Dobrogea Nouă, iunie 1966 (Anul 19, nr. 5538-5563)

1966-06-01 / nr. 5538

J >L I PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VAI Organ al Comitetului regional Dobrogea al P.C.R. și al Sfatului popular regional Anul XIX nr. 5538­­_______Miercuri 1 iunie 1966 4 pagini 25 bani CONSFĂTUIREA PE ȚARĂ A LUCRĂTORILOR DIN INDUSTRIA CONSTRUCȚIILOR DE MAȘINI Lucrările consfătuirii construc­torilor de mașini au continuat marți.. In cursul dimineții, lu­crările­­ s-au ținut pe secții de specialitate. După amiază a avut loc ședința plenară, la începutul căreia au prezentat concluziile dezbaterilor din secțiile de spe­cialitate Gheorghe Oprea, ad­junct al ministrului industriei construcțiilor de mașini — pen­tru secția de autovehicule, trac­toare, material rulant și construc­ții navale; Ion Avram, adjunct al ministrului industriei con­strucțiilor de mașini — pentru secția de utilaj tehnologic și e­­chipament metalic: Cornel Mi­­hulecea, adjunct al ministrului industriei construcțiilor de ma­șini — pentru secția de electro­tehnică, și Nicolae Constantin, adjunct al ministrului industriei construcțiilor de mașini — pen­tru secția de mașini-unelte, me­canică fină și mașini agricole. Au continuat apoi discuțiile ,în Lipi­i, raportului. Luînd cuvîntul pe marginea raportului prezentat de tovară­șul Ilie Verdeț, toți vorbi­torii de luni și marți au relevat cu mîndrie marile rea­lizări obținute de oamenii mun­cii în înfăptuirea politicii con­secvente și ferme a Partidului Comunist Român de industriali­zare socialistă a țării, chezășie sigură a dezvoltării multilatera­le a economiei naționale, a creș­terii bunăstării poporului, asigu­rării independenței și suverani­tății naționale. Ei au subliniat — amintind numeroase fapte — importanța deosebită acordată de partid și guvern industriei constructoare de mașini, a cărei dezvoltare rapidă, în ritmuri înalte, a contribuit în măsură tot mai mare la înzestrarea teh­nică a tuturor ramurilor econo­miei naționale. Relevînd rezulta­tele bune obținute în primele luni ale acestui prim an al cin­cinalului, participanții și-au ma­nifestat încă o dată hotărîrea de a îndeplini marile sarcini ce le revin din vastul program de dezvoltare ...al țării, elaborat de Congresul al IX-lea al partidu­lui. Ei și-au exprimat bucuria pentru organizarea acestei con­sfătuiri la care participă con­ducătorii partidului și statului nostru, în frunte cu tovarășul N­icolae Ceaușescu, subliniind că aceasta demonstrează, o dată mai mult, prețuirea de care se bucură munca avîn­­tată, aportul muncitorilor, teh­nicienilor, inginerilor și specia­liștilor constructori de mașini la progresul multilateral al țării. Participanții la dezbateri au analizat pe larg, în lumina experienței dobîndite, căile pen­tru îndeplinirea în cele mai bune condiții, a sarcinilor ce revin constructorilor de ma­șini în actualul cincinal, ne­ajunsurile care s-au manifestat în unele domenii și felul în care acestea trebuie înlăturate, au făcut numeroase propuneri prețioase pentru valorificarea mai deplină a marilor rezerve existente în fiecare întreprinde­re, pentru îmbunătățirea­­ activi­tății în toate sectoarele acestei ramuri. Numeroși vorbitori s-au refe­rit, în cuvîntul lor, la principa­lele aspecte ale dezvoltării, di­versificării și modernizării con­tinue a producției de mașini-u­nelte în lumina sarcinii trasate de documentele Congresului al IX-lea al P.C.R., privind spori­rea contribuției acesteia , la re­înnoirea și creșterea parcului de mijloace tehnice al uzinelor, automatizarea procesului de pre­ro­ducție al diferitelor ramuri ale economiei naționale. Ing. Aurel Bozgan, directorul general al Fa­bricii de mașini-unelte și agre­gate din București, ing. Virgil Bogza, directorul întreprinderii mecanice din Roman, ing. Con­stantin Ionescu, directorul Uzi­nei „înfrățirea“ din Oradea, și alții au arătat că îndeplinirea sarcinilor de asimilare și produ­cere, în cantități sporite, a noi mașini-unelte la nivelul tehnicii contemporane trebuie să se ba­zeze nu numai pe crearea de noi capacități ci, într-o­­ mai mare măsură, pe folosirea inte­grală a capacităților de produc­ție și a forțelor de muncă exis­tente, pe utilizarea rațională a fondurilor de investiții alocate de către stat. Darea în exploatare a noi capacități trebuie să cree­ze, ca și în alte domenii, posibi­lități de extindere a celo­r mai avantajoase tehnologii. Ei au re­levat, în același timp, că întrea­ga activitate de cercetare știin­țifică și proiectare trebuie orien­tată mai perseverent spre soluții constructive și tehnologice în­drăznețe, care să asigure produ­selor o înaltă precizie și sigu­ranță în exploatare, randamente ridicate, durate de funcționare îndelungate. Crearea unui insti­tut de cercetări și proiectări în domeniul mașinilor-unelte va contribui la întărirea activității de concepție, în același timp serviciile de concepție din uzine trebuie să aibă o mai mare con­tribuție proprie la proiectarea mașinilor-unelte. O sursă importantă de sugestii și măsuri pentru perfecționarea activității din acest sector prin­cipal al industriei constructoa­re de mașini o constituie urmă­rirea atentă, organizată și siste­matică a comportării în exploa­tare a mașinilor-unelte. Depar­te de a fi epuizată, această me­todă trebuie să stea în mai ma­re măsură în atenția uzinelor furnizoare. Să se utilizeze pe sca­ră largă chestionare-tip în așa fel întocmite incit să asigure obținerea unor date concludente și utile, să se organizeze grupe de urmărire la beneficiari a u­­tilajelor livrate. Schimburi de experiență în țară, studii în străinătate, examinarea aprofun­dată a unor modele de referin­ță,­ ca și analiza comparativă a cataloagelor de produse ale di­feritelor firme constructoare din lume — au arătat vorbitorii — ar trebui să constituie, de ase­menea, într-o mai mare măsură, mijloace pentru continua ridica­re a calificării și îmbogățirea documentării proiectanților și e­­xecutanților de mașini-unelte. Ing. Alexandru Roșca, direc­torul întreprinderii „Electro- Mureș“ — Tg. Mureș, ing. San­da Popescu, constructor-șef Uzinei „Electronica“, și alți par­ar­ticipanți la discuții s-au ocupat de problemele industriei electro­tehnice. Ei au arătat necesi­tatea ca investițiile prevăzute în acest sector, de 3,5 ori mai mari decit în cei 5 ani pre­cedenți, să fie realizate intr-un ritm accelerat, incit moderniza­rea și dezvoltarea uzinelor exis­tente să fie efectuate cit mai urgent, iar cele 8 noi întreprin­deri, ce se vor construi, să intre în funcțiune cit mai grabnic, cu întreaga lor capacitate. S-a re­levat că la realizarea sarcinii de a se asimila și moderniza în 5 ani 2.000 tipodimensiuni de pro­duse trebuie să dea un aport mai substanțial Institutul de cercetări și proiectări electroteh­nice. Se cere intensificarea cer­cetării proprii din partea spe­cialiștilor care lucrează în insti­tutele departamentale și labora­toarele uzinale, precum și valo­rificarea deplină și cet mai ope­rativă a licențelor și documenta­țiilor tehnice procurate de peste hotare. în subramura radio-elec­­tronică, ca și in alte domenii, trebuie să-și găsească un larg cîmp de aplicare acțiunea de ti­pizare a unor produse și suban­­samble, elaborarea unor aparate unitare din punct de vedere funcțional, constructiv și tehno­logic. In multe cazuri, nivelul tehnologic al execuției ar putea fi îmbunătățit prin utilizarea unor scule complexe, de înaltă tehnicitate, prin probe de labo­rator executate cu mai mare a­­tenție. Vorbitorii au arătat, de asemenea, că vor fi depuse efor­turi mai susținute decit pina a­­cum în privința diversificării și îmbunătățirii calității produse­lor electrotehnice de larg con­sum, pentru ca, strînsă colaborare printr-o mai cu comerțul și o mai temeinică cunoaștere a cererii pieței, să se poată satis­face mai bine cerințele și prefe­rințele cumpărătorilor. Posibilitățile de a asigura, în tot mai bune condiții, piesele de schimb necesare întreprinderilor din diferite ramuri ale economi­ei au fost analizate de ing. Mir­­cea Bilă, director general al u­­zinei „Steagul roșu“ — Brașov, și de alți vorbitori. Ei au subliniat că piesele de schimb constituie un produs care nu trebuie subapreciat. Sporirea cantității acestora se va putea obține — desigur — prin darea în exploatare a noi capacități, dar mai cu seamă prin utiliza­rea rațională a tuturor capaci­tăților asigurarea de producție existente, unei continuități și ritmicități a fabricației lor, prin ridicarea nivelului tehnologiei lor de execuție, printr-o maxi­mă exigență în privința calității. Este imperios necesar totodată ca utilajele să fie exploatate și întrebuințate corect de către be­neficiari, nicit să nu se uzeze și să nu aibă nevoie de reparații decit după o cit mai îndelunga­tă funcționare, diferitele piese să nu se înlocuiască decit dacă sunt intr-adevăr de nefolosit, să se recondiționeze oriunde și ori­­cînd acest lucru este posibil. Unii vorbitori, între care Aurel Boghici, directorul Uzinei me­canice — Sinaia, și Cornel Be­­rian, muncitor la Uzina meca­nică — Cugir, s-au ocupat, în intervențiile lor, de necesitatea dezvoltării și îmbunătățirii acti­vității sculăriilor și altor secții T7». _ _„Azi auAuiaii. -lui. au­ cuntat c­a Criota încă suficiente posibilități de îmbunătățire a organizării pro­ducției, de introducere a unor tehnologii moderne, specifice fa­bricației de scule. Referindu-se la experiența proprie în acest domeniu, ei au relevat o seamă de metode de lucru moderne a­­plicate, ca lipirea plăcuțelor cu ajutorul curenților de înaltă frecvență, tratamentul izotermic al sculelor din oțeluri rapide, fosfatarea, cromarea dură etc. Ei au propus studierea posibili­tății ca sculele standardizate să fie produse exclusiv în uzine­le specializate, nicit să poată fi procurate cu ușurință, iar uzinele să nu mai fie obligate să-și confecționeze singure și a­­semenea scule. Ion Tudose, adjunct al minis­trului petrolului, Constantin Scarlat, ministrul industriei chi­mice, Ion Căpățînă, directorul uzinelor „Semănătoarea“ din Capitală, Petre Moldovan, vice­președinte al Consiliului Supe­rior al Agriculturii, Ioan Cristea, directorul Șantierului naval din Oltenița, Mihai Mihăiță, adjunct al ministrului căilor ferate și alții, au reliefat, în cuvîntul lor, însemnatul aport adus de indus­tria constructoare de mașini la dotarea celorlalte ramuri ale e­­conomiei naționale cu mașini, u­­tilaje și instalații de înaltă teh­nicitate. Modernele instalații de foraj, utilajele și instala­țiile pentru prelucrarea țițeiu­lui, cunoscute și apreciate atît în țară, cit și în străinătate, au permis petroliștilor să introdu­că noi metode de lucru și tehno­logii, care au dus la sporirea producției, la valorificarea supe­rioară a fiecărei tone de țiței prelucrat. Constructorilor de u­­tilaj petrolier li s-a cerut să contribuie și mai mult în viitor la creșterea producției de insta­lații de foraj de mare adîncime. In ce privește dotarea indus­triei chimice, s-a subliniat ci­ specialiștii din această ramură și constructorii de mașini sunt chemați să-și intensifice efortu­rile pentru asimilarea Intr-un timp cit mai scurt a unor linii complete de fabricare a amonia­cului, îngrășămintelor cu azot și fosfor, produselor sodice, mase­lor plastice și altor produse de mare însemnătate pentru econo­mia națională. Este important și în acest sector — ca și în altele — să se acorde atenția cuvenită respectării termenelor contrac­tuale și calității utilajelor pentru a se evita întîrzieri în punerea în funcțiune a unor obiective sau uzarea prematură a utilajelor e­­xecutate. înzestrarea într-o măsură tot mai mare a sectorului minier cu numeroase tipuri de mașini și utilaje a permis mecanizarea u­­nor importante lucrări în sub­teran. Ținînd seama de sarcinile sporite ce revin în cincinal aces­tei ramuri, se impune asimilarea in fabricație a unor noi tipuri de mașini și utilaje pentru ex­tinderea mecanizării lucrărilor de susținere în abataje, a opera­țiilor de tăiere și încărcare, mă­rirea capacității de transport în subteran, sporirea securității prin fabricarea de noi aparate antigrizutoase. A fost relevat faptul că în ul­timii șase ani, constructorii de (Continuare în pag. a II-a) L In pagina a 3-A VIAȚA DE PARTID SCURT BILANȚ AL UNEI ACTIVITĂȚI RODNICE O delegație guvernamentală română va vizita Turcia O delegație guvernamentală română, condusă de președintele Consiliului de Miniștri al Repu­blicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, va face o vi­zită în Republica Turcia în a doua jumătate a lunii iulie 1966, la invitația președintelui Consi­liului de Miniștri al Republicii Turcia, Suleyman Demirel. Cronică Prin Decrete ale Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, ministrul căilor ferate, Dumitru Simul­escu, a fost desti­tuit din funcție, în funcția de ministru al căi­lor ferate a fost numit Florian Dănălache. în prima cursă turistică Motonava „Transilvania“, sub pavilionul țării noastre, avînd la­ bord 337 turiști din R. F. Germană, Austria, Franța, An­glia. Țările scandinave, a pă­răsit duminică noaptea portul Constanța, cu destinația Con­­stantinopole. Este prima sa croazieră turistică din acest an, efectuată în condiții mult îm­bunătățite, în urma lucrărilor de modernizare executate la șantierele navale din Copen­haga (Danemarca). Pe lingă revizuirea stării tehnice a navei — constînd în înlocuirea grupurilor Diesel generatoare, instalațiilor de a­­vertizare, frigorifice și sanita­re — s-a avut în vedere și îm­bunătățirea confortului călăto­rilor , reamenajarea cabinelor de clasă, a saloanelor de fri­zerie și coafură, revizuirea re­țelei de radio și telefonie și altele. In sezonul de vară, „Le­băda“ Mării Negre va efectua curse turistice între Constanța și Constantinopole, urmînd ca, din luna octombrie, să-și reia croazierele pe Marea Medite­­rană. N. SIMION Vizita Maiestății Sale Imperiale Șahinșahul Iranului în regiunea Brașov BRAȘOV.­­ De la trimișii speciali Agerpres, Mircea Moar­­căș și Adrian Ionescu, Maiesta­tea Sa Imperială, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, Șahin­șahul Iranului, și-a continuat marți vizita în regiunea Brașov, însoțit de Gheorghe Rădules­­cu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Ion Mărcuș, președintele Sfatului popular regional, de alte persoa­ne oficiale, ca și de membrii suitei sale, suveranul Iranului a vizitat în cursul dimineții cunos­cutul monument arhitectonic — Biserica Neagră. Aici, înaltul oaspete, după ce a luat cunoștin­ță de istoricul acestei vechi con­strucții brașovene, a asistat la interpretarea la orgă a unui pre­ludiu de Bach. Coloana mașinilor oficiale a străbătut apoi străzi principale ale orașului, de-a lungul cărora numeroși brașoveni au salutat cordial pe înaltul oaspete. Dru­mul a continuat spre Prejmer, unde, după obiceiul locului, să­teni călări, în port național, au ieșit în întîmpinarea Șahinșahu­­lui. Aceeași primire ospitalieră și la sediul gospodăriei agricole de stat din localitate. La sosire, suveranul Iranului a fost salu­tat de Angelo Miculescu, prim­­vicepreședinte al Consiliului Su­perior al Agriculturii. Prezenta­rea activității gospodăriei, de că­tre directorul ei, ing. Ion Toma, a suscitat interesul Șahinșahului, care și-a exprimat dorința de a cunoaște îndeaproape fermele sectorului zootehnic. „Ne intere­sează foarte mult ce ați realizat dv., deoarece avem intenția de a organiza in Iran o fermă­­ la acest gen pe 4.000 de hectare“—- a subliniat înaltul oaspete. Au fost arătate „recordmenele“ fer­mei, fiecare vacă de rasă de aici dînd în jurul a 45 litri de lapte pe zi. S-a mers apoi la păstrăvă­­ria gospodăriei. La încheierea a­­cestui popas la Prejmer, Șahin­șahul a felicitat pe directorul gospodăriei. „Vă doresc cele mai bune realizări și o prosperitate continuă — a spus Maiestatea Sa Imperială. Contribuția pe care o aduceți economiei țării dv. să fie tot mai mare“. ...Din nou o scurtă revedere cu orașul de la poalele Tîmpei, în drum spre Poiana Brașov. La una din serpentinele noii șosele ce șerpuiește în coasta muntelui, mașinile se opresc. Oaspeții ad­miră panorama orașului ce se pierde în depărtare, spre Țara Birsei. La amiază, in saloanele hote­lului „Sport“ din Poiană, preșe­dintele Sfatului popular regional a oferit un dejun în onoarea Maiestății Sale Imperiale. In timpul mesei, care s-a des­fășurat într-o atmosferă de cal­dă cordialitate, au fost rostite scurte toasturi. Este pentru mine o deosebită cinste să salut prezența in mij­locul nostru a Șahinșahului Ira­nului — a spus Ion Mărcuș, pre­ședintele Sfatului popular regio­nal. Ne exprimăm satisfacția că în cursul călătoriei în România, Maiestatea Sa Imperială a bine­voit să viziteze și regiunea Bra­șov, pentru a cunoaște unele (Continuare In pag. a IlI-a) 1 IUNIE­ ZIUA INTERNAȚIONALĂ PENTRU APĂRAREA COPILULUI VETA IONESCU, președinta Comitetului regional al femeilor Ziua internațională pentru apărarea copilului poartă sim­bolul suprem al dragostei oamenilor față de micii ce­tățeni, al grijii pentru vii­torul luminos al acestora. Co­pilul a reprezentat dintotdea­­una un întreg univers de posibilități, de valori și năzuin­țe. România socialistă poate fi numită astăzi, pe bună drep­tate, țara copilăriei fericite. Este un obîrșia în adevăr care își are imensele noastre înfăptuiri socialiste. Stăpîn pe soarta sa, crezînd în măreția demnității omului, poporul nostru, călăuzit de partidul co­muniștilor, își crește fiii pe po­triva dimensiunilor erei socia­liste. Privind drumul parcurs în anii de avînt socialist, pur­tăm în noi o legitimă mîndrie a tuturor izbînzilor de pînă a­­cum. Este mîndria unui popor liber și independent, care scru­tează cu încredere viitorul. Și acest viitor al patriei este de fapt viitorul copiilor noștri. Pentru ei, oamenii de clădim temeliile trainice mîine, ale unei vieți prospere și lumi­noase. Grija pentru tînăra ge­nerație din țara noastră, latură principală a grijii pentru bună­starea oamenilor muncii, a de­venit o lege principală a vieții noastre noi. Pentru copiii pa­triei noastre, s-au construit și se construiesc nenumărate școli, cămine, creșe și tot pen­tru ei, se tipăresc în tiraje im­presionante cărți și manuale școlare. Grija partidului și sta­tului nostru se răsfrînge la tot pasul asupra copiilor, asupra tinerei generații. An de an, se mărește și se consolidează baza materială a învățămîntului. Cel de-al IX- lea Congres al P.C.R. a stabilit ca în viitorii cinci ani să fie destinată dezvoltării bazei ma­teriale a învățămîntului de toate gradele peste 3,5 mi­liarde lei. Dezvoltarea învăță­mîntului de cultură generală, a celui profesional și înființarea în viitorul apropiat a liceelor de specialitate sînt în măsură să asigure copiilor și tinerilor patriei noastre o pregătire șco­lară tot mai bună, mai amplă, care va concura la formarea spirituală a tinerei generații, la lărgirea orizontului cultural, tehnic și științific al acesteia Copiii patriei noastre sunt în­conjurați cu grijă părintească de partidul și guvernul nostru, în fiecare an, cca. 100.000 de­ pionieri și școlari își petrec o parte din vacanță în stațiuni balneo-climaterice. Litoralul îi primește pe copii în fiecare vară cu întreg arsenalul de frumuseți, jocuri și confort pentru recreare. Munții, de a­­semenea, se umplu de rîsul Ior cristalin, păstrînd îndelung e­­coul bucuriei lor. Prin grija partidului și sta­tului nostru, Dobrogea cunoaște astăzi mari transformări social- economice. Copiii oamenilor muncii din regiunea noastră trăiesc, alături de toți copiii din țara noastră, o viață feri­cită, lipsită de griji. în școlile de pe cuprinsul regiunii învață în prezent peste 130.000 de elevi și studenți, pentru care numai (Continuare în pag. a H-a) FERICIRE (Foto: Gh. Ciorobea) întărirea democrației interne și a disciplinei de partid Democrația internă de partid, ca parte integrantă a centralis­mului democratic, reprezintă un complex de norme și principii ale vieții de partid care asigură participarea activă a tuturor co­muniștilor la dezbaterea politicii partidului, la elaborarea hotă­­rîrilor și la transpunerea în via­ță a acestora. Dezvoltarea neîncetată a de­mocrației interne de partid este o necesitate determinată de sar­cinile sporite care stau în pre­zent în fața partidului, de adîn­­cirea democrației socialiste în țara noastră. O manifestare concludentă a largului democratism din parti­dul nostru o constituie metoda — încetățenită în sistemul de lucru al conducerii partidului — de a se sfătui cu masa comuniș­tilor, cu întregul popor, asupra principalelor probleme ale po­liticii interne și externe a par­­tidului, metodă consfințită și în Statutul P.C.R. Sensul fundamental al demo­crației interne, conținutul ei, este de a asigura participarea activă, permanentă, a tuturor comuniș­tilor, la dezbaterea principalelor probleme ale politicii partidului, la elaborarea liniei sale generale, la întreaga muncă de zi cu zi a partidului. Participarea comuniștilor la viața de partid depinde în mare măsură de preocuparea de a pune în fața adunărilor generale problemele principale și de a a­trage membrii de partid la re­zolvarea lor. In acest sens, are o deosebită importanță convoca­rea cu regularitate a adunărilor generale ale organizațiilor de bază, punerea în dezbatere a aspectelor esențiale din viața co­lectivului. Una din cele mai eficace căi de activizare și de atragere a comuniștilor în viața organizației este repartizarea de sarcini con­crete de partid, potrivit pregă­tirii, înclinațiilor și aptitudinilor fiecăruia. Pozitiv este faptul că o mare parte a comuniștilor au sarcini în cadrul comitetelor de partid și birourilor organizații­lor de bază, ca lectori și propa­gandiști, în organizațiile de masă și obștești etc. Activitatea largă, multilaterală, îi ajută pe comu­niști să se deprindă cu normele vieții de partid, cu stilul și me­todele de muncă caracteristice partidului nostru. Intr-un cu­­vînt: să se formeze ca luptători politici. Caracterul variat și ex­trem de întins al muncii de par­tid oferă posibilitatea ca, oricînd și oriunde, comuniștii să fie a­­trași la o activitate susținută pe diverse planuri. Se întîlnesc și situații cînd unii comuniști, primind multiple sar­cini, nu sînt în stare să le înde­ NICOLAE NICULESCU, director adjunct al Cabinetului regional de partid (Continuare în pag. a II-a) CONSULTAȚIE

Next