Dobrogea Nouă, august 1964 (Anul 17, nr. 4971-4996)
1964-08-01 / nr. 4971
V V A A Organ al Comitetului regional P.M.R. Dobrogea și al Sfatului popular regional Anul XVII nr. 4971 Sîmbătă 1 august 1964 I 4 pagini 20 de bani Pe șantierele de calitatea pe prim Odată cu creșterea vertiginoasă a volumului de lucrări de construcții a crescut neîncetat și nercesitatea ca acestea să fie de foarte bună calitate. Acest lucru preocupă neîncetat pe constructorii din cadrul I.C.H. La lotul nostru de blocuri, care a luat ființă în 1963, problema calității lucrărilor a fost pe primul plan, chiar de la începerea construcției fundațiilor. Astfel, calitatea betoanelor fost asigurată prin executarea unei stații de betoane centralizate, unde prepararea se face după rețete, bine stabilite în laborator și sub supravegherea și controlul unui personal calificat. Aceasta a dus la realizarea unor mărci de betoane corespunzătoare, la un preț de cost redus prin folosirea rațională a utilajelor și prin reducerea volumului de manipulări și pierderi de materiale. O altă măsură luată de șantierul nostru în cursul acestui an a fost aceea că prepararea terasitului necesar la fațade nu s-a mai făcut pe șantier în șarje multiple și condiții necorespunzătoare. Amestecul componenților uscați s-a făcut direct în fabrică, iar pe șantier s-au adăugat numai apa și laptele de var necesare. S-au realizat astfel fațade în culori uniforme și atrăgătoare. O deosebită atenție s-a acordat turnării mozaicurilor folosindu-se materiale de calități corespunzătoare, acordîndu-se o deosebită atenție în timpul turnării, frecării și lustruirii. Avînd în vedere faptul că în foarte mare măsură calitatea lucrărilor depinde de calitatea materialelor ce se pun în operă, șantierul nostru a pregătit și instruit întregul personal care lucrează în sectorul aprovizionării în vederea recepționării minuțioase și cu exigență sporită a tuturor materialelor ce ne vin de la furnizori. De asemenea, depozitarea și conservarea materialelor se fac în mod corespunzător pe sortimente. O preocupare deosebită a șantierului nostru a fost și perma- construcții — plan șentizarea echipelor de muncitori calificați și repartizarea acestora pe lucrări în funcție de gradul de calificare. Astfel, echipele de zidari conduse de tov. Trică Gh., Ghiță Dumitru, Iordăchiță Ion, echipa de mozaicuri condusă de tov. Popescu Savu, lucrează la șantierul nostru de la începutul lucrărilor. Aceste echipe, precum și echipa de zugravi condusă de comunistul Bucșe Dumitru, au executat lucrări de foarte bună calitate. Supravegherea lucrărilor, recepția lor pe faze, cunoașterea oamenilor și a gradului lor de calificare, repartizarea acestora pe lucrări în funcție de capacitatea fiecăruia, constituie elemente de bază ale asigurării execuției unor lucrări de bună calitate. Sub îndrumarea organizației de bază și cu ajutorul organelor sindicale s-a dus și se duce o muncă susținută în sprijinul calității lucrărilor. In adunările generale de partid, în ședințele grupelor sindicale s-a discutat și dezbătut amănunțit problema calității lucrărilor. Ca urmare a acestei activități se remarcă o ridicare substanțială a gradului de conștiinciozitate a muncitorilor și maiștrilor de pe șantier. Numeroși muncitori, șefi de echipă și maiștri și-au luat angajamente în cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei noastre să execute numai lucrări de bună calitate și ele sunt respectate. Angajamentele echipelor de zidari ca cea condusă de tov. Trică Gh. de a termina fațadele blocului „B" și a tov. Dumitru Ghiță, de a termina fațadele blocului „B“ pînă la 20 august a.c., au fost de pe acum îndeplinite aproape în întregime. Muncitorii, maiștrii, inginerii și tehnicienii șantierului nostru întîmpină cea de-a XX-a aniversare a eliberării patriei cu succese remarcabile, muncind și respectînd lozinca „Să executăm lucrări de cea mai bună calitate". Inginer GLESNEA GHEORGHE de la I.C.H. V Citiți în ziarul de astăzi RAIONUL HÎRȘOVA DUPĂ DOUĂ DECENII NOUL CINEMASCOP DIN HIRȘOVA LA CEAMURLIA DE JOS. Cincisprezece ani și tot atîtea trepte Au fost la Ceamurlia de Jos și atunci cînd se sărbătoreau cinci ani de la înființarea gospodăriei, și în ziua cînd s-a petrecut pînă seara, tîrziu, pentru un deceniu de muncă unită. Ieri, s-au împlinit 15 ani, de cînd un număr de 39 familii, avînd în frunte pe comuniști, se țineau în prima gospodărie colectivă din Dobrogea. De fiecare dată, la fiecare anivercele 15 trepte pe care le-au urcat colectiviștii din Ceamurlia de Jos în tot atîția ani de muncă în comun, au adus transformări impresionante în viața lor. Am discutat cu Ion Cotoban, șef de echipă în sectorul viticol. Vorbea cu năduf despre trecut și cu încredere despre viitor. El a efectuat în acest an peste 200 zile-muncă. „Am împlinit 60 de ani, dar mă simt tînăr cind mă gîndesc la vîrsta gospodăriei“ — a adăugat comunistul Ion Cotoban. Mulgătorul Ion N. Badea are numai 25 de ani. Și el este membru de partid. S-a angajat ca pînă la 23 August să-și îndeplinească planul anual care, oamenii au privit în urmă, la anii străbătuți, au socotit de unde au plecat și unde au ajuns. Cei 15 ani străbătuți sînt adevărate trepte pe scara bunăstării și belșugului. Elocvent din acest punct de vedere este următorul tabel pe care mi l-a prezentat inginerul agronom, Florea Neagoie, președintele gospodăriei, și pe care-l reproduc întocmai de lapte pe cap de vacă furajată. Pentru lotul lui s-au planificat cite 2.000 1 lapte și el a obținut pînă acum 1.800 1 lapte pe cap de vacă furajată. Dovadă că angajamentul va fi îndeplinit întocmai. Am citit procesul-verbal de înființare a gospodăriei colective. Cele 39 familii și-au pus semnăturile pe acest pergament, o adevărată filă de istorie, la 31 iulie 1949. Cei care cu 15 ani în urmă înființau prima gospodărie colectivă din Dobrogea au pornit cu 336 ha de pămînt, 12 cai, 5 vaci, 18 căruțe și alte cîteva mărunțișuri. Averea lor de acum se cifrează la aproape 6.000.000 lei, au 2.353 ha pămînt, un efectiv de 574 taurine, 891 porci, 4.746 oi, aproape 15.000 de păsări. Lucrat cu tractoarele, amenajat, îngrășat, acest teren mlăștinos pe timp de ploaie și culbuit pe timpul verilor, dă acum producții mari la toate culturile. Griul care în trecut nici nu se cultiva, a dat in perioada 1959—1963 producții mai mari cu 36 la sută față de anii 1953—1957. Colectiva a însemnat totodată lumină și cultură. Dacă în 1948, 69 la sută din populația satului nu știa carte, în prezent bezna neștiinței și a ignoranței a fost alungată. Căminul cultural din Ceamurlia de Jos are 4 formații artistice care în anul trecut au prezentat 163 spectacole cu 16.000 de spectatori, biblioteca posedă peste (Continuare în pag. a II-a) FLORICA ACHIM, colectivistă GHEORGHE BOLOCAN, brigadier MARIA ARDELEANU, colectivistă 1950 1955 1960 1963 Fond de bază 165.000 767.940 1.812.845 4.301.156 Avere obștească 282.000 965.026 3.519.817 5.202.212 Venit bănesc 156.000 533.954 1.931.154 3.704.216 Val. zilei-muncă 6 13,50 20,25 21,00 ION COTOBAN, șef de echipă SCURTA ISTORIE S-au întîlnit aici, în fața dealurilor cu piatra în afară cei de prin părțile locului sau cei veniți din depărtări de mii de kilometri. Sperau să găsească aici, în primele începuturi ale sfărîmării granitului, cuarțitelor și calcarului o existență mai sigură decit aceea pe care le-o oferea pămîntul puțin și sărac. Munca grea, necazurile și lipsurile, nesiguranța zilei de mîine au împietrit chipurile primei generații de muncitori din carierele dobrogene, apropiindu-se de înfățișarea dură, pămîntie a stîncilor pe care le supuneau. PRIMAVARA ÎN ȚARA DE PIATRĂ Adevărata împlinire a năzuințelor a început odată cu naționalizarea. Atunci, sutele de urmași ai pionierilor pietrei au urcat spre înaltele fronturi de lucru, în alt chip, cu alți pași. Au urcat în chip de stăpîni ai tuturor bogățiilor pe care le smulgeau din alcătuirile lor milenare, iluminați de fericirea de a le vedea răsfrîngîndu-se in propria lor viață de fiecare zi. Sus, în fronturile de lucru, ca și în viața fiecărui modelator al pietrei au început schimbări esențiale. Perforatoare mecanice de mare randament au înlocuit burghiul și dalta asigurînd pătrunderea cartușelor de explozivi în inima stîncilor în mai puțin de un sfert din timpul necesar înainte pentru executarea acestei operațiuni. Motocompresoarele mobile mai puțin eficiente, au fost înlocuite cu puternice stații, fixe de aer comprimat care dublează randamentul de lucru al perforatoarelor în carierele Turcoaia, Iacob Deal și Zebrn. In locul motoarelor cu explozie internă care acționau stațiile de concasoare, curentul electric de înaltă tensiune accelerează mersul marilor măsele metalice, sporind uriașul puls de 2.200 tone de piatră pe zi care se revarsă spre vagoanele de cale ferată. Manipularea manuală a pietrei a dispărut aproape complet odată cu apariția în imediata apropiere a gurilor de explozie, excavatoarelor de 0,3 și 1,5 mc. In fiecare an, vagoanele și șlepurile duc spre marile șantiere 800.000 de tone de piatră brută, spartă, cioplită și criblură, alimentînd înaintarea șoselelor asfaltate, a terasamentelor de cale ferată, a digurilor și canalelor, a podurilor, tunelelor și viaductelor, creșterea orașelor noi. Acesta este răspunsul entuziast al celor peste 1.000 de muncitori, maiștri, tehnicieni și ingineri reuniți în activitatea întreprinderii de cariere și balastiere din Constanța, la imperioasa cerință a patriei, brăzdată de la un capăt la altul de șantiere. PROFESII VECHI ȘI NOI Mulți din cei 938 de meșteri ai pietrei sînt purtători ai unei meserii cu tradiție, moștenită din tată în fiu, subtilizată pînă la artă. Printre ei se află vestiții cioplitori de granit Marcel Caranfil, Marin Chima, Augustin Francisc de la cariera Iacob Deal, Giusepe B. Aramanschi și Giusepe C. Aramanschi de la Izvoarele, spărgătorii de piatră Nicolae Tufecciu de la Turcoaia, Gheorghe Porcișteanu de la Tulcea... Dar modernizarea continuă a exploatărilor a adus și în viața pietrarilor schimbări esențiale. Fiii și nepoții primilor învingători ai munților de granit și-au părăsit tradiționalele unelte și au îmbrățișat meserii noi. Fostul spărgător de piatră din cariera Iacob Deal,comunistul Vasile Țăranu a devenit mecanic pe concasor, Mircea Burlan de la Turcoaia a devenit strungar, Ion Bozoi, lăcătuș mecanic, Vasile Vlad, mecanic de funicular, Vlad Burghelea, perforatorist. Tot ca o îmbinare armonioasa între tradiție și nou au apărut în viața oamenilor din cariere școala și cursurile de calificare. Numai în acest an se întorc în cariere încă 15 absolvenți ai cursului pentru mecanici de compresoare, 56 de mineri, 20 de artificieri și 30 de electricieni. Timp de 68 de ani, oamenii au învățat să prefacă tăriile stîncilor în material ascultător la poruncile constructorilor. Acum ei trec peste limitele biruințelor vechi învățând să mînuiască tehnica modernă, familiarizîndu-se cu noțiuni de istorie a pămîntului, mineralogie, chimie și fizică. Și rezultatele de la începutul anului sînt edificatoare chiar dacă oglindesc doar un fragment din acest efort continuu. In primele 6 luni ale anului s-a extras peste plan piatră în valoare de 1.000.000 lei. O victorie de prestigiu, la care se adaugă noile fapte de întrecere în cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei noastre. NICOLAE FATU Imagini cotidiene Profiluri în stîncă Rezultate bune Succesele obținute pînă acum de către lucrătorii de la O.C.L. „Aprozar“ Constanța în mai buna aprovizionare a oamenilor muncii cu legume și fructe, în îmbunătățirea deservirii populației, ori reducerea cheltuielilor de circulație se concretizează în aceste zile prin cifre importante, cifre care vorbesc despre strădania lucrătorilor de la această unitate de a întâmpina ziua de 23 August cu noi realizări în muncă. Astfel, pînă la această dată, unitatea a desfăcut produse peste plan în valoare de 3.000.000 lei, ceea ce înseamnă depășirea cu mult a angajamentului luat pe întreg anul. Lucrătorii s-au angajat ca în cinstea zilei de 23 August să facă economii la cheltuielile de circulație, în valoare de 30.000 lei dar au realizat cifra de 124.000 lei. Toate aceste rezultate au dus la îndeplinirea planului pe 7 luni, încă de la 14 iulie a.c. Intre 10 și 20 august, lucrătorii de la O.C.L. „Aprozar“ Constanța și-au planificat să organizeze trei expoziții cu vînzare. Cu acest prilej, vor fi puse la dispoziția cumpărătorilor cantități însemnate de fructe și legume de o calitate superioară, contribuindu-se în acest fel la realizarea planului de desfaceri. CORA COSMA VIZITA DELEGAȚIEI GUVERNAMENTALE ROMINE in franța Comunica roalio-iraicez PARIS 31 (Agerpres). In legătură cu vizita delegației guvernamentale a Republicii Populare Române în Franța, la Paris a fost dat publicității următorul comunicat: Președintele Consiliului de Miniștri al României, Ion Gheorghe Maurer, însoțit de Alexandru Bîrlădeanu, vicepreședinte al Consiliului, și de Cornelii Mănescu, ministrul afacerilor externe, a făcut o vizită oficială în Franța, între 27 și 31 iulie, la invitația guvernului francez. Ion Gheorghe Maurer a fost primit de generalul de Gaulle, președintele republicii. Președintele și vicepreședintele Consiliului, precum și ministrul afacerilor externe român, au avut întrevederi cu dl. Pompidou, primul ministru, dl. Joxe, ministru de stat, primul ministru ad-interim, și dl. Couve De Murville, ministrul afacerilor externe. Aceste întrevederi au permis schimburi de vederi aprofundate asupra relațiilor dintre cele două țări și asupra principalelor probleme ale politicii internaționale. Cele două părți au constatat cu satisfacție că există posibilități pentru a dezvolta și mai mult bunele relații tradiționale dintre Romînia și Franța. Al. Bîrlădeanu s-a intîlnit cu G. Palewski, ministru de stat, însărcinat cu cercetarea științifică, W. Giscard d’Estaing, ministru finanțelor și al afacerilor economice, și cu Maurice Bolianowski, ministrul industriei, și a avut convorbiri la Comisariatul general pentru Plan. Discuțiile s-au referit, de asemenea, și la problemele economice și au permis, îndeosebi, să se examineze condițiile în care se execută acordul comercial românofrancez. Au fost trecute în revistă metodele și mijloacele susceptibile de a favoriza o creștere a schimburilor. In această ordine de idei, a fost subliniat interesul pe care l-ar prezenta o dezvoltare a importurilor de mărfuri românești in Franța, mai ales a produselor petroliere, precum și intensificarea fluxului regulat de comenzi românești de utilaj industrial din Franța. Cele două guverne au căzut de acord să trateze ansamblul acestor chestiuni cu prilejul negocierilor care vor fi angajate în vederea încheierii unui nou acord comercial, a cărui durată ar putea, eventual, să fie mai lungă decit aceea a acordului în vigoare. Convorbirile s-au referit, de asemenea, la relațiile culturale, științifice și tehnice dintre cele două țări. S-a hotărît să se dea o nouă extindere acestor relații. A fost recunoscută de ambele părți necesitatea de a dezvolta schimburile în numeroase domenii, mai ales în acela al studiului limbilor și al difuzării cărții și culturii. Ansamblul acestor probleme urmează să constituie obiectul unui acord cultural, care va fi negociat în toamnă. In cursul șederii delegației române, a fost semnat un aranjament de colaborare științifică și tehnică. De asemenea, cele două guverne au căzut de acord să înceapă, tot la toamnă, convorbiri in vederea încheierii unei convenții consulare. Diferitele schimburi de vederi, care au avut loc, și care s-au desfășurat într-o atmosferă de înțelegere reciprocă vor fi continuate la nivel corespunzător, cu dorința exprimată, și de o parte și de alta, de a dezvolta relațiile romînofranceze în spiritul de prietenie, care caracterizează sentimentele celor două popoare unul față de altul, in pag. a IV-a. Alte manifestări prilejuite de vizita delegației guvernamentale române în Franța. TOATA ATENTIA ARATURILOR PENTRU ÎNSĂMÎNȚARE In zilele acestea, o mare grijă acordă oamenii muncii de pe ogoare pregătirii celor mai bune condiții recoltei viitoare. Astfel se lucrează intens la arături, se fertilizează solul și se condiționează sămînța necesară însămînțărilor de toamnă. Pînă în dimineața executate zilei de 31 iulie, au fost alături pe suprafața de 132.436 ha, planul fiind îndeplinit în procent de 42,5 la sută. Din această suprafață, aproape 94.000 ha sînt alături pentru însămînțare. In raioanele unde consiliile agricole, îndrumate de comitetele raionale de partid, s-au preocupat zi de zi de problema arăturilor, suprafața pregătită pentru însămînțare este destul de apreciabilă. Așa, de pildă, în raionul Adamclisi, planul la arături este îndeplinit în procent de 57 la sută, din care pentru însămînțări s-au pregătit peste 11.000 ha. Suprafețe mari de teren au fost pregătite și în raioanele Medgidia și Negru Vodă. In aceste raioane, consiliile de conducere și cadrele de specialiști, cu sprijinul organizațiilor de partid, au acordat cea mai mare grijă eliberării terenului și executării arăturilor pe acele suprafețe care urmează a fi însămînțate în toamnă. De fapt, acest lucru are o deosebită importanță în sporirea producției de grîu, deoarece practica a dovedit că griul semănat într-un teren așezat a dat rezultate cu mult mai bune comparativ cu acela însămînțat într-o arătură proaspătă. Gospodăriile colective din raionul Măcin au pregătit pentru însămînțare abia 6.400 ha, deși ia total arături, raionul se numără printre fruntașele regiunii. teiese că a existat puțină preocupare pentru executarea arăturilor pe acele terenuri care urmează a fi însămînțate în toamnă. Suprafețe mici pentru însămînțare au fost arate și în gospodăriile colective din raionul Tulcea și în gospodăriile de stat din Trustul de nord. Toate forțele trebuie să fie îndreptate spre executarea arăturilor pe acele suprafețe care urmează a fi însămînțate în toamnă, aceasta constituind chezășia sigură realizării unor producții mari în anul viitor. Tot pînă la data amintită, pe regiune, terenul a fost eliberat de paie pe 178.000 ha, au fost introduse sub brazdă 48.548 tone îngrășăminte organice și 9.448 tone îngrășăminte chimice. festivalul li portului O nouă și interesantă competiție artistică vine să demonstreze o dată în plus bogăția, strălucirea și avîntul mișcării cultural-artistice de amatori din patria noastră, primul Festival al cîntecului, dansului și portului popular. Organizat în cinstea celei de a XX-a aniversări a eliberării patriei noastre de sub jugul fascist. Festivalul, desfășurat sub egida Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă între 2—9 august în stațiunile de pe litoral și de pe Valea Prahovei, va da prilejul oamenilor muncii și turiștilor străini ,aflațți în aceste localități să admire minunatele cîntece și dansuri populare, coloritul costumelor, originalitatea, măiestria valoarea la care s-a ridicat în ultitimii ani arta noastră de amatori. Scenele Mamaia și teatrelor de vară din Eforie-Nord, a Sălii sporturilor sau a Teatrului de stat din Constanța, vor răsuna de tulnice și buciume, de melodii populare de pe Valea Oltului, din îndepărtatul Maramureș, de pe plaiurile sucevene sau de pe Tîrnave, precum și de iureșul dansurilor variate și atractive. Aceasta, întrucît varietatea programelor va fi asigurată prin prezența la Festival a unor ansambluri folclorice valoroase din diferite regiuni ale țării — Brașov, Banat, Ploiești, Oltenia, Mureș Autonomă Maghiară, Suceava, Maramureș, Dobrogea. Iată de ce avem temei să afirmăm că spectacolul aflat seară de seară într-una din sălile Festivalului, își va putea contura, la sfîrșit, harta vie și multiplu colorată a celor mai autentice comori ale folclorului nostru. Pentru noi, cei care cunoaștem majoritatea formațiilor artistice de amatori care compun ansamblurile folclorice ale regiunilor amintite, este greu să evidențiem, pe criterii valorice, pe cele mai deosebite, într-atît de diferite și totuși surprinzător de valoroase sînt prezentate la Festival. Rețin, totuși, atenția cîteva „capete de afiș“. Din regiunea Brașov, alături de echipele de dansuri ale caselor de cultură din Sibiu și Făgăraș, consemnăm prezența unui ansamblu de cîntece și dansuri din comuna Dăișoara, deținător al premiului II pe țară la cel de-al VI-lea concurs republican al formațiilor artistice de amatori, precum și a unor binemeritate aprecieri cucerite în urma unui turneu întreprins acum cîțiva ani în R.P. Ungară. Regiunea Ploiești prezintă între altele, o deosebit de originală orchestră de instrumente populare, un ansamblu de dansuri din comuna Jidia, cunoscută multor spectatori din concursurile artistice de amatori, taraful Palatului culturii din Ploiești, precum și o familie întreagă de fluierași — compusă din tatăl — Gh. Udrea și copiii săi, cel mai mic avînd nici mai mult, nici mai puțin de... 4 ani. Maramureșul reține atenția prin dansatorii din Oaș, cu jocurile lor îndrăcite și cu țipăturile înfocate, ca și prin alte formații, venind de acolo unde Cîte flori pe Iza-n sus Toate cu mîndra le-am pus. Intr-una din seri, la lumina reflectoarelor spectatorii vor avea prilejul să mai uite de canicula de peste zi, vizionînd cîteva „obiceiuri de iarnă" prezentate de formațiile sucevene din Tudora și Cîmpulung Moldovenesc. „Oltenii“ impresionează prin dansuri iuți, prin cîntece din ocarină, nai, drîmbă, cobză, fluier și, bineînțeles... voce, acompaniate de un taraf „pe măsură“, din Vîtju Mare. Nelipsită din Festival este și taragoata bănățeană, care, în(Continuare in pag. a II-a) eLutenului, domului popular