce Roșie Educație sanitară concretă, eficientă Cu cîteva zile în urmă a avut loc plenara Co­mitetului regional de Cruce Roșie care a făcut bilanțul activității desfășurate în cursul anului trecut și a adoptat măsurile necesare care să ducă la îmbunătățirea muncii în anul acesta. La lucră­rile plenarei au luat parte tovarășii Mîndreanu Constantin, secretar al Comitetului regional de partid, și dr. Berlogea Octavian, vicepreședinte al C.C. al Crucii Roșii din R.P.R. Așa cum e cunoscut, alături de cadrele medico-sanitare o contri­buție însemnată la prevenirea îm­bolnăvirilor și la intensificarea e­­ducației sanitare o aduc organiza­țiile de Cruce Roșie și numeroa­sele lor active obștești. Această la­tură principală a activității a fost analizată și cu prilejul plenarei Comitetului regional de Cruce Ro­șie. Atît din darea de seamă cit și din discuțiile purtate a reieșit că, în anul trecut, s-a acordat o atenție mai mare cursurilor sani­tare de masă, formă pe care au absolvit-o aproape 10.000 de cursanți. De o atenție mai bună s-au bucurat cursurile sanitare de masă în raioanele Istria, Negru Vodă, Tulcea și Măcin. Tot pe li­nia bunei pregătiri a activului sa­nitar obștesc se înscrie și pregăti­rea celor 1.000 de cursanți care ur­mează să ajute la îngrijirea bol­navilor la domiciliu. Acum mulți dintre absolvenți, activiști volun­tari, au devenit ajutoare de preț ale medicului din circumscripția sanitară. Avînd îndrumarea organelor și organizațiilor de partid, comitetele raionale, de circumscripție și de secție ale Crucii Roșii au acordat o­ atenție mai mare propagandei sanitare. De pildă, în cursul anu­lui trecut, au fost ținute la cămi­nele culturale, cluburi și stațiile de radioficare aproape 3.000 de ex­puneri pe tem­e educativ-sanitare, multe urmate de proiecții cu ace­lași subiect. O altă formă larg fo­losită au constituit-o concursurile „Sanitarii pricepuți“. Cu aceeași eficientă au fost folosite „Serile de întrebări și răspunsuri" și con­vorbirile sanitare. De asemenea, au fost difuzate atît în mediul rural cit și în cel urban, peste 300.000 de broșuri, pliante, fotomontaje. Plenara a apreciat că munca cul­­tural-educativă desfășurată anul trecut în școli s-a îmbunătățit sim­țitor. Cele „5 minute control igie­nic" și orele de educație sanitară s-au respectat în majoritatea șco­lilor din regiune, cu deosebire în cele din Constanta, Tulcea, Cerna­voda, Luncavita, Saraiu, Mărașu etc. De remarcat că în această pe­rioadă alți 12.000 de elevi din re­giune au devenit membri ai orga­nizațiilor de Cruce Roșie. O atenție sporită a acordat Co­mitetul regional de Cruce Roșie și în ceea ce privește organizarea și instruirea grupelor sanitare. Mult interes au dovedit în această pro­blemă Comitetul orășenesc Con­stanța și cele din raioanele Med­gidia, Hîrșova și Negru Vodă. Ca urmare a îndrumării și sprijinului acordat de Comitetul regional de partid, este rezolvată în bună parte și problema dotării grupelor sani­tare cu baremul necesar­. De ace­eași atenție s-a bucurat și organi­zarea posturilor sanitare. Astfel, în regiunea noastră funcționează în jurul a 4.000 de posturi fixe mobile , atît în întreprinderi, cât­și­tiere, unități agricole cit și la bri­găzile de cîmp și de tractoare. Succese însemnate au fost obți­nute de organizațiile de Cruce Ro­șie pe linia instruirii și antrenării activului sanitar de masă la ac­țiunile profilactice, la recrutarea de noi donatori de sînge, precum și la întărirea muncii organizato­rice. Despre toate acestea au vor­bit și­ cei care au luat cuvîntul la dezbateri, printre care Cristea Ste­­lian, dr. Sorin Mușat, A. Gherghi­­șan, dr. Amza Constantin, Antohi Maria, dr. Louky Rudolf, Lazăr Constantin, dr. Alexa Fazecaș, dr. Virgil Gafenco, dr. N. Olteanu și dr. Manolache Ion. Subliniind suc­cesele obținute, ei au criticat tot­odată și lipsurile care mai dăinuie în activitatea Comitetului regional, a celor raionale, de circumscripție și de secție. S-a subliniat astfel că la unele cursuri sanitare nu se a­­sigură o frecvență bună, nu se dis­tribuie la timp manualele G.P.A.S., iar concursurile se organizează uneori în cadru restrîns, la dispen­sare, fără eficiență concretă în rîndul populației. Mulți vorbitori au arătat faptul că nu peste tot se acordă atenția cuvenită pătrun­derii și difuzării revistei „Sănăta­tea“ în rîndul membrilor de Cruce Roșie. Lipsuri se mai manifestă și în ceea ce privește respectarea orelor de educație sanitară în școli, do­tarea și instruirea posturilor pe clasă. Plenara a criticat pe bună dreptate Comitetul raional de Cruce Roșie Adamclisi care s-a o­­cupat insuficient de mobilizarea unităților agricole privind dotarea grupelor și posturilor sanitare cu truse și baremul necesar. Unele posturi, cum sînt cele din G.A.C. Lipnița, Ciucurova, Filimon Sîrbu și Basarabi sînt incomplete și au o existență aproape formală. Mai sînt de asemenea comitete de cir­cumscripție și de secție care nu folosesc activul sanitar de masă, nu-1 instruiesc și nu-1 organizează. (Continuare în pag. a IlI-a) Brigadierul Voi­­nea Ion de la com­partimentul auto­­stivuitoare din ca­drul D.R.N.C., dis­cută planul de lu­cru al zilei, înainte de a pleca în schimb, cu conduc­torii de autostivui­­toare Seceleanu Ni­­colae, Pomenea Gh., Popescu Lazăr și Tudor Constantin pentru o deservire cât mai bună a bri­găzilor de lucru. IOOO000~I=I==S-— Foto : GH. CIOROBEA' * -OOOOOO Prind viață prevederile planului M.T.C. Cu prilejul dezbaterii cifrelor de plan pe anul 1964, colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni de la I.M. „Energia“ a făcut o serie de noi propuneri menite să con­tribuie la realizarea ritmică a pla­nului de producție la toți indica­torii. Centralizînd aceste propu­neri, conducerea întreprinderii a elaborat un plan de măsuri teh­­nico-organizatorice care cuprinde un număr de 26 de obiective. încă din primele zile ale lunii ianuarie, conducerea tehnico-ad­­ministrativă, la indicația organi­zației de partid, a trecut la înfăp­tuirea prevederilor planului pe luna respectivă. De menționat este faptul că principalele obiective ale planului M.T.O. au fost grupate în prima parte a anului, ca aplica­rea lor să contribuie cît mai mult la îndeplinirea indicilor de plan pe întregul an. Astfel, foarfecă combinată a că­rei folosire reduce cheltuielile de debitare pe zona de material cu 8 lei, a și fost instalată la atelierul de lăcătușerie. La atelierul de ca­­zangerie, s-a instalat o foarfecă ghilotină pentru debitat tablă pînă la 7 mm grosime prin folosirea că­reia se reduc cheltuielile de debi­tare cu 10 lei pe tona de mate­rial. Folosirea celor două mașini­­unelte pe tot restul anului va a­­duce întreprinderii însemnate eco­nomii la prețul de cost, influen­­țînd în același timp pozitiv asu­pra creșterii productivității muncii. Au mai fost montate și date în exploatare două prese hidraulice cu tot echipamentul necesar la a­­telierul vulcanizare, prin a căror utilizare crește considerabil capa­citatea de producție la produsele de cauciuc. De asemenea, în scopul sporirii cantității produselor, a fost orga­nizat lucrul în 3 schimburi la a­­telierul de strungărie și 2 schim­buri la atelierul tinichigerie. Pen­tru ridicarea calificării muncitori­lor, au fost înființate cursuri de ridicarea calificării la fiecare sec­ție. Iată, deci, că din primele zile ale anului prevederile planului M.T.O. au și prins viață. Aceste înfăptuiri au venit direct în sprijinul rea­lizării ritmice a planului de pro­ducție pe prima lună. Astfel, pînă la 29 ianuarie, producția globală pe întreprindere a fost realizată în proporție de 101,88 la sută. Rezultate bune au fost obținute de către muncitorii atelierului strungărie, care și-au realizat pla­nul producției globale pînă la data menționată cu 150 la sută, iar la producția marfă cu 116 la sută. De asemenea, la atelierul turnătorie, producția marfă a fost realizată cu 104 la sută, iar pro­ducția globală cu 109 la sută. Muncitori ca Marcu Dragomir, Niță Nicolae, Luchian Gh. Rovin Alexandru și mulți alții, au con­tribuit din plin prin executarea lucrărilor de bună calitate și la timp, la obținerea acestor succese pe întreprindere. Colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni de la I.M. „Energia" este hotărît ca și pe viitor să a­­corde aceeași atenție aplicării în practică a prevederilor planului M.T.O., în scopul îndeplinirii rit­mice a planului de producție pe acest an și al respectării angaja­mentelor luate în cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei noastre. C. CORA Iarna în gospodăria, colectivă Pe colectiviștii din Cotu Văii i-am găsit în plină activitate. Zvonul muncii întîmpinat încă ne­a din vale, în timp ce ur­cam colina pe care se află sediul gospo­dăriei. Un șir de că­ruțe încărcate cu gu­noi de grajd ieșea pe poarta larg deschisă, îndreptîndu-se spre cîmp. Altele, pline cu piatră spartă, tocmai sosiră de la carieră, iar oamenii o descăr­­cau de-a lungul dru­mului ce duce în comună. Am intrat în curte. Președin­tele gospodăriei, tovarășul Stan Cioroianu, lingă șaretă, se pre­gătea să plece la sectorul zooteh­nic de peste deal. Totuși, bine­voitor, a mai zăbovit cîteva mi­nute. — După cum vedeți — ne in­formă el — profităm din plin de această iarnă mai puțin aspră ca anul trecut. Pămîntul fiind în­ghețat, am transportat pînă acum la cîmp 2.500 tone gunoi de grajd, iar din carieră am scos 1.000 mc de piatră pe care o fo­losim la amenajarea drumurilor cît și la construcții. Și în atelie­re se lucrează de zor. Au fost re­parate 60 de căruțe, numeroase grape, tăvălugi și alt inventar pe care îl vom folosi în primăvară. Un grup de colectiviști selectea­ză semințele, iar cîteva căruțe au plecat să schimbe altele la ba­za de recepție. Sunt multe încă lucrările pe care noi le facem în această perioadă. Entuziasmul colectiviștilor în muncă este stimulat de venituri­le frumoase pe care ei le-au ob­ținut în anul care a trecut, a­­proape 7 milioane lei, situindu-le astfel gospodăria printre cele fruntașe din raionul Negru Vodă. Valoarea zilei-muncă s-a ridicat la 34 lei, din care numai bani 26. Pentru zilele-muncă prestate împreună cu soția lui, colectivis­tul Gh. Zarafu a primit 21.190 lei și multe alte produse. Astfel de venituri, care le-au răsplătit din plin hărnicia, au primit nume­roși alți colectiviști. Alexandru Bica, Ilie I. Slujitoru, Chirița R. Maria sunt numai cîțiva dintre ei. Rezultatele bune obținute de colectiviștii din Cotu Văii se datoresc pe lingă ajutorul multi­lateral acordat de statul nostm și cunoștințelor științifice despre lucrarea pămîntului pe care ei le-au dobîndit în ultimii ani, însușirea lor a căpătat tot mult un caracter organizat. mai a­­cum, în zilele de iarnă se acor­­dă o grijă deosebită învățămîn­­tului agrozootehnic. (Continuare în pag a 111 a) «

Next