Dobrogea Nouă, octombrie 1966 (Anul 19, nr. 5642-5667)
1966-10-01 / nr. 5642
Pag. a 2-a Bază furajeră producții puternică sporite în zootehnie Unul din factorii principali de care depinde în mare măsură sporirea efectivelor de animale și productivitatea acestora, este asigurarea unei puternice fraze furajere. Cooperativele agricole din regiunea noastră au cultivat în acest an cu borceag 26.989 ha, 18.563 ha masă verde, iar pentru suculente și rădăcinoase 15.708 ha. O analiză a balanței furajere arată că fînurile s-au asigurat în cantități mult mai mari ca în anii trecuți. Rezultate bune pe această linie au obținut cooperativele agricole din raioanele Negru-Vodă — 4.208 kg fin de borceag la hectar, cele din raza orașului Constanța, 3.558 ha la hectar, iar cele din raionul Medgidia, 3.897 kg la hectar. La cooperativa agricolă din Coroana, producția la hectar a depășit 6.100 kg, la Topraisar și Movila Verde 5.200 kg, iar la Dăieni, Topologu, Agigea și Mangalia, peste 4.000 kg. Subliniem că, pe lingă producțiile mari obținute în aceste unități, fînul este de o calitate superioară, datorită agrotehnicii aplicate, recoltării și depozitării în timpul optim. Nu același lucru se poate spune de cooperativele agricole Carcgliu, Traianu, Măcin, Viroaga, Olteni, Negrești, Conacu și Curcani, la care, pe lingă producțiile slabe obținute, calitatea lasă mult de dorit, întrucît fînurile cosite nu au fost strînse în brazde și căpițe la timpul optim, depreciindu-se conținutul în vitamine. In privința depozitării, trebuie arătat că majoritatea cooperativelor agricole nu au respectat indicațiile date prin planurile de măsuri și instructajele făcute, în ce privește construirea de șiri mari pentru reducerea pierderilor, construind stoguri mici, fără ca pe acestea să pună paie. Aceasta va duce la deprecierea unei mari cantități de fîn din cauza ploilor. Va trebui ca, în perioada ce urmează, toate cooperativele agricole să ia măsuri de refacere a vîrfurilor tuturor stogurilor și șirilor, pentru prevenirea eventualelor deprecieri. Masa verde în anul acesta s-a asigurat pe 92.133 ha pășune naturală, 18.000 ha din fondul silvic și 18.563 ha cultivate cu secară, grîu, borceag, iarbă de Sudan și porumb. Pentru producerea unor cantități tot mai mari de furaje verzi, unele cooperative agricole, ca, de exemplu, Oltina și Ostrov din raionul Adamclisi, Ciobanu, Gîrliciu și Dăieni din raionul Hîrșova, Satu Nou și Cuza Vodă din raionul Medgidia, Beștepe și Tuzla, au cultivat la irigat suprafețe ce depășesc 40-50 ha. Pe aceste suprafețe, au încorporat îngrășăminte chimice azotoase, 100—150 kg la hectar, ceea ce le-a permis obținerea unor producții de peste 30.000—35.000 kg masă verde la hectar. Alte cooperative agricole, ca: Șipote, Negureni, Pietreni, Topraisar, au mers pe extinderea culturii de sparcetă, o plantă care, de la an la an, la o tot mai mare răspîndire în regiunea noastră, ținînd cont de faptul că valorifică foarte bine terenurile în pantă și de faptul că oferă producție de peste 25.000-28.000 kg masă verde la hectar. O experiență bună s-a căpătat și în refacerea pajiștilor naturale, în care sens trebuie scoasă în evidență producția de 50.000 kg masă verde la hectar, obținută pe pășunea de la Rasova. Această experiență bună s-a extins și pe pășunea de la Malcoci, iar în anul 1967 se va extinde pe circa 1.500—2.000 ha în raioanele Adamclisi, Medgidia, Hîrșova și Negru Vodă. Totuși, cea mai mare cantitate de masă verde se obține prin cultivarea plantelor anuale, în multe unități, pe lângă întocmirea schemelor de conveier, s-au întocmit planuri de fertilizare a acestor sale, s-au executat lucrări de pregătire a terenului, ceea ce le-a permis obținerea unor producții de masă verde de peste 20.000-22.000 kg la hectar și, ceea ce este important, aceasta s-a realizat în mod eșalonat. La Traianu, Carcaliu și Măcin, Coslugea și Dobromir, Curcani, Conacu și Negrești, Siliștea și Corbu de Jos, furajele verzi nu s-au cultivat în conveier, iar producțiile la hectar sînt foarte mici. Pe viitor, cadrele tehnice și consiliile de conducere vor trebui să acorde o atenție deosebită producerii unor cantități tot mai mari de masă verde, factor hotărîtor în realizarea unor producții sporite în zootehnie. Pentru obținerea și însilozarea celor 34.200 tone foraj verde, a existat o deosebită preocupare, încă din luna mai a acestui an, tot surplusul de masă verde a fost însilozat. O mare atenție au dat-o cooperativele agricole din raioanele Negru Vodă, Hîrșova și Istria. In raioanele Tulcea și Măcin, în schimb, din cauza producțiilor mici de masă verde realizate, s-au însilozat cantități mici. în acest an, și pentru cultura de porumb siloz s-au executat lucrări de întreținere a culturii și de menținere a apei în sol, obținîndu-se rezultate bune. Pentru perioada ce urmează, este necesar să se ia măsuri de însilozare a cocenilor de porumb care se recoltează în prezent, mai ales acei care sunt verzi sau amestecați cu alte ierburi. Pentru asigurarea necesarului de masă verde, în anul 1967 va trebui întocmită schema de conveier, planul de fertilizare a soielor ce urmează a se cultiva cu plante furajere, stabilirea necesarului de sămînță și calcularea necesarului de furaje verzi. Parcurilor de furaje existente vor trebui să li se facă micile reparațiuni și să fie date în primire unui paznic, ales din cei mai destoinici membri cooperatori, care va face și distribuirea furajelor. Ținînd cont de realizările obținute pînă în prezent în asigurarea cu furaje a efectivelor de animale, vom putea asigura o stare de întreținere bună a efectivelor de animale și un nivel productiv corespunzător. Ing. Petre RUDEANU, Consiliul agricol regional Pregătirea științifică sportivilor. Timp de două zile, în sala Casei Armatei din Constanța s-au desfășurat lucrările Consfătuirii metodico-științifice în problemele de cultură fizică și sport. Consfătuirea, organizată de Consiliul regional U.C.F.S. Dobrogea, în colaborare cu cabinetul metodico-științific al Consiliului General U.C.F.S., a avut ca temă pregătirea fizică (în accepția actuală) a antrenamentelor la sportivi și a constituit, fără discuție, un subiect interesant, vast, iar participarea unor specialiști din Institutul de cultură fizică și sport, din Centrul de antrenamente U.C.F.S. și din cabinetele sportive din orașele Timișoara, Cluj și Brașov, a situat atît nivelul referatelor prezentate, cît și al discuțiilor purtate, la o valoare ridicată. Pentru amănunte, ne-am adresat tovarășului vicepreședinte al Consiliului regional U.C.F.S. Dobrogea, prof. Mocanu Eugen, cu următoarele întrebări: — Ce a adus nou consfătuirea de la Constanța în mișcarea sportivă a regiunii Dobrogea și cum poate fi notată ? — în primul rînd, doresc să subliniez că această consfătuire a fost prima de acest fel organizată în orașul Constanța și dovedește, în mod concret, interesul pe care profesorii de educație fizică și antrenorii asociațiilor sportive îl acordă programului de pregătire științifică a sportivilor de performanță. De altfel, interesul cu care au fost urmărite, în cele două zile de dezbateri, referatele prezentate, arată în mod fidel mersul înainte în pregătirea sportivilor spre o valoare tehnică ridicată. Vreau să subliniez, de asemenea, că prezența unor specialiști cu studii vechi în activitatea sportivă la lucrările consfătuirii a situat dezbaterile la o valoare deosebită. Demnă de remarcat este, de asemenea, participarea activă a antrenorilor și profesorilor din orașul Constanța în programul consfătuirii. — Ce ne puteți spune despre referatele prezentate și despre discuțiile purtate pe marginea acestora ? — Problemele variate care au fost ridicate și discutate (atît în programul de vineri, cît și în cel de sîmbătă) au avut la baza lor dezvoltarea multilaterală sportului individual — mă refera la atletism, haltere, box, gimnastică — cît și a jocurilor pe echipe. Din referatele prezentate în prima zi aș vrea să amintesc pe cel susținut de lectorul Ardeleanu Tiberiu, de la Institutul de cultură fizică din București, cu tema „Aspecte ale pregătirii fizice în atletism“. De asemenea, referate interesante, bazate pe multe date științifice, au susținut și referenții conf. univ. Epuran Mihai, lector Mărgărit Eustațiu, antrenor emerit Navasart Nicolae și, în special, prof. Baroga Lazăr. Cu o adaptabilitate la dezvoltarea sportului dobrogean au fost referatele „Pregătirea fizică a canotorilor“, „Aspecte ale pregătirii fizice în box“ și „îmbunătățirea pregătirii fizice în antrenamentele cu greutăți“. — Am vrea să subliniați, în cuvîntul dv., și aportul specialiștilor. Mă refer la antrenorii și profesorii din orașul Constanța. — în primul rînd trebuie să subliniez referatul prezentat de prof. Andronic Virgil, cu tema „Pregătirea fizică — factor determinant în obținerea performanțelor în atletism“ și un alt material foarte interesant despre „Pregătirea fizică a jucătoarelor de volei ale clubului Farul“, prezentat de prof. Tacaci I. Remarc, de asemenea, participarea la discuții a unor profesori de educație fizică din orașul Constanța, ca Petre Comăniță, Păcuraru V. și alții. — In momentul actual, mișcarea sportivă și în special sportul de performanță au tangențe directe cu medicina sportivă. Cum au fost susținute aceste referate ? — într-adevăr, la această consfătuire au fost prezentate un număr de 12 referate, în care problema colaborării între medici și antrenori a stat în centrul atenției. Evidențiez, în această direcție, prezența la consfătuire a dr. Angela Lăzăroiu, a cercetătorului științific Haralambie Gheorghe și a doctorului Popovici Alexandrina, participare ce a atins o valoare tehnică deosebită prin materialele cu subiect inedit prezentate. Interviu consemnat de Liviu BRUCKNER Pescarii Am ajuns în comuna Crișan la puțin timp după lăsarea întunericului. Pe mulți dintre „eroii“ pentru care venisem, harnicii pescari din această localitate, i-am găsit în curtea secției piscicole. Primul cu care am luat legătura a fost șeful secției piscicole, tov. Ignat Ion. Deși era tîrziu, acesta nu reușise să meargă acasă, dată fiind producția mare pe care pescarii secției o smulseseră și în acea zi din adincurile apei. — De la 1 septembrie a.c., de cînd s-a declanșat campania pescuitului de toamnă — ne spunea dînsul — producția a crescut considerabil. Măsurile luate de conducerea întreprinderii piscicole Tulcea, precum și de secția noastră, de a dota pescarii cu unelte și ambarcațiuni specifice sezonului și de a asigura o mai bună asistență tehnică la fiecare punct de lucru, ne-au permis să obținem zilnic în această lună producții de 20.000—25.000 kg pește. Tovarășul Gheorghe Dumitru, care este și secretarul organizației noastre de partid, este neîntrecut în muncă. Față de planul lui anual (8.500 kg pește), a prins, pînă la această dată, 18.000 kg. îi urmează exemplul pescarii comuniști Tănase Ion și Marin Ion, care au, de asemenea, realizate cîte două planuri anuale, precum și Ivanov Constantin, mîndria tinerei noastre generații de pescari. De afară, de la masa organizată în aer liber de pescari, răzbăteau pînă la noi crîmpeie din vechile cîntece pescărești, cărora aceștia le dau viață ori de cîte ori au vreo bucurie mai mare. — Astăzi la noi e sărbătoare — ne lămurește tov. Marin Ion, președintele comitetului sindical de secție. Este, ca să-i spun așa, un fel de an nou. Pînă la 20 septembrie a.c., colectivul secției a îndeplinit în întregime sarcinile anuale de plan, iar astăzi a fost împlinită și prima sută de tone de pește peste plan; în curte, în jurul focului la care fusese pregătită masa de seară, erau sărbătoriți acum, așa cum se cuvine, fruntașii. Pe lângă cei mai vîrstnici și cei mai pricepuți în ale pescuitului, erau amintiți deseori în discuții și unii pescari mai tineri ca: Macarenco Florea, Spacencu Nichifor, Lovin Toma și bineînțeles Ivanov Constantin. între șefii echipelor se purtau discuții aprinse cu privire la metodele noi de pescuit și locurile mai populate cu pește, se puneau la punct noi angajamente în întrecere, pe care aveau să și le expună în adunarea generală sindicală următoare. Seara tîrziu, pescarii au mers la binemeritata odihnă, iar atunci cînd, pînă la ivirea zorilor mai erau cîteva ore bune, i-am văzut din nou în bărci, gata pentru pescuit, îi aștepta o nouă zi de muncă, o zi care avea să le dea, la întoarcere, noi satisfacții concretizate în comoara argintie a apelor, în peștii ce vor umple iarăși bărcile pînă la ultimul nivel. N. VASILE Intervenții concrete și operative întreaga activitate a organizației de partid de la cooperativa agricolă de producție Istria, care numără 154 membri de partid, este îndreptată spre realizarea sarcinilor de producție din fiecare sector de activitate, spre dezvoltarea conștiinței socialiste a cooperatorilor. în acest scop, se desfășoară o susținută muncă politică și organizatorică în rîndurile tuturor membrilor cooperatori. Prin intermediul celor 8 organizații de bază pe brigăzi, comitetul de partid are posibilitatea să cuprindă în sfera activității sale toate sectoarele de producție, să rezolve în mod operativ problemele care se ivesc în fiecare perioadă. Comitetul de partid se străduiește să găsească formele cele mai potrivite de îndrumare control, care să înlesnească bișirourilor organizațiilor de bază să-și ducă la bun sfîrșit sarcinile ce le revin. Cum procedăm practic? Am să mă refer mai întîi la instruire. La începutul anului, în instruirea celor 8 birouri ale organizațiilor de bază, accentul principal l-am pus pe felul cum trebuiau să-și întocmească planurile de muncă lunare, subliniind necesitatea ca ele să reflecte cît mai exact sarcinile de rezolvat în perioada respectivă. Totodată, ne-am preocupat să le explicăm cum să-și organizeze munca, cum să pregătească adunările generale, să repartizeze sarcinile membrilor de partid și să controleze îndeplinirea acestora. Experiența, însă, ne-a demonstrat că munca de conducere și îndrumare a organizațiilor de bază nu poate fi redusă la instructaje. Rezultate bune se obțin atunci cînd instructajele sunt însoțite de un sprijin concret, perseverent, din partea comitetului de partid. Ca urmare, prin repartizarea membrilor comitetului care să răspundă de cîte o organizație de partid, birourile acestora primesc un ajutor practic, efectiv, la pregătirea ședințelor de birou și a adunărilor generale, la elaborarea hotărîrilor și la organizarea înfăptuirii lor. De pildă, tov. Stan Dinu, membru al comitetului de partid, răspunde de organizația de bază de la sectorul legumicol. La un moment dat, s-a observat că în acest sector brațele de muncă nu erau folosite în mod rațional, din care cauză multe lucrări, ca : plivitul, prășitul, rămîneau în urmă. Analizînd situația, discutînd cu mai mulți comuniști din brigadă, s-a ajuns la concluzia ca această problemă să fie pusă în dezbaterea unei adunări generale de partid. Măsurile stabilite și aplicarea în practică a acestora au permis ca în scurt timp să se facă o justă planificare a muncii în brigadă și toți cooperatorii să știe zilnic ce au de făcut. Adunările generale de la brigada a Il-a de cîmp se desfășurau monoton. Acest fapt se datora felului defectuos de pregătire. Avînd sprijinul concret al comitetului de partid, prin tov. Dorobanțu Tudor, biroul organizației de bază a început să dea o mai mare atenție pregătirii adunărilor generale, în vederea întocmirii materialelor, se creează colective, care, pe baza unor studii amănunțite, fac ca referatele ce se prezintă în adunare să constituie o bază de dezbatere amplă, să se stabilească măsurile cele mai eficace, în conducerea și îndrumarea activității organizațiilor de bază, folosim și alte metode de muncă. De regulă, la ședințele de comitet, sunt invitați și secretarii organizațiilor de partid din sectorul pe care îl analizăm. De asemenea, periodic, birourile organizațiilor de bază sunt solicitate să prezinte informări despre felul cum au reușit să rezolve o problemă sau alta, despre măsurile pe care intenționează să le ia pentru extinderea experienței pozitive sau pentru lichidarea unor lipsuri. De curînd, în ședința comitetului de partid, am analizat activitatea biroului organizației de bază de la brigada a IlI-a de cîmp, cu privire la repartizarea sarcinilor pe membri de partid. Periodic, noi organizăm schimburi de experiență pe diferite probleme cu birourile organizațiilor de bază. în urma schimbului de experiență pe tema „Munca cu activul fără de partid“, birourile organizațiilor de bază de la brigada pomiviticolă și sectorul zootehnic, și-au îmbunătățit munca de educare a activului fără de partid. Iată cîteva dintre metodele folosite de comitetul nostru de partid în conducerea și îndrumarea organizațiilor de bază pe brigăzi. Ne vom strădui să ne perfecționăm și mai mult metodele de muncă, pentru ca fiecare organizație de partid să contribuie din plin la înfăptuirea sarcinilor sporite care stau in fața cooperativei noastre. Constantin BUȘE, secretar al comitetului de partid din C.A.P. Istria URMĂRI DIN PAGINA la Producția trebuie realizată în toate sectoarele sată, de pildă, există, în perioada care a trecut de la începutul anului și pînă acum, o nerealizare de peste 160.000 lei. Totodată, nu au fost realizate nici economii la prețul de cost, precum și beneficii peste plan, realizarea acestora fiind condiționată de producția obținută la ramura extractivă. îndeplinirea și depășirea tuturor indicatorilor de plan tehnico-economici, în perioada care a rămas pînă la sfîrșitul anului, este un imperativ care solicită luarea de măsuri corespunzătoare în toate sectoarele de activitate. Conducerea tehnico-administrativă, sub îndrumarea organizației de partid, trebuie să-și concentreze atenția în special asupra acelor ramuri care au planul nerealizat, mobilizînd, în această direcție, toate forțele pentru ca, prin folosirea din plin a tuturor rezervelor interne, să se asigure recuperarea restanțelor înregistrate pînă acum și îndeplinirea exemplară a tuturor sarcinilor anuale care stau în fața colectivului de muncă al întreprinderii. Preludiu la sărbătoarea recoltei nune și sate din raionul Negru Vodă, pe 18 scene în aer liber din raionul Măcin, în zeci de piețe împodobite de sărbătoare din raionul Istria sau din freamătul orașelor Dobrogei, pretutindeni, se va desfășura freamătul sărbătorii recoltei. Programele festive vor fi însoțite de pasionante întreceri sportive de atletism, călărie, trîntă, tradiționale întreceri de oină, entuziaste întreceri la fotbal. Pentru cei care vor asista la întrecerile de călărie și alergări de la Viile sau pentru cei care vor vedea întrecerile la trînte de la Viișoara — acele clipe și acele ore vor prilejui momente pline de farmec. Desigur, agenda zilei de mîine este atît de bogată în acțiuni cultural-artistice și sportive, încît ele nu pot fi cuprinse în aceste rînduri. Fiți siguri, oriunde v-ați afla, vă va împresura atmosfera plină de aurul toamnei a acestei sărbători. La catedrele satului entuziasmul lor la catedrele satului. Prima va învăța slovele cărții pe copiii din Agighiol, cea de a doua pe copiii din alt sat al raionului Istria. Să stăm de vorbă cu profesorul fruntaș Costică Buștiuc de la Liceul din Negru Vodă. Zeci de ani a muncit la catedrele satului, cu pricepere, cu abnegație. Copiii din Cobadin, din Cerchezu, din Negru Vodă au trecut prin „mîinile lui“ calde, părintești, au învățat din lumina cărții, au devenit cadre de nădejde. Și totuși, fiecare an școlar l-a găsit pe profesorul Costică Buștiuc plin de emoția întîlnirii cu noi elevi, cu școala. „Trebuie să veghem cu grijă creșterea fiecărui copil. Studierea clasei, a elevului, găsirea celor mai drepte căi de acces la sufletul elevului, la mintea și inima lui — sunt îndatoriri nobile ale educatorului. E minunat să fii pedagog, să pregătești oamenii de mîine. învățătorul, profesorul, au o muncă de creație. Uneltele lor sînt ideile, iar laboratorul, sufletul uman“. La catedrele satului, învățătorii și profesorii pregătesc pe copii pentru orizonturile minunate ale anilor ce vin. DOBROGEA NOUA nr. 5642 Sîmbătă 1 octombrie 1966 ORAȘ CONSTANȚA LUMINA DUPĂ JALUZELE — la cinematograful „Republica“; ZORBA GRECUL — la cinematograful „Popular“; YOYO — la cinematograful „Progresul“ ; WINNETTOU, seria a II-a (cinemascop) — la cinematograful „Bulevard“ ; INSULELE FERMECATE — la cinematograful „Tineretului“. REGIUNE CELE DOUĂ ORFELINE — la cinematograful „Dobrogea“ Medgidia , HAI, FRANȚA ! — la cinematograful „Republica“ Cernavoda , CLEOPATRA (cinemascop), seriile I-a și a II-a — la cinematograful „7 Noiembrie“ ; FERICIREA ÎN TRAISTĂ — la cinematograful „Popular“ ; INSPECTORUL — la Casa de cultură din Tulcea ; EU SÎNT CUBA — la cinematograful din Hîrșova ; LA PORȚILE PĂMÎNTULUI (cinemascop) — la cinematograful „30 Decembrie“ Babadag ; HAIDUCII (cinemascop) — la cinematograful „Lumina“ Negru Vodă ; PROCESUL ALB (cinemascop) — la cinematograful „Republica“ Măcin . DUMINICĂ LA ORA 6 — la cinematograful „1 Mai“ Băneasa. FABRICA DE STICLĂRIE TOMEȘTI raionul Făget, regiunea Banat PRODUCE ȘI LIVREAZĂ UN SORTIMENT VARIAT DE STICLĂRIE DE MENAJ: — servicii diferite; — pahare diferite sortimente ; — vaze pentru flori ; — scrumiere ; — bomboniere și bibelouri De asemenea, produce și livrează unităților socialiste, pe bază de repartiție: STICLE DE CRISTAL, pe bază de plumb. Iubitori ai cărții, rețineți! Pentru a vă asigura procurarea din timp a unor lucrări ce vor apărea în cursul anului 1967, C.L.D.C., regionala Dobrogea. ANUNȚĂ că librăriile : „TOMIS“, b-dul Tomis nr. 69 — telefon 18.61 ; „M. EMINESCU“, b-dul Tomis nr. 49 — telefon 30.28 ; unitatea nr. 10 de standuri din b-dul Lenin nr. 48 — telefon 35.27 ; librăria din Mangalia, str. Oltului nr. 23 — telefon interurban 12.35 ; „I. CREANGĂ“ din Medgidia, str. Gării nr. 1 — telefon interurban 455, și „M. SADOVEANU“ din Tulcea, str. Isaccei nr. 1 — telefon interurban 206. FAC ÎNSCRIERI ANTICIPATE, pe baza proiectelor planurilor editoriale. Lista titlurilor la care se fac înscrieri, precum și proiectele planurilor editoriale pe anul 1967 pot fi consultate la aceste librării. înscrierile se fac pînă cel mai tîrziu la data de 10 octombrie a.c. U.R.C.C. Dobrogea ACHIZIȚIONEAZĂ prin unitățile cooperației de consum din regiunea Dobrogea, STICLE ȘI BORCANE. Plata se face imediat.