Dobrogea Nouă, martie 1967 (Anul 20, nr. 5770-5796)

1967-03-01 / nr. 5770

Pag. a 2-a „ PACI­S« Tendința cinematografiei noastre de a crea o epopee na­țională se împlinește cu o nouă pagină, monumentală, filmul „Dacii“, coproducție româno­­franceză. „Dacii“ se creațiilor anterioare ale alătură stu­diourilor românești („Lupeni 29“, „Tudor“, „Pădurea spînzu­­raților“, „Răscoala“) care, îm­preună cu cele ce vor urma, vor întregi epopeea poporului român, reconstituind etapele cruciale ale dezvoltării neamu­lui nostru. Cu „Dacii“ ne întoarcem în vremurile de început ale isto­riei patriei, în a doua jumă­tate a secolului I e.n., cînd Da­cia era un stat puternic, con­dus de Decebal. Spre sfîrșitul sec. 1 e.n., războiul dintre daci și romanii atrași de bogățiile pămîntului de dincolo de Du­năre, devine inevitabil. Con­flictul armat a izbucnit în an­nul 87 e.n. Legiunile Imperiu­lui roman conduse de genera­lul Cornelius Fuscus atacă Da­cia. Poporul dac condus de De­cebal, „priceput în ale războiu­lui și iscusit la faptă, știind cînd să năvălească și cînd să se retragă la timp, meșter a întinde curse, viteaz în luptă, știind a se folosi cu dibăcie de o victorie și a scăpa cu bine dintr-o înfrîngere“ (după măr­turisirea unui istoric roman al timpului) cucerește o mare victorie. Filmul se încheie în clipa începerii acestei bătălii, lăsând spectatorului sentimen­tul că narațiunea cinematogra­fică despre strămoșii săi, da­cii și romanii, va continua, e­­ventual într-o altă serie. Rea­lizatorii și-au și anunțat, de altfel, intenția de a produce un alt film, „Traian și Decebal“, care să ducă mai departe evo­carea istorică a începuturilor neamului nostru. Scenarist experimentat, Titus Popovici a compus cu sobrie­tate povestea filmului, împle­tind cu pondere elementele real-istorice cu cele fictive, i­­maginate. Scenariul și apoi fil­mul au surprins sugestiv di­vergențele din tabăra romană, „marșul impetuos al legiunilor romane, pe de o parte, cît și caracterul dîrz al dacilor, setea lor de libertate, pe de altă parte. Acest scenariu, bogat în în­fruntări militare, dar și de ca­ractere, a fost excelent tran­spus cinematografic de regizo­rul Sergiu Nicolaescu. La pri­mul său film artistic de lung metraj, S. Nicolaescu trece un examen greu. Autorul acelei admirabile pelicule, poemul ci­nematografic „Memoria tran­­­­dafirului“, ne face dovada ta­lentului său incontestabil. Sce­nele de masă, cu mii de figu­ranți, încleștați în lupte de e­­pocă, sunt magistral dirijate. Regia a d­us în valoare ma­rile posibilități ale studiouri­lor noastre, demonstrînd că Cronică cinema­tografică sînt capabile să realizeze su­perproducții de bună calitate, în care accentul nu cade pe un spectaculos ieftin, ci pe i­­deea cinematografică, în cazul nostru: dragostea de glie și neam. Regizorul S. Nicolaescu a lu­crat bine și cu actorii, îndru­­mîndu-i spre o interpretare simplă, firească, demnă, mîn­­dră, în cazul dacilor — aro­gantă, cutezătoare, în cazul ge­neralilor romani. Amza Pellea, în rolul lui De­cebal, confirmă meritele ante­rioare („Tudor“, „Haiducii“), impunîndu-se printr-un joc sobru, cumpătat. Regele daci­lor este nu numai un general de oști, ci și un om politic în­țelept și un gospodar harnic și priceput. In privirea lui Amza Pellea pare a se fi adunat mî­­nia și demnitatea întregului popor dac, „cel mai curajos și mai viteaz dintre toate neamu­rile trace“. Actorii francezi Pierre Brice, Georges Marchel și Marie-José Nat — bine distribuiți în rolu­rile generalilor Severus și Fus­cus și respectiv al Medei, par­ticipă cu mult firesc la coloc­viul actoricesc în compania ac­torilor noștri. Se simte expe­riența scenelor de luptă în jo­cul lui Pierre Brice, ca și mo­bilitatea expresiei, trăirile in­terioare, nuanțate, la Georges Marchal. Frumoasa actriță franceză este destul de convin­gătoare, deși unele din apari­țiile ei sunt oarecum decorati­ve. O notă bună pentru actrița Leopoldina Bălănuță care dublează vocea cu multă adec­­i vare. In tabăra română îl în­­tîlnim și pe marele nostru ac­tor György Kovács, în rolul lui Domițian. Credem că nu ne în­șelăm afirmînd că este la cea mai reușită creație cinemato­grafică a sa. Kovács Gy. joacă cu o admirabilă dezinvoltură, intuind perfect datele rolului: lăudăroșenie, îngîmfare, des­­frîu, interes nu pentru război, ci pentru rezultatul său, perfi­die. Ceilalți actori, Emil Botta, Geo Barton, Septimiu Sever, Mircea Albulescu, Alex. Heres­­cu, Nicolae Secăreanu se ală­tură cu strălucire interpretării generale, bunelor partituri ac­toricești ale rolurilor princi­pale. Un rol deosebit în „Dacii" îl joacă decorul (Liviu Popa, Vio­rel Ghenea). De o mare frumu­sețe, decorul natural este pus cu măiestrie în valoare de o­­peratorul șef Costache Ciubo­­taru. Acesta dă o dovadă ma­gistrală a posibilităților sale, înscriindu-se ca un valoros re­prezentant al școlii românești de operatorie. Imaginea alter­nează planurile ample, grandi­oase, ale scenelor de luptă, cu prim-planuri de portrete foar­te izbutite, lucrate pînă la de­taliul psihologic (privirea ochi­lor, zîmbetul dacilor murind, pumnul care se crispează pe pămîntul străbun). Theodor Grigoriu, cel mai fecund compozitor de film al nostru, a compus și de data a­­ceasta o partitură muzicală pe care aproape n-o simți ca ele­ment aparte, atît de bine înso­țește imaginea (mai exact con­­fundîndu-se cu ea). Greu am putea găsi defecte unei asemenea pelicule care degajă emoționant sentimente de prețuire față de memoria strămoșilor noștri. Spectatorul părăsește sala cu lacrimile e­­moției în ochi și sufletul scăl­dat de mîndria de a fi urmaș al acestor viteji bărbați. Jean BADEA Continuare la articolul în luna decembrie 1966 con­semnam în articolul „Defecte în gospodărire“ apărut în ziarul nostru,­­unele aspecte negative pri­vind funcționarea centralei ter­mice de la blocurile din zona fostului spital al orașului Med­gidia. De data aceasta con­semnăm cam aceleași aspec­te. In plus, vom mai vorbi despre calitatea slabă a unor lu­crări executate de către con­structor (Grupul de șantiere III al T.R.C.L. Dobrogea și Șantie­rul IV instalații al aceluiași trust). Iată ce ne scrie un loca­tar din blocul D.C. 1, dat în fo­losință in luna ianuarie : „Ne a­­dresăm dv., solicitîndu-vă ajuto­rul. Indiferent că veți insera sau nu aceste rînduri în coloanele ziarului, vă rugăm insistent să faceți cunoscut organelor în drept că așteptăm cît se poate de urgent înlăturarea unor de­ficiențe pe care noi, locatarii blocului D.C. 1, oricît ne-am stră­dui nu se putem înlătura“. Despre ce este vorba ? Ideea principală subliniată de autorul scrisorii constă în faptul că imediat după ce s-a mutat­­ în apartament (21 ianuarie) au­ și apărut unele defecțiuni: un în­trerupător de lumină stricat, ac­cesorii din baie lipsă, pereții din cameră plini de apă, un geam de la sufragerie spart. Al doilea aspect se referă la căldură și apă caldă, care la cvartalul din a­­ceastă parte a Medgidiei mult de dorit. Adică vrem lasă să spunem că nu numai la D.C. 1, ci la toate blocurile de aici s-a dat în această iarnă căldură și apă caldă numai cu... picătura. Prima discuție, referitoare la cele relatate mai sus, am avut-o cu ing. Mihai Gîlă, directorul I.R.G.C. Medgidia. Iată ce ne-a declarat: „Este adevărat, căldu­ră nu a fost suficientă, iar apa caldă s-a dat numai sîmbăta și în cantitate mai mică. Noi ne-am dat seama de această stare de lucruri, dar... ce putem face ? Combustibil aveam insuficient. 50 tone combustibil trebuia să sosească de la I.C.L.P.P. Con­stanța pînă pe data de 10 fe­bruarie. Dar... A venit în schimb... viscolul care ne-a de­terminat să ne deplasăm noi la Constanța cu mașinile ca să-l aducem“. Pînă aici numai justificări. I.R.G.C.M.-ul a încercat să iasă basma curată. Atunci cine-i vi­novatul ? Poate că locatarii că „cer“ căldură. Și acum despre calitatea slabă a unor lucrări la blocul D.C. 1. Solicitat să ne explice această situație, inginerul șef, tovarășul Mihai Lungu, ne-a relatat: „încă de cînd s-a luat blocul în pri­mire se cerea în continuare pu­nerea la punct a unor defecțiuni: refaceri de zugrăveli, refaceri la vopsitorii, înlocuirea unor obiecte sanitare, circuite electrice greșit executate, parchete nemașchetate etc. Constructorul (care era de față) a promis, însă... Ba, am putea spune că au apărut și al­tele. Locatarii, pe bună drepta­te, se adresează nouă, pentru că noi administrăm blocurile din oraș. Constructorul dă blocul în primire și scapă. Așa se petrec lucrurile acum cu D.C. I. Noi am luat blocul în primire de la co- Defecte in gospodărire miste (al cărui șef este întotdea­una din partea Sfatului popular regional și la recepție se mai trec cu vederea unele defecțiuni) și acum te rogi de constructor să remedieze defecțiunile“. Apoi, împreună cu Constantin Bușu, inginerul șef al grupului de șantiere al T.R.C.L., Ion Soare, maistru de lucrări la blocul D.C. 1. și Mircea Răsoi, șeful sec­torului locativ, ne-am deplasat la blocul D.C. 1. De jur-împre­jurul blocului, schele, în apro­pierea lui, scînduri aruncate a­­landala prin porci. Urcăm pe scara B. Am intrat în mai multe apartamente. In apartamentul muncitorului de la I.M.U.M., Mircea Glonț, am întîrziat mai mult. Am intrat în toate încăpe­rile. Pereții erau umezi, în su­fragerie plouă. In dormitor cir­cuitul electric era defect și re­vizuirea lui nu se poate face de­cât numai dacă se sparge pere­tele. Inginerul șef a recunoscut: „Este vina noastră“. Maistrul Soare, care era de față, spunea: „N­ vom face“. Noi suntem­ convinși că o să le faceți, tovarășe Soare și tovarășe Rușu. Dar, merită o întrebare: De ce nu le-ați făcut înainte, pînă a se muta locatarii în a­­partamente ? Justificările pe care le aduceți că blocul a fost dat în folosință iarna și de aceea pre­zintă unele defecțiuni, că s-au luat unele măsuri etc., nu pot sta în picioare. Umezeala de pe pereți putea fi înlăturată dacă se foloseau la maximum cocsă­­riile. Toate lipsurile provin însă din slabul control făcut în tim­pul lucrărilor de către maistru, de către conducerea Grupului de șantiere. Defecțiunile existente și care sunt cunoscute foarte bine­­ de constructori, trebuie să fie înlă­turate operativ și definitiv. Ce­tățenii orașului Medgidia vor să se mute în apartamente frumos executate. Și muncitorii Grupului de șantiere nr. 3 al T.R.C.L. au dovedit-o de nenumărate ori. Dovediți-o și de acum înainte. I, ION 4 I Simbolul (Urmare din pag. I) tații oamenilor muncii din co­mună se reflectă și prin aceea că indicile de mortalitate in­fantilă a scăzut în 1966 la 0,1 la sută, în anul trecut s-au distribuit aici medicamente, în mod gratuit, în valoare de 60.000 lei. Despre viața înfloritoare din Mihail Kogălniceanu ne vor­besc și alte fapte și cifre. Un număr de 430 de familii au în viețit noi casele lor televizoare, iar alte 950 aparate de radio, într-un mare număr de gospodării personale ale țăranilor coope­ratori sau ale muncitorilor de la G.A.S. a fost introdusă apa potabilă. Pentru înfăptuirea altor ac­țiuni gospodărești, în anul 1967, acțiuni pe care le va ini­ția sfatul popular comunal, alegătorii prezenți la adunarea electorală de la M. Kogălni­ceanu s-au angajat să le spri­jine din toată inima. Oglinda de azi Cobadinul de astăzi îți înfăți­șează, ca într-o oglindă, un valo­ros buchet de realizări înfăptui­te în anii din urmă. Ele au schimbat înfățișarea acestei așe­zări din raionul Negru Vodă, au situat-o pe noi planuri estetice. In dimensiunile economice edilitar-gospodărești ale coma­și­nei, sunt cuprinse o stațiune de mașini și tractoare, o gospodărie agricolă de stat, o unitate de in­dustrie locală, o cooperativă de consum cu 29 de unități de des­facere și 7 secții de prestări de servicii. Coordonatele care mar­chează aceste dimensiuni mai cuprind alte unități economice mai mici, un dispensar medical deservit de 3 medici, un liceu cu un mare număr de cadre didac­tice, o școală de mecanici agri­coli, un cămin cultural, o biblio­tecă cu 9.200 de volume de cărți și un cinematograf pe bandă normală. Timpul, cu realizările sale în­făptuite de oameni, sub condu­cerea partidului, și-a pus pece­tea și în satul Viișoara ce apar­ține comunei. Aici, din bilanțul realizărilor, spicuim construirea unei școli cu 8 săli de clasă, în care predau 15 învățători și pro­fesori, a unei grădinițe sezonie­re, a unui cămin cultural spa­țios, înzestrat cu materiale de practică culturală, în viața oamenilor din Coba­­din, s-au produs schimbări care ilustrează și modul civilizat de conviețuire. în casele frumoase (un foarte mare număr noi con­struite), au pătruns peste 300 de televizoare și 800 de aparate de radio. Alte 400 de difuzoare sunt instalate acolo unde nu au pă­ a Cobadinului trans aceste două aparate, în ca­merele spațioase a 700 de fami­lii, găsești mobilă modernă. Despre această față nouă a Co­badinului au vorbit candidații F.D.P. la cele 43 de întîlniri pe circumscripții cu alegătorii. La întîlniri, cei prezenți au chibzuit, totodată, ce mai trebuie făcut in viitor pentru ca comuna lor să capete o înfățișare tot mai fru­moasă. Iată și cîteva propuneri făcute de alegători la aceste întîlniri. Cei din circumscripția electorală nr. 22 au propus să se amenajeze o băcănie sătească, pentru ca oa­menii să nu mai fie nevoiți a pierde timp mult, venind după cumpărături la magazinele din centrul comunei. Cu apa potabilă stăteau mai slab alegătorii din circumscrip­ția electorală nr. 4 și, de aceea, au propus să se sape o fîntină publică, pentru care s-a și sta­bilit locul, să se construiască tot­odată trotuare pe distanță de 200 m. La întâlnirea lor cu candidatul, alegătorii din circumscripția e­­lectorală nr. 38 au propus să se alinieze o stradă și să se găsească modalitatea, cu ajutorul condu­cerii unității de industrie locală, de redeschidere a unor guri de apă potabilă (una în apropierea dispensarului medical), pentru a­­provizionarea oamenilor cu apă. în această așezare de oameni harnici, propunerile reieșite întîlniri vor fi, fără îndoială, re­l­­zolvate cu succes de către Sfa­tul popular comunal, cu spriji­nul deputaților, cărora le vor în­credința, la 5 martie, mandatul cobadinenii. I. STOICESCU Orizont 1967 Răsfoiesc carnetele în care mi-am însemnat diverse aspecte din viața și activitatea dobroge­nilor. Dintre multiplele însem­nări, mă opresc asupra acelora care cuprind date referitoare la hărnicia locuitorilor din raionul Istria. Iată numai cîteva: In 1961, la Jurilovca s-a construit și dat în­­ folosință un liceu cu 8 săli de­­ clasă și laborator; în 1963, în sa­tul Vișina s-a construit un fru­mos cămin cultural; în 1962 au început lucrările de electrifica­re a comunei Jurilovca (care s-au terminat în 1966); în 1965 la Si­­noie s-a dat în folosință un ma­gazin „Universal“. Tot în 1965, în Satu Nou s-a construit un cămin cultural cu 300 de locuri. In 1966, în satul Vișina s-au mai ridicat, prin munca entuziastă a oameni­lor de aici, încă două săli de cla­să, iar la Sinoie a fost dată în folosință o școală cu 8 săli de clasă. La Mihai Bravu, în 1966, s-a extins rețeaua electrică cu încă 2 km. Valoarea totală a lu­crărilor efectuate de către locu­itorii raionului Istria în ultimii ani se ridică la o sumă ce între­ce cu mult ordinul sutelor de mii. Iată, însă, că discuțiile care au avut loc în această perioadă în­tre alegători și candidații F.D.P. pentru alegerile de deputați de la 5 martie au scos în relief mul­te alte resurse și posibilități pen­tru noi realizări. Anul 1967 va constitui un nou prilej de scoa­tere în evidență a hărniciei, talentului creator al mecaniz­­a­torilor, cooperatorilor și intelec­tualilor istrieni. Va fi un an bo­gat în realizări! Certitudinea ne este dată de hotărirea cu care cetățenii au propus pentru 1967 o serie de obiective care, realiza­te, vor contribui la înfrumuseța­rea și buna gospodărire a satelor și comunelor raionului. De pildă, în comuna Sinoie, a­­legătorii Micu Stan, Popescu I. Ion, Dancea Florian, Samara Ste­re și alții au propus să se extin­dă rețeaua electrică de joasă ten­siune și să­ fie înființată o libră­rie în cadrul cooperativei de con­sum. S-au făcut și o serie de propuneri privind nivelarea unor străzi, repararea unor cișmele, alinierea de garduri, construirea de trotuare etc. In comuna Să­­cele, în acest an, se vor repara o serie de străzi din circum­scripțiile electorale nr. 2, 5, 7, 15, 18, iar la Fîntînele, pe lingă al­te lucrări, se va construi un fru­mos parc chiar în centrul comu­nei. La Slava Cercheză, alegă­­toarea Chersan Culina a propus construirea unui magazin al coo­perativei de consum, iar alegă­torii din circumscripțiile electo­rale nr. 20, 23 și 26 au propus extinderea rețelei electrice. Faptul că s-au făcut o serie de propuneri interesante, ținîndu-se seama de posibilitățile existente în fiecare comună, demonstrează din plin că oamenii vor să-și va­dă satele mai frumoase, mai bine gospodărite, mai primitoare pen­tru orice vizitator. Propunerile care s-au făcut pînă acum, însoțite de entuzias­te angajamente, exprimă dragos­tea oamenilor pentru locurile în care trăiesc și muncesc, exprimă tendința lor de a trăi mai bine, de a ridica necontenit satul la n­ivelul orașului. G. MUNGIURI • 5 55515 S# In cabinetul medical al cir­cumscripției din comuna Mihail Kogălniceanu, raionul Tulcea, medicul Raica Octavian se gîn­­dea cu vădită îngrijorare, la so­ția sa, care trebuia să nască și care depășise „termenul“. Se vor ivi unele complicații? Trebuia să fie mereu lîngă ea. Totul era pregătit... Afară, viscolul și gerul cu­­prinseseră în încleștarea lor cer și pămînt, case și drumuri. Totul era prins sub mantia ză­pezii pe care vîntul o arunca de colo-colo cu viteze amețitoare. Nămeții creșteau văzînd cu o­­chii. Pe ulițele pustii urla în voie doar vîntul. A reușit să ajungă aici doar moașa Lixăndroaie Aneta care a dorit să fie prezentă totuși. Cînd a­ văzut-o dimineața, plăcut sur­prins, i-a mulțumit din priviri și a rugat-o să meargă în salonul casei de nașteri unde se afla in­ternată soția sa. Deodată, pe sală, a auzit larmă. Au intrat în cabinet patru oa­meni „înarmați“ cu lopeți, obo­siți și înghețați. i li cunoștea. Erau din satul Lăstunii. Aproape nu credea că oamenii aceștia înfruntaseră pes­te 3 km prin viscol pînă aici. — Ce s-a întîmplat? Unul dintre ei răspunse cu vo­cea obosită: — Azi noapte... a născut o fe­meie... Pețu Steliana. Se simte rău. Ni-e teamă să nu moară și­­ a și copilul. Noi am venit... — Se poate merge? — Greu. Noi... totuși vă rugăm... în aerul cald al cabinetului a plutit o clipă tăcerea... Dacă oamenii aceștia au răzbit pînă aici înseamnă că și eu trebuie să răzbat pînă acolo dar... și înapoi. Acolo e vorba de via­ță și de moarte. Aici de soția și copilul meu. Ba, mai mult, va trebui să meargă și moașa —■ gîndea tînărul medic. — Cît vă încălziți puțin, noi suntem­ gata. Pe fețele celor patru a înflorit un zîmbet de bucurie... In salonul alăturat cele două femei aflaseră pentru ce a­u ve­nit oamenii?* In cîteva minute totul a fost gata. Soția, tot medic, i-a spus doar atît: — Să te întorci repede. Restul și-au spus din priviri. — Am să trimit pe altcineva să stea aici pînă mă-ntorc. 6 oameni, S bărbați și o feme­ie, luptau cu stihiile dezlănțuite între cer și pămînt. Șfichiuirile reci ca plesnetele de bici loveau fețele lor hotărîte. Gheața le fura picioarele. Vîntul îi azvîrlea înapoi. De sus, zăpada cernută le ascundea drumul. Purtau, însă, acești oameni în inimile lor calde, dragostea față de oameni, de viață. La capătul eforturilor, con­știința profesională și mîndria omului nou s-au declarat mul­țumite: Pețu Steliana și cel de al patrulea născut al său, o fe­tiță, au fost scoase în afara ori­cărui pericol, iar dr. Raica a a­­juns la timp alături de soția sa. S-au petrecut toate acestea în­tr-un sat obișnuit, cu oameni o­­bișnuiți, din Dobrogea, Viorel POPESCU INIMI CALDE DOBROGEA NOUA nr. 5770 OFERIȚI CELOR DRAGI, CADOURI PLI­UTE UTILI • DISCURI • COLIERE • CIOBU­PI • PULOVERE • PItLäHII-CEASURI* BLUZE« POȘETE ,CÂRTI ETC. PE CARE MAGAZINELE VI­I «COMERȚ­ MIXT" T­ULCEA VI LE PUNE LA­ DISPOZIȚIE ÎN SORTIMENTE . VARIATE ANUNȚ AUTOBAZA II CONSTANȚA angajează conducători auto Condiții: — minimum 6 luni vechime. Solicitanții se vor prezenta la serviciul personal al Auto­bazei II Constanța, din Șos. Tulcea nr. 2, telefon 55.70— 55.71. 1 Cooperativa „ÎNAINTE“ Constanța str. Răscoalei din 1907 nr. 22 ANGAJEAZĂ: — REVIZOR CONTABIL ; — ȘEF SERV. APROVI­ZIONARE. Pentru informații adre­­sați-vă la sediul întreprinde­rii și la telefon 41.85. A * «» 4 < {

Next