Dobrogea Nouă, aprilie 1967 (Anul 20, nr. 5797-5822)

1967-04-01 / nr. 5797

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI­VA ! Organ al Comitetului regional Dobrogea al P.C.R. și al Sfatului popular regional Anul XX nr. 5797 Sîmbătă 1 aprilie 1967! 4 pagini 25 bani Pentru „Dialogul la distanță" Pregătirile în vederea marii confruntări dintre forțele ar­tistice ale regiunii noastre și ale regiunii Bacău sînt în toi. Mîine dimineață, la sala „Fan­tasio“ și la liceul de muzică, își vor demonstra talentul și mă­iestria artistică (în vederea u­­nei ac­ecții preliminare) nu­meroși soliști vocali de muzi­că populară și ușoară, soliști instrumentiști, tinere speranțe. De o săptămână, sub bagheta dirijorului Boris Cobasnian, un ansamblu coral de peste 120 persoane a început repetițiile. Scontîndu-se pe multitudinea talentelor existente în rîndul oamenilor muncii din între­­pu­n­uiclile și instituțiile con­­stănțene, se presupune că a­­cest ansamblu va crește nume­ric. Pentru cei interesați, a­­nunțăm că se pot prezenta, zilnic, la clubul S.N.C., între orele 17,00 și 19,00, în sala de la etajul II. f Construcția noului dig de larg din portul Constanța, ca­re a ajuns la o lungime de 1.931 de metri. La construcția digu­lui s-au folosit 2.700.000 tone de piatră și 6.678 de stabilo­­pozi. Cu planul trimestrial îndeplinit Asigurînd aprovizionarea rit­mică a întreprinderilor socia­liste din agricultură, lucrătorii întreprinderii de aproviziona­re nr. 9 Ovidiu și-au îndepli­nit, cu 3 zile înainte de ter­men, planul pe primul trimes­tru al anului. La data de 28 martie, planul la aprovizio­nare era depășit cu 4,542 mi­lioane lei, iar la desfacere cu două milioane lei, în prezent, ca urmare a bunei aprovizio­nări cu piese și materiale, S.M.T.-urile au executat repa­rațiile la 80 la sută din com­bine și la toate presele de ba­lotat paiele. Vizita în Republica Socialistă România a unei delegații de partid și guvernamentale a Republicii Populare Bulgaria La invitația Comitetului *... mân­at a Consiliului ;la Mină >•’*'­în a doua jumătate a lunii : > • : i­- 1 guvernamentală a Republicii kv'o­rășul Todor Jivkov, prim-seci .. . Comitetului Central­­ului Comunist Bulgar, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Bulgaria, va face o vizită oficială în Republica Socialistă România, SOSIREA TOVARĂȘULUI LUIGI LONGO LA BUCUREȘTI La invitația tovarășului Nicolae Ceaușescu, De­ I­a sosire, pe aeroportul Băneasa, oaspetele a pretar general al Comitetului Central al Partidului fost întîmpinat de tovarășii Nicolae Ceaușescu. Comunist Român, vineri seara a sosit la București, Emil Bodnaraș, Mihai Dalea, de șefi de secție la intr-o vizită de prietenie, tovarășul Luigi Longo, C.C. al P.C.R., activiști de partid, secretar general al Partidului Comunist Italian. (Agerpres) I­RIGAȚIILE-ploi dirijate de oameni In documentele de partid și de stat este sub­liniată ca sarcină deosebit de importantă pen­tru sporirea producției agricole, extinderea me­canizării, a chimizării și a irigațiilor. Ca ur­mare a măsurilor întreprinse în regiunea noastră, sarcinile trasate de partid în domeniul irigațiilor sînt traduse în fapt. Peste tot, in satele Dobrogei, oamenii muncii, îndrumați de organele și organizațiile de partid, se avîntă cu entuziasm spre a pune în valoare rezervele existente de sporire a producției agricole, cap­tează izvoare și construiesc baraje, amenajează noi suprafețe pentru irigat, chibzuiesc ca ade­vărați gospodari, în vederea îndeplinirii pro­priilor hotărîri. Recent, redacția noastră a organizat la Ma­cin, o discuție la masa rotundă, avînd drept temă irigațiile, la care au participat specialiști, brigadieri, președinți de cooperative agricole, activiști de la uniunea cooperatistă, cu care prilej s-au desprins concluzii ce vor trebui să stea în atenția tuturor acelora care se ocupă practic sau îndrumă activitatea în domeniul irigațiilor. Numai cu apă, nu se obțin recolte sporite Și de această dată, cu prile­jul discuției organizate în raio­nul Măcin, a fost infirmată pă­rerea greșită a unor lucrători de pe ogoare, potrivit căreia recolte mari în cultură irigată se obțin numai cu apă, aceasta dată ori­cum și oricînd­ — în unitatea noastră — arăta MARIN CORCEA, președintele cooperativei agricole din Traia­­nu — se practică de aproape 8 ani irigarea culturilor și, cu fie­care an, ne-am convins că apa nu-i totul. Am extins culturile irigate pe 270 ha, iar în acest an, se vor adăuga celor existente încă o sută. Anul trecut, pe 80 de ha, am realizat o producție medie la porumb de 8.500 kg, iar la sfeclă — 41.000 kg, dublu, comparativ cu suprafețele neiri­gate. — Aminteaț­ aici că, deși rezultatele sunt mulțumi­toare, totuși, ele nu se da­­­toresc în exclusivitate apei folosite. — Da, repet, recoltele sporite nu se obțin numai cu apă. Noi ne-am preocupat ca terenul să fie bine pregătit, îngrășat, iar lucrările de întreținere la po­rumb și sfeclă să fie aplicate la timp și de calitate. Anul trecut, pentru porumb H.D. 409 folosit în cultură irigată, am asigurat o densitate de 45.000 plante la hectar, iar pe întreaga suprafață am aplicat, de asemenea, 4 pră­ștte mecanice și 5 manuale. Ne-am convins, de asemenea, că, în culturile irigate, o mare efi­ciență are folosirea îngrășămin­telor organice combinate cu cele chimice. Iată, așadar, că dacă în urmă cu cîțiva ani, la Traianu, ca și în alte unități, oamenii nu gă­seau explicația realizării unor producții mici la culturile iriga­te, considerînd că apa­i totul, a­­cum aț învățat să folosească în complex toți factorii de care plantele au nevoie. — Ar fi interesant să ne arătați, dacă în anul tre­cut ați folosit în mod ju­dicios apa la irigații. — Din lipsa conductelor nece­sare și deoarece schimbul doi, organizat de noi pentru irigatul de noapte, n-a lucrat cu toată capacitatea, noi am reușit să dăm doar pe jumătate a doua udare. Brigadierul GH. ONO­­FREI, prezent și el aici, ar pu­tea da mai multe explicații, de­oarece el se ocupă­ în exclusivi­­tate de irigații. —- Ce părere aveți, to­varășe Onofrei ? — Așa este. Deși am avut pu­ține aspersoare, nu le-am ex­ploatat la maximum, zi și noap­te, iar ca urmare a acestui fapt, 100 de ha amenajate n-au fost folosite pentru scopul propus, iar la culturile însămînțate pe cele 170 ha, n-am reușit să dăm în întregime două udări. Pentru a­­nul acesta, avînd, de altfel, con­diții mai bune, vom organiza munca cu mai mult simț gospo­dăresc. Pe această temă, și-au spus părerea și alți participanți la discuție. NICOLAE PUȘCUȚĂ, președintele cooperativei agrico­le din Pecineaga, arăta : — O udare în plus ne-a adus anul trecut sporuri de recoltă, în medie, la hectar, de 3.000 kg la porumb, 25.000 kg la sfeclă și 4.000 kg la lucernă. — La noi, la Turcoaia, a inter­venit în discuție brigadierul DU­MITRU ADAM, anul trecut o par­te din teren a fost arat primăvara, îngrășămintele au fost folosite cu mai puțin simț gospodăresc, iar în ceea ce privește irigatul, prima udare, la porumb, am a­­plicat-o în faza de înspicare, cînd normal la acea vreme tre­buia să aplicăm cea de-a doua udare. — De ce se ajunge decalarea udărilor, în mul­ta­te unități agricole cînd, de fapt, sînt cunoscute efec­tele negative ale acestei practici greșite? La această întrebare ne-a răs­puns tovarășul ing. AUGUSTIN TODEA, vicepreședinte al Con­siliului agricol raional: — Intr-adevăr efectele nega­tive ale acestei practici greșite sunt cunoscute. Și pentru a răs­punde la întrebare aș vrea să arăt că, uneori, lipsa de agre­gate suficiente a servit drept pa­ravan pentru justificări. Toți spun ,,n-avem condiții“ — dar nimeni n-a analizat faptul că, în medie, un agregat n-a lucrat pe zi (în două schimburi) decât 12—14 ore, că durata unei udări a depășit 15—20 de zile. De ce se amortizează greu investițiile ? — Ca și la celelalte sectoare de producție, și la culturile irigate — arăta ing. VICTOR RUSU, de la cooperativa agricolă din Ji­­jila, investițiile se amortizează rapid, în situația cînd se obțin recolte sporite. Altfel!... In coo­perativa noastră, la cultura ore­zului, față de 4.000 kg la hectar, cum ne-am planificat, n-am rea­lizat decit 3.370 kg. Cauzele ? Am semănat tîrziu (la sfîrșitul lunii mai), arătura a fost exe­cutată primăvara, iar o parte din parcele au fost finisate la întîna plane. Am investit în ore­­zărie, anul trecut, 660.000 lei. Față de producția realizată, însă, investițiile s-au amortizat într-o foarte mică măsură. La Traianu, s-a realizat, anul trecut, un kilogram de orez cu 10,05 lei, la Pecineaga, produc­ția n-a depășit 600 kg la hectar, iar la cooperativa agricolă din Măcin, deși orezăria a fost în primul an de exploatare, s-au realizat cu 1.440 kg la hectar mai puțin decât prevedea planul. Din discuții, s-a desprins că vinovați nu sunt numai producătorii de orez, ci și organele care colabo­rează la această acțiune. — Avem condiții să extindem, în viitor, tot mai mult suprafața pentru culturile irigate — arăta tovarășul ing. VALENTINA ZA­­HARIA, de la cooperativa agri­colă din Măcin. An de an, para­lel cu extinderea suprafețelor, am introdus plante noi în cul­tura irigată : legume, porumb, orez, lucernă. Și noi întîmpinăm greutăți mari cu cultura orezu­lui. Cele 59 ha de orezărie s-au amenajat, anul trecut, primă- Ing. Șt. MIHAI (Continuare în pag. a II-a) O sarcină de primă actualitate RENTABILIZAREA PRODUCȚIEI Pentru anul 1967, uzina noastră este prevăzută cu o sarcină de rentabilitate de 19 la sută și un beneficiu de 13.500.000 lei. Deși sîntem o unitate rentabilă, avem încă multe produse care se execută la un preț de cost mai mare decit prețul de vînzare, adică în mod deficitar. De pildă, din numărul total de 274 repere prevăzute în planul nostru de producție, 123 repere sunt ne­rentabile, generînd o pierdere de peste 2.700.000 lei. în lumina sarcinilor izvo­­rîte din Plenara C.C. al P.C.R. din 21-23 decembrie ,și a indi­cațiilor primite pe plan depar­tamental și regional, în cadrul uzinei noastre s-a format un colectiv de specialiști care a­nalizează, în prezent, resursele pentru a elimina aceste situații anormale. în activitatea sa, co­misia a antrenat și muncitori fruntași cu experiență, maiștri, șefi de secții și, ținînd cont de o serie de propuneri ale comitetului de partid și ale organizațiilor de masă din u­­zină, a analizat, pînă în pre­zent, 83 repere, din care s-au rentabilizat complet 42 și în mod parțial 21 de repere. Va­loarea recuperată prin rentabi­lizarea totală și parțială a produselor este de peste 700.000 lei. Orientîndu-se asupra fiecă­rui produs analizat, comisia a urmărit: reducerea consumului de metal­ la piesele cu adaosuri mari de prelucrare, folosirea de înlocuitori, fără a dăuna calității produselor. Acțiunea de rentabilizare a produselor s-a reflectat deja pozitiv în rezultatele obținute de uzină pe linie de preț de cost. Astfel, în primele două luni ale anului, suma econo­miilor peste plan obținute prin reducerea prețului de cost la întreaga producție marfă se ridică la 159.000 lei. In uzina noastră mai există, însă, rezerve însemnate care ar putea conduce la creșterea productivității muncii și ren­tabilizarea producției. Aprovi­zionarea unor locuri de muncă, de pildă, nu se face în toate cazurile din primele zile ale lunii, din care cauză forța de muncă nu e folosită îndeajuns, iar în prima decadă producția obținută este mult sub nive­lul producției din ultima de­cadă. Folosirea timpului de lucru, de asemenea, este nesa­tisfăcătoare, înregistrîndu-se un număr mare de absențe ne­motivate. Numai pe primele două luni, s-au înregistrat pes­te 2.300 ore-om învoiri și ab­sențe nemotivate, la care se adaugă pierderile de timp din cadrul celor 8 ore productive, întîrzierile de la program și prelungirea timpului afectat pentru servirea mesei. Un impediment în rentabi­lizarea unor produse îl consti­tuie piesele din colaborare, al căror preț de achiziție este în unele cazuri mult mai mare decit, prețul de vînzare al pro­duselor finite, deși unitatea noastră adaugă acestor produse un consum de muncă vie și materializată. Din experiența noastră a rezultat că, in unele cazuri, confecționarea unor subansamble în cadrul unității atrage după sine cheltuieli mult mai reduse, deși nu dis­punem de tehnicitatea carac­teristică unităților specializate. Astfel de cazuri avem cu ca­petele conductelor de irigații, cu tuburile de radiator etc. In această privință, ar fi indicat ca și organele centrale să o­­rienteze lucrările de stabilire a prețurilor către unitățile specializate cu cele mai reduse costuri, în scopul rezolvării situației paradoxale expuse mai sus, care periclitează prin­cipiul de bază al cooperării. Avînd în vedere succesele obținute pînă în prezent în ac­țiunea de lichidare a pierderi­lor­, precum și măsurile ce se preconizează a se lua în con­tinuare pe linia organizării științifice a producției, colecti­vul nostru de muncă se va strădui să descopere noi re­zerve interne, pentru ca în unitatea noastră să nu mai a­­vem produse nerentabile. Petre CROITORU, șef serviciu plan și organizarea muncii la Uzina de reparații Năvodari In sectorul avicol al coope­rativei agricole de producție din Jijila, raionul Măcin. Foto: G. CIOROBEA Cititi în pagina a 3-a r ---------------­ In strada Sănătății, în ime­diata vecinătate a stadionului ,,1 Mai“ din Constanța, sunt depozitate gunoaie. întrebarea este: ce părere au tovarășii de la I.C.A.S. despre... sănătate? a 13TA­ ve­scu Viva * O fi strada „Sănătății“. Insă nu pentru I.C.A.S., Că de treci pe­ aici, gunoiul Te-a și înhățat de... nas.

Next