Dobrogea Nouă, august 1965 (Anul 18, nr. 5282-5306)
1965-08-01 / nr. 5282
É Pag. a 2-a ZIUA MARINARILOR Zi frumoasă de august. Pe catargele navelor este arborat marele pavoaz, în porturile noastre maritime și fluviale, în șantierele navale flutură minore drapele tricolore și steaguri cu flamura de purpură. Ca și în ceilalți ani, în prima duminică a lunii august din acest an, oamenii muncii și militarii Forțelor Armate sărbătoresc Ziua Marinei Republicii Populare Române. Devenită tradițională, această sărbătoare constituie o mărturie a prețuirii și a dragostei cu care sunt înconjurați de către partid, guvern și popor curajoșii și harnicii noștri marinari militari și ai flotei comerciale, muncitorii, tehnicienii și inginerii din porturile și șantierele navale. Anul acesta, marinarii sărbătoresc Ziua Marinei Republicii Populare Române în condițiile avîntului general al poporului nostru determinat de istoricele hotărîri ale Congresului al IX-lea al Partidului Comunist Român, întregul nostru popor a primit cu un entuziasm deosebit bilanțul făcut de Congres asupra realizărilor mărețe înfăptuite în anii planului desenal. Succesele obținute an de an în dezvoltarea proporțională, armonioasă și în ritm înalt a economiei naționale au asigurat condiții pentru ridicarea continuă a nivelului de trai al poporului — obiectiv al întregii politici a partidului nostru. România înfățișează în prezent tabloul unei țări în plin avînt, cu o economie socialistă multilateral dezvoltată, toate regiunile și raioanele țării cunosc o viață social-economică intensă, înflorește cultura nouă, socialistă. Imaginea României de azi, liberă și prosperă, demonstrează justețea liniei politice a partidului nostru, capacitatea sa de a îndruma și mobiliza cu succes energiile creatoare ale maselor și folosirea resurselor materiale ale țării în opera de desăvârșire a construcției socialiste. Profundele transformări revoluționare care au avut loc în economie, în cultură și în conștiința oamenilor, în întreaga viață a țării, își găsesc expresia cea mai concentrată în noua denumire a țării care este inclusă în proiectul noii Constituții — Republica Socialistă România. Marile succese obținute în anii secenalului au creat premisele trainice pentru a mărșălui în ritm cadențat înainte spre înfăptuirea unor noi obiective importante concretizate în planul cincinal de dezvoltare a economiei naționale pe perioada 1966— 1970 și în planul de zece ani de dezvoltare a energeticii. Toate prevederile Directivelor Congresului al IX-lea al P.C.R. pentru dezvoltarea întregii noastre societăți în anii următori vor fi cu succes înfăptuite, deoarece ele au o temelie trainică. Tradiționala sărbătoare a marinarilor coincide în acest an cu împlinirea a 70 de ani de la nașterea navigației maritime românești. Această aniversare constituie un prilej deosebit de a privi, cel puțin succint, la ceea ce a fost și ceea ce este în prezent marina noastră comercială, ca urmare a grijii părintești cu care se ocupă de dezvoltarea ei partidul și guvernul. Astfel, dacă înainte de 23 August 1944, flota comercială a României avea doar cîteva nave vechi, de tonaj mic, în prezent ea dispune de peste 30 de nave pentru transportul mărfurilor cu o capacitate totală de 136.000 tone dw, reprezentând o creștere de 17,4 ori față de tonajul navelor existente înainte de eliberarea țării noastre. Ca urmare a industrializării socialiste a țării, economia noastră națională dispune de o întreagă ramură a construcțiilor navale, care asigură flotei maritime și fluviale numeroase cargouri de 4.500, 1.600 sau 1.100 tone, nave de pasageri, șlepuri, remorchere și alte nave de diferite tipuri. Mari perspective de dezvoltare are flota noastră comercială în anii planului cincinal 1966—1970. Potrivit prevederilor Congresului al IX-lea al partidului, capacitatea flotei maritime va crește în această perioadă cu circa 420.000 tone. La fel ca toți ceilalți militari ai forțelor noastre armate, marinarii militari, însuflețiți de un fierbinte patriotism, străjuiesc cu vigilență apele teritoriale și litoralul patriei noastre, muncesc cu perseverență pentru perfecționarea pregătirii de luptă și a măiestriei marinărești, pentru întărirea continuă a ordinii și disciplinei militare. Conștiința socialistă înaltă a marinarilor militari se reflectă în entuziasmul cu care participă în cadrul procesului de instruire, la întrecerea socialistă pentru sporirea continuă a numărului de militari și subunități de frunte și a specialiștilor de clasă. Organizațiile de partid și de tineret din unități și de pe nave desfășoară o vie muncă politică și organizatorică pentru educarea comunistă a marinarilor, pentru a insufla acestora dorința arzătoare de a-și ridica necontenit nivelul de pregătire de luptă și politică, hotărârea fermă de a îndeplini întocmai cerințele jurământului și regulamentelor militare. Drept urmare, în Marina militară avem numeroase nave, unități și posturi de luptă care dețin cu mîndrie titluri fruntașe : dintre navele de luptă, peste 37 la sută sunt „Nave de frunte“, iar 70 la sută din posturile și unitățile de luptă dețin titlul de „Subunitate de frunte“. în fruntea tuturor acțiunilor se află comuniștii care prin exemplul lor personal mobilizează întregul efectiv la îndeplinirea calitativă a tuturor sarcinilor planului pregătirii de luptă și politice. însuflețiți de mărețele prevederi ale documentelor celui de-al IX-lea Congres al partidului, marinarii militari raportează partidului și guvernului, cu prilejul Zilei Marinei Republicii Populare Române, că sunt hotărîți să muncească cu abnegație pentru ca alături de toți militarii Forțelor noastre Armate să vegheze la liniștea și munca pașnică a poporului, care sub conducerea Partidului Comunist Român, desăvârșește construcția socialismului. Căpitan de rangul 2, STOICA GHEORGHE Trei comuniști în cart Comenzi scurte transmise prin megafon. Nava „Galați“ se depărtează ușor cu prova de la chei. Lanțul ancorei urcă cheie cu cheie prin navă. Ultimele parime sunt trase la bord. Acum, se deslipește de chei și pupa. Prova pe farurile de ieșire. Din nou la drum. Drum lung de zile și nopți, de sute și mii de mile pînă în depărtatele ape ale Mării Nordului. Zile și nopți, în care membrii echipajului navei, part după cart, vor veghea atenți și neobosiți la funcționarea tuturor mecanismelor, la deplasarea după regulile navigației maritime a navei în apele largi ale mărilor sau prin labirintul nelipsitelor arhipelaguri. în dimineața de 29 iulie, cînd nava făcea amintita manevră de plecare, cartul la timonă îl executa comunistul Alexandru Cocoș. în jurnalul de bord, este consemnat, de-a lungul a cinci ani de existență a navei, că timonierul Cocoș a făcut 20 de asemenea carturi la plecarea din portul Constanța și alte multe în alte porturi ale lumii a poposit nava. Comandantul navei și toți tovarășii săi de muncă îl socotesc pe acest om un marinar destoinic, un timonier cu experiență, îndrăgostit de profesia sa. Acum cinci ani, Alexandru Cocoș a fost printre primii care au pășit pe bordul navei „Galați“ și ea prima ieșită de pe calele șantierelor noastre românești. Aici, la bordul acestei nave, și-a perfecționat el profesiunea de timonier, însușindu-și zi de zi noi și noi cunoștințe despre navigația maritimă. Tot aici, ca prețuire a muncii sale, a comportării sale demne, organizația de partid i-a făcut cinstea de a-l primi în rândurile comuniștilor. în dimineața zilei de 29 iulie, timona navei „Galați“ se afla în mîini sigure, în mîinile comunistului Cocoș Alexandru, un marinar de nădejde, iubit și stimat de toți tovarășii săi. Acolo unde batea inima navei, la mașini, in cart, se aflau alți doi membri vechi ai echipajului, comuniștii Stețenco Dumitru și Dragomir Ion. Primul este mecanic întîi, cel de-al doilea, motorist. Ca și tovarășul lor de la timonă, cei doi au coborât în compartimentul mașini tot în ziua cînd nava și-a primit botezul. Pe atunci, Stefenco Dumitru nu era decît ungător, dar anii care au trecut, tânărul comunist i-a transformat prin muncă în trepte ale ierarhiei profesiei de mecanic maritim. Și cine are cît de ci idee de ce înseamnă mecanic întîi pe o navă înțelege cîtă răspundere apasă pe umerii unui asemenea om, de cită muncă și de ce cunoștințe trebuie să dea dovadă un mecanic care aspiră la această funcție. Comunistul Stețenco a învins toate aceste greutăți, a ajutat și pe alții să le învingă, iar prețuirea muncii sale este încrederea și stima de care se bucură din partea întregului echipaj. Motoristul Dragomir Ion veghează atent la buna funcționare a motorului principal. A executat pînă acum sute de carturi, a străbătut cu nava mii și mii de mile, a trecut prin apele Mediteranei și ale Atlanticului de zeci și zeci de ori. Fiecare milă parcursă a însemnat mii de pulsații în inima navei, ale motorului la a cărei perfectă funcționare veghează comunistul Dragomir Ion. Trei comuniști în care și alți mulți tovarăși de-ai lor alături de ei, cu priceperea, cu voința și cu înalta lor conștiință, duc cu mîndrie pe mările și oceanele lumii pavilionul patriei noastre socialiste. N. RUSU Timonierul Cocoș Alexandru privește cu atenție spre zările albastre. DOBROGEA NOUA nr. 5282 IN MARȘ. Cîntec la prova Dorule al meu, nava taie zarea Și-n oglinda punții, zorile se sparg, Marea ne cuprinde cu îmbrățișarea Și un dor ne cheamă spre albastrul larg. Dorule al meu, zările sînt clare, Noi purtăm sub frunze crezuri de-mplinit , Cu vînjoase brațe, brațe temerare Prin stihii și arșiți stăm de neclintit. Dorule al meu, țărmul e departe. Numai pescărușii săgetînd vioi Rup dimensiunea care ne desparte Și aduc iubirea țării către noi. Fruntea României să se-nalțe-n soare, Pruncii să se joace surîzînd mereu , Cu vînjoase brațe, brațe temerare Noi veghem pe mare, dorule al meu. GEORGE FILIP ★ * * Datorită mecanizării continue a portului Constanța, timpul de staționare al vaselor s-a redus față de anul 1960 în 1964 cu 3,23 de zile. Lucrările de încărcare și descărcare sunt în cea mai mare parte mecanizate. Astăzi pe danele portului străjuiesc brațele vînjoase ale macaralelor electrice care ușurează munca lucrătorilor. Foto : Gh. Papagheorghe * ★ ¥• N a v a I i ș t i i Din cînd în cînd, la termenele stabilite sau înainte de acestea, vasele andocate la Șantierul naval din Constanța se desprind ușor din chingile docului care le-a ținut afară din apă cîtva timp pentru a li se efectua unele reparații. La un asemenea eveniment, navaliștii de aici spun pe bună dreptate : „încă un vas la apă“. Fără îndoială că pentru ei constituie încă o realizare, încă un succes, care se alătură multora dintre ele. Cum e și firesc, la izbîndirea acestora, oamenii și-au pus întreaga lor pricepere și hotărîre pentru a termina cît mai repede reparațiile. Nu o dată l-am găsit pe schelele ce încorsetează vasul pe sudorul Bratu Gheorghe cu aparatul sudîndu-i operei vii a vasului o nouă tablă sau efectuând alte lucrări. Alături de sudorul Bratu Gheorghe mai întâlnești colaborînd la reparații pe frezorul Lăzăreanu Ion, lăcătușul Negoiță, strungarul Stanciu Oprea, oameni care prin munca lor de zi cu zi înscriu pe graficele întrecerii socialiste noi și însemnate succese. Nu mai departe, întregul colectiv de muncă de la Șantierul naval Constanța a reușit să realizeze peste plan în cele 7 luni din anul acesta mai mult de 1.564.000 lei la reparațiile făcute la nave. De asemenea, ei au mai raportat la 22 iulie a.c. îndeplinirea planului pe 7 luni la producția globală. Pe graficul întrecerii socialiste, au mai fost înscrise și cele 190 tone de construcții metalice, precum și 134 tone de rezervoare metalice peste prevederile planului. Sunt cifre care dovedesc pe deplin hotărîrea întregului colectiv de a contribui la înfăptuirea prevederilor Congresului al IX-lea al Partidului Comunist Român. Cu aceeași hotărîre și entuziasm, ei au muncit în întrecerea socialistă pentru a sărbători Ziua Marinei R.P.R. cu noi și însemnate succese. Astăzi, alături de toți marinarii R.P.R., colectivul de muncă de la Șantierul naval Constanța sărbătorește această zi cu roadele muncii lor productive pe linia îndeplinirii ritmice a planului de producție, a îmbunătățirii continue a calității lucrărilor, a creșterii productivității muncii, precum și a reducerii prețului de costului însuflețit de prevederile cede-al IX-lea Congres al Partidului Comunist Român, harnicul colectiv de muncă de la Șantierul naval Constanța și-a intensificat eforturile pentru a dobîndi noi succese în întrecerea socialistă, pentru a fi mereu la înălțimea sarcinilor puse de partidul și guvernul nostru. V. GAȘPAR DE STRAJA PE APELE CALME Zorii i-au întîmpinat pe marinari departe, în larg. Formația de nave dragoare avea misiunea să execute într-un raion dat căutarea unei „ținte submarine“ și distrugerea ei. Intre navele participante la această acțiune, se află și dragorul de radă comandat de ofițerul Voinea Vasile. La posturile lor, militarii își execută cu conștiinciozitate îndatoririle, fiecare contribuind la îndeplinirea cu succes a misiunii: timonierul menține cu precizie drumul ordonat, motoriștii asigură funcționarea perfectă a mașinilor și agregatelor de sub punte, radiolocatoristul și hidrolocatoristul urmăresc cu atenție ecranele aparatelor, gata să sesizeze apariția oricărei ținte... La stația de hidrolocație, este de cart fruntașul Diaconescu Dumitru, unul dintre cei mai destoinici hidrolocatoriști din unitate, în repetate rînduri, la exercițiile desfășurate în larg, fruntașul Diaconescu a descoperit printre primii ținta, cîștigîndu-și astfel un binemeritat prestigiu în rîndul echipajului. Aceasta se datorește perseverenței cu care el a muncit pentru a-și însuși temeinic specialitatea, pentru a pătrunde tainele ascultării submarine, latăl și acum la postul lui, cu simțurile încordate la maximum, fruntașul Diaconescu urmărește indicațiile aparatelor, manevrează mecanismele pentru ca nici un colțișor din adîncurile mării să nu rămână necercetat. De fapt, aici, în această meticulozitate, în deprinderea de a nu neglija amănuntele, se ascunde unul din „secretele“ succeselor pe care le obține acest militar... Nava se avintă înainte, în căutarea țintei submarine. La lansatoarele de grenade, pregătirile sunt în plină desfășurare. Fruntașii Cociș Dan și Dobrică Gheorghe, doi militari destoinici, execută operațiunile premergătoare lansării grenadelor. Ei verifică pentru ultima oară mecanismul de dare a focului, introduc suporturile grenadelor în țeava, apoi raportează la comandă că sunt gata de lansare. Aproape în aceeași clipă, pe comandă, se aude vocea caporalului Sfetcu Eugen, observatorul de cart, care raportează: Tribord 150 grade, ținte aeriene ! Căpitanul-locotenent apreciază rapid situația. Voinea Concomitent cu atacarea „submarinului“, nava trebuie să respingă atacul aviației adverse care se îndreaptă în mare viteză spre noi. Asupra țintelor aeriene, ordonă comandantul, în aceeași clipă țevile tunurilor și mitralierelor se ațintesc spre înălțimi, urmărind zborul păsărilor de oțel. Rind pe rînd, comandanții posturilor de luptă artilerie raportează că sunt gata să deschidă focul. Comandantul este mulțumit: artileriștii au pregătit armamentul pentru tragere într-un timp mai scurt decît prevede baremul pentru calificativul „foarte bine“. Dar, căutarea submarinului continuă. La motoare, sergentul major Bălănică Ion, comandantul unității de luptă electromecanice, ajutat de caporalul Gavrilă Mihai și fruntașul Grigorescu Nicolae, asigură buna funcționare a motoarelor. Ei știu că succesul acțiunii pe care o desfășoară nava depinde și de menținerea corectă a vitezei. Uneori, apar variații ale temperaturii apei din sistemul de răcire, sau se modifică presiunea uleiului, motoriștii intervin repede, cu îndemînare, răsucesc valvulele de manevră, și totul reintră în normal... — Comanda! Ținta submarină la tribord! raportează deodată fruntașul Diaconescu. Ofițerul Popovici Vasile, comandantul unității de luptă navigație, preia de la hidrolocatorist elementele țintei și calculează pe hartă drumul de atac, apoi raportează comandantului. Acesta ordonă timonierului să schimbe drumul, în urmărirea țintei, apoi verifică dacă la lansatoarele de grenade totul este gata. Trec cîteva secunde, în încordarea tuturor: — Foc ! Prima grenadă și-a luat zborul. Iată descriind o curbă prin aer, apoi afundîndu-se în valuri. Mai trec cîteva secunde, necesare grenadelor să ajungă la adîncimea pentru care a fost reglată. Urmează o bubuitură puternică, o jerbă înaltă de apă se ridică undeva, în dreapta noastră — semn că grenada a fost pregătită corect și a funcționat normal. Urmează altă și altă lansare... Atacul continuă. Pe fețele marinarilor strălucește bucuria. Și această misiune a fost executată la un înalt nivel „calitativ“. De altfel, și calificativul „foarte bine“ obținut de echipaj confirmă acest fapt și sporește încrederea marinarilor în forțele lor, dă un nou imbold spre continua ridicare a capacității de luptă a navei cu care străjuiesc hotarele maritime ale patriei. SCAFEȘION, căpitan de rangul 2 A. Pe ____ ■ Ia mendianele lumii Poveștile bătrînilor marinari, ale acelora care în amintirile copilăriilor noastre ilustrau miticul lup de mare, au pe lingă nostalgia ireparabilei treceri a tinereții o durere surdă, aproape nemărturisită, a umilinței de a fi fost îmbarcat pe un vas șubred, în pîntecele căruia armatorii nu cutezau să-și lase mărfurile. Au trecut timpurile cu pirați haiducind pe întinsul apelor, a trecut și vremea flotei noastre comerciale dotată cu vase — coji de nucă. Amintirile tinerilor marinari au pe lîngă gravitatea oamenilor care au văzut și trăit multe, demnitatea pe care le-a dăruit-o condițiile excelente de muncă și viață de pe vas, creșterea prestigiului flotei purtînd flamura tricoloră a patriei. „București“, „Dobrogea“, „Prahova“, „Eforie“, „Timișoara“ sunt nu numele unor vase de numai mare tonaj, dar și excelente cărți de vizită ale flotei noastre. Cifrele în graiul lor sintetic schițează diagrama devenirii acestei demnități. La sfârșitul acestui an flota noastră maritimă comercială va avea în exploatare 34 nave modern utilate, cu o capacitate de 155.000 tone, deci de 5,26 ori mai mare decît în 1959 și de peste 15 ori față de anul 1944. Există încă din vremea primilor deschizători de drumuri marine nostalgia despărțirilor și bucuria revederii celor dragi. între aceste două momente își desfășoară volutele lor vasele cu tricolorul nostru în cărăușia pe întinsele mări și oceane ale planisferei. Nimic spectaculos, nimic de stat major în conducerea operațiunilor exploatării flotei noastre. Din situațiile pe care le lecturăm, ochiul minții edifică imaginea globală a arcelor larg deschise, parcurse în aceste zile de vasele noastre, în drum spre Bilbao vasul „Dobrogea“ poartă peste 10.000 tone tablă, în timp ce nava „București“ se îndreaptă spre țară cu 11.800 tone minereu. Telegramele care sosesc în țară vestesc în aceste zile noi succese în îndeplinirea cifrelor de plan. Ele se adaugă zi de zi totalizînd cifrele cu mare putere de sugestie. în anul acesta volumul de mărfuri transportate va fi de peste 1.260.000 tone, deci cu peste 6 ori față de anul 1959. în primul semestru volumul de mărfuri transportate a fost realizat în proporție de 109,3 la sută, iar veniturile brute planificate au fost depășite cu 20,4 la sută, în cinstea Zilei Marinei s-au evidențiat în întrecerea socialistă echipajele vaselor „Ploiești“, „București“, „Cluj“, „Brașov“, „Timișoara“, „Oradea“, „Bacău“ și „Mangalia“. Printre marinarii care fac cinste acestor echipaje se întîlnesc numele lui Vlad Gheorghe și Șandru Ion, ale motoriștilor Nasele Alexandru și Gavriloaia Vasile, al timonierului Răceanu Dumitru, ale șefilor de echipaje Bogdan Radu și Tuluș Afanasie, ale comandanților Ștefănescu Nicolae, Năstac Mihai, Mirea Nicolae, Vîjîiac Nicolae și ale multor altora. Reîntorși în mijlocul celor dragi ei vor povesti cele văzute și trăite în zilele petrecute departe de țară. Dar amintirile lor nu vor mai avea nimic din nostalgia și durerea surdă a unor vieți consumate în umilință, ci bucuria și demnitatea oamenilor purtînd peste mări și oceane flamura tricoloră a României socialiste. A, C,HIlUCU T' Y V