Dobrogea Nouă, octombrie 1966 (Anul 19, nr. 5642-5667)

1966-10-01 / nr. 5642

Pag. a 2-a Bază furajeră producții puternică sporite în zootehnie Unul din factorii principali de care depinde în mare măsură sporirea efectivelor de animale și productivitatea acestora, este asigurarea unei puternice fraze furajere. Cooperativele agricole din regiunea noastră au cultivat în acest an cu borceag 26.989 ha, 18.563 ha masă verde, iar pen­tru suculente și rădăcinoase 15.708 ha. O analiză a balanței furajere arată că fînurile s-au asigurat în cantități mult mai mari ca în anii trecuți. Rezul­tate bune pe această linie au obținut cooperativele agricole din raioanele Negru-Vodă — 4.208 kg fin de borceag la hectar, cele din raza orașului Constanța, 3.558 ha la hectar, iar cele din raio­nul Medgidia, 3.897 kg la hectar. La cooperativa agricolă din Co­roana, producția la hectar a de­pășit 6.100 kg, la Topraisar și Movila Verde 5.200 kg, iar la Dăieni, Topologu, Agigea și Man­galia, peste 4.000 kg. Subliniem că, pe lingă producțiile mari ob­ținute în aceste unități, fînul este de o calitate superioară, datorită agrotehnicii aplicate, re­coltării și depozitării în timpul optim. Nu același lucru se poate spune de cooperativele agricole Carcgliu, Traianu, Măcin, Vi­­roaga, Olteni, Negrești, Cona­cu și Curcani, la care, pe lingă pro­ducțiile slabe obținute, calitatea lasă mult de dorit, întrucît fî­­nurile cosite nu au fost strînse în brazde și căpițe la­ timpul op­tim, depreciindu-se conținutul în vitamine. In privința depozitării, tre­buie arătat că majoritatea coo­perativelor agricole nu au res­pectat indicațiile date prin pla­nurile de măsuri și instructa­jele făcute, în ce privește con­struirea de șiri mari pentru re­ducerea pierderilor, construind stoguri mici, fără ca pe acestea să pună paie. Aceasta va duce la deprecierea unei mari canti­tăți de fîn din cauza ploilor. Va trebui ca, în perioada ce urmea­ză, toate cooperativele agricole să ia măsuri de refacere a vîrfu­­rilor tuturor stogurilor și șirilor, pentru prevenirea eventualelor deprecieri. Masa­ verde în anul acesta s-a asigurat pe 92.133 ha pășune na­turală, 18.000 ha din fondul sil­vic și 18.563 ha cultivate cu se­cară, grîu, borceag, iarbă de Su­dan și porumb. Pentru produce­rea unor cantități tot mai mari de furaje verzi, unele coopera­tive agricole, ca, de exemplu, Oltina și Ostrov din raionul A­­damclisi, Ciobanu, Gîrliciu și Dăieni din raionul Hîrșova, Satu Nou și Cuza Vodă din raionul Medgidia, Beștepe și Tuzla, au cultivat la irigat suprafețe ce depășesc 40-50 ha. Pe aceste su­prafețe, au încorporat îngrășă­minte chimice azotoase, 100—150 kg la hectar, ceea ce le-a permis obținerea unor producții de peste 30.000—35.000 kg masă­ verde la hectar. Alte cooperative agricole, ca: Șipote, Negureni, Pietreni, Topraisar, au mers pe extinde­rea culturii de sparcetă, o plantă care, de la an la an, la o tot mai mare răspîndire în regiunea noastră, ținînd cont de faptul că valorifică foarte bine terenurile în pantă și de faptul că oferă producție­ de peste 25.000-28.000 kg masă­ verde la hectar. O experiență bună s-a căpătat și în refacerea pajiștilor natu­rale, în care sens trebuie scoasă în evidență producția de 50.000 kg masă­ verde la hectar, obți­nută pe pășunea de la Rasova. Această experiență bună s-a ex­tins și pe pășunea de la Malcoci, iar în anul 1967 se va extinde pe circa 1.500—2.000 ha în ra­ioanele Adamclisi, Medgidia, Hîrșova și Negru Vodă. Totuși, cea mai mare cantitate de masă­ verde se obține prin cultivarea plantelor anuale, în multe unități, pe lângă întocmi­rea schemelor de conveier, s-au întocmit planuri de fertilizare a acestor sale, s-au executat lu­crări de pregătire a terenului, ceea ce le-a permis obținerea unor producții de masă­ verde de peste 20.000-22.000 kg la hectar și, ceea ce este important, a­­ceasta s-a realizat în mod eșa­lonat. La Traianu, Carcaliu și Măcin, Coslugea și Dobromir, Curcani, Conacu și Negrești, Si­liștea și Corbu de Jos, furajele verzi nu s-au cultivat în con­veier, iar producțiile la hectar sînt foarte mici. Pe viitor, ca­drele tehnice și consiliile de conducere vor trebui să acorde o atenție deosebită producerii unor cantități tot mai mari de masă­ verde, factor hotărîtor în realizarea unor producții sporite în zootehnie. Pentru obținerea și însilozarea celor 34.200 tone foraj verde, a existat o deosebită preocupare, încă din luna mai a acestui an, tot surplusul de masă­ verde a fost însilozat. O mare atenție au dat-o cooperativele agricole din raioanele Negru Vodă, Hîrșova și Istria. In raioanele Tulcea și Măcin, în schimb, din cauza pro­ducțiilor mici de masă­ verde realizate, s-au însilozat cantități mici. în acest an, și pentru cultura de porumb siloz s-au executat lucrări de întreținere a culturii și de menținere a apei în sol, obținîndu-se rezultate bune. Pentru perioada ce urmează, este necesar să se ia măsuri de în­­silozare a cocenilor de porumb care se recoltează în prezent, mai ales acei care sunt verzi sau amestecați cu alte ierburi. Pen­tru asigurarea necesarului de masă­ verde, în anul 1967 va trebui întocmită schema de con­veier, planul de fertilizare a so­ielor ce urmează a se cultiva cu plante furajere, stabilirea nece­sarului de sămînță și calcularea necesarului de furaje verzi. Par­curilor de furaje existente vor trebui să li se facă micile repa­­rațiuni și să fie date în primire unui paznic, ales din cei mai des­toinici membri cooperatori, care va face și distribuirea furajelor. Ținînd cont de realizările obți­nute pînă în prezent în asigura­rea cu furaje a efectivelor de animale, vom putea asigura o stare de întreținere bună a efec­tivelor de animale și un nivel productiv corespunzător. Ing. Petre RUDEANU, Consiliul agricol regional Pregătirea științifică sportivilor. Timp de două zile, în sala Ca­sei Armatei din Constanța s-au desfășurat lucrările Consfătuirii metodico-științifice în probleme­le de cultură fizică și sport. Con­sfătuirea, organizată de Consiliul regional U.C.F.S. Dobrogea, în colaborare cu cabinetul metodi­­co-științific al Consiliului Gene­ral U.C.F.S., a avut ca temă pregătirea fizică (în accepția ac­tuală) a antrenamentelor la sportivi și a constituit, fără dis­cuție, un subiect interesant, vast, iar participarea unor specialiști din Institutul de cultură fizică și sport, din Centrul de antre­namente U.C.F.S. și din cabine­tele sportive din orașele Timi­șoara, Cluj și Brașov, a situat atît nivelul referatelor prezen­tate, cît și al discuțiilor purtate, la o valoare ridicată. Pentru a­­mănunte, ne-am adresat tovară­șului vicepreședinte al Consiliu­lui regional U.C.F.S. Dobrogea, prof. Mocanu Eugen, cu urmă­toarele întrebări: — Ce a adus nou consfătuirea de la Constanța în mișcarea sportivă a regiunii Dobrogea și cum poate fi notată ? — în primul rînd, doresc să subliniez că această consfătuire a fost prima de acest fel orga­nizată în orașul Constanța și dovedește, în mod concret, in­teresul pe care profesorii de educație fizică și antreno­rii asociațiilor sportive îl acordă programului de pregătire știin­țifică a sportivilor de performan­ță. De altfel, interesul cu care au fost urmărite, în cele două zile de dezbateri, referatele pre­zentate, arată în mod fidel mer­sul înainte în pregătirea sporti­vilor spre o valoare tehnică ri­dicată. Vreau să subliniez, de asemenea, că prezența unor spe­cialiști cu studii vechi în acti­vitatea sportivă la lucrările con­sfătuirii a situat dezbaterile la o valoare deosebită. Demnă de remarcat este, de asemenea, par­ticiparea activă a antrenorilor și profesorilor din orașul Constan­ța în programul consfătuirii. — Ce ne puteți spune despre referatele prezentate și despre discuțiile purtate pe marginea acestora ? — Problemele variate care au fost ridicate și discutate (atît în programul de vineri, cît și în cel de sîmbătă) au avut la baza lor dezvoltarea multilaterală sportului individual — mă refer­a la atletism, haltere, box, gim­nastică — cît și a jocurilor pe echipe. Din referatele prezenta­te în prima zi aș vrea să amin­tesc pe cel susținut de lectorul Ardeleanu Tiberiu, de la Institu­tul de cultură fizică din Bucu­rești, cu tema „Aspecte ale pre­gătirii fizice în atletism“. De a­­semenea, referate interesante, bazate pe multe date științifice, au susținut și referenții conf. univ. Epuran Mihai, lector Măr­gărit Eustațiu, antrenor emerit Navasart Nicolae și, în special, prof. Baroga Lazăr. Cu o adap­tabilitate la dezvoltarea sportu­lui dobrogean au fost referatele „Pregătirea fizică a canotorilor“, „Aspecte ale pregătirii fizice în box“ și „îmbunătățirea pregăti­rii fizice în antrenamentele cu greutăți“. — Am vrea să subliniați, în cuvîntul dv., și aportul specia­liștilor. Mă refer la antrenorii și profesorii din orașul Constanța. — în primul rînd trebuie să subliniez referatul prezentat de prof. Andronic Virgil, cu tema „Pregătirea fizică — factor de­terminant în obținerea perfor­manțelor în atletism“ și un alt material foarte interesant despre „Pregătirea fizică a jucătoarelor de volei ale clubului Farul“, prezentat de prof. Tacaci I. Re­marc, de asemenea, participarea la discuții a unor profesori de educație fizică din orașul Con­stanța, ca Petre Comăniță, Pă­­curaru V. și alții. — In momentul actual, mișca­rea sportivă și în special spor­tul de performanță au tangențe directe cu medicina sportivă. Cum au fost susținute aceste re­ferate ? — într-adevăr, la această con­sfătuire au fost prezentate un număr de 12 referate, în care problema colaborării între medici și antrenori a stat în centrul a­­tenției. Evidențiez, în această di­recție, prezența la consfătuire a dr. Angela Lăzăroiu, a cercetă­torului științific Haralambie Gheorghe și a doctorului Po­­povici Alexandrina, participare ce a atins o valoare tehnică deo­sebită prin materialele cu su­biect inedit prezentate. Interviu consemnat de Liviu BRUCKNER P­escarii Am ajuns în comuna Crișan la puțin timp după lăsarea întu­nericului. Pe mulți dintre „eroii“ pentru care venisem, harnicii pescari din această localitate, i-am găsit în curtea secției pis­cicole. Primul cu care am luat legă­tura a fost șeful secției pisci­cole, tov. Ignat Ion. Deși era tîrziu, acesta nu reușise să meargă acasă, dată fiind pro­ducția mare pe care pescarii secției o smulseseră și în acea zi din adincurile apei. — De la 1 septembrie a.c., de cînd s-a declanșat campania pescuitului de toamnă — ne spunea dînsul — producția a crescut considerabil. Măsurile luate de conducerea întreprin­derii piscicole Tulcea, precum și de secția noastră, de a dota pes­carii cu unelte și ambarcațiuni specifice sezonului și de a asi­gura o mai bună asistență teh­nică la fiecare punct de lucru, ne-au permis să obținem zilnic în această lună producții de 20.000—25.000 kg pește. Tovară­șul Gheorghe Dumitru, care este și secretarul organizației noastre de partid, este neîntre­cut în muncă. Față de planul lui anual (8.500 kg pește), a prins, pînă la această dată, 18.000 kg. îi urmează exemplul pescarii comuniști Tănase Ion și Marin Ion, care au, de aseme­nea, realizate cîte două planuri anuale, precum și Ivanov Con­stantin, mîndria tinerei noastre generații de pescari. De afară, de la masa organi­zată în aer liber de pescari, răzbăteau pînă la noi crîmpeie din vechile cîntece pescărești, cărora aceștia le dau viață ori de cîte ori au vreo bucurie mai mare. — Astăzi la noi e sărbătoare — ne lămurește tov. Marin Ion, președintele comitetului sindical de secție. Este, ca să-i spun așa, un fel de an nou. Pînă la 20 septembrie a.c., colectivul sec­ției a îndeplinit în întregime sarcinile anuale de plan, iar astăzi a fost împlinită și prima sută de tone de pește peste plan; în curte, în jurul focului la care fusese pregătită masa de seară, erau sărbătoriți acum, așa cum se cuvine, fruntașii. Pe lân­gă cei­­­ mai vîrstnici și cei mai pricepuți în ale pescuitului, erau amintiți deseori în discuții și unii pescari mai tineri ca: Ma­­carenco Florea, Spacencu Nichi­­for, Lovin Toma și bineînțeles Ivanov Constantin. între șefii echipelor se purtau discuții a­­prinse cu privire la metodele noi de pescuit și locurile mai populate cu pește, se puneau la punct noi angajamente în în­trecere, pe care aveau să și le expună în adunarea generală sindicală următoare. Seara tîrziu, pescarii au mers la binemeritata odihnă, iar a­­tunci cînd, pînă la ivirea zorilor mai erau cîteva ore bune, i-am văzut din nou în bărci, gata pentru pescuit, îi aștepta o nouă zi de muncă, o zi care avea s­ă le dea, la întoarcere, noi satis­facții concretizate în comoara argintie a apelor, în peștii ce vor umple iarăși bărcile pînă la ultimul nivel. N. VASILE Intervenții concrete și operative întreaga activitate a organiza­ției de partid de la cooperativa agricolă de producție Istria, ca­re numără 154 membri de partid, este îndreptată spre realizarea sarcinilor de producție din fie­care sector de activitate, spre dezvoltarea conștiinței socialiste a cooperatorilor. în acest scop, se desfășoară o susținută muncă politică și organizatorică în rîn­­durile tuturor membrilor coope­ratori. Prin intermediul celor 8 organizații de bază pe brigăzi, comitetul de partid are posibili­tatea să cuprindă în sfera acti­vității sale toate sectoarele de producție, să rezolve în mod o­­perativ problemele care se ivesc în fiecare perioadă. Comitetul de partid se stră­duiește să găsească formele cele mai potrivite de îndrumare control, care să înlesnească bi­și­rourilor organizațiilor de bază să-și ducă la bun sfîrșit sarci­nile ce le revin. Cum procedăm practic? Am să mă refer mai întîi la instruire. La începutul anului, în instrui­rea celor 8 birouri ale organi­zațiilor de bază, accentul prin­cipal l-am pus pe felul cum tre­buiau să-și întocmească planurile de muncă lunare, subliniind ne­cesitatea ca ele să reflecte cît mai exact sarcinile de rezolvat în perioada respectivă. Totodată, ne-am preocupat să le explicăm cum să-și organizeze munca, cum să pregătească adunările gene­rale, să repartizeze sarcinile membrilor de partid și să con­troleze îndeplinirea acestora. Experiența, însă, ne-a demon­strat că munca de conducere și îndrumare a organizațiilor de bază nu poate fi redusă la in­structaje. Rezultate bune se ob­țin atunci cînd instructajele sunt însoțite de un sprijin concret, perseverent, din partea comite­tului de partid. Ca urmare, prin repartizarea membrilor comitetu­lui care să răspundă de cîte o organizație de­­ partid, birourile acestora primesc un ajutor prac­tic, efectiv, la pregătirea ședin­țelor de birou și a adunărilor generale, la elaborarea hotărîri­­lor și la organizarea înfăptuirii lor. De pildă, tov. Stan Dinu, membru al comitetului de par­tid, răspunde de organizația de bază de la sectorul legumicol. La un moment dat, s-a obser­vat că în acest sector brațele de muncă nu erau folosite în mod rațional, din care cauză multe lucrări, ca : plivitul, prășitul, ră­­mîneau în urmă. Analizînd si­tuația, discutînd cu mai mulți comuniști din brigadă, s-a ajuns la concluzia ca această proble­mă să fie pusă în dezbaterea u­­nei adunări generale de partid. Măsurile stabilite și aplicarea în practică a acestora au permis ca în scurt timp să se facă o justă planificare a muncii în brigadă și toți cooperatorii să știe zil­nic ce au de făcut. Adunările generale de la bri­gada a Il-a de cîmp se desfă­șurau monoton. Acest fapt se datora felului defectuos de pre­gătire. Avînd sprijinul concret al comitetului de partid, prin tov. Dorobanțu Tudor, biroul or­ganizației de bază a început să dea o mai mare atenție pregă­tirii adunărilor generale, în ve­derea întocmirii materialelor, se creează colective, care, pe baza unor studii amănunțite, fac ca referatele ce se prezintă în a­­dunare să constituie o bază de dezbatere amplă, să se stabi­lească măsurile cele mai eficace, în conducerea și îndrumarea activității organizațiilor de bază, folosim și alte metode de mun­că. De regulă, la ședințele de comitet, sunt invitați și secre­tarii organizațiilor de partid din sectorul pe care îl analizăm. De asemenea, periodic, birourile or­ganizațiilor de bază sunt solici­tate să prezinte informări despre felul cum au reușit să rezolve o problemă sau alta, despre mă­surile pe care intenționează să le ia pentru extinderea expe­rienței pozitive sau pentru li­chidarea unor lipsuri. De curînd, în ședința comitetului de partid, am analizat activitatea biroului organizației de bază de la briga­da a IlI-a de cîmp, cu privire la repartizarea sarcinilor pe membri de partid. Periodic, noi organizăm schim­buri de experiență pe diferite probleme cu birourile organiza­țiilor de bază. în urma schim­bului de experiență pe tema „Munca cu activul fără de par­tid“, birourile organizațiilor de bază de la brigada pomiviticolă și sectorul zootehnic, și-au îm­bunătățit munca de educare a activului fără de partid. Iată cîteva dintre metodele fo­losite de comitetul nostru de partid în conducerea și îndruma­rea organizațiilor de bază pe brigăzi. Ne vom strădui să ne perfecționăm și mai mult meto­dele de muncă, pentru ca fieca­re organizație de partid să con­tribuie din plin la înfăptuirea sarcinilor sporite care stau in fața cooperativei noastre. Constantin BUȘE, secretar al comitetului de partid din C.A.P. Istria URMĂRI DIN PAGINA l­a Producția trebuie realizată în toate sectoarele sată, de pildă, există, în peri­oada care a trecut de la înce­putul anului și pînă acum, o ne­­realizare de peste 160.000 lei. Totodată, nu au fost realizate nici economii la prețul de cost, precum și beneficii peste plan, realizarea acestora fiind condi­ționată de producția obținută la ramura extractivă. îndeplinirea și depășirea tu­turor indicatorilor de plan teh­­nico-economici, în perioada care a rămas pînă la sfîrșitul anului, este un imperativ care solicită luarea de măsuri corespunză­toare în toate sectoarele de acti­vitate. Conducerea tehnico-ad­­ministrativă, sub îndrumarea or­ganizației de partid, trebuie să-și concentreze atenția în special a­­supra acelor ramuri care au pla­nul nerealizat, mobilizînd, în a­­ceastă direcție, toate forțele pen­tru ca, prin folosirea din plin a tuturor rezervelor interne, să se asigure recuperarea restanțelor înregistrate pînă acum și înde­plinirea exemplară a tuturor sarcinilor anuale care stau în fața colectivului de muncă al în­treprinderii. Preludiu la sărbătoarea recoltei nune și sate din raionul Negru Vodă, pe 18 scene în aer liber din raionul Măcin, în zeci de pie­țe împodobite de sărbătoare din raionul Istria sau din freamătul orașelor Dobrogei, pretutindeni, se va desfășura freamătul sărbă­torii recoltei. Programele festive vor fi însoțite de pasionante în­treceri sportive de atletism, că­lărie, trîntă, tradiționale între­ceri de oină, entuziaste întreceri la fotbal. Pentru cei care vor a­sista la întrecerile de călărie și alergări de la Viile sau pentru cei care vor vedea întrecerile la trînte de la Viișoara — acele cli­pe și acele ore vor prilejui mo­mente pline de farmec. Desigur, agenda zilei de mîine este atît de bogată în acțiuni cultural-ar­­tistice și sportive, încît ele nu pot fi cuprinse în aceste rînduri. Fiți siguri, oriunde v-ați afla, vă va împresura atmosfera plină de aurul toamnei a acestei săr­bători. La catedrele satului entuziasmul lor la catedrele satului. Prima va învăța slo­vele cărții pe copiii din Agighiol, cea de a doua pe copiii din alt sat al raionului Istria. Să stăm de vorbă cu profesorul frun­taș Costică Buștiuc de la Liceul din Negru Vodă. Zeci de ani a muncit la ca­tedrele satului, cu pricepere, cu abne­gație. Copiii din Co­badin, din Cerchezu, din Negru Vodă au trecut prin „mîinile lui“ calde, părintești, au învățat din lum­­i­­na cărții, au devenit cadre de nădejde. Și totuși, fiecare an șco­lar l-a găsit pe pro­fesorul Costică Bu­știuc plin de emoția întîlnirii cu noi elevi, cu școala. „Trebuie să veghem cu grijă creșterea fiecărui copil. Studierea cla­sei, a elevului, gă­sirea celor mai drep­te căi de acces la sufletul elevului, la mintea și inima lui — sunt îndatoriri no­bile ale educatoru­lui. E minunat să fii pedagog, să pregă­tești oamenii de mîi­ne. învățătorul, pro­fesorul, au o muncă de creație. Uneltele lor sînt ideile, iar laboratorul, sufletul uman“. La catedrele sa­tului, învățătorii și profesorii pregătesc pe copii pentru ori­zonturile minunate ale anilor ce vin. DOBROGEA NOUA nr. 5642 Sîmbătă 1 octombrie 1966 ORAȘ CONSTANȚA LUMINA DUPĂ JALUZELE — la cinematograful „Republica“; ZORBA GRECUL — la cinema­tograful „Popular“; YOYO — la cinematograful „Progresul“ ; WINNETTOU, seria a II-a (ci­nemascop) — la cinematograful „Bulevard“ ; INSULELE FER­MECATE — la cinematograful „Tineretului“. REGIUNE CELE DOUĂ ORFELINE — la cinematograful „Dobrogea“ Medgidia , HAI, FRANȚA ! — la cinematograful „Republica“ Cer­navoda , CLEOPATRA (cinema­scop), seriile I-a și a II-a — la cinematograful „7 Noiembrie“ ; FERICIREA ÎN TRAISTĂ — la cinematograful „Popular“ ; IN­SPECTORUL — la Casa de cul­tură din Tulcea ; EU SÎNT CU­BA — la cinematograful din Hîrșova ; LA PORȚILE PĂMÎN­­TULUI (cinemascop) — la cine­matograful „30 Decembrie“ Ba­­badag ; HAIDUCII (cinemascop) — la cinematograful „Lumina“ Negru Vodă ; PROCESUL ALB (cinemascop) — la cinematogra­ful „Republica“ Măcin . DUMI­NICĂ LA ORA 6 — la cinema­tograful „1 Mai“ Băneasa. FABRICA DE STICLĂRIE TOMEȘTI raionul Făget, regiunea Banat PRODUCE ȘI LIVREAZĂ­­ UN SORTIMENT VARIAT DE STICLĂRIE DE MENAJ: — servicii diferite; — pahare diferite sortimente ; — vaze pentru flori ; — scrumiere ; — bomboniere și bibelouri­ De asemenea, produce și livrează unităților so­cialiste, pe bază de repartiție: STICLE DE CRISTAL, pe bază de plumb. Iubitori ai cărții, rețineți! Pentru a vă asigura procurarea din timp a unor lucrări ce vor apărea în cursul anului 1967, C.L.D.C., regionala Do­­brogea. ANUNȚĂ că librăriile : „TOMIS“, b-dul Tomis nr. 69 — telefon 18.61 ; „M. EMINESCU“, b-dul Tomis nr. 49 — telefon 30.28 ; unitatea nr. 10 de standuri din b-dul Lenin nr. 48 — telefon 35.27 ; librăria din Mangalia, str. Oltului nr. 23 — telefon interurban 12.35 ; „I. CREANGĂ“ din Med­gidia, str. Gării nr. 1 — telefon interurban 455, și „M. SA­­DOVEANU“ din Tulcea, str. Isaccei nr. 1 — telefon in­terurban 206. FAC ÎNSCRIERI ANTICIPATE, pe baza pro­iectelor planurilor editoriale. Lista titlurilor la care se fac înscrieri, precum și pro­iectele planurilor editoriale pe anul 1967 pot fi consultate la aceste librării. înscrierile se fac pînă cel mai tîrziu la data de 10 octom­brie a.c. U.R.C.C. Dobrogea ACHIZIȚIONEAZĂ prin unitățile cooperației de consum din regiunea Dobrogea, STICLE ȘI BORCANE. Plata se face imediat.

Next