Dobrogea Nouă, august 1964 (Anul 17, nr. 4971-4996)

1964-08-01 / nr. 4971

V V A A Organ al Comitetului regional P.M.R. Dobrogea și al Sfatului popular regional Anul XVII nr. 4971 Sîmbătă 1 august 1964 I 4 pagini 20 de bani Pe șantierele de calitatea pe prim Odată cu creșterea vertiginoasă a volumului de lucrări de con­strucții a crescut neîncetat și ner­cesitatea ca acestea să fie de foarte bună calitate. Acest lucru preocupă neîncetat pe construc­torii din cadrul I.C.H. La lotul nostru de blocuri, care a luat ființă în 1963, problema ca­lității lucrărilor a fost pe primul plan, chiar de la începerea con­strucției fundațiilor. Astfel, calitatea betoanelor fost asigurată prin executarea u­­­­nei stații de betoane centralizate, unde prepararea se face după re­țete, bine stabilite în laborator și sub supravegherea și controlul unui personal calificat. Aceasta a dus la realizarea unor mărci de betoane corespunzătoare, la un preț de cost redus prin folosirea rațională a utilajelor și prin re­ducerea volumului de manipulări și pierderi de materiale. O altă măsură luată de șantie­rul nostru în cursul acestui an a fost aceea că prepararea terasi­­tului necesar la fațade nu s-a mai făcut pe șantier în șarje multiple și condiții necorespunzătoare. A­­m­estecul componenților uscați s-a făcut direct în fabrică, iar pe șantier s-au adăugat numai apa și laptele de var necesare. S-au rea­lizat astfel fațade în culori uni­forme și atrăgătoare. O deosebită atenție s-a acordat turnării mozaicurilor folosindu-se materiale de calități corespunză­toare, acordîndu-se o deosebită a­­tenție în timpul turnării, frecării și lustruirii. Avînd în vedere faptul că în foarte mare măsură calitatea lu­crărilor depinde de calitatea ma­terialelor ce se pun în operă, șan­tierul nostru a pregătit și instruit întregul personal care lucrează în sectorul aprovizionării în vederea recepționării minuțioase și cu e­­xigență sporită a tuturor mate­rialelor ce ne vin de la furnizori. De asemenea, depozitarea și conservarea materialelor se fac în mod corespunzător pe sorti­mente. O preocupare deosebită a șan­tierului nostru a fost și perma- construcții — plan­ șentizarea echipelor de muncitori calificați și repartizarea acestora pe lucrări în funcție de gradul de calificare. Astfel, echipele de zidari conduse de tov. Trică Gh., Ghiță Dumitru, Iordăchiță Ion, echipa de mozaicuri condusă de tov. Popescu Savu, lucrează la șantierul nostru de la începutul lucrărilor. Aceste echipe, precum și echipa de zugravi condusă de comunistul Bucșe Dumitru, au e­­xecutat lucrări de foarte bună ca­litate. Supravegherea lucrărilor, re­cepția lor pe faze, cunoașterea oamenilor și a gradului lor de ca­lificare, repartizarea acestora pe lucrări în funcție de capacitatea fiecăruia, constituie elemente de bază ale asigurării execuției unor lucrări de bună calitate. Sub îndrumarea organizației de bază și cu ajutorul organelor sin­dicale s-a dus și se duce o muncă susținută în sprijinul calității lu­crărilor. In adunările generale de partid, în ședințele grupelor sin­dicale s-a discutat și dezbătut a­­mănunțit problema calității lu­crărilor. Ca urmare a acestei ac­tivități se remarcă o ridicare sub­stanțială a gradului de conștiin­ciozitate a muncitorilor și mai­ștrilor de pe șantier. Numeroși muncitori, șefi de echipă și mai­ștri și-au luat angajamente în cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei noastre să e­­xecute numai lucrări de bună ca­litate și ele sunt respectate. Angajamentele echipelor de zi­dari ca cea condusă de tov. Trică Gh. de a termina fațadele blo­cului „B" și a tov. Dumitru Ghi­ță, de a termina fațadele blocu­lui „B“ pînă la 20 august a.c., au fost de pe acum îndeplinite a­­proape în întregime. Muncitorii, maiștrii, inginerii și tehnicienii șantierului nostru în­­­tîmpină cea de-a XX-a aniversare a eliberării patriei cu succese re­marcabile, muncind și respectînd lozinca „Să executăm lucrări de cea mai bună calitate". Inginer GLESNEA GHEORGHE de la I.C.H. V Citiți în ziarul de astăzi RAIONUL HÎRȘOVA DUPĂ DOUĂ DECENII NOUL CINEMASCOP DIN HIRȘOVA LA CEAMURLIA DE JOS. Cincisprezece ani și tot atîtea trepte Au fost la Ceamurlia de Jos și atunci cînd se sărbătoreau cinci ani de la înființarea gospodăriei, și în ziua cînd s-a petrecut pînă seara, tîrziu, pentru un deceniu de muncă unită. Ieri, s-au împli­nit 15 ani, de cînd un număr de 39 familii, avînd în frunte pe co­muniști, se țineau în prima gos­podărie colectivă din Dobrogea. De fiecare dată,­ la fiecare aniver­cele 15 trepte pe care le-au urcat colectiviștii din Ceamurlia de Jos în tot atîția ani de muncă în comun, au adus transformări impresionante în viața lor. Am discutat cu Ion Cotoban, șef de echipă în sectorul viticol. Vorbea cu năduf despre trecut și cu în­credere despre viitor. El a efectuat în acest an peste 20­0 zile-muncă. „Am împlinit 60 de ani, dar mă simt tînăr cind mă gîndesc la vîr­­sta gospodăriei“ — a adăugat co­munistul Ion Cotoban. Mulgăto­rul Ion N. Badea are numai­ 25 de ani. Și el este membru de partid. S-a angajat ca pînă la 23 August să-și îndeplinească planul anual care, oamenii au privit în urmă, la anii străbătuți, au socotit de unde au plecat și unde au ajuns. Cei 15 ani străbătuți sînt ade­vărate trepte pe scara bunăstării și belșugului. Elocvent din acest punct de vedere este următorul tabel pe care mi l-a prezentat in­ginerul agronom, Florea Neagoie, președintele gospodăriei, și pe care-l reproduc întocmai­ de lapte pe cap de vacă furajată. Pentru lotul lui s-au planificat ci­te 2.000 1 lapte și el a obținut pî­nă acum 1.800 1 lapte pe cap de vacă furajată. Dovadă că angaja­mentul va fi îndeplinit întocmai. Am citit procesul-verbal de în­ființare a gospodăriei colective. Cele 39 familii și-au pus semnă­turile pe acest pergament, o a­­devărată filă de istorie, la 31 iu­lie 1949. Cei care cu 15 ani în ur­mă înființau prima gospodărie co­lectivă din Dobrogea au pornit cu 336 ha de pămînt, 12 cai, 5 vaci, 18 căruțe și alte cîteva mărunți­șuri. Averea lor de acum se ci­frează la aproape 6.000.000 lei, au 2.353 ha pămînt, un efectiv de 574 taurine, 891 porci, 4.746 oi, aproa­pe 15.000 de păsări. Lucrat cu tractoarele, amenajat, îngrășat, a­­cest teren mlăștinos pe timp de ploaie și culbuit pe timpul veri­lor, dă acum producții mari la toate culturile. Griul care în tre­cut nici nu se cultiva, a dat in perioada 1959—1963 producții mai mari cu 36 la sută față de anii 1953—1957. Colectiva a însemnat totodată lumină și cultură. Dacă în 1948, 69 la sută din populația satului nu știa carte, în prezent bezna neștiinței și a ignoranței a fost a­­lungată. Căminul cultural din Ceamurlia de Jos are 4 formații artistice care în anul trecut au pre­zentat 163 spectacole cu 16.000 de spectatori, biblioteca posedă peste (Continuare în pag. a II-a) FLORICA ACHIM, colectivistă GHEORGHE BOLOCAN, brigadier MARIA ARDELEANU, colectivistă 1950 1955 1960 1963 Fond de bază 165.000 767.940 1.812.845 4.301.156 Avere obștească 282.000 965.026 3.519.817 5.202.212 Venit bănesc 156.000 533.954 1.931.154 3.704.216 Val. zilei-muncă 6 13,50 20,25 21,00 ION COTOBAN, șef de echipă SCURTA ISTORIE S-au întîlnit aici, în fața dea­lurilor cu piatra în afară cei de prin părțile locului sau cei veniți din depărtări de mii de kilometri. Sperau să găsească aici, în pri­mele începuturi ale sfărîmării granitului, cuarțitelor și calcaru­lui o existență mai sigură decit aceea pe care le-o oferea pămîn­­tul puțin și sărac. Munca grea, necazurile și lipsu­rile, nesiguranța zilei de mîine au împietrit chipurile primei gene­rații de muncitori din carierele dobrogene, apropiindu-se de înfă­țișarea dură, pămîntie a stîncilor pe care le supuneau. PRIMAVARA ÎN ȚARA DE PIATRĂ Adevărata împlinire a năzuin­țelor a început odată cu naționa­lizarea. Atunci, sutele de urmași ai pionierilor pietrei au urcat spre înaltele fronturi de lucru, în alt chip, cu alți pași. Au urcat în chip de stăpîni ai tuturor bo­gățiilor pe care le smulgeau din alcătuirile­ lor milenare, iluminați de fericirea de a le vedea răs­­frîngîndu-se in propria lor viață de fiecare zi. Sus, în fronturile de lucru, ca și în viața fiecărui modelator al pietrei au început schimbări esențiale. Perforatoare mecanice de mare randament au înlocuit burghiul și dalta asigu­­rînd pătrunderea cartușelor de explozivi în inima stîncilor în mai puțin de un sfert din timpul ne­cesar înainte pentru executarea acestei operațiuni. Motocompre­­soarele mobile mai puțin eficien­te, au fost înlocuite cu puternice stații, fixe de aer comprimat care dublează randamentul de lucru al perforatoarelor în carierele Turcoaia, Iacob Deal și Zebrn. In locul motoarelor cu explozie internă care acționau stațiile de concasoare, curentul electric de înaltă tensiune accelerează mer­sul marilor măsele metalice, spo­rind uriașul puls de 2.200 tone de piatră pe zi care se revarsă spre vagoanele de cale ferată. Manipularea manuală a pietrei a dispărut aproape complet odată cu apariția în imediata apro­piere a gurilor de explozie, excavatoarelor de 0,3 și 1,5 mc.­­ In fiecare an, vagoanele și șle­purile duc spre marile șantie­re 800.000 de tone de piatră brută, spartă, cioplită și criblu­ră, alimentînd înaintarea șose­lelor asfaltate, a terasamen­­telor de cale ferată, a digu­rilor și canalelor, a podurilor, tu­­nelelor și viaductelor, creșterea orașelor noi. Acesta este răspun­sul entuziast al celor peste 1.000 de muncitori, maiștri, tehnicieni și ingineri reuniți în activitatea întreprinderii de cariere și ba­lastiere din Constanța, la impe­rioasa cerință a patriei, brăzdată de la un capăt la altul de șan­tiere.­­ PROFESII VECHI ȘI NOI Mulți din cei 938 de meșteri ai pietrei sînt purtători ai unei me­serii cu tradiție, moștenită din tată în fiu, subtilizată pînă la artă. Printre ei se află vestiții cioplitori de granit Marcel Caran­­fil, Marin Chima, Augustin Fran­­cisc de la cariera Iacob Deal, Giu­­sepe B. Aramanschi și Giusepe C. Aramanschi de la Izvoarele, spăr­gătorii de piatră Nicolae Tufecciu de la Turcoaia, Gheorghe Porciș­­teanu de la Tulcea... Dar moder­nizarea continuă a exploatărilor a adus și în viața pietrarilor schimbări esențiale. Fiii și nepoții primilor învingători ai munți­lor de granit și-au părăsit tradi­ționalele unelte și au îmbrățișat meserii noi. Fostul spărgător de piatră din cariera Iacob Deal,­co­munistul Vasile Țăranu a deve­nit mecanic pe concasor, Mircea Burlan de la Turcoaia a devenit strungar, Ion Bozoi, lăcătuș me­canic, Vasile Vlad, mecanic de funicular, Vlad Burghelea, perfo­­ratorist. Tot ca o îmbinare armo­nioasa între tradiție și nou au apărut în viața oamenilor din ca­riere școala și cursurile de califi­care. Numai în acest an se întorc în cariere încă 15 absolvenți ai cursului pentru mecanici de com­­presoare, 56 de mineri, 20 de ar­tificieri și 30 de electricieni. Timp de 68 de ani, oamenii au învățat să prefacă tăriile stîncilor în material ascultător la porun­cile constructorilor. Acum ei trec peste limitele biruințelor vechi învățând să mînuiască tehnica modernă, familiarizîndu-se cu no­țiuni de istorie a pămîntului, mi­neralogie, chimie și fizică. Și rezultatele de la începutul anului sînt edificatoare chiar dacă oglindesc doar un fragment din acest efort continuu. In pri­mele 6 luni ale anului s-a extras peste plan piatră în valoare de 1.000.000 lei. O victorie de pres­tigiu, la care se adaugă noile fap­te de întrecere în cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei noastre. NICOLAE FATU Imagini cotidiene Profiluri în stîncă Rezultate bune Succesele obținute pînă acum de către lucrătorii de la O.C.L. „A­­prozar“ Constanța în mai buna aprovizionare a oamenilor mun­cii cu legume și fructe, în îmbu­nătățirea deservirii populației, ori reducerea cheltuielilor de circu­lație se concretizează în aceste zi­le prin cifre importante, cifre care vorbesc despre strădania lucrăto­rilor de la această unitate de a întâmpina ziua de 23 August cu noi realizări în muncă. Astfel, pînă la această dată, u­­nitatea a desfăcut produse peste plan în valoare de 3.000.000 lei, ceea ce înseamnă depășirea cu mult a angajamentului luat pe întreg anul. Lucrătorii s-au an­gajat ca în cinstea zilei de 23 Au­gust să facă economii la cheltuie­lile de circulație, în valoare de 30.000 lei dar au realizat cifra de 124.000 lei. Toate aceste rezultate au dus la îndeplinirea planului pe 7 luni, încă de la 14 iulie a.c. Intre 10 și 20 august, lucrătorii de la O.C.L. „Aprozar“ Constanța și-au planificat să organizeze trei expoziții cu vînzare. Cu acest pri­lej, vor fi puse la dispoziția cum­părătorilor cantități însemnate de fructe și legume de o calitate su­perioară, contribuindu-se în acest fel la realizarea planului de des­faceri. CORA COSMA VIZITA DELEGAȚIEI GUVERNAMENTALE ROMINE in franța Comunica roalio-iraicez PARIS 31 (Agerpres). In legătură cu vizita delega­ției guvernamentale a Republicii Populare Române în Franța, la Paris a fost dat publicității ur­mătorul comunicat: Președintele Consiliului de Mi­niștri al României, Ion Gheorghe Maurer, însoțit de Alexandru Bîrlădeanu, vicepreședinte al Con­siliului, și de Cornelii­ Mănescu, ministrul afacerilor externe, a fă­cut o vizită oficială în Franța, în­tre 27 și 31 iulie, la invitația gu­vernului francez. Ion Gheorghe Maurer a fost primit de generalul de Gaulle, președintele republicii. Președintele și vicepreședintele Consiliului, precum și ministrul afacerilor externe român, au avut întrevederi cu dl. Pompidou, pri­mul ministru, dl. Joxe, ministru de stat, primul ministru ad-inte­­rim, și dl. Couve De Murville, mi­nistrul afacerilor externe. Aceste întrevederi au permis schimburi de vederi aprofundate asupra relații­lor dintre cele două țări și asupra principalelor probleme ale politi­cii internaționale. Cele două părți au constatat cu satisfacție că exis­tă posibilități pentru a dezvolta și mai mult bunele relații tradiți­onale dintre Romînia și Franța. Al. Bîrlădeanu s-a intîlnit cu G. Palewski, ministru de stat, în­sărcinat cu cercetarea științifică, W. Giscard d’Estaing, ministru fi­nanțelor și al afacerilor economi­ce, și cu Maurice Bolianowski, mi­nistrul industriei, și a avut con­vorbiri la Comisariatul general pentru Plan. Discuțiile s-au referit, de ase­menea, și la problemele economice și au permis, îndeosebi, să se exa­mineze condițiile în care se exe­cută acordul comercial româno­­francez. Au fost trecute în revistă metodele și mijloacele susceptibile de a favoriza o creștere a schim­burilor. In această ordine de idei, a fost subliniat interesul pe care l-ar prezenta o dezvoltare a im­porturilor de mărfuri românești in Franța, mai ales a produselor pe­troliere, precum și intensificarea fluxului regulat de comenzi româ­nești de utilaj industrial din Franța. Cele două guverne au căzut de acord să trateze ansamblul aces­tor chestiuni cu prilejul negocie­rilor care vor fi angajate în ve­derea încheierii unui nou acord comercial, a cărui durată ar pu­tea, eventual, să fie mai lungă de­cit aceea a acordului în vigoare. Convorbirile s-au referit, de a­­semenea, la relațiile culturale, științifice și tehnice dintre cele două țări. S-a hotărît să se dea o nouă extindere acestor relații. A fost recunoscută de ambele părți necesitatea de a dezvolta schimburile în numeroase dome­nii, mai ales în acela al studiului limbilor și al difuzării cărții și culturii. Ansamblul acestor pro­bleme urmează să constituie obi­ectul unui acord cultural, care va fi negociat în toamnă. In cursul șederii delegației ro­mâne, a fost semnat un aranja­ment de colaborare științifică și tehnică. De asemenea, cele două guver­ne au căzut de acord să înceapă, tot la toamnă, convorbiri in vede­rea încheierii unei convenții consulare. Diferitele schimburi de vederi, care au avut loc, și care s-au des­fășurat într-o atmosferă de înțe­legere reciprocă vor fi continuate la nivel corespunzător, cu dorința exprimată, și de o parte și de alta, de a dezvolta relațiile romîno­­franceze în spiritul de prietenie, care caracterizează sentimentele celor două popoare unul față de altul, in­ pag. a IV-a. Alte manifestări prilejuite de vizita delegației gu­vernamentale române în Franța. TOATA ATENTIA ARATURILOR PENTRU ÎNSĂMÎNȚARE In zilele acestea, o mare grijă acordă oamenii muncii de pe o­­goare pregătirii celor mai bune condiții recoltei viitoare. Astfel se lucrează intens la arături, se fertilizează solul și se condițio­nează sămînța necesară însămîn­­țărilor de toamnă. Pînă în dimi­neața executate zilei de 31 iulie, au fost alături pe suprafața de 132.436 ha, planul fiind înde­plinit în procent de 42,5 la sută.­ Din această suprafață, aproape 94.000 ha sînt alături pentru în­­sămînțare. In raioanele unde con­siliile agricole, îndrumate de co­mitetele raionale de partid, s-au preocupat zi de zi de problema arăturilor, suprafața pregătită pentru însămînțare este destul de apreciabilă. Așa, de pildă, în ra­ionul Adamclisi, planul la arături este îndeplinit în procent de 57 la sută, din care pentru însămîn­­țări s-­au pregătit peste 11.000 ha. Suprafețe mari de teren au fost pregătite și în raioanele Medgidia și Negru Vodă. In aceste raioane, consiliile de conducere și cadrele de specialiști, cu sprijinul organi­zațiilor de partid, au acordat cea mai mare grijă eliberării terenu­lui și executării arăturilor pe ace­le suprafețe care urmează a fi însămînțate în toamnă. De fapt, acest lucru are o deosebită im­portanță în sporirea producției de grîu, deoarece practica a do­vedit că griul semănat într-un te­ren așezat a dat rezultate cu mult mai bune comparativ cu a­­cela însămînțat într-o arătură proaspătă. Gospodăriile colective din raio­nul Măcin au pregătit pentru în­sămînțare abia 6.400 ha, deși ia total arături, raionul se numără printre fruntașele regiunii. t­eiese că a existat puțină preocupare pentru executarea arăturilor pe acele terenuri care urmează a fi însămînțate în toamnă. Suprafețe mici pentru însămînțare au fost arate și în gospodăriile colective din raionul Tulcea și în gospodă­riile de stat din Trustul de nord. Toate forțele trebuie să fie în­dreptate spre executarea arături­lor pe acele suprafețe care urmea­ză a fi însămînțate în toamnă, a­­ceasta constituind chezășia sigu­ră realizării unor producții mari în anul viitor. Tot pînă la data amintită, pe regiune, terenul a fost eliberat de paie pe 178.000 ha, au fost in­troduse sub brazdă 48.548 tone îngrășăminte organice și­ 9.448 to­ne îngrășăminte chimice. ­festivalul li portului O nouă și interesantă competi­ție artistică vine să demonstreze o dată în plus bogăția, strălucirea și avîntul mișcării cultural-artisti­­ce de amatori din patria noastră, primul Festival al cîntecului, dan­sului și portului popular. Organizat în cinstea celei de a XX-a aniversări a eliberării patri­ei noastre de sub jugul fascist. Festivalul, desfășurat sub egida Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă între 2—9 august în sta­țiunile de pe litoral și de pe Va­lea Prahovei, va da prilejul oa­menilor muncii și turiștilor stră­ini ,a­flațți în aceste localități să admire minunatele cîntece și dan­suri populare, coloritul costume­lor, originalitatea, măiestria valoarea la care s-a ridicat în ul­ti­timii ani arta noastră de amatori. Scenele Mamaia și teatrelor de vară din Eforie-Nord, a Sălii sporturilor sau a Teatrului de stat din Constanța, vor răsuna de tulnice și buciume, de melodii populare de pe Valea Oltului, din îndepărtatul Maramureș, de pe plaiurile sucevene sau de pe Tîrnave, precum și de iureșul dansurilor variate și atractive. Aceasta, întrucît varietatea pro­gramelor va fi asigurată prin pre­zența la Festival a unor ansam­bluri folclorice valoroase din di­ferite regiuni ale țării — Brașov, Banat, Ploiești, Oltenia, Mureș Autonomă Maghiară, Suceava, Maramureș, Dobrogea. Iată de ce avem temei să afirmăm că spec­tacolul aflat seară de seară în­­tr-una di­n sălile Festivalului, își va putea contura, la sfîrșit, harta vie și multiplu colorată a celor mai autentice comori ale folclo­rului nostru. Pentru noi, cei care cunoaștem majoritatea formațiilor artistice de amatori care compun ansam­blurile folclorice ale regiunilor amintite, este greu să eviden­țiem, pe criterii valorice, pe cele mai deosebite, într-atît de diferite și totuși surprinzător de valoroase sînt prezentate la Festival. Rețin, totuși, atenția cîteva „ca­pete de afiș“. Din regiunea Bra­șov, alături de echipele de dan­suri ale caselor de cultură din Sibiu și Făgăraș, consemnăm pre­zența unui ansamblu de cîntece și dansuri din comuna Dăișoara, deținător al premiului II pe țară la cel de-al VI-lea concurs repu­blican al formațiilor artistice de amatori, precum și a unor bine­meritate aprecieri cucerite în ur­ma unui turneu întreprins acum cîțiva ani în R.P. Ungară. Regiunea Ploiești prezintă între altele, o deosebit de originală or­chestră de instrumente populare, un ansamblu de dansuri din co­muna Jidia, cunoscută multor spectatori din concursurile artis­tice de amatori, taraful Palatului culturii din Ploiești, precum și o familie întreagă de fluierași — compusă din tatăl — Gh. Udrea și copiii săi, cel mai mic avînd nici mai mult, nici mai puțin de... 4 ani. Maramureșul reține­­ atenția prin dansatorii din Oaș, cu jocu­rile lor îndrăcite și cu țipăturile înfocate, ca și prin alte formații, venind de acolo unde Cîte flori pe Iza-n sus Toate cu mîndra le-am pus. Intr-una din seri, la lumina re­flectoarelor spectatorii vor avea prilejul să mai uite de canicula de peste zi, vizionînd cîteva „obi­ceiuri de iarnă" prezentate de formațiile sucevene din Tudora și Cîmpulung Moldovenesc. „Oltenii“ impresionează prin dansuri iuți, prin cîntece din oca­­rină, nai, drîmbă, cobză, fluier și, bineînțeles... voce, acompaniate de un taraf „pe măsură“, din Vît­ju Mare. Nelipsită din Festival este și taragoata bănățeană, care, în­(Continuare in pag. a II-a) eLutenului, domului popular

Next