Dobrogea Nouă, septembrie 1966 (Anul 19, nr. 5616-5641)
1966-09-01 / nr. 5616
■i Anul XIX nr. 5616 Joi 1 septembrie 1966: 4 pagini 25 bani de întrecere Aportul Străbătînd mările și oceanele globului, marinarii flotei noastre maritime comerciale își aduc din plin contribuția la îndeplinirea sarcinilor de plan și a angajamentelor luate în întrecerea socialistă pe anul în curs. Ca rezultat al entuziasmului cu care echipajele flotei noastre maritime comerciale s-au preocupat pentru utilizarea cît mai rațională a capacității navelor, pentru reducerea timpului de staționare al acestora sub operațiunile de încărcare și descărcare în porturi, precum și datorită navlosirii navelor în bune condițiuni, planul la transporturi maritime la parcursul mărfurilor a fost îndeplinit, pe 8 luni, în proporție de 115,7 la sută, iar planul la venituri brute în valută prezintă, în acest timp, o depășire de 8,66 la sută. Echipajele motonavelor „Cluj“, „Craiova“, „Oradea“, „București“, „Arad“ și „Caransebeș“ s-au situat în fruntea întrecerii socialiste. 1.866.000 lei peste plan Dînd viață angajamentelor luate în întrecerea socialistă pe anul în curs — primul an al planului cincinal — muncitorii, inginerii și tehnicienii de la Fabrica de șuruburi Saligny au îndeplinit planul producției globale și marfă, pe 8 luni, cu 20 de zile înainte de termen. Ca rezultat al măsurilor luate pe linia organizării procesului de producție privind extinderea deservirii mai multor mașini de către un singur om, asigurarea unei asistențe tehnice corespunzătoare în toate schimburile și aprovizionării ritmice a locurilor de muncă cu materii prime și materiale, productivitatea muncii crescut, în acest timp, a cu 4,1 la sută peste sarcina planificată. Măsurile tehniceorganizatorice aplicate în producție și entuziasmul cu care s-a desfășurat întrecerea socialistă au permis harnicului colectiv de aici să realizeze peste prevederile planului pe 8 luni, 1.866.000 lei la producția globală și peste 1.800.000 lei la producția marfă. Succesele muncitorilor de la Fabrica de șuruburi Saligny se mai concretizează și prin realizarea, pe 7 luni, a unui beneficiu peste plan în valoare de 294.000 lei și a 142.000 lei economii suplimentare la prețul de cost. Muncitorii Nicolae Dumitru, Idris Chemai, Nicolae Oglan și Tudor Dumitru sunt numai cîțiva dintre evidențiații întrecerii socialiste. Drum ascendent Manifestîndu-și hotărîrea unanimă de a-și aduce din plin contribuția la traducerea în viață a angajamentelor luate în întrecerea socialistă în primul an al planului cincinal, colectivul de muncă al întreprinderii miniere „Dobrogea“ a obținut însemnate realizări în activitatea productivă pe perioada ce a trecut de la începutul anului și pînă acum. Astfel, peste prevederile planului pe 8 luni s-au realizat 2.061.000 lei la producția globală și 2.132.000 lei la producția marfă. Ca urmare a măsurilor luate privind mecanizarea golirii bazinelor de colectare a cementului de cupru la instalațiile de decuplare, generalizarea metodei de exploatare ascendentă cu front drept și rambleere frontală și perforajului umed cu injecție laterală la toate lucrările în subteran de la mina Altîn-Tepe, precum și creșterii gradului de mecanizare al lucrărilor din carieră, s-au realizat in acest timp peste plan 1.050 tone de pirită cupriferă, 349 tone minereu de barită, 1.387 tone concentrat de barită, 1.385 tone de cretă măcinată și peste 1.570 tone de argilă caolinoasă. Muncitorii de la Exploatarea minieră Somova și cei de la Altîn-Tepe s-au situat în fruntea întrecerii socialiste, obținînd cele mai substanțiale depășiri de plan. JL ab/icc Noua secție de fabricarea pastei de roșii de la Fabrica de conserve de legume și fructe „Dunărea“ Tulcea. Aici sunt prelucrate zilnic peste 80 tone de roșii. Tractoristul Nicolae Popa de la S.M.T. Pantelimonu, ce deservește cooperativa agricolă Stupina, raionul Hîrșova, lucrează intens la recoltatul celor 25 ha porumb șiloz cultură dublă. VIZITA IN GRECU A TOVARĂȘULUI ION GHEORGHE MAURER Miercuri dimineață a părăsit Capitala, pierind la Atena, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, însoțit de ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, care răspunzînd invitației primului ministru al Regatului Greciei, va face o vizită oficială în Grecia, împreună cu președintele Consiliului de Miniștri a plecat, de asemenea, Alexandru Bălăci, vicepreședinte al Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă, precum și un grup de consilieri și experți. Pe aeroportul Băneasa, erau prezenți tovarășii Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlădeanu, Emil Bodnaraș, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Iosif Banc, Petre Blajovici, Florian Dănălache, János Fazekas, Constanța Crăciun, Gheorghe Gaston Marin, Roman Moldovan, miniștri. Au fost de față Spyros Adamopoulos, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Greciei la București, și membri ai ambasadei. (Agerpres) Sosirea la Atena ATENA 31. — Trimișii speciali Agerpres, Gh. Secuiu și C. Alexandroaie, transmit : Miercuri la amiază, delegația guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, a sosit în capitala Greciei, împreună cu președintele Consiliului de Miniștri au sosit Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Alexandru Bălăci, vicepreședinte al Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă, precum și un grup de consilieri și experți. Pe aeroportul Helenikon, pavoazat cu drapele de stat ale României și Greciei, oaspeții români au fost întâmpinați de Stephanos Stephanopoulos, primul ministru al Regatului Greciei, Ioannis Toumbas, ministrul afacerilor externe, T. Rentis, ministrul adjunct de externe, A. Arghyropulo, ambasadorul Greciei la București, și de alte persoane oficiale. In întîmpinare au venit, de asemenea, Mircea Bălănescu, ambasadorul Republicii Socialiste România la Atena, membri ai Ambasadei și agenției noastre economice. După prezentarea persoanelor oficiale aflate pe aeroport, premierul român a primit raportul comandantului gărzii de onoare. Fanfara militară a intonat imnurile de stat ale României și Greciei. Premierul Ion Gheorghe Maurer, împreună cu primul ministru al Greciei, Stephanos Stephanopoulos, au trecut în revistă garda de onoare. Adresînd tovarășului Ion Gheorghe Maurer și celorlalți oaspeți români un cuvînt de bun sosit, premierul Stephanos Stephanopoulos a spus: „Cu mare plăcere vă asigur. Excelență, că vizita domniei voastre și a domnului ministru al afacerilor externe se va desfășura sub semnul celei mai mari bunăvoințe. Sîntem bucuroși de faptul că vom putea deveni împreună cu Excelențele Voastre fondatorii unei noi ere în relațiile greco-române. In numele poporului grec și al guvernului regal, urez Excelenței voastre, domnule președinte al Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, și Excelenței voastre, domnule ministru al afacerilor externe, bun venit în Grecia“. In cuvîntarea de răspuns, președintele Consiliului de Miniștri al României, Ion Gheorghe Maurer, după ce a mulțumit gazdelor pentru amabila invitație de a vizita Grecia, a spus : „Venind în țara dv. aducem poporului grec mesajul de prietenie al poporului român, animați de dorința sinceră de a căuta împreună cu Excelența voastră, domnule prim-ministru, și cu distinșii dv. colaboratori, căile și mijloacele de promovare a relațiilor tradiționale de bună vecinătate dintre țările noastre. Așteptăm cu interes convorbirile pe care le vom avea cu Excelența Voastră și vizitele care ne vor oferi posibilitatea să admirăm vestigiile trecutului legendar al eroicului popor elen și să cunoaștem preocupările și activitatea sa prezentă, consacrată progresului și prosperității patriei“. a In încheiere, premierul român mulțumit pentru primirea prietenească făcută. Șefii guvernelor celor două (Continuare In pag. a IV-a) Primire la Consiliul de Stat Miercuri 31 august a.c. președintele Consiliului de Stat, Chivu Stoica, a primit pe ambasadorul Tunisiei la București, Mahmoud Maamouri, la cererea acestuia. Cu acest prilej ambasadorul tunisian a înmînat președintelui Consiliului de Stat un mesaj din partea președintelui Tunisiei, Habib Bourguiba. (Agerpres) Ținînd seama de indicațiile Comitetului regional de partid, sub îndrumarea comitetului executiv al Sfatului popular regional, propaganda cunoștințelor științifice în regiunea noastră a fost orientată spre popularizarea documentelor de partid și de stat, formarea și dezvoltarea concepției materialistștiințifice despre natură și societate, combaterea influențelor mistice și popularizarea celor mai noi cuceriri ale gîndirii omenești. O atenție deosebită a fost acordată educării patriotice, dezvoltării conștiințe, socialiste, ridicării pregătirii profesionale a țărănimii noastre cooperatiste. Consultațiile științifice, acordate de specialiști de prestigiu din București și de la Stațiunea experimentală Dobrogea, au avut ca scop soluționarea imediată a unor chestiuni concrete, de vie actualitate, din viața cooperativelor agricole de producție. De pildă, la C.A.P. din Satu Nou, raionul Medgidia, toți crescătorii de păsări din raion au participat la consultația științifică acordată de dr. V. Nedelciuc de la Institutul de cercetări zootehnice București, cunoscut specialist în creșterea păsărilor. Doctorul Nedelciuc a mai acordat consultații științifice și la C.A.P. Bărăganu, Limanu, Valu Traian, cu unele din ele stabilind, în ultimii doi ani, o legătură permanentă. Un specialist în cultura orezului a acordat în raionul Măcin consultații științifice la patru cooperative agricole de producție. Specialiștii de la Stațiunea experimentală Dobrogea au acordat peste 20 de consultații științifice în C.A.P.-urile din regiune, în total au fost organizate pînă-n prezent 27 de consultații științifice. Numărul și varietatea tematică a consultațiilor acordate sunt totuși insuficiente față de posibilități. Consultațiile științifice sunt de reală utilitate, în sensul că abordează probleme concrete ale cooperativelor agricole de producție, iar specialiștii, pe baza cunoașterii nemijlocite a realităților, indică soluții practice. Eficiența lor ar fi mult sporită dacă pe de-o parte s-ar generaliza practica stabilirii de legături de durată între specialiști și unitățile agricole, iar pe de altă parte, dacă comisiile raionale pentru răspîndirea cunoștințelor cultural-științifice și consiliile agricole raionale ar stabili, pe bază de plan, necesarul, profilul, localitățile și perioada acordării consultațiilor științifice. Serile de experiențe științifice, organizate în unele sate ale regiunii (Mereni, Slava Rusă, Slava Cercheză, Istria, Grădina, Ciocîrlia de Jos, Murfatlar, Mila 23, Mahmudia, Cumpăna, Topraisar, Cobadin etc.), au urmărit explicarea științifică a unor fenomene ale naturii. Organizarea de seri de experiențe științifice nu a devenit însă (cu excepția raionului Tulcea) o practică permanentă a comisiei regionale și a comisiilor raionale, deși asemenea manifestări sînt eficiente prin accesibilitatea și caracterul lor practic (oamenii văd cu proprii lor ochi cum omul poate repeta în eprubetă sau cu cîteva aparate „minunile“ naturii). Comisia regională va trebui să permanentizeze practica adoptată în ultimele luni de a forma grupe de fizicieni și chimiști care, avînd asigurată aparatura necesară, să organizeze cu regularitate experiențe științifice pe baza unui program în timp, care să aibă ca scop comunicarea progresivă de cunoștințe, de la cele mai simple spre cele mai complexe. O activitate bună o desfășoară și brigăzile științifice care funcționează pe lângă comisia regională ca și unele raionale. De la începutul anului s-au organizat 219 acțiuni, din care 59 de către brigăzile comisiei regionale. Dintre brigăzile existente pe lîngă comisiile raionale, cele patru brigăzi științifice ale comisiei raionale Tulcea au avut un număr de 32 de acțiuni. O slabă preocupare pentru organizarea de acțiuni cu brigăzi-Prof. D. STRUNGARIU, inspector al Comitetului regional pentru cultură și artă Dobrogea (Continuare în pag. a III-a) Propaganda științifică în satele regiunii noastre . ■* - 'MMMI li - I PREVEDERILE CINCINALULUI, IN DEZBATEREA ÎNTREPRINDERILOR Cuvîntul muncitorilor pescari După ce au trecut în revistă realizările obținute pe linia îndeplinirii sarcinilor de plan — ne scrie corespondentul Ștefan Vasilescu — muncitorii pescari de la întreprinderea piscicolă Sulina au făcut, în cadrul dezbaterii prevederilor pe anul 1967 și pe toată perioada cincinalului, numeroase propuneri pentru îmbunătățirea activității economice. Brigadierul Danilov Tarasov a propus să se deschidă noi canale în direcția unor ghiduri care sunt populate cu cantități mari de pește, iar Dimache Ion a propus să se procure la timp toate materialele necesare recondiționării carmacelor pentru pescuirea sturionilor. Alte propuneri se referă la asigurarea pescarilor cu echipament de protecție și la dotarea cabanelor pescărești cu cele necesare unui mai bun confort. La Fabrica de ciment „Ideal“ Cernavoda Corespondenții voluntari, Voicu Emilia, Radu T. Nicolae și Mitache Nicolae, de la Fabrica de ciment „Ideal“ din Cernavoda, ne relatează că dezbaterea sarcinilor de plan pe anul 1987 și pe întreg cincinalul a constituit un prilej de analiză a posibilităților și rezervelor interne ce trebuie puse în valoare în acest scop. In dezbateri s-a pus accentul pe extinderea micii mecanizări în procesul de producție. In acest scop, s-a propus să se întocmească o schiță, în vederea trecerii pe cale uscată a cuptoarelor I și II, care va duce la reducerea consumului de combustibil. Alți vorbitori prezenți la dezbatere au făcut o seamă de propuneri, ca: montarea unor sisteme de comandă pentru oprirea elevatoarelor de gips și de ciment de jos, aprovizionarea cu clincher cu granulații corespunzătoare, analiza în laborator a compoziției calcarului pe profile. In portul Cernavoda Din Cernavoda, tov. Nicolae Boncotă ne relatează despre dezbaterea prevederilor cincinalului în cadrul portului Cernavoda, amintind că aici, în anul 1967, manipulațiile de mărfuri vor crește cu 21 la sută. De asemenea, traficul portuar va crește în anul viitor cu 20 la sută, față de 1966. Propunerile făcute de unii participanți se referă la îmbunătățirea în continuare a asistenței tehnice în portul Cernavoda, la asigurarea unor condiții și mai bune de navigație și transport pe Dunăre. Pentru producția viitoare Cu deosebit interes s-au dezbătut sarcinile cincinalului la întreprinderea de industrie locală din Medgidia, ne relatează corespondentul nostru C. Berezoschi. Din cele expuse de tov. Gheorghe Vasile, directorul întreprinderii, în cadrul dezbaterilor, s-a desprins că pentru producția viitoare, în sectorul mecanic, s-au preluat noi linii tehnologice, iar în cel lemn-mobilă, vor fi achiziționate o seamă de utilaje. Tot aici, planul producției globale prevede o creștere de 27 la sută în 1967 și de 87 la sută în 1970. In sectorul mecanic, acest plan va crește anual cu 27 la sută, iar în cel lemn-mobilă, cu 39 la sută, în vederea îmbunătățirii activităților de prestații Activitățile de prestații au fost în centrul dezbaterilor prevederilor planului pe anul 1967 și pe întreg cincinalul la întreprinderea raională de gospodărie comunală Tulcea — ne scrie corespondentul nostru Prinț Alexandru. în lumina noilor sarcini, în dezbateri, s-a arătat că planul producției globale pe 1967 va crește cu 29 la sută, față de 1966, iar în 1970, cu 53 la sută. Luînd parte la discuții, ing. Alexandru Romoja a scos în evidență, printre altele, necesitatea dotării atelierului mecanic cu noi scule și utilaje și înființării unui curs de calificare pentru muncitorii din întreprindere. Plecarea unei delegații de ariviști de partid la Praga La invitația C.C. al Partidului Comunist din Cehoslovacia, miercuri dimineața a plecat la Praga, in schimb de experiență, o delegație de activiști ai Partidului Comunist Român, condusă de Teodor Haș, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului regional Crișana al P.C.R. (Agerpres) Fertilizează solul Membrii cooperatori din raionul Măcin s-au convins din propria experiență că pe suprafețele fertilizate se obțin producții sporite de cereale. In acest an, ei au administrat în sol aproape 30.000 tone de îngrășăminte naturale și 3.000 tone de îngrășăminte chimice. Cooperatorii din Traianu, de pildă, au administrat 307 tone îngrășăminte chimice, față de 172 cît prevedea planul, iar cei din Jijila 320 tone. PESCUIT BOGAT Foto : G. CIOROBEA