Dobrogea Nouă, iulie 1966 (Anul 19, nr. 5564-5590)
1966-07-01 / nr. 5564
r DOBROGEA NOUĂ nr. 5564 P.S. ■ 2 Lucrările Sesiunii Marii Adunări Naționale Cuvîntul deputatului Nicolae Din expunerea tovarășului Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri, a reieșit că in actualul cincinal, continuîndu-se industrializarea socialistă, agriculturii i se acordă o mare însemnătate, spre a-și aduce o contribuție sporită la progresul țării, la bunăstarea poporului. Faptul că fiecare gospodărie agricolă de stat și fiecare cooperativă agricolă își are elaborat propriul său plan cincinal, care stabilește orientarea producției în concordanță cu nevoile economiei și ale cooperatorilor, nivelul producțiilor și livrărilor reprezintă prin el însuși un factor de mare importanță pentru dezvoltarea fiecărei unități și a întregii agriculturi. Caracteristica generală a propunerilor unităților agricole socialiste, reieșite din dezbaterile indicatorilor de plan, o constituie prevederea unor producții vegetale și animale mai mari decât cele care s-au avut în vedere la fundamentarea directivelor în iunie 1965. Ca urmare, producția globală în actualul cincinal, în comparație cu perioada 1961—1965, va crește cu 26—32 la sută. Nu există nici o îndoială că acest ritm va fi realizat. Fondurile de investiții sporite, destinate agriculturii, sunt îndreptate — așa cum este și firesc — spre rezolvarea problemelor mecanizării complexe și chimizării, extinderii irigațiilor, direcții hotărîtoare pentru modernizarea și intensificarea producției agricole. De o deosebită importanță este asimilarea și introducerea în fabricație, începînd cu anul 1968, a tractoarelor pe roți și pe șenile de 40—45 C.P. pentru viticultură, pomicultură, legumicultură, precum și cele pentru terenuri în pantă. în egală măsură, merită să fie subliniată asimilarea și introducerea în fabricație a combinei autopropulsate de mare capacitate, cu o productivitate la recoltatul cerealelor păioase de 4 ori mai mare decât a actualei combine și în plus se poate folosi la recoltatul altor culturi principale (porumbul, floarea-soarelui, mazărea, fasolea, soia, inul, cînepa și altele). Datorită eforturilor deosebit de mari pe care statul le face pentru dezvoltarea industriei chimice, agricultura va primi cantități din ce în ce mai mari de îngrășăminte minerale, ajungînd în anul 1970 la 1.135.000 tone substanță activă, de 3,9 ori mai mult decit în 1965, precum și cantități sporite de insectefungicide și ierbicide într-un sortiment bogat, fabricat în cea mai mare parte în țara noastră. Chimizarea agriculturii într-un ritm atît de accelerat necesită din partea noastră rezolvarea unor probleme deosebit de complexe în ce privește repartizarea, depozitarea și folosirea rațională a acestor substanțe. Trebuie să recunoaștem că în unele unități agricole au loc însă deficiențe în folosirea îngrășămintelor chimice și a insectofungicidelor, se ridică cu întîrzieri destul de mari din gările de destinație, se depozitează în condiții necorespunzătoare, nu se administrează la timp, în condițiile și dozele recomandate, ceea ce necesită măsuri din partea consiliilor agricole și specialiștilor, a fiecărei unități în parte pentru înlăturarea lor. Va fi necesar să aprofundăm cercetările cu privire la stabilirea celor mai potrivite doze de îngrășăminte, în concordanță cu cerințele solului și plantei, nu .Actuala sesiune a Marii Adunări Naționale este chemată să dea putere de lege planului cincinal pentru perioada 1966— 1970, care prin nivelul producției, ritmul și proporțiile prevăzute înmănunchează o intensă și vastă activitate a conducerii de partid și de stat, pe linia îmbunătățirii și perfecționării continue a planificării și conducerii economiei, orientării eforturilor poporului nostru spre rezolvarea problemelor hotărîtoare ale măreței opere de edificare a societății noastre socialiste. Examinat temeinic, pe ramuri, ministere și sfaturi populare, fundamentat științific pe baza condițiilor și posibilităților reale de care dispune economia, planul cincinal pe care suntem chemați să-l discutăm și să-l aprobăm este o expresie puternică a muncii și gîndirii colective, constituie pe bună dreptate un plan al întregului popor, orientat cu claritate de politica marxist-leninistă a Partidului Comunist Român. Industrializarea continuă a țării, dezvoltarea armonioasă a tuturor ramurilor economiei, ritmul mediu de 11,6 la sută, repartizarea judicioasă a forțelor de producție pe teritoriul țării vor ridica la o viață econumai la nivelul zonelor pedoclimatice, ci chiar în cadrul fiecărei unități agricole socialiste, precum și timpul optim de administrare, în perioada cincinalului, vor lua o amploare fără precedent în țara noastră lucrările de hidroameliorații și îndeosebi cele de extindere a irigațiilor. Proiectul de plan prevede irigarea din fondurile statului a 400.000 hectare în sisteme mari pe bază de soluții moderne. Indicația partidului de a se amenaja pentru irigare anumite suprafețe din surse de apă locale și cu mijloace proprii a fost îmbrățișată cu încredere de țăranii cooperatori, care au propus într-o primă etapă irigarea, pe această cale, a 230—240.000 hectare. De asemenea, în gospodăriile agricole de stat, s-au identificat și se vor amenaja tot pe această cale circa 60.000 hectare. îmbunătățirea organizării conducerii agriculturii și crearea uniunilor cooperativelor agricole constituie o nouă și importantă măsură pentru ridicarea nivelului de dezvoltare a agriculturii printr-o mai bună cuprindere a problemelor complexe ce ne stau în față. Fără îndoială că, în condițiile noi create printr-o strînsă și rodnică colaborare între organele agricole și unitățile cooperatiste, sarcinile mari ce revin agriculturii vor putea fi îndeplinite cu succes. Peste 60 la sută din investițiile alocate agriculturii în perioada 1966—1970 vor fi folosite pentru dezvoltarea în continuare și modernizarea procesului de producție în gospodăriile agricole de stat. Se vor construi noi complexe și combinate pentru creșterea animalelor, instalații și depozite pentru condiționarea păstrarea produselor, sere, planși tații. La indicația conducerii de partid, un grup de specialiști a analizat posibilitățile de reducere a investiției specifice la construcțiile zootehnice care încărca în mod exagerat prețul de cost al produselor animaliere. S-a reușit să se reducă astfel investiția specifică cu peste 30 la sută în condițiile respectării procesului tehnologic și a modernizării lui, făcînd o economie de 1,2 miliarde lei, sumă pe care o vom folosi la construirea altor obiective importante. Acesta este un exemplu elocvent și un îndemn de a analiza cu temeinicie investițiile și în alte sectoare ale agriculturii, a realiza economii și a dezvolta în cadrul acelorași fonduri și mai mult baza tehnică-materială pentru creșterea și perfecționarea producției. In anii care urmează, ne vom preocupa ca treptat pînă în 1970 toate gospodăriile agricole de stat să devină rentabile. • în agricultură, ca și în celelalte ramuri, sintem în plină desfășurare a lucrărilor pentru realizarea sarcinilor de producție prevăzute pentru primul an al cincinalului. Strîngerea recoltei la unele culturi a și început, iar în zilele care urmează se va trece cu toate forțele la recoltatul cerealelor. Prin punerea în valoare în continuare a marilor rezerve pe care le are agricultura, folosind din plin puternica bază tehnicomaterială de care dispunem și organizind științific producția și munca, suntem încredințați că vom putea îndeplini cu succes sarcinile trasate de Congresul al IX-lea al partidului, făcînd astfel să crească contribuția agriculturii la planul măreț de dezvoltare a României Socialiste. Comică și culturală activă toate raioanele țării, dintre care încă 70 vor primi o bază industrială, vor situa patria noastră, la sfîrșitul acestui cincinal, în rîndul țărilor cu o economie dezvoltată. Amploarea dezvoltării economiei este susținută de volumul investițiilor prevăzute în cincinal, de peste 280 miliarde lei — egal cu fondurile alocate în ultimii 15 ani, ceea ce exprimă in mod elocvent la care a ajuns forța economică țara noastră, potențialul de care dispunem pentru a face noi și însemnați pași înainte pe drumul desăvârșirii construcției socialiste. înseși realizările pe cele 5 luni ale primului an al cincinalului dovedesc că am pornit bine: îndeplinirea cu 102,2 la sută a planului producției industriale și obținerea peste prevederi a unei producții de 1,5 miliarde lei — realizări care se apropie de angajamentele luate de întreprinderi în întrecerea socialistă pe întregul an — exprimă realismul planurilor noastre, entuziasmul și hotărîrea oamenilor muncii de a înfăptui obiectivele stabilite de partid. Perspectivele luminoase care le-a deschis Congresul pe al IX-lea al P.C.R., obiectivele prevăzute in planul cincinal reprezintă și pentru sindicate un vast program de activitate, un cîmp larg de manifestare a capacității lor organizatorice, în vederea stimulării inițiativei creatoare și a spiritului gospodăresc al maselor pentru folosirea cit mai rațională a mijloacelor materiale și bănești de care dispune economia noastră. în aceste condiții capătă o importanță deosebită examinarea atentă de către ministere, în colaborare cu uniunile sindicale, a măsurilor care trebuie să fie luate pentru înlăturarea unor neajunsuri care s-au manifestat în anii trecuți privind nominalizarea planului, asigurarea repartițiilor de materiale și a unei aprovizionări ritmice, încheierea contractelor cu beneficiarii și respectarea plnurilor de cooperare, stabilirea consumurilor specifice și a criteriilor de determinare a calității, aplicarea corectă a cointeresării materiale. De mare însemnătate pentru activitatea sindicatelor sînt îndrumările cuprinse în cuvîntarea rostită de tovarășul Nicolae Ceaușescu la recenta plenară a C.C. al P.C.R. Reunind în rindurile lor pe principalii făuritori ai bunurilor materiale, sindicatele vor desfășura o intensă activitate organizatorică cultural-educativă în rîndul oaienilor muncii pentru dezvoltarea conștiinței lor socialiste, a atitudinii înaintate față de muncă, a răspunderii pentru realizarea planurilor de producție, întărind colaborarea cu conducerile tehnico-administrative ale întreprinderilor, organele sindicale vor organiza periodic dezbaterea principalelor probleme ale activității economice și de producție din fiecare întreprindere, atrăgînd masele la conducerea și organizarea producției, la exercitarea opiniei colective, generalizînd experiența înaintată a oamenilor munfolosind mai bine formele de influențare obștească și sindicatele vor milita și în viitor pentru întărirea disciplinei în muncă, vor stimula opinia de masă împotriva celor neglijenți, indisciplinați, din vina cărora se produc rebuturi, avarii, mărfuri de calitate necorespunzătoare și pierderi de orice natură, popularizâld totodată pe toți acei care prin exemplul lor dau dovadă în muncă de conștiinciozitate și răspundere față de îndeplinirea sarcinilor. Sindicatele vor sprijini măsurile menite să cointereseze material pe fiecare om al muncii la îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan, concomitent cu întărirea răspunderii materiale atît a muncitorilor cît și a conducătorilor producției. Folosind prilejul apropiatelor conferințe pe țară ale uniunilor pe ramuri de producție ale sindicatelor, a căror menire este să analizeze activitatea din ultimii cinci ani și să stabilească sarcinile de viitor ale sindicatelor respective în problemele specifice de ramură, ne propunem să asigurăm o largă dezbatere a obiectivelor actualului plan cincinal, să acordăm o deosebită atenție măsurilor ce trebuie luate pentru creșterea contribuției sindicatelor și a maselor largi de oameni ai muncii la îmbunătățirea organizării producției, la descoperirea și valorificarea cât mai deplină a rezervelor interne și la sporirea eficienței activității economice. Dezvoltarea rapidă a economiei naționale, diversificarea producției, asimilarea și introducerea în fabricație a unor noi tipuri de mașini, instalații complexe și produse noi, extiderea procedeelor tehnologice avansate, a mecanizării și automatizării producției, impun necesitatea asigurării unor cadre temeinic pregătite, capabile să stăpînească și să folosească tehnica nouă cu care sînt înzestrate întreprinderile noastre. Proiectul planului cincinal prevede că din cei aproape 1 milion de salariați, care urmează să fie angajați în această perioadă, 584.000 vor fi cadre calificate din care aproximativ 334.000 vor fi muncitori calificați prin școli. Pregătirea temeinică a tuturor acestor cadre, ca și creșterea calificării actualilor muncitori, impun sporirea preocupării tuturor factorilor chemați să-și aducă contribuția în această direcție. Sarcina dată de recenta plenară a C.C. al P.C.R. privind sporirea numărului de elevi și a duratei de școlarizare prin școlile profesionale pentru meseriile de mare complexitate, concomitent cu scurtarea duratei de școlarizare la meseriile mai puțin complexe pune în fața uniunilor sindicatelor pe ramuri îndatorirea de a examina împreună cu ministerele cerințele actuale și de perspectivă, a ajuta la stabilirea măsurilor pentru pregătirea acestor cadre și a urmări modul în care absolvenții sunt repartizați și folosiți în întreprinderi. Considerăm totodată că este necesar să fie întărită răspunderea ministerelor și conducerilor întreprinderilor pentru buna organizare și desfășurare a cursurilor de ridicare a calificării, să se asigure cointeresarea materială a lectorilor care predau la aceste cursuri. Vom sprijini conducerile ministerelor și întreprinderilor în organizarea cursurilor de calificare, specializare și ridicarea calificării și vom lărgi totodată propaganda cunoștințelor tehnice, economice și de cultură generală în rîndul salariaților prin formele obștești de care dispun sindicatele. Sarcinile complexe ale cincinalului impun necesitatea ca Ministerul învățămintului și ministerele de resort, cu sprijinul uniunilor sindicatelor pe ramuri de producție, să urgenteze elaborarea noii reglementări privind pregătirea cadrelor. Consecvența cu care partidul nostru realizează politica sa economică, se reflectă deopotrivă în grija pentru ridicarea continuuă a nivelului de trai al clasei muncitoare, al întregului popor. Importantele fonduri alocate pentru dezvoltarea bazei materiale necesară acțiunilor social-culturale însumează pe întregul cincinal cifra de 9,3 miliarde lei, depășind prevederile din Directivele Congresului al IX-lea al P.C.R. cu suma de 1,3 miliarde lei. Se vor construi circa 300.000 apartamente, noi localuri pentru instituțiile de învățămînt, artă și cultură, numeroase spitale și policlinici moderne, noi complexe sanatoriale și de odihnă în stațiunile balneo-climaterice și altele, care vor asigura un grad tot mai înalt de cultură și de învățămînt, de îngrijire reconfortare a sănătății oameșinilor muncii, într-un cuvînt un trai tot mai civilizat pentru cei ce muncesc și familiile lor, în contextul măsurilor prevăzute în actualul plan cincinal pe linia ridicării continue a nivelului de trai — alături de importantele mijloace materiale alocate de stat — se înscriu și sumele ce depășesc peste o jumătate de miliard lei provenite din fondurile sindicatelor și cele de asigurări sociale. Aceste fonduri sunt destinate pentru lărgirea bazei de tratament și odihnă in stațiunile balneoclimaterice, pentru construirea unei tabere de copii pe litoral a cărei primă etapă de 3.000 locuri va intra în funcțiune încă în acest cincinal, a 18 edificii culturale ale sindicatelor în marile centre industriale și orășenești, precum și numeroase săli necesare desfășurări activității culturale în întreprinderile și noile combinate, ceea ce va permite dezvoltarea în continuare a activității culturale de masă. Marea Adunare Națională dezbate planul de dezvoltare în perspectivă a economiei naționale. Așa cum a spus tovarășul Nicolae Ceaușescu la Plenara Comitetului Central al Partidului, planul cincinal sintetizează coordonatele principale ale politicii partidului în etapa actuală, reflectă direcțiile fundamentale ale dezvoltării României, stabilite de Congresul al IX-lea în vederea continuării pe o treaptă superioară a procesului de desăvîrșire a construcției socialiste. De la constituirea uniunilor cooperativelor agricole, ca organe proprii de conducere și îndrumare a agriculturii cooperatiste, au trecut doar cîteva luni. In acest timp scurt, uniunile cooperatiste, sub conducerea organelor de partid, în colaborare strînsă cu consiliile agricole, au reușit să rezolve și să inițieze acțiuni importante pentru activitatea de producție și economico-financiară a cooperativelor agricole. O preocupare de seamă a uniunilor în această perioadă a constituit-o definitivarea planului de perspectivă a agriculturii cooperatiste pe perioada 1966 — 1970, parte integrantă a planului de stat al întregii economii naționale. Recent, Consiliul Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție, în plenara sa, a analizat planurile întocmite de către cooperative, din care reiese că cifrele orientative au fost însușite de acestea. Dezbaterile au scos în evidență noi rezerve de sporire a producției, au subliniat caracterul realist al planului, faptul că el asigură o justă orientare a producției în cooperative, o dezvoltare intensivă și multilaterală a agriculturii cooperatiste, ceea ce va determina întărirea economico-organizatorică a cooperativelor, ridicarea nivelului de trai al membrilor cooperatori. Cooperativele agricole și-au prevăzut sarcini care să asigure o creștere a producției globale în 1970 de 44 la sută față de realizările anului 1965. Potrivit planului, ritmul mediu anual de creștere a producției în sectorul cooperatist va fi de 7,5 la sută, ritm superior celui prevăzut pentru întreaga agricultură, în producția vegetală ritmul anual de creștere va fi de peste 6 la sută, iar în sectorul zooteh-Ca o manifestare a grijii partidului și statului, a respectului față de cei care ani de-a rîndul și-au adus contribuția lor valoroasă la făurirea valorilor materiale și spirituale ale societății noastre, în actualul plan cincinal sînt prevăzute importante sume pentru îmbunătățirea tuturor categoriilor de pensii. Potrivit prevederilor, pensiile se vor majora începînd de la 1 ianuarie 1967, în medie cu 24 la sută față de anul 1986. Sindicatele se angajează să-și aducă întreaga contribuție la această importantă acțiune. An de an, mijloace tot mai importante alocă statul nostru pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă, protecția muncii fiind o problemă de stat. Existența încă în unele întreprinderi a unor accidente de muncă și îmbolnăviri profesionale implică întărirea în răspunderii tuturor continuare a factorilor, luarea tuturor măsurilor pentru asigurarea unor condiții care să înlăture cauzele care pot provoca accidente. Organele și organizațiile sindicale vor întări controlul obștesc asupra respectării legislației de protecția muncii, vor intensifica munca de educație în rîndul tuturor salariaților pentru respectarea riguroasă a tuturor normelor de tehnica securității și igienă a muncii. Reprezentînd interesele maselor largi de salariați, sindicatele vor intensifica controlul obștesc asupra unităților de deservire a populației, vor veghea la aplicarea și respectarea cu strictețe a legislației de salarizare și a programului legal de lucru, împreună cu organele de stat ne vom aduce din plin contribuția la îmbunătățirea și respectarea legislației muncii. Și eu, ca și ceilalți deputați, îmi exprim deplinul acord cu prevederile planului cincinal, avînd ferma convingere că cifrele vor deveni fapte, la a căror realizare ne vom aduce contribuția în mod activ. Asigurarea Adunare Națională că Uniunea Generală a Sindicatelor, care cuprinde milioane, de salariați membri de sindicat, va munci cu pasiune și își va aduce din plin aportul la creșterea continuă a potențialului economic al țării, la folosirea cit mai judicioasă a resurselor materiale,pentru ca traiul nostru să devină tot mai prosper și luminos, pentru înflorirea patriei noastre socialiste, nie de peste 11 la sută. Considerăm că, prin așezarea planului de perspectivă, s-a reușit să se asigure o corelație justă între sporirea producției, valorificarea acesteia și retribuirea muncii, care va constitui o bază trainică pentru consolidarea economico-organizatorică a cooperativelor și creșterea cointeresării materiale a cooperatorilor. Avînd în vedere că porumbul, griul și floarea-soarelui sînt culturi de importanță deosebită pentru economia națională, vom lua toate măsurile ca prin stabilirea și realizarea planurilor anuale să creăm condiții care să asigure integral volumul de producție planificat la aceste culturi. O atenție deosebită vom acorda culturii cartofului. Pentru satisfacerea cererilor de consum mereu crescînde cu acest produs, ne vom preocupa să imprimăm producției de cartofi din zonele cu tradiție un caracter intensiv. Paralel cu aceasta, uniunile cooperatiste, împreună cu consiliile agricole vor organiza pînă în 1970 noi zone de cultură a cartofului în condiții de irigare și cu agrotehnică corespunzătoare, unde să se obțină cel puțin 30.000 kg/ha. Extinderea plantațiilor vitipomicole în perioada cincinalului o vom, realiza prin concentrarea în podgorii consacrate, în bazine cu tradiție unde există încă suprafețe însemnate de terenuri în pantă, nisipoase, improprii culturilor agricole. De asemenea, vom urmări ca, acolo unde condițiile permit, să organizăm plantații de vii și pomi intensive, irigate, în scopul realizării unei producții sporite de pe suprafețe reduse. Uniunii Naționale a Cooperativelor îi revin sarcini importante privind constituirea fondului de stat de legume, cartofi, fructe și struguri de masă pentru consumul intern și export. Pornind de la sarcinile stabilite de Congresul al IX-lea al partidului privind dezvoltarea zootehniei, unitățile cooperatiste din agricultură au prevăzut o creștere simțitoare a efectivelor de animale care, alături de sporirea producției animaliere, să asigure creșterea ponderii acestui sector în economia cooperativelor agricole. Creșterea producției la carnea de bovine se va realiza în principal prin organizarea de îngrășătorii în unități cu condiții corespunzătoare. Această acțiune va permite cooperativelor să livreze tineretul bovin la greutatea vie de 300—400 kg și să utilizeze eficient în furajare cantitățile mari de produse secundare existente în cooperative. Vom îndruma cooperativele să organizeze ingrășătorii specializate pentru livrări de taurine și batali la export, activitate ce va aduce unităților venituri sporite. Un alt obiectiv principal al planului cincinal este sporirea producției de carne de porc cu aproape 100 la sută față de realizările perioadei 1962—1965. Această creștere se va realiza în primul rînd prin organizarea de ingrășătorii în cooperativele din zonele cerealiere. Prevederile din planul de perspectivă în legătură cu dezvoltarea bazei tehnico-materiale pusă la dispoziția cooperativelor agricole de către stat dau garanția îndeplinirii sarcinilor de plan, asigură desfășurarea în condiții optime a proceselor de producție. Concomitent cu asigurarea de către stat a unui număr însemnat de mașini și unelte agricole perfecționate, vor crește considerabil mijloacele de producție proprietate obștească a cooperativelor agricole; în acest scop, volumul investițiilor prevăzut în planul de perspectivă va totaliza, pe întreaga perioadă 1966—1970, suma de peste 16 miliarde lei din fonduri proprii, la care se adaugă 3,5 miliarde lei din credite de la stat. Uniunea Națională va avea în centrul preocupărilor folosirea rațională a fondurilor în vederea creșterii producției vegetale și animale. Investițiile orientate în primul rînd vor fi către obiective cu eficiență economică ridicată și imediată, cum sînt irigațiile, fertilizarea solului, construcții zootehnice, sere și altele. Cantitățile de îngrășăminte chimice folosite pe ogoarele cooperativelor vor ajunge în 1970 la 803.000 tone substanță activă, iar suprafețele irigate, la cel puțin 500.000 hectare. O latură importantă a activității noastre o va constitui dirijarea investițiilor către zonele și unitățile cu pondere mare în producția marfă. Vom urmări ca prin amplasarea teritorială a culturilor și speciilor de animale să asigurăm fiecărei cooperative agricole o structură rațională a producției în care ramurile să se îmbine armonios, astfel incit ca cheltuieli materiale și forțe de muncă minime să se obțină maximum de producție. Concomitent cu organizarea și desfășurarea în condiții optime a lucrărilor agricole, uniunile coo- Cuvîntul Petre In contextul transformărilor radicale prin care a trecut patria noastră sub conducerea înțeleaptă a Partidului Comunist Român, etapele succesive de dezvoltare și modernizare a stațiunilor balneare de pe litoralul românesc al Mării Negre demonstrează deosebita grijă și continua preocupare a partidului și statului nostru pentru sănătatea și odihna oamenilor muncii. Dacă în anul 1950, întreaga capacitate de cazare a stațiunilor de pe litoral, era de 5.000 de locuri, astăzi ea este de aproape 8 ori mai mare. Astfel, stațiunea Mamaia dispune de 31 de hoteluri, cu o capacitate totală de 16.500 de locuri, 18 restaurante și alte construcții cu caracter de exploatare hotelieră. Stațiunile Eforie-Nord, Eforie-Sud, Techirghiol, Mangalia s-au dezvoltat an de an, dîndu-se în exploatare noi case de odihnă în complexe cu dotările necesare — cantine, restaurante, baze de tratament echipate cu cea mai modernă aparatură medicală, amenajări cultural-sportive ș.a. S-a îmbunătățit continuu baza materială pentru organizarea odihnei elevilor și studenților, prin sporirea capacității de cazare și creșterea gradului de confort al taberelor de la Năvodari și Costinești. Crește an de an prestigiul frumoaselor noastre stațiuni care atrag un număr tot mai mare de vizitatori. Numai în anul 1965, pe litoralul Mării Negre și-au petrecut concediul sau au venit la tratament peste 280.000 de persoane, din care 113.000 de turiști străini. La această cifră se mai adaugă un număr important de cetățeni veniți la odihnă individual, precum și copiii din tabere și colonii. Directivele Congresului al IX- lea al Partidului Comunist Român prevăd că în perioada 1966—1970, capacitatea de cazare pe litoral va crește cu încă 32.500 locuri, valoarea investițiilor alocate în acest scop întrecînd suma de 1 miliard de lei. Acest vast program de investiții a și început să fie realizat, dîndu-se în funcțiune încă la începutul acestui sezon balnear, un nou complex cu 1.000 de locuri la Mamaia. Pentru anii următori, programul de construcții hoteliere, căsuțe, campinguri este mult amperativelor agricole și-au îndreptat atenția spre rezolvarea unor probleme care vor contribui la realizarea și depășirea sarcinilor stabilite în planul de perspectivă privind dezvoltarea agriculturii cooperatiste în anii 1960—1970. în centrul preocupărilor noastre au stat în această perioadă problemele legate de valorificarea în condiții mai bune a produselor agricole, organizarea Departamentului de valorificare a legumelor și fructelor, de îmbunătățirea sistemului de aprovizionare tehnico-materială a cooperativelor, repararea mașinilor agricole, utilajelor și parcului auto, îmbunătățirea evidenței contabile și a controlului financiar-gestionar. La ele se adaugă măsurile privind introducerea sistemului unitar de pensionare a membrilor cooperatori, care să asigure plata pensiilor, începînd cu luna ianuarie 1967 și multe altele. In rezolvarea tuturor acestor probleme am primit un ajutor multilateral din partea conducerii partidului și personal a tovarășului Nicolae Ceaușescu. In etapa imediat următoare ne preocupă cliava probleme importante, printre care : inițierea unor lucrări și acțiuni intercooperatiste privind folosirea mai bună a fondului funciar, extinderea irigațiilor, ameliorarea pășunilor și fînețelor naturale, combaterea eroziunii solului, elaborarea unui sistem de pregătire și școlarizare periodică a cadrelor din cooperative în vederea ridicării nivelului lor profesional ; crearea unui fond de semințe și furaje cu scopul întrajutorării cooperativelor agricole. Un rol de seamă în realizarea sarcinilor de plan îl are aplicarea corectă a prevederilor statutului cooperativei agricole, dezvoltarea democrației cooperatiste, întărirea rolului adunărilor generale, îmbunătățirea stilului de muncă al consiliilor de conducere și al uniunilor, aplicarea neabătută a principiului muncii colective. Acestea vor constitui obiective de prim ordin în activitatea organelor de conducere a uniunilor și cooperativelor noastre. Asigurăm Marea Adunare Națională că uniunile cooperativelor agricole de producție, harnica și talentata noastră țărănime cooperatistă, vor munci cu abnegație pentru înfăptuirea sarcinilor stabilite de partid cu privire la dezvoltarea agriculturii cooperatiste, îndeplinindu-și cu cinste misiunea ce le revine în viața societății noastre socialiste, pentru binele și fericirea întregului popor, pentru dezvoltarea necontenită a scumpei noastre patrii — Republica Socialistă România, deputatului Nicolae plificat, asigurîndu-se o diversificare cit mai mare a gradului de confort, precum și zone de odihnă mai retrase și liniștite. Problema organizării transportului feroviar, rutier, aerian și naval spre litoral trebuie soluționată coordonat cu dezvoltarea stațiunilor, întrucît condițiile de transport pot completa sau, într-o egală măsură, pot compromite reușita organizării odihnei și turismului. Mijloacele de telecomunicații vor trebui și ele să fie adaptate la cerințele unor stațiuni moderne. Apelăm la Oficiul Național de Turism „Carpați“ să întreprindă acțiuni mai eficace pentru folosirea completă a spațiului de cazare, în tot timpul sezonului. Paralel cu dezvoltarea și creșterea capacității stațiunilor de pe litoral, îmbunătățirea dotării tehnico-edilitare a acestora permis organizarea nivelului neacesar de conforta te. Una din prestațiile importandestinate deservirii populației localnice și a turiștilor, o constituie transportul local comun, al cărui volum s-a duînblat față de anul 1960. Aceasta a fost cu putință prin dezvoltarea bazei tehnico-materiale, ca efect al dotării an de an cu un număr important de autobuze, troleibuze, realizarea unei moderne baze de exploatare și lărgirea rețelei de troleibuze. în actualul cincinal se prevăd extinderea în continuare a rețelei de troleibuze, împrospătarea parcului de autovehicule, instalarea de noi stații de redresare, realizîndu-se astfel o deservire simțitor îmbunătățită, in strictă corelare cu dezvoltarea stațiunilor de pe litoral, în complexul de probleme pe care le ridică primirea și deservirea vizitatorilor și a populației locale, o pondere însemnată deține activitatea de prestații, de desfacere a produselor și de alimentație publică prin comerțul Socialist, în perioada noului plan cincinal, comerțul de stat de pe litoral va cunoaște în continuare o dezvoltare accentuată: volumul desfacerilor de mărfuri cu amănuntul va crește în anul 1970 circa 65 la sută față de realizările din 1965. Aceasta necesită ridicarea activității comerciale la nivelul cerințelor. în acest sens, ne bizuim pe sprijinul Ministerului Comerțului Interior, Giosan Cuvîntul deputatului Constantin Drăgan cu. Cuvîntul deputatului Vasile Vîlcu