Dobrogea Nouă, martie 1967 (Anul 20, nr. 5770-5796)
1967-03-01 / nr. 5770
Pag. a 2-a „ PACIS« Tendința cinematografiei noastre de a crea o epopee națională se împlinește cu o nouă pagină, monumentală, filmul „Dacii“, coproducție românofranceză. „Dacii“ se creațiilor anterioare ale alătură studiourilor românești („Lupeni 29“, „Tudor“, „Pădurea spînzuraților“, „Răscoala“) care, împreună cu cele ce vor urma, vor întregi epopeea poporului român, reconstituind etapele cruciale ale dezvoltării neamului nostru. Cu „Dacii“ ne întoarcem în vremurile de început ale istoriei patriei, în a doua jumătate a secolului I e.n., cînd Dacia era un stat puternic, condus de Decebal. Spre sfîrșitul sec. 1 e.n., războiul dintre daci și romanii atrași de bogățiile pămîntului de dincolo de Dunăre, devine inevitabil. Conflictul armat a izbucnit în annul 87 e.n. Legiunile Imperiului roman conduse de generalul Cornelius Fuscus atacă Dacia. Poporul dac condus de Decebal, „priceput în ale războiului și iscusit la faptă, știind cînd să năvălească și cînd să se retragă la timp, meșter a întinde curse, viteaz în luptă, știind a se folosi cu dibăcie de o victorie și a scăpa cu bine dintr-o înfrîngere“ (după mărturisirea unui istoric roman al timpului) cucerește o mare victorie. Filmul se încheie în clipa începerii acestei bătălii, lăsând spectatorului sentimentul că narațiunea cinematografică despre strămoșii săi, dacii și romanii, va continua, eventual într-o altă serie. Realizatorii și-au și anunțat, de altfel, intenția de a produce un alt film, „Traian și Decebal“, care să ducă mai departe evocarea istorică a începuturilor neamului nostru. Scenarist experimentat, Titus Popovici a compus cu sobrietate povestea filmului, împletind cu pondere elementele real-istorice cu cele fictive, imaginate. Scenariul și apoi filmul au surprins sugestiv divergențele din tabăra romană, „marșul impetuos al legiunilor romane, pe de o parte, cît și caracterul dîrz al dacilor, setea lor de libertate, pe de altă parte. Acest scenariu, bogat în înfruntări militare, dar și de caractere, a fost excelent transpus cinematografic de regizorul Sergiu Nicolaescu. La primul său film artistic de lung metraj, S. Nicolaescu trece un examen greu. Autorul acelei admirabile pelicule, poemul cinematografic „Memoria trandafirului“, ne face dovada talentului său incontestabil. Scenele de masă, cu mii de figuranți, încleștați în lupte de epocă, sunt magistral dirijate. Regia a dus în valoare marile posibilități ale studiourilor noastre, demonstrînd că Cronică cinematografică sînt capabile să realizeze superproducții de bună calitate, în care accentul nu cade pe un spectaculos ieftin, ci pe ideea cinematografică, în cazul nostru: dragostea de glie și neam. Regizorul S. Nicolaescu a lucrat bine și cu actorii, îndrumîndu-i spre o interpretare simplă, firească, demnă, mîndră, în cazul dacilor — arogantă, cutezătoare, în cazul generalilor romani. Amza Pellea, în rolul lui Decebal, confirmă meritele anterioare („Tudor“, „Haiducii“), impunîndu-se printr-un joc sobru, cumpătat. Regele dacilor este nu numai un general de oști, ci și un om politic înțelept și un gospodar harnic și priceput. In privirea lui Amza Pellea pare a se fi adunat mînia și demnitatea întregului popor dac, „cel mai curajos și mai viteaz dintre toate neamurile trace“. Actorii francezi Pierre Brice, Georges Marchel și Marie-José Nat — bine distribuiți în rolurile generalilor Severus și Fuscus și respectiv al Medei, participă cu mult firesc la colocviul actoricesc în compania actorilor noștri. Se simte experiența scenelor de luptă în jocul lui Pierre Brice, ca și mobilitatea expresiei, trăirile interioare, nuanțate, la Georges Marchal. Frumoasa actriță franceză este destul de convingătoare, deși unele din aparițiile ei sunt oarecum decorative. O notă bună pentru actrița Leopoldina Bălănuță care dublează vocea cu multă adeci vare. In tabăra română îl întîlnim și pe marele nostru actor György Kovács, în rolul lui Domițian. Credem că nu ne înșelăm afirmînd că este la cea mai reușită creație cinematografică a sa. Kovács Gy. joacă cu o admirabilă dezinvoltură, intuind perfect datele rolului: lăudăroșenie, îngîmfare, desfrîu, interes nu pentru război, ci pentru rezultatul său, perfidie. Ceilalți actori, Emil Botta, Geo Barton, Septimiu Sever, Mircea Albulescu, Alex. Herescu, Nicolae Secăreanu se alătură cu strălucire interpretării generale, bunelor partituri actoricești ale rolurilor principale. Un rol deosebit în „Dacii" îl joacă decorul (Liviu Popa, Viorel Ghenea). De o mare frumusețe, decorul natural este pus cu măiestrie în valoare de operatorul șef Costache Ciubotaru. Acesta dă o dovadă magistrală a posibilităților sale, înscriindu-se ca un valoros reprezentant al școlii românești de operatorie. Imaginea alternează planurile ample, grandioase, ale scenelor de luptă, cu prim-planuri de portrete foarte izbutite, lucrate pînă la detaliul psihologic (privirea ochilor, zîmbetul dacilor murind, pumnul care se crispează pe pămîntul străbun). Theodor Grigoriu, cel mai fecund compozitor de film al nostru, a compus și de data aceasta o partitură muzicală pe care aproape n-o simți ca element aparte, atît de bine însoțește imaginea (mai exact confundîndu-se cu ea). Greu am putea găsi defecte unei asemenea pelicule care degajă emoționant sentimente de prețuire față de memoria strămoșilor noștri. Spectatorul părăsește sala cu lacrimile emoției în ochi și sufletul scăldat de mîndria de a fi urmaș al acestor viteji bărbați. Jean BADEA Continuare la articolul în luna decembrie 1966 consemnam în articolul „Defecte în gospodărire“ apărut în ziarul nostru,unele aspecte negative privind funcționarea centralei termice de la blocurile din zona fostului spital al orașului Medgidia. De data aceasta consemnăm cam aceleași aspecte. In plus, vom mai vorbi despre calitatea slabă a unor lucrări executate de către constructor (Grupul de șantiere III al T.R.C.L. Dobrogea și Șantierul IV instalații al aceluiași trust). Iată ce ne scrie un locatar din blocul D.C. 1, dat în folosință in luna ianuarie : „Ne adresăm dv., solicitîndu-vă ajutorul. Indiferent că veți insera sau nu aceste rînduri în coloanele ziarului, vă rugăm insistent să faceți cunoscut organelor în drept că așteptăm cît se poate de urgent înlăturarea unor deficiențe pe care noi, locatarii blocului D.C. 1, oricît ne-am strădui nu se putem înlătura“. Despre ce este vorba ? Ideea principală subliniată de autorul scrisorii constă în faptul că imediat după ce s-a mutat în apartament (21 ianuarie) au și apărut unele defecțiuni: un întrerupător de lumină stricat, accesorii din baie lipsă, pereții din cameră plini de apă, un geam de la sufragerie spart. Al doilea aspect se referă la căldură și apă caldă, care la cvartalul din această parte a Medgidiei mult de dorit. Adică vrem lasă să spunem că nu numai la D.C. 1, ci la toate blocurile de aici s-a dat în această iarnă căldură și apă caldă numai cu... picătura. Prima discuție, referitoare la cele relatate mai sus, am avut-o cu ing. Mihai Gîlă, directorul I.R.G.C. Medgidia. Iată ce ne-a declarat: „Este adevărat, căldură nu a fost suficientă, iar apa caldă s-a dat numai sîmbăta și în cantitate mai mică. Noi ne-am dat seama de această stare de lucruri, dar... ce putem face ? Combustibil aveam insuficient. 50 tone combustibil trebuia să sosească de la I.C.L.P.P. Constanța pînă pe data de 10 februarie. Dar... A venit în schimb... viscolul care ne-a determinat să ne deplasăm noi la Constanța cu mașinile ca să-l aducem“. Pînă aici numai justificări. I.R.G.C.M.-ul a încercat să iasă basma curată. Atunci cine-i vinovatul ? Poate că locatarii că „cer“ căldură. Și acum despre calitatea slabă a unor lucrări la blocul D.C. 1. Solicitat să ne explice această situație, inginerul șef, tovarășul Mihai Lungu, ne-a relatat: „încă de cînd s-a luat blocul în primire se cerea în continuare punerea la punct a unor defecțiuni: refaceri de zugrăveli, refaceri la vopsitorii, înlocuirea unor obiecte sanitare, circuite electrice greșit executate, parchete nemașchetate etc. Constructorul (care era de față) a promis, însă... Ba, am putea spune că au apărut și altele. Locatarii, pe bună dreptate, se adresează nouă, pentru că noi administrăm blocurile din oraș. Constructorul dă blocul în primire și scapă. Așa se petrec lucrurile acum cu D.C. I. Noi am luat blocul în primire de la co- Defecte in gospodărire miste (al cărui șef este întotdeauna din partea Sfatului popular regional și la recepție se mai trec cu vederea unele defecțiuni) și acum te rogi de constructor să remedieze defecțiunile“. Apoi, împreună cu Constantin Bușu, inginerul șef al grupului de șantiere al T.R.C.L., Ion Soare, maistru de lucrări la blocul D.C. 1. și Mircea Răsoi, șeful sectorului locativ, ne-am deplasat la blocul D.C. 1. De jur-împrejurul blocului, schele, în apropierea lui, scînduri aruncate alandala prin porci. Urcăm pe scara B. Am intrat în mai multe apartamente. In apartamentul muncitorului de la I.M.U.M., Mircea Glonț, am întîrziat mai mult. Am intrat în toate încăperile. Pereții erau umezi, în sufragerie plouă. In dormitor circuitul electric era defect și revizuirea lui nu se poate face decât numai dacă se sparge peretele. Inginerul șef a recunoscut: „Este vina noastră“. Maistrul Soare, care era de față, spunea: „N vom face“. Noi suntem convinși că o să le faceți, tovarășe Soare și tovarășe Rușu. Dar, merită o întrebare: De ce nu le-ați făcut înainte, pînă a se muta locatarii în apartamente ? Justificările pe care le aduceți că blocul a fost dat în folosință iarna și de aceea prezintă unele defecțiuni, că s-au luat unele măsuri etc., nu pot sta în picioare. Umezeala de pe pereți putea fi înlăturată dacă se foloseau la maximum cocsăriile. Toate lipsurile provin însă din slabul control făcut în timpul lucrărilor de către maistru, de către conducerea Grupului de șantiere. Defecțiunile existente și care sunt cunoscute foarte bine de constructori, trebuie să fie înlăturate operativ și definitiv. Cetățenii orașului Medgidia vor să se mute în apartamente frumos executate. Și muncitorii Grupului de șantiere nr. 3 al T.R.C.L. au dovedit-o de nenumărate ori. Dovediți-o și de acum înainte. I, ION 4 I Simbolul (Urmare din pag. I) tații oamenilor muncii din comună se reflectă și prin aceea că indicile de mortalitate infantilă a scăzut în 1966 la 0,1 la sută, în anul trecut s-au distribuit aici medicamente, în mod gratuit, în valoare de 60.000 lei. Despre viața înfloritoare din Mihail Kogălniceanu ne vorbesc și alte fapte și cifre. Un număr de 430 de familii au în viețit noi casele lor televizoare, iar alte 950 aparate de radio, într-un mare număr de gospodării personale ale țăranilor cooperatori sau ale muncitorilor de la G.A.S. a fost introdusă apa potabilă. Pentru înfăptuirea altor acțiuni gospodărești, în anul 1967, acțiuni pe care le va iniția sfatul popular comunal, alegătorii prezenți la adunarea electorală de la M. Kogălniceanu s-au angajat să le sprijine din toată inima. Oglinda de azi Cobadinul de astăzi îți înfățișează, ca într-o oglindă, un valoros buchet de realizări înfăptuite în anii din urmă. Ele au schimbat înfățișarea acestei așezări din raionul Negru Vodă, au situat-o pe noi planuri estetice. In dimensiunile economice edilitar-gospodărești ale comașinei, sunt cuprinse o stațiune de mașini și tractoare, o gospodărie agricolă de stat, o unitate de industrie locală, o cooperativă de consum cu 29 de unități de desfacere și 7 secții de prestări de servicii. Coordonatele care marchează aceste dimensiuni mai cuprind alte unități economice mai mici, un dispensar medical deservit de 3 medici, un liceu cu un mare număr de cadre didactice, o școală de mecanici agricoli, un cămin cultural, o bibliotecă cu 9.200 de volume de cărți și un cinematograf pe bandă normală. Timpul, cu realizările sale înfăptuite de oameni, sub conducerea partidului, și-a pus pecetea și în satul Viișoara ce aparține comunei. Aici, din bilanțul realizărilor, spicuim construirea unei școli cu 8 săli de clasă, în care predau 15 învățători și profesori, a unei grădinițe sezoniere, a unui cămin cultural spațios, înzestrat cu materiale de practică culturală, în viața oamenilor din Cobadin, s-au produs schimbări care ilustrează și modul civilizat de conviețuire. în casele frumoase (un foarte mare număr noi construite), au pătruns peste 300 de televizoare și 800 de aparate de radio. Alte 400 de difuzoare sunt instalate acolo unde nu au pă a Cobadinului trans aceste două aparate, în camerele spațioase a 700 de familii, găsești mobilă modernă. Despre această față nouă a Cobadinului au vorbit candidații F.D.P. la cele 43 de întîlniri pe circumscripții cu alegătorii. La întîlniri, cei prezenți au chibzuit, totodată, ce mai trebuie făcut in viitor pentru ca comuna lor să capete o înfățișare tot mai frumoasă. Iată și cîteva propuneri făcute de alegători la aceste întîlniri. Cei din circumscripția electorală nr. 22 au propus să se amenajeze o băcănie sătească, pentru ca oamenii să nu mai fie nevoiți a pierde timp mult, venind după cumpărături la magazinele din centrul comunei. Cu apa potabilă stăteau mai slab alegătorii din circumscripția electorală nr. 4 și, de aceea, au propus să se sape o fîntină publică, pentru care s-a și stabilit locul, să se construiască totodată trotuare pe distanță de 200 m. La întâlnirea lor cu candidatul, alegătorii din circumscripția electorală nr. 38 au propus să se alinieze o stradă și să se găsească modalitatea, cu ajutorul conducerii unității de industrie locală, de redeschidere a unor guri de apă potabilă (una în apropierea dispensarului medical), pentru aprovizionarea oamenilor cu apă. în această așezare de oameni harnici, propunerile reieșite întîlniri vor fi, fără îndoială, relzolvate cu succes de către Sfatul popular comunal, cu sprijinul deputaților, cărora le vor încredința, la 5 martie, mandatul cobadinenii. I. STOICESCU Orizont 1967 Răsfoiesc carnetele în care mi-am însemnat diverse aspecte din viața și activitatea dobrogenilor. Dintre multiplele însemnări, mă opresc asupra acelora care cuprind date referitoare la hărnicia locuitorilor din raionul Istria. Iată numai cîteva: In 1961, la Jurilovca s-a construit și dat în folosință un liceu cu 8 săli de clasă și laborator; în 1963, în satul Vișina s-a construit un frumos cămin cultural; în 1962 au început lucrările de electrificare a comunei Jurilovca (care s-au terminat în 1966); în 1965 la Sinoie s-a dat în folosință un magazin „Universal“. Tot în 1965, în Satu Nou s-a construit un cămin cultural cu 300 de locuri. In 1966, în satul Vișina s-au mai ridicat, prin munca entuziastă a oamenilor de aici, încă două săli de clasă, iar la Sinoie a fost dată în folosință o școală cu 8 săli de clasă. La Mihai Bravu, în 1966, s-a extins rețeaua electrică cu încă 2 km. Valoarea totală a lucrărilor efectuate de către locuitorii raionului Istria în ultimii ani se ridică la o sumă ce întrece cu mult ordinul sutelor de mii. Iată, însă, că discuțiile care au avut loc în această perioadă între alegători și candidații F.D.P. pentru alegerile de deputați de la 5 martie au scos în relief multe alte resurse și posibilități pentru noi realizări. Anul 1967 va constitui un nou prilej de scoatere în evidență a hărniciei, talentului creator al mecanizatorilor, cooperatorilor și intelectualilor istrieni. Va fi un an bogat în realizări! Certitudinea ne este dată de hotărirea cu care cetățenii au propus pentru 1967 o serie de obiective care, realizate, vor contribui la înfrumusețarea și buna gospodărire a satelor și comunelor raionului. De pildă, în comuna Sinoie, alegătorii Micu Stan, Popescu I. Ion, Dancea Florian, Samara Stere și alții au propus să se extindă rețeaua electrică de joasă tensiune și să fie înființată o librărie în cadrul cooperativei de consum. S-au făcut și o serie de propuneri privind nivelarea unor străzi, repararea unor cișmele, alinierea de garduri, construirea de trotuare etc. In comuna Săcele, în acest an, se vor repara o serie de străzi din circumscripțiile electorale nr. 2, 5, 7, 15, 18, iar la Fîntînele, pe lingă alte lucrări, se va construi un frumos parc chiar în centrul comunei. La Slava Cercheză, alegătoarea Chersan Culina a propus construirea unui magazin al cooperativei de consum, iar alegătorii din circumscripțiile electorale nr. 20, 23 și 26 au propus extinderea rețelei electrice. Faptul că s-au făcut o serie de propuneri interesante, ținîndu-se seama de posibilitățile existente în fiecare comună, demonstrează din plin că oamenii vor să-și vadă satele mai frumoase, mai bine gospodărite, mai primitoare pentru orice vizitator. Propunerile care s-au făcut pînă acum, însoțite de entuziaste angajamente, exprimă dragostea oamenilor pentru locurile în care trăiesc și muncesc, exprimă tendința lor de a trăi mai bine, de a ridica necontenit satul la nivelul orașului. G. MUNGIURI • 5 55515 S# In cabinetul medical al circumscripției din comuna Mihail Kogălniceanu, raionul Tulcea, medicul Raica Octavian se gîndea cu vădită îngrijorare, la soția sa, care trebuia să nască și care depășise „termenul“. Se vor ivi unele complicații? Trebuia să fie mereu lîngă ea. Totul era pregătit... Afară, viscolul și gerul cuprinseseră în încleștarea lor cer și pămînt, case și drumuri. Totul era prins sub mantia zăpezii pe care vîntul o arunca de colo-colo cu viteze amețitoare. Nămeții creșteau văzînd cu ochii. Pe ulițele pustii urla în voie doar vîntul. A reușit să ajungă aici doar moașa Lixăndroaie Aneta care a dorit să fie prezentă totuși. Cînd a văzut-o dimineața, plăcut surprins, i-a mulțumit din priviri și a rugat-o să meargă în salonul casei de nașteri unde se afla internată soția sa. Deodată, pe sală, a auzit larmă. Au intrat în cabinet patru oameni „înarmați“ cu lopeți, obosiți și înghețați. i li cunoștea. Erau din satul Lăstunii. Aproape nu credea că oamenii aceștia înfruntaseră peste 3 km prin viscol pînă aici. — Ce s-a întîmplat? Unul dintre ei răspunse cu vocea obosită: — Azi noapte... a născut o femeie... Pețu Steliana. Se simte rău. Ni-e teamă să nu moară și a și copilul. Noi am venit... — Se poate merge? — Greu. Noi... totuși vă rugăm... în aerul cald al cabinetului a plutit o clipă tăcerea... Dacă oamenii aceștia au răzbit pînă aici înseamnă că și eu trebuie să răzbat pînă acolo dar... și înapoi. Acolo e vorba de viață și de moarte. Aici de soția și copilul meu. Ba, mai mult, va trebui să meargă și moașa —■ gîndea tînărul medic. — Cît vă încălziți puțin, noi suntem gata. Pe fețele celor patru a înflorit un zîmbet de bucurie... In salonul alăturat cele două femei aflaseră pentru ce au venit oamenii?* In cîteva minute totul a fost gata. Soția, tot medic, i-a spus doar atît: — Să te întorci repede. Restul și-au spus din priviri. — Am să trimit pe altcineva să stea aici pînă mă-ntorc. 6 oameni, S bărbați și o femeie, luptau cu stihiile dezlănțuite între cer și pămînt. Șfichiuirile reci ca plesnetele de bici loveau fețele lor hotărîte. Gheața le fura picioarele. Vîntul îi azvîrlea înapoi. De sus, zăpada cernută le ascundea drumul. Purtau, însă, acești oameni în inimile lor calde, dragostea față de oameni, de viață. La capătul eforturilor, conștiința profesională și mîndria omului nou s-au declarat mulțumite: Pețu Steliana și cel de al patrulea născut al său, o fetiță, au fost scoase în afara oricărui pericol, iar dr. Raica a ajuns la timp alături de soția sa. S-au petrecut toate acestea într-un sat obișnuit, cu oameni obișnuiți, din Dobrogea, Viorel POPESCU INIMI CALDE DOBROGEA NOUA nr. 5770 OFERIȚI CELOR DRAGI, CADOURI PLIUTE UTILI • DISCURI • COLIERE • CIOBUPI • PULOVERE • PItLäHII-CEASURI* BLUZE« POȘETE ,CÂRTI ETC. PE CARE MAGAZINELE VII «COMERȚ MIXT" TULCEA VI LE PUNE LA DISPOZIȚIE ÎN SORTIMENTE . VARIATE ANUNȚ AUTOBAZA II CONSTANȚA angajează conducători auto Condiții: — minimum 6 luni vechime. Solicitanții se vor prezenta la serviciul personal al Autobazei II Constanța, din Șos. Tulcea nr. 2, telefon 55.70— 55.71. 1 Cooperativa „ÎNAINTE“ Constanța str. Răscoalei din 1907 nr. 22 ANGAJEAZĂ: — REVIZOR CONTABIL ; — ȘEF SERV. APROVIZIONARE. Pentru informații adresați-vă la sediul întreprinderii și la telefon 41.85. A * «» 4 < {