Dobrogea Nouă, iulie 1966 (Anul 19, nr. 5564-5590)

1966-07-01 / nr. 5564

r DOBROGEA NOUĂ nr. 5564 P.S. ■ 2 Lucrările Sesiunii Marii Adunări Naționale Cuvîntul deputatului Nicolae Din expunerea tovarășului Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri, a reieșit că in actualul cincinal, conti­­nuîndu-se industrializarea socia­listă, agriculturii i se acordă o mare însemnătate,­­ spre a-și a­­duce o contribuție sporită la pro­gresul țării, la bunăstarea po­porului. Faptul că fiecare gospodărie a­­gricolă de stat și fiecare coope­rativă agricolă își are elaborat propriul său plan cincinal, care stabilește orientarea producției în concordanță cu nevoile eco­nomiei și ale cooperatorilor, ni­velul producțiilor și livrărilor reprezintă prin el însuși un fac­tor de mare importanță pentru dezvoltarea­ fiecărei unități și a întregii agriculturi. Caracteristica generală a pro­punerilor unităților agricole so­cialiste, reieșite din dezbaterile indicatorilor de plan, o consti­tuie prevederea unor producții vegetale și animale mai mari de­cât cele care s-au avut în vede­re la fundamentarea directivelor în iunie 1965. Ca urmare, pro­ducția globală în actualul cinci­nal, în comparație cu perioada 1961—1965, va crește cu 26—32 la sută. Nu există nici o îndo­ială că acest ritm va fi realizat. Fondurile de investiții sporite, destinate agriculturii, sunt în­­dreptate — așa cum este și fi­resc — spre­ rezolvarea proble­melor mecanizării complexe și chimizării, extinderii irigațiilor, direcții hotărîtoare pentru mo­dernizarea și intensificarea pro­ducției agricole. De o deosebită importanță este asimilarea și introducerea în fa­bricație, începînd cu anul 1968, a tractoarelor pe roți și pe șe­nile de 40—45 C.P. pentru viti­cultură, pomicultură, legumicul­­tură, precum și cele pentru te­renuri în pantă. în egală măsu­ră, merită să fie subliniată asi­milarea și introducerea în fabri­cație a combinei autopropulsate de mare capacitate, cu o produc­tivitate la recoltatul cerealelor păioase de 4 ori mai mare de­cât a actualei combine și în plus se poate folosi la recoltatul altor culturi principale (porumbul, floarea-soarelui, mazărea, faso­lea, soia, inul, cînepa și altele). Datorită eforturilor deosebit de mari pe care statul le face pentru dezvoltarea industriei chi­mice, agricultura va primi can­tități din ce în ce mai mari de îngrășăminte minerale, ajungînd în anul 1970 la 1.135.000 tone substanță activă, de 3,9 ori mai mult decit în 1965, precum și cantități sporite de insectefungi­­cide și ierbicide într-un sorti­ment bogat, fabricat în cea mai mare parte în țara noastră. Chi­mizarea agriculturii într-un ritm atît de accelerat necesită din partea noastră rezolvarea unor probleme deosebit de complexe în ce privește repartizarea, depo­zitarea și folosirea rațională a a­­cestor substanțe. Trebuie să recunoaștem că în unele unități agricole au loc însă deficiențe în folosirea îngrășă­mintelor chimice și a insectofun­­gicidelor, se ridică cu întîrzieri destul de mari din gările de des­tinație, se depozitează în condi­ții necorespunzătoare, nu se ad­ministrează la timp, în condiții­le și dozele recomandate, ceea ce necesită măsuri din partea con­siliilor agricole și specialiștilor, a fiecărei unități în parte pentru înlăturarea lor. Va fi necesar să aprofundăm cercetările cu privire la stabili­rea celor mai potrivite doze de îngrășăminte, în concordanță cu cerințele solului și plantei, nu .Actuala sesiune a Marii Adu­nări Naționale este chemată să dea putere de lege planului cincinal pentru perioada 1966— 1970, care prin nivelul produc­ției, ritmul și proporțiile pre­văzute înmănunchează o inten­să și vastă activitate a condu­cerii de partid și de stat, pe linia îmbunătățirii și perfecțio­nării continue a planificării și conducerii economiei, orientării eforturilor poporului nostru spre rezolvarea problemelor hotărî­­toare ale măreței opere de edi­ficare a societății noastre socia­liste. Examinat temeinic, pe ra­muri, ministere și sfaturi popu­lare, fundamentat științific pe baza condițiilor și posibilităților reale de care dispune economia, planul cincinal pe care suntem­ chemați să-l discutăm și să-l a­­probăm este o expresie puterni­că a muncii și gîndirii colecti­ve, constituie pe bună dreptate un plan al întregului popor, o­­rientat cu claritate de politica marxist-leninistă a Partidului Comunist Român. Industrializarea continuă­­ a țării, dezvoltarea armonioasă­ a tuturor ramurilor economiei, ritmul mediu de 11,6 la sută, repartizarea judicioasă a forțe­lor de producție pe teritoriul țării vor ridica la o viață eco­numai la nivelul zonelor pedo­climatice, ci chiar în cadrul fie­cărei unități agricole socialiste, precum și timpul optim de ad­ministrare, în perioada cincinalului, vor lua o amploare fără precedent în țara noastră lucrările de hi­droameliorații și îndeosebi cele de extindere a irigațiilor. Proiectul de plan prevede iri­garea din fondurile statului a 400.000 hectare în sisteme mari pe bază de soluții moderne. In­dicația partidului de a se ame­naja pentru irigare anumite su­prafețe din surse de apă locale și cu mijloace proprii a fost îm­brățișată cu încredere de țăranii cooperatori, care au propus în­­tr-o primă etapă irigarea, pe a­­ceastă cale, a 230—240.000 hecta­re. De asemenea, în gospodării­le agricole de stat, s-au identi­ficat și se vor amenaja tot pe această cale circa 60.000 hectare. îmbunătățirea organizării con­ducerii agriculturii și crearea u­­niunilor cooperativelor agricole constituie o nouă și importantă măsură pentru ridicarea nivelu­lui de dezvoltare a agriculturii printr-o mai bună cuprindere a problemelor complexe ce ne stau în față. Fără îndoială că, în con­dițiile noi create printr-o strînsă și rodnică colaborare între or­ganele agricole și unitățile coo­peratiste, sarcinile­ mari ce revin agriculturii vor putea fi înde­plinite cu succes. Peste 60 la sută din investițiile alocate agriculturii în perioada 1966—1970 vor fi folosite pentru dezvoltarea în continuare și­ mo­dernizarea procesului de produc­ție în gospodăriile agricole de stat. Se vor construi noi com­plexe și combinate pentru creș­terea animalelor, instalații și de­pozite pentru condiționarea păstrarea produselor, sere, plan­și tații. La indicația conducerii de par­tid, un grup de specialiști a a­­nalizat posibilitățile de reducere a investiției specifice la con­strucțiile zootehnice care încăr­ca în mod exagerat prețul de cost al produselor animaliere. S-a reușit să se reducă astfel investiția specifică cu peste 30 la sută în condițiile respectării procesului tehnologic și a moder­nizării lui, făcînd o economie de 1,2 miliarde lei, sumă pe care o vom folosi la construirea altor obiective importante. Acesta este un exemplu elocvent și un în­demn de a analiza cu temeinicie investițiile și în alte sectoare ale agriculturii, a realiza economii și a dezvolta în cadrul acelorași fonduri și mai mult baza tehni­­că-materială pentru creșterea și perfecționarea producției. In anii care urmează, ne vom­­ preocupa ca treptat pînă în 1970 toate gospodăriile agricole de stat să devină rentabile. • în agricultură, ca și în cele­lalte ramuri, sintem­ în plină desfășurare a lucrărilor pentru realizarea sarcinilor de produc­ție prevăzute pentru primul an al cincinalului. Strîngerea recol­tei la unele culturi a și început, iar în zilele care urmează se va trece cu toate forțele la recolta­tul cerealelor. Prin punerea în valoare în continuare a marilor rezerve pe care le are agricultura, folosind din plin puternica bază t­ehnico­­materială de care dispunem și organizind științific producția și munca, suntem­ încredințați că vom putea îndeplini cu succes sarcinile trasate de Congresul al IX-lea al partidului, făcînd astfel să crească contribuția agricultu­rii la planul măreț de dezvoltare a României Socialiste. Comică și culturală activă toate raioanele țării, dintre care încă 70 vor primi o bază industria­lă, vor situa patria noastră, la sfîrșitul acestui cincinal, în rîn­­dul țărilor cu o economie dez­voltată. Amploarea dezvoltării econo­miei este susținută de volumul investițiilor prevăzute în cinci­nal, de peste 280 miliarde lei — egal cu fondurile alocate în ul­timii 15 ani, ceea ce exprimă in mod elocvent la care a ajuns forța economică țara noastră, potențialul de care dispunem pentru a face noi și însemnați pași înainte pe drumul desă­vârșirii construcției socialiste. înseși realizările pe cele 5 luni ale primului an al­ cincinalului dovedesc că am pornit bine: în­deplinirea­ cu 102,2 la sută a planului producției industriale și obținerea peste prevederi­­ a u­­nei producții de 1,5 miliarde lei — realizări care se apropie de angajamentele luate de între­prinderi în întrecerea socialistă pe întregul an — exprimă rea­lismul planurilor noastre, en­tuziasmul și hotărîrea oameni­lor muncii de a înfăptui obiec­tivele stabilite de partid. Perspectivele luminoase care le-a deschis Congresul pe al IX-lea al P.C.R., obiectivele prevăzute in planul cincinal re­prezintă și pentru sindicate un vast program de activitate, un cîmp larg de manifestare a ca­pacității lor organizatorice, în vederea stimulării inițiativei creatoare și a spiritului gospo­dăresc al maselor pentru folo­sirea cit mai rațională a mij­loacelor materiale și bănești de care dispune economia noastră. în aceste condiții capătă o­­ importanță deosebită examina­rea atentă de către ministere, în colaborare cu uniunile sin­dicale, a măsurilor care trebuie să fie luate pentru înlăturarea unor neajunsuri care s-au mani­festat în anii trecuți privind nominalizarea planului, asigu­rarea repartițiilor de materiale și a unei aprovizionări ritmice, încheierea contractelor cu bene­ficiarii și respectarea pl­nurilor de cooperare, stabilirea consu­murilor specifice și a criteriilor de determinare a calității, apli­carea corectă a cointeresării ma­teriale. De mare însemnătate pentru activitatea sindicatelor sînt în­drumările cuprinse în cuvîntarea rostită de tovarășul Nicolae Ceaușescu la recenta plenară a C.C. al P.C.R. Reunind în rin­­­­durile lor pe principalii făuri­tori ai bunurilor materiale, sin­dicatele vor desfășura o inten­să activitate organizatorică cultural-educativă în rîndul oa­­i­­enilor muncii pentru dezvolta­rea conștiinței lor socialiste, a atitudinii înaintate față de muncă, a răspunderii pentru re­alizarea planurilor de producție, întărind colaborarea cu condu­cerile tehnico-administrative ale întreprinderilor, organele sin­dicale vor organiza periodic dezbaterea principalelor pro­bleme ale activității economice și de producție din fiecare în­treprindere, atrăgînd masele la conducerea și organizarea pro­ducției, la exercitarea opiniei colective, generalizînd experien­ța înaintată a oamenilor mun­folosind mai bine formele de­­ influențare obștească și sindica­tele vor milita și în viitor pen­tru întărirea disciplinei în muncă, vor stimula opinia de masă împotriva celor neglijenți, indisciplinați, din vina cărora se produc rebuturi, avarii, măr­furi de calitate necorespunză­toare și pierderi de orice natu­ră, popularizâld totodată pe toți acei care prin exemplul lor dau dovadă în muncă de conștiin­ciozitate și răspundere față de îndeplinirea sarcinilor. Sindi­catele vor sprijini măsurile me­nite să cointereseze material pe fiecare om al muncii la îndepli­nirea și depășirea sarcinilor de plan, concomitent cu întărirea răspunderii materiale atît a muncitorilor cît și a conducă­torilor producției. Folosind prilejul apropiatelor conferințe pe țară ale uniunilor pe ramuri de producție ale sin­dicatelor, a căror menire este să analizeze activitatea din ulti­mii cinci ani și să stabilească sarcinile de viitor ale sindicate­lor respective în problemele specifice de ramură, ne pro­punem să asigurăm o largă dezbatere a obiectivelor actua­lului plan cincinal, să acordăm o deosebită atenție măsurilor ce trebuie luate pentru creșterea contribuției sindicatelor și a maselor largi de oameni ai mun­cii la îmbunătățirea organiză­rii producției, la descoperirea și valorificarea cât mai deplină a rezervelor interne și la sporirea eficienței activității economice. Dezvoltarea rapidă a economi­ei naționale, diversificarea pro­ducției, asimilarea și introduce­rea în fabricație a unor noi ti­puri de mașini, instalații com­plexe și produse noi, exti­­de­­rea procedeelor tehnologice a­­vansate, a mecanizării și auto­matizării producției, impun ne­cesitatea asigurării unor cadre temeinic pregătite, capabile să stăpînească și să folosească teh­nica nouă cu care sînt înzestra­te întreprinderile noastre. Proiectul planului cincinal prevede că din cei aproape 1 mi­lion de salariați, care urmează să fie angajați în această pe­rioadă, 584.000 vor fi cadre cali­ficate din care aproximativ 334.000 vor fi muncitori califi­cați prin școli. Pregătirea te­meinică a tuturor acestor cadre, ca și creșterea calificării actu­alilor muncitori, impun sporirea preocupării tuturor factorilor chemați să-și aducă contribuția în această direcție. Sarcina dată de recenta ple­nară a C.C. al P.C.R. privind sporirea numărului de elevi și a duratei de școlarizare prin școlile profesionale pentru me­seriile de mare complexitate, concomitent cu scurtarea du­ratei de școlarizare la meseriile mai puțin complexe pune în fața uniunilor sindicatelor pe ramuri îndatorirea de a exami­na împreună cu ministerele ce­rințele actuale și de perspecti­vă, a ajuta la stabilirea măsu­rilor pentru pregătirea acestor cadre și a urmări modul în care absolvenții sunt repartizați și folosiți în întreprinderi.­­ Considerăm totodată că este necesar să fie întărită răspun­derea ministerelor și conduceri­lor întreprinderilor­­ pentru bu­na organizare și desfășurare a cursurilor de ridicare a califică­rii, să se asigure cointeresarea materială a lectorilor care pre­dau la aceste cursuri. Vom spri­jini conducerile ministerelor și întreprinderilor în organizarea cursurilor de calificare, specia­lizare și ridicarea calificării și vom lărgi totodată propaganda cunoștințelor tehnice, economi­ce și de cultură generală în rîndul salariaților prin formele obștești de care dispun sindica­tele. Sarcinile complexe ale cin­cinalului impun necesitatea ca Ministerul învățămintului și ministerele de resort, cu spriji­nul uniunilor sindicatelor pe ramuri de producție, să urgen­teze elaborarea noii reglemen­tări privind pregătirea cadre­lor. Consecvența cu care partidul nostru realizează politica sa e­­conomică, se reflectă deopotrivă în grija pentru ridicarea conti­­nuuă a nivelului de trai al clasei muncitoare, al întregului popor. Importantele fonduri alocate pentru dezvoltarea bazei mate­riale necesară acțiunilor so­­cial-culturale însumează pe în­tregul cincinal cifra de 9,3 mi­liarde lei, depășind prevederile din Directivele Congresului al IX-lea al P.C.R. cu suma de 1,3 miliarde lei. Se vor construi circa 300.000 apartamente, noi localuri pentru instituțiile de învățămînt, artă și­ cultură, numeroase spitale și policlinici moderne, noi com­plexe sanatoriale și de odihnă în stațiunile balneo-climaterice și altele, care vor asigura un grad tot mai înalt de cultură și de învățămînt, de îngrijire reconfortare a sănătății oame­și­nilor muncii, într-un cuvînt un trai tot mai civilizat pentru cei ce muncesc și familiile lor, în contextul măsurilor pre­văzute în actualul plan cincinal pe linia ridicării continue a ni­velului de trai — alături de importantele mijloace materia­le alocate de stat — se înscriu și sumele ce depășesc peste o jumătate de miliard lei prove­nite din fondurile sindicatelor și cele de asigurări sociale.­ A­­ceste fonduri sunt destinate pen­tru lărgirea bazei de tratament și odihnă in stațiunile balneo­climaterice, pentru construirea unei tabere de copii pe litoral a cărei primă etapă de 3.000 lo­curi va intra în funcțiune încă în acest cincinal, a 18 edificii culturale ale sindicatelor în marile centre industriale și o­­rășenești, precum și numeroase săli necesare desfășurări activi­tății culturale în întreprinderile și noile combinate, ceea ce va permite dezvoltarea în continua­re a activității culturale de masă. Marea Adunare Națională dez­bate planul de dezvoltare în perspectivă a economiei națio­­nale. Așa cum a spus tovarășul Nicolae Ceaușescu la Plenara Comitetului Central al Partidu­lui, planul cincinal sintetizează coordonatele principale ale po­liticii partidului în etapa actuală, reflectă direcțiile fundamentale ale dezvoltării României, stabi­lite de Congresul al IX-lea în vederea continuării pe o treaptă superioară a procesului de desă­­vîrșire a construcției socialiste. De la constituirea uniunilor cooperativelor agricole, ca or­gane proprii de conducere și în­drumare a agriculturii coopera­tiste, au trecut doar cîteva luni. In acest timp scurt, uniunile cooperatiste, sub conducerea or­ganelor de partid, în colaborare strînsă cu consiliile agricole, au reușit să rezolve și să inițieze acțiuni importante pentru acti­vitatea de producție și economi­­co-financiară a cooperativelor a­­gricole. O preocupare de seamă a uni­unilor în această perioadă a con­stituit-o definitivarea planului de perspectivă a agriculturii cooperatiste pe perioada 1966 — 1970, parte integrantă a planului de stat al întregii economii na­ționale. Recent, Consiliul Uniunii Na­ționale a Cooperativelor Agricole de Producție, în plenara sa, a a­­nalizat planurile întocmite de că­tre cooperative, din care reiese că cifrele orientative au fost în­sușite de acestea. Dezbaterile au scos în evidență noi rezerve de sporire a producției, au subli­niat caracterul realist al planu­lui, faptul că el asigură o justă orientare a producției în coope­rative, o dezvoltare intensivă și multilaterală a agriculturii coo­peratiste, ceea ce va determina întărirea economico-organizato­­rică a cooperativelor, ridicarea nivelului de trai al membrilor cooperatori. Cooperativele agricole și-au prevăzut sarcini care să asigure o creștere a producției globale în 1970 de 44 la sută față de rea­lizările anului 1965. Potrivit pla­nului, ritmul mediu anual de creștere a producției în sec­torul cooperatist va fi de 7,5 la sută, ritm superior celui prevă­zut pentru întreaga agricultură, în producția vegetală ritmul a­­nual de creștere va fi de peste 6 la sută, iar în sectorul zooteh-Ca o manifestare a grijii par­tidului și statului, a respectu­lui față de cei care ani de-a rîn­dul și-au adus contribuția lor valoroasă la făurirea valorilor materiale și spirituale ale so­cietății noastre, în actualul plan cincinal sînt prevăzute impor­tante sume pentru îmbunătăți­rea tuturor categoriilor de pen­sii. Potrivit prevederilor, pen­siile se vor majora începînd de la 1 ianuarie 1967, în medie cu 24 la sută față de anul 1986. Sindicatele se angajează să-și a­­ducă întreaga contribuție la a­­ceastă importantă acțiune. An de an, mijloace tot mai importante alocă statul nostru pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă, protecția muncii fiind o problemă de stat. Existența încă în unele întreprinderi a unor accidente de muncă și îmbolnăviri profesionale impli­că întărirea în răspunderii tuturor continuare a factorilor, luarea tuturor măsurilor pen­tru asigurarea unor condiții care să înlăture cauzele care pot pro­voca accidente. Organele și organizațiile sindicale vor în­tări controlul obștesc asupra respectării legislației de pro­tecția muncii, vor intensifica munca de educație în rîndul tu­turor salariaților pentru respec­tarea riguroasă a tuturor nor­melor de tehnica securității și igienă a muncii. Reprezentînd interesele ma­selor largi de salariați, sindica­tele vor intensifica controlul ob­ștesc asupra unităților de deser­vire a populației, vor veghea la aplicarea și­­ respectarea cu strictețe a legislației de salari­zare și a programului legal de lucru, împreună cu organele de stat ne vom aduce din plin con­tribuția la îmbunătățirea și res­pectarea legislației muncii. Și eu, ca și ceilalți deputați, îmi exprim deplinul acord cu prevederile planului cincinal, avînd ferma convingere că ci­frele vor deveni fapte, la a că­ror realizare ne vom aduce con­tribuția în mod activ. Asigur­­area Adunare Națională că U­­niunea Generală a Sindicatelor, care cuprinde milioane, de sala­riați membri de sindicat, va munci cu pasiune și își va aduce din plin aportul la creșterea continuă a potențialului econo­mic al țării, la folosirea cit mai judicioasă a resurselor materia­le,­­pentru ca traiul nostru să devină tot mai prosper și lumi­nos, pentru înflorirea patriei noastre socialiste, nie de peste 11 la sută. Considerăm că, prin așezarea planului de perspectivă, s-a reu­șit să se asigure o corelație jus­tă între sporirea producției, va­lorificarea acesteia și retribuirea muncii, care va constitui o bază trainică pentru consolidarea eco­­nomico-organizatorică a coope­rativelor și­ creșterea cointere­sării materiale a cooperatorilor. Avînd în vedere că porumbul, griul și floarea-soarelui sînt cul­turi de importanță deosebită pen­tru economia națională, vom lua toate măsurile ca prin stabilirea și realizarea planurilor anuale să creăm condiții care să asigure integral volumul de producție planificat la aceste culturi. O atenție deosebită vom acor­da culturii cartofului. Pentru sa­tisfacerea cererilor de consum mereu crescînde cu acest pro­dus, ne vom preocupa să impri­măm producției de cartofi din zonele cu tradiție un caracter intensiv. Paralel cu aceasta, uni­unile cooperatiste, împreună cu consiliile agricole vor organiza pînă în 1970 noi zone de cultură a cartofului în condiții de iri­gare și cu agrotehnică corespun­zătoare, unde să se obțină cel puțin 30.000 kg/ha. Extinderea plantațiilor vitipo­­micole în perioada cincinalului o vom, realiza prin concentra­rea în podgorii consacrate, în bazine cu tradiție unde există încă suprafețe însemnate de te­renuri­ în pantă, nisipoase, im­proprii culturilor agricole. De a­­semenea, vom urmări ca, acolo unde condițiile permit, să orga­nizăm plantații de vii și pomi intensive, irigate, în scopul rea­lizării unei producții sporite de pe suprafețe reduse. Uniunii Naționale a Coopera­tivelor îi revin sarcini importante privind constituirea fondului de stat de legume, cartofi, fructe și struguri de masă pentru consu­mul intern și export. Pornind de la sarcinile stabi­lite de Congresul al IX-lea al partidului privind dezvoltarea zootehniei, unitățile cooperatiste din agricultură au prevăzut o creștere simțitoare a efectivelor de animale care, alături de spo­rirea producției animaliere, să asigure creșterea ponderii aces­tui sector în economia coopera­tivelor agricole. Creșterea producției la carnea de bovine se va realiza în prin­cipal prin organizarea de îngră­­șătorii în unități cu condiții co­respunzătoare. Această acțiune va permite cooperativelor să li­vreze tineretul bovin la greu­tatea vie de 300—400 kg și să utilizeze eficient în furajare can­titățile mari de produse secun­dare existente în cooperative. Vom îndruma cooperativele să organizeze ingrășătorii speciali­zate pentr­u livrări de taurine și batali la export, activitate ce va aduce unităților venituri spo­rite. Un alt obiectiv princi­pal al planului cincinal este spo­rirea producției de carne de porc cu aproape 100 la sută față de realizările perioadei 1962—­1965. Această creștere se va realiza în primul rînd prin organizarea de ingrășătorii în cooperativele din zonele cerealiere. Prevederile din planul de perspectivă în legătură cu dez­voltarea bazei tehnico-materiale pusă la dispoziția cooperativelor agricole de către stat dau ga­ranția îndeplinirii sarcinilor de plan, asigură desfășurarea în condiții optime a proceselor de producție. Concomitent cu asigu­rarea de către stat a unui nu­măr însemnat de mașini și unel­te agricole perfecționate, vor crește considerabil mijloacele de producție proprietate obștească a cooperativelor agricole; în acest scop, volumul investițiilor pre­văzut în planul de perspectivă va totaliza, pe întreaga perioadă 1966—1970, suma de peste 16 mi­liarde lei din fonduri proprii, la care se adaugă 3,5 miliarde lei din credite de la stat. Uniunea Națională va avea în centrul preocupărilor folosirea rațională a fondurilor în vede­rea creșterii producției vegetale și animale. Investițiile orientate în primul rînd vor fi către obiective cu eficiență economică ridicată și imediată, cum sînt iri­­­gațiile, fertilizarea solului, con­strucții zootehnice, sere și altele. Cantitățile de îngrășăminte chi­mice folosite pe ogoarele coope­rativelor vor ajunge în 1­970 la 803.000 tone substanță activă, iar suprafețele irigate, la cel puțin 500.000 hectare. O latură importantă a activi­tății noastre o va constitui di­rijarea investițiilor către zonele și unitățile cu pondere mare în producția marfă. V­om urmări ca prin amplasarea teritorială a cul­turilor și speciilor de animale să asigurăm fiecărei cooperative a­­gricole o structură rațională a producției în care ramurile să se îmbine armonios, astfel incit ca cheltuieli materiale și forțe de muncă minime să se obțină ma­ximum de producție. Concomitent cu organizarea și desfășurarea în condiții optime a lucrărilor agricole, uniunile coo- Cuvîntul Petre In contextul transformărilor radicale prin care a trecut pa­tria noastră sub conducerea în­țeleaptă a Partidului Comunist Român, etapele succesive de dez­voltare și modernizare a stațiu­nilor balneare de pe litoralul ro­mânesc al Mării Negre demon­strează deosebita grijă și conti­nua preocupare a partidului și statului nostru pentru sănătatea și odihna oamenilor muncii. Dacă în anul 1950, întreaga ca­pacitate de cazare a stațiunilor de pe litoral, era de 5.000 de lo­curi, astăzi ea este de aproape 8 ori mai mare. Astfel, stațiunea Mamaia dispune de 31 de hote­luri, cu o capacitate totală de 16.500 de locuri, 18 restaurante și alte construcții cu caracter de exploatare hotelieră. Stațiunile Eforie-Nord, Eforie-Sud, Techir­­ghiol, Mangalia s-au dezvoltat an de an, dîndu-se în exploatare noi case de odihnă în complexe cu dotările necesare — cantine, res­taurante, baze de tratament e­­chipate cu cea mai modernă a­­paratură medicală, amenajări cultural-sportive ș.a. S-a îmbu­nătățit continuu baza materială pentru organizarea odihnei ele­vilor și studenților, prin sporirea capacității de cazare și creșterea gradului de confort al taberelor de la Năvodari și Costinești. Crește an de an prestigiul fru­moaselor noastre stațiuni care a­­trag un număr tot mai mare de vizitatori. Numai în anul 1965, pe litoralul Mării Negre și-au petrecut concediul sau au venit la tratament peste 280.000 de persoane, din care 113.000 de tu­riști străini. La această cifră se mai adaugă un număr important de cetățeni veniți la odihnă in­dividual, precum și copiii din ta­bere și colonii. Directivele Congresului al IX- lea al Partidului Comunist Ro­mân prevăd că în perioada 1966—1970, capacitatea de ca­zare pe litoral va crește cu încă 32.500 locuri, valoarea in­vestițiilor alocate în acest scop întrecînd suma de 1 miliard de lei. Acest vast program de inves­tiții a și început să fie realizat, dîndu-se în funcțiune încă la­­ începutul acestui sezon bal­near, un nou complex cu 1.000 de locuri la Mamaia. Pentru anii următori, progra­mul de construcții hoteliere, că­suțe, campinguri este mult am­perativelor agricole și-au îndrep­tat atenția spre rezolvarea unor probleme care vor contribui la realizarea și depășirea sarcinilor stabilite în planul de perspectivă privind dezvoltarea agriculturii cooperatiste în anii 1960—1970. în centrul preocupărilor noastre au stat în această perioadă pro­blemele legate de valorificarea în condiții mai bune a produse­lor agricole, organizarea Depar­tamentului de valorificare a le­gumelor și fructelor, de îmbună­tățirea sistemului de aprovizio­nare tehnico-materială a coope­rativelor, repararea mașinilor a­­gricole, utilajelor și parcului auto, îmbunătățirea evidenței contabile și a controlului finan­­ciar-gestionar. La ele se adaugă măsurile privind introducerea sistemului unitar de pensionare a membrilor cooperatori, care să asigure plata pensiilor, începînd cu luna ianuarie 1967 și multe altele. In rezolvarea tuturor a­­cestor probleme am primit un ajutor multilateral din partea conducerii partidului și personal a tovarășului Nicolae Ceaușescu. In etapa imediat următoare ne preocupă cliava probleme impor­tante, printre care : inițierea u­­nor lucrări și acțiuni intercoo­­peratiste privind folosirea mai bună a fondului funciar, extinde­rea irigațiilor, ameliorarea pă­șunilor și fînețelor naturale, combaterea eroziunii solului, e­­laborarea unui sistem de pregă­tire și școlarizare periodică a ca­drelor din cooperative în vede­rea ridicării nivelului lor profe­sional ; crearea unui fond de se­mințe și furaje cu scopul întra­jutorării cooperativelor agricole. Un rol de seamă în realizarea sarcinilor de plan îl are aplica­rea corectă a prevederilor statu­tului cooperativei agricole, dez­voltarea democrației cooperatis­te, întărirea rolului adunărilor generale, îmbunătățirea stilului de muncă al consiliilor de con­ducere și al uniunilor, aplicarea neabătută a principiului muncii colective. Acestea vor constitui obiective de prim ordin în acti­vitatea organelor de conducere a uniunilor și cooperativelor noas­tre. Asigurăm Marea Adunare Na­țională că uniunile cooperative­lor agricole de producție, har­nica și talentata noastră țără­nime cooperatistă, vor munci cu abnegație pentru înfăptuirea sar­cinilor stabilite de partid cu pri­vire la dezvoltarea agriculturii cooperatiste, îndeplinindu-și cu cinste misiunea ce le revine în viața societății noastre socialiste, pentru binele și fericirea între­gului popor, pentru dezvoltarea necontenită a scumpei noastre patrii — Republica Socialistă Ro­mânia, deputatului Nicolae plificat, asigurîndu-se o diversi­ficare cit mai mare a gradului de confort, precum și zone de o­­dihnă mai retrase și liniștite. Problema organizării transpor­tului feroviar, rutier, aerian și naval spre litoral trebuie solu­ționată coordonat cu dezvoltarea stațiunilor, întrucît condițiile de transport pot completa sau, în­­tr-o egală măsură, pot compro­mite reușita organizării odihnei și turismului. Mijloacele de te­lecomunicații vor trebui și ele să fie adaptate la cerințele unor stațiuni moderne. Apelăm la O­­ficiul Național de Turism „Car­­pați“ să întreprindă acțiuni mai eficace pentru folosirea comple­tă a spațiului de cazare, în tot timpul sezonului. Paralel cu dezvoltarea și creș­terea capacității stațiunilor de pe litoral, îmbunătățirea dotării tehnico-edilitare a acestora permis organizarea nivelului ne­a­cesar de conforta te. Una din prestațiile importan­destinate deservirii popu­lației localnice și a turiștilor, o constituie transportul local comun, al cărui volum s-a du­în­blat față de anul 1960. Aceasta a fost cu putință prin dezvolta­rea bazei tehnico-materiale, ca e­­fect al dotării an de an cu un număr important de autobuze, troleibuze, realizarea unei mo­derne baze­ de exploatare și lăr­girea rețelei de troleibuze. în actualul cincinal se prevăd extinderea în continuare a rețe­lei de troleibuze, împrospătarea parcului de autovehicule, insta­larea de noi stații de redresare, realizîndu-se astfel o deservire simțitor îmbunătățită, in strictă corelare cu dezvoltarea stațiuni­lor de pe litoral, în complexul de probleme pe care le ridică primirea și deser­virea vizitatorilor și a populației locale, o pondere însemnată de­ține activitatea de prestații, de desfacere a produselor și de a­­limentație publică prin comerțul Socialist, în­ perioada noului plan cincinal, comerțul de stat de pe litoral va cunoaște în continua­re o dezvoltare accentuată: vo­lumul desfacerilor de mărfuri cu amănuntul va crește în anul 1970 circa 65 la sută față de rea­lizările din 1965. Aceasta nece­sită ridicarea activității comer­ciale la nivelul cerințelor. în a­­cest sens, ne bizuim pe sprijinul Ministerului Comerțului Interior, Giosan Cuvîntul deputatului Constantin Drăgan cu­. Cuvîntul deputatului Vasile Vîlcu

Next