Dobrogea Nouă, septembrie 1966 (Anul 19, nr. 5616-5641)

1966-09-01 / nr. 5616

■i Anul XIX nr. 5616 Joi 1 septembrie 1966: 4 pagini 25 bani de întrecere Aportul Străbătînd mările și oceanele globului, marinarii flotei noas­tre maritime comerciale își aduc din plin contribuția la îndepli­nirea sarcinilor de plan și a an­gajamentelor luate în întrecerea socialistă pe anul în curs. Ca re­zultat al entuziasmului cu care echipajele flotei noastre mariti­me comerciale s-au preocupat pentru utilizarea cît mai rațio­nală a capacității navelor, pen­tru reducerea timpului de sta­­­­ționare al acestora sub operațiu­nile de încărcare și descărcare în porturi, precum și datorită navlosirii navelor în bune con­­dițiuni, planul la transporturi maritime la parcursul mărfuri­lor a fost îndeplinit, pe 8 luni, în proporție de 115,7 la sută, iar planul la venituri brute în valu­tă prezintă, în acest timp, o de­pășire de 8,66 la sută. Echipajele motonavelor „Cluj“, „Craiova“, „Oradea“, „București“, „Arad“ și „Caransebeș“ s-au situat în frun­tea întrecerii socialiste. 1.866.000 lei peste plan Dînd viață angaja­mentelor luate în în­trecerea socialistă pe anul în curs — pri­mul an al planului cincinal — muncito­rii, inginerii și tehni­cienii de la Fabrica de șuruburi Saligny au îndeplinit planul producției globale și marfă, pe 8 luni, cu 20 de zile înainte de termen. Ca rezultat al măsurilor luate pe linia organizării pro­cesului de producție privind extinderea deservirii mai mul­tor mașini de către un singur om, asi­gurarea unei asisten­țe tehnice corespun­zătoare în toate schimburile și apro­vizionării ritmice a locurilor de muncă cu materii prime și materiale, producti­vitatea muncii crescut, în acest timp, a cu 4,1 la sută peste sarcina planificată. Măsurile tehnice­­organizatorice aplica­te în producție și entuziasmul cu care s-a desfășurat între­cerea socialistă au permis harnicului co­lectiv de aici să rea­lizeze peste preve­derile planului pe 8 luni, 1.866.000 lei la producția globală și peste 1.800.000 lei la producția marfă. Suc­cesele muncitorilor de la Fabrica de șu­ruburi Saligny se mai concretizează și prin realizarea, pe 7 luni, a unui beneficiu pes­te plan în valoare de 294.000 lei și a 142.000 lei economii supli­mentare la prețul de cost. Muncitorii Ni­­colae Dumitru, Idris Chemai, Nicolae O­­glan și Tudor Dumi­tru sunt numai cîțiva dintre evidențiații în­trecerii socialiste. Drum ascendent Manifestîndu-și hotărîrea una­nimă de a-și aduce din plin con­tribuția la traducerea în­ viață a angajamentelor luate în întrece­rea socialistă în primul an al planului cincinal, colectivul de muncă al întreprinderii miniere „Dobrogea“ a obținut însemnate realizări în activitatea produc­tivă pe perioada­ ce a trecut de la începutul anului și pînă a­­cum. Astfel, peste prevederile planului pe 8 luni s-au realizat 2.061.000 lei la producția globală și 2.132.000 lei la producția mar­fă. Ca urmare a măsurilor lua­te privind mecanizarea golirii bazinelor de colectare a cemen­tului de cupru la instalațiile de decuplare, generalizarea meto­dei de exploatare ascendentă cu front drept și rambleere fron­tală și perforajului umed cu in­jecție laterală la toate lucrări­le în subteran de la mina Al­­tîn-Tepe, precum și creșterii gra­dului de mecanizare al lucrări­lor din carieră, s-au realizat in acest timp peste plan 1.050 tone de pirită cupriferă, 349 tone mi­nereu de barită, 1.387 tone con­centrat de barită, 1.385 tone de cretă măcinată și peste 1.570 to­ne de argilă caolinoasă. Munci­torii de la Exploatarea minieră Somova și cei de la Altîn-Tepe s-au situat în fruntea întrecerii socialiste, obținînd cele mai sub­stanțiale depășiri de plan. JL ab/icc Noua secție de fabricarea pastei de roșii de la Fabrica de conserve de legume și fruc­te „Dunărea“ Tulcea. Aici sunt prelucrate zilnic peste 80 tone de roșii. Tractoristul Nicolae Popa de la S.M.T. Pantelimonu, ce de­servește cooperativa agricolă Stupina, raionul Hîrșova, lu­crează intens la recoltatul ce­lor 25 ha porumb șiloz cultură dublă. VIZITA IN GRECU A TOVARĂȘULUI ION GHEORGHE MAURER Miercuri dimineață a părăsit Capitala, pierind la Atena, pre­ședintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste Româ­nia, Ion Gheorghe Maurer, înso­țit de ministrul afacerilor ex­terne, Corneliu Mănescu, care răspunzînd invitației primului ministru al Regatului Greciei, va face o vizită oficială în Grecia, împreună cu președintele Con­siliului de Miniștri a plecat, de asemenea, Alexandru Bălăci, vi­cepreședinte al Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă, pre­cum și un grup de consilieri și experți. Pe aeroportul Băneasa, erau prezenți tovarășii Gheorghe A­­postol, Alexandru Bîrlădeanu, Emil Bodnaraș, Ilie Verdeț, Ma­xim Berghianu, Iosif Banc, Pe­tre Blajovici, Florian Dănălache, János Fazekas, Constanța Cră­ciun, Gheorghe Gaston Marin, Roman Moldovan, miniștri. Au fost de față Spyros Ada­­mopoulos, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Greciei la Bucu­rești, și membri ai ambasadei. (Agerpres) Sosirea la Atena ATENA 31. — Trimișii speciali Agerpres, Gh. Secuiu și C. Ale­­xandroaie, transmit : Miercuri la amiază, delegația guvernamen­tală a Republicii Socialiste Ro­mânia, condusă de președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, a sosit în ca­pitala Greciei, împreună cu pre­ședintele Consiliului de Miniștri au sosit Corneliu Mănescu, mi­nistrul afacerilor externe, Ale­xandru Bălăci, vicepreședinte al Comitetului de Stat pentru Cul­tură și Artă, precum și un grup de consilieri și experți. Pe aeroportul Helenikon, pa­voazat cu drapele de stat ale României și Greciei, oaspeții ro­mâni au fost întâmpinați de Stephanos Stephanopoulos, pri­mul ministru al Regatului Gre­ciei, Ioannis Toumbas, ministrul afacerilor externe, T. Rentis, ministrul adjunct de externe, A. Arghyropulo, ambasadorul Gre­ciei la București, și de­­ alte per­soane oficiale. In întîmpinare au venit, de a­­semenea, Mircea Bălănescu,­ am­basadorul Republicii Socialiste România la Atena, membri ai Ambasadei și agenției noastre e­­conomice. După prezentarea persoanelor oficiale aflate pe aeroport, pre­mierul român a primit raportul comandantului gărzii de onoare. Fanfara militară a intonat im­nurile de stat ale României și Greciei. Premierul Ion Gheorghe Mau­rer, împreună cu primul minis­tru al Greciei, Stephanos Stepha­nopoulos, au trecut în revistă garda de onoare. Adresînd tovarășului Ion Gheorghe Maurer și celorlalți oaspeți români un cuvînt de bun sosit, premierul Stephanos Stephanopoulos a spus: „Cu mare plăcere vă asigur. Exce­lență, că vizita domniei voastre și a domnului ministru al aface­rilor externe se va desfășura sub semnul celei mai mari bună­voințe. Sîntem bucuroși de fap­tul că vom putea deveni împre­ună cu Excelențele Voastre fon­datorii unei noi ere în relațiile greco-române. In numele poporului grec și al guvernului regal, urez Exce­lenței voastre, domnule preșe­dinte al Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, și Excelenței voastre, domnule ministru al afacerilor externe, bun venit în Grecia“. In cuvîntarea de răspuns, pre­ședintele Consiliului de Miniștri al României, Ion Gheorghe Mau­rer, după ce a mulțumit gazdelor pentru amabila invitație de a vi­zita Grecia, a spus : „Venind în țara dv. aducem poporului grec mesajul de prie­tenie al poporului român, animați de dorința sinceră de a căuta îm­preună cu Excelența voastră, domnule prim-ministru, și cu distinșii dv. colaboratori, căile și mijloacele de promovare a rela­țiilor tradiționale de bună veci­nătate dintre țările noastre. Așteptăm cu interes convorbi­rile pe care le vom avea cu Ex­celența Voastră și vizitele care ne vor oferi posibilitatea să ad­mirăm vestigiile trecutului le­gendar al eroicului popor elen și să cunoaștem preocupările și ac­tivitatea sa prezentă, consacrată progresului și prosperității pa­triei“. a In încheiere, premierul român mulțumit pentru primirea prietenească făcută. Șefii guvernelor celor două (Continuare In pag. a IV-a) Primire la Consiliul de Stat Miercuri 31 august a.c. preșe­dintele Consiliului de Stat, Chivu Stoica, a primit pe ambasadorul Tunisiei la București, Mahmoud Maamouri, la cererea acestuia. Cu acest prilej ambasadorul tunisian a înmînat președintelui Consiliului de Stat un mesaj din partea președintelui Tunisiei, Habib Bourguiba. (Agerpres) Ținînd seama de indicațiile Comitetului regional de partid, sub îndrumarea comitetului e­­xecutiv al Sfatului popular re­gional, propaganda cunoștințelor științifice în regiunea noastră a fost orientată spre populari­zarea documentelor de partid și de stat, formarea și dez­voltarea concepției materialist­­științifice despre natură și so­cietate, combaterea influențe­lor mistice și popularizarea celor mai noi cuceriri ale gîndirii omenești. O atenție deo­sebită a fost acordată educării patriotice, dezvoltării conștiințe, socialiste, ridicării pregătirii pro­fesionale a țărănimii noastre cooperatiste. Consultațiile științifice, acor­date de specialiști de prestigiu din București și de la Stațiunea experimentală Dobrogea, au a­­vut ca scop soluționarea imedia­tă a unor chestiuni concrete, de vie actualitate, din viața coope­rativelor agricole de producție. De pildă, la C.A.P. din Satu Nou, raionul Medgidia, toți cres­cătorii de păsări din raion au participat la consultația științifi­că acordată de dr. V. Nedelciuc de la Institutul de cercetări zoo­tehnice București, cunoscut spe­cialist în creșterea păsărilor. Doctorul Nedelciuc a mai acor­dat consultații științifice și la C.A.P. Bărăganu, Limanu, Valu Traian, cu unele din ele stabi­­­lind, în ultimii doi ani, o legă­tură permanentă. Un specialist în cultura orezului a acordat în raionul Măcin consultații știin­țifice la patru cooperative agri­cole de producție. Specialiștii de la Stațiunea experimentală Do­brogea au acordat peste 20 de consultații științifice în C.A.P.-u­­rile din regiune, în total au fost organizate pînă-n prezent 27 de consultații științifice. Numărul și varietatea tematică a consultații­lor acordate sunt totuși insufi­ciente față de posibilități. Con­sultațiile științifice sunt de reală utilitate, în sensul că abordează probleme concrete ale cooperati­velor agricole de producție, iar specialiștii, pe baza cunoașterii nemijlocite a realităților, indică soluții practice. Eficiența lor ar fi mult sporită dacă pe de-o parte s-ar generaliza practica stabilirii de legături de durată între specialiști și unitățile agri­cole, iar pe de altă parte, dacă comisiile raionale pentru răspîn­­direa cunoștințelor cultural-știin­­țifice și consiliile agricole raio­nale ar stabili, pe bază de plan, necesarul, profilul, localitățile și perioada acordării consultațiilor științifice. Serile de experiențe științifice, organizate în unele sate ale re­giunii (Mereni, Slava Rusă, Slava Cercheză, Istria, Grădina, Ciocîr­­lia de Jos, Murfatlar, Mila 23, Mahmudia, Cumpăna, Topraisar, Cobadin etc.), au urmărit expli­carea științifică a unor fenome­ne ale naturii. Organizarea de seri de experiențe științifice nu a devenit însă (cu excepția ra­ionului Tulcea) o practică per­manentă a comisiei regionale și a comisiilor raionale, deși ase­menea manifestări sînt eficiente prin accesibilitatea și caracterul lor practic (oamenii văd cu pro­prii lor ochi cum omul poate re­peta în eprubetă sau cu cîteva a­­parate „minunile“ naturii). Comisia regională va trebui să permanentizeze practica adoptată în ultimele luni de a forma grupe de fizicieni și chimiști ca­re, avînd asigurată aparatura ne­cesară, să organizeze cu regu­laritate experiențe științifice pe baza unui program în timp, care să aibă ca scop comunicarea pro­gresivă de cunoștințe, de la cele mai simple spre cele mai com­plexe. O activitate bună o desfășoa­ră și brigăzile științifice care funcționează pe lângă comisia regională ca și unele raionale. De la începutul anului s-au organi­zat 219 acțiuni, din care 59 de către brigăzile comisiei regiona­le. Dintre brigăzile existente pe lîngă comisiile raionale, cele pa­tru brigăzi științifice ale comi­siei raionale Tulcea au avut un număr de 32 de acțiuni. O slabă preocupare pentru or­ganizarea de acțiuni cu brigăzi-Prof. D. STRUNGARIU, inspector al Comitetului regional pentru cultură și artă Dobrogea (Continuare în pag. a III-a) Propaganda științifică în satele regiunii noastre . ■* - '­MMMI li - I PREVEDERILE CINCINALULUI, IN DEZBATEREA ÎNTREPRINDERILOR Cuvîntul muncitorilor pescari După ce au trecut în revistă realizările obținute pe linia în­deplinirii sarcinilor de plan — ne scrie corespondentul Ștefan Vasilescu — muncitorii pescari de la întreprinderea piscicolă Sulina au făcut, în cadrul dez­baterii prevederilor pe anul 1967 și pe toată perioada cincinalului, numeroase propuneri pentru îm­bunătățirea activității economice. Brigadierul Danilov Tarasov a propus să se deschidă noi canale în direcția unor ghid­uri care sunt populate cu cantități mari de pește, iar Dimache Ion a pro­pus să se procure la timp toate materialele necesare recondițio­­nării carmacelor pentru pescui­rea sturionilor. Alte propuneri se referă la a­­sigurarea pescarilor cu echipa­ment de protecție și la dotarea cabanelor pescărești cu cele ne­cesare unui mai bun confort. La Fabrica de ciment „Ideal“ Cernavoda Corespondenții voluntari, Voi­­cu Emilia, Radu T. Nicolae și Mitache Nicolae, de la Fabrica de ciment „Ideal“ din Cernavo­da, ne relatează că dezbaterea sarcinilor de plan pe anul 1987 și pe întreg cincinalul a consti­tuit un prilej de analiză a po­sibilităților și rezervelor interne ce trebuie puse în valoare în acest scop. In dezbateri s-a pus accen­tul pe extinderea micii mecani­zări în procesul de producție. In acest scop, s-a propus să se în­tocmească o schiță, în vederea trecerii pe cale uscată a cuptoa­relor I și II, care va duce la reducerea consumului de com­bustibil. Alți vorbitori prezenți la dez­batere au făcut o seamă de pro­puneri, ca: montarea unor siste­me de comandă pentru oprirea elevatoarelor de gips și de ci­ment de jos, aprovizionarea cu clincher cu granulații corespun­zătoare, analiza în laborator a compoziției calcarului pe profile. In portul Cernavoda Din Cernavoda, tov. Nicolae Boncotă ne relatează despre dez­baterea prevederilor cincinalului în cadrul portului Cernavoda, a­­mintind că aici, în anul 1967, manipulațiile de mărfuri vor crește cu 21 la sută. De aseme­nea, traficul portuar va crește în anul viitor cu 20 la sută, față de 1966. Propunerile făcute de unii par­ticipanți se referă la îmbunătă­țirea în continuare a asistenței tehnice în portul Cernavoda, la asigurarea unor condiții și mai bune de navigație și transport pe Dunăre. Pentru producția viitoare Cu deosebit interes s-au dez­bătut sarcinile cincinalului la întreprinderea de industrie lo­­­cală din Medgidia, ne relatează corespondentul nostru C. Bere­­zoschi. Din cele expuse de tov. Gheor­ghe Vasile, directorul întreprin­derii, în cadrul dezbaterilor, s-a desprins că pentru producția vii­toare, în sectorul mecanic, s-au preluat noi linii tehnologice, iar în cel lemn-mobilă, vor fi achi­ziționate o seamă de utilaje. Tot aici, planul producției glo­bale prevede o creștere de 27 la sută în 1967 și de 87 la sută în 1970. In sectorul mecanic, acest plan va crește anual cu 27 la sută, iar în cel lemn-mobilă, cu 39 la sută, în vederea îmbunătățirii activităților de prestații Activitățile de prestații au fost în centrul dezbaterilor prevede­rilor planului pe anul 1967 și pe întreg cincinalul la întreprinde­rea raională de gospodărie co­munală Tulcea — ne scrie co­respondentul nostru Prinț Ale­xandru. în lumina noilor sarcini, în dezbateri, s-a arătat că planul producției globale pe 1967 va crește cu 29 la sută, față de 1966, iar în 1970, cu 53 la sută. Luînd parte la discuții, ing. A­­lexandru Romoja a scos în evi­dență, printre altele, necesitatea dotării atelierului mecanic cu noi scule și utilaje și înființării unui curs de calificare pentru munci­torii din întreprindere. Plecarea unei delegații de ariviști de partid la Praga La invitația C.C. al Partidului Comunist din Cehoslovacia, mier­curi dimineața a plecat la Pra­ga, in schimb de experiență, o delegație de activiști ai Partidu­lui Comunist Român, condusă de Teodor Haș, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comi­tetului regional Crișana al P.C.R. (Agerpres) Fertilizează solul Membrii cooperatori din raio­nul Măcin s-au convins din pro­pria experiență că pe suprafe­țele fertilizate se obțin producții sporite de cereale. In acest an, ei au administrat în sol aproape 30.000 tone de îngrășăminte na­turale și 3.000 tone de îngrășă­minte chimice. Cooperatorii din Traianu, de pildă, au administrat 307 tone îngrășăminte chimice, față de 172 cît prevedea planul, iar cei din Jijila 320 tone. PESCUIT BOGAT Foto : G. CIOROBEA

Next