Dobrogea Nouă, noiembrie 1967 (Anul 20, nr. 5977-6002)

1967-11-01 / nr. 5977

ftjfî O 2-K Cum răspund cadrele medicale solicitărilor ? Pe această temă, redacția noas­tră, în colaborare cu Comitetul o­­rășenesc Medgidia al P.C.R., a or­ganizat o întîlnire între locuitorii orașului și cadrele medicale. Există în general o vădită pre­ocupare din partea celor mai multe cadre medicale din unități­le sanitare pentru asigurarea unei operative asistențe medicale, pen­tru diagnostice și tratamente co­respunzătoare, satisfăcînd astfel într-o măsură tot mai mare solici­tările pacienților. Deputata Pricop Alexandrina, participantă la în­tîlnire, spunea: „in perioada cu­ am fost internata la Spitalul de a au­ fi din Medgidia, m-am bucu­rat de o bună asistență medicală. Mulțumesc din inimă medicilor ca­re mi-au redat sănătatea“. Este un fapt pe care-l consemnăm, a­­lături de multe altele de același fel. Foștii bolnavi își îndreaptă gîndurile de recunoștință spre a­­cei care slujesc cu pasiune pricepere în interesul ocrotirii să­și­nătății omului. Sunt, însă, și cazuri cînd cetățea­nul, venind la policlinică pentru un consult sau pentru a i se identifica boala, durerea, nu-l găsește aici tocmai pe cel care ar putea re­zolva problema , medicul. în în­treprinderile mari, cum sînt I.M.U.M. și Fabrica de ciment, unii medici, din motive neîntemeiate, nu respectă programul de lucru. „De cite ori am fost nevoită, spunea deputata Badea M., să merg la cabinetul O.R.L. din ca­dr­ul policlinicii, nu m-am ales cu altceva decit cu răspunsul că to­vară­șa doctor e in concediu“. „A­proape zilnic, arăta tovarășul Dră­goi Victor de la I.M.U.M., cițiva muncitori de la noi sunt nevoiți sa plece după orele de program, sa fie consultați la Constanța, pentru afecțiuni O.R.L. La cabine­tul medical din întreprindere, me­dicii vin după parte“. Printre cei prezenți la întîlnire, era și dr. Ciudin Gheorghe, șeful secțiunii sănătate și prevederi so­ciale a Sfatului popular raional, care, solicitat să explice aceste deficiențe semnalate de cetățeni, a spus printre altele: „în primul caz, este adevărat că, într-o pe­rioadă, singurul cadru de specia­litate O.R.L. a fost în concediu“ — Și dacă a fost așa, de ce n-ați cerut secției de sănătate și prevederi sociale a Sfatului popu­lar regional să vă detașeze pe a­ceeași perioadă un cadru specia­list în O.R.L.? — !!?! — "In ceea ce privește al doi­lea aspect, ne-a relatat in conti­nuare dr. Ciudin, cu privire la ne­­respectarea programului de lucru de către unii medici, sesizarea este justă. Am întîlnit și noi ase­menea aspecte, față de care am luat poziție, dar, după cum se observă, măsurile luate n-au fost eficace. Din controalele făcute, am constatat că nici programele de lucru la unele cabinete medi­cale nu sunt alcătuite corespunză­tor, drept pentru care am, și luat măsura să prelungim timpul de funcționare a unora, să asigurăm unitățile cu cadre de specialiști, satisfăcînd astfel operativ solicită­rile pacienților. In nenumărate rînduri, locuito­rii orașului și-au exprimat nemul­țumirea față de „operativitatea“ de care dau dovadă lucrătorii sa­nitari de la laboratorul de anali­ze. De multe ori, ești pus în si­tuația să aștepți ore întregi în fața unei uși de cabinet, chiar și atunci cînd starea sănătății cere o intervenție grabnică, pentru a primi buletinul de analiză. „Se intîmplă deseori, arăta tovarășul Șerban Gh., să aștepți 7 pînă la 10 zile, ca abia să obții buletinul de analiză“. . Referitor la această problemă, a intervenit în discuție și tova­rășul dr. Dragoș Victor, directo­rul Spitalului de adulți din Med­gidia: „Exact. Așa stau lucrurile. A fost o perioadă cînd la labo­ratorul de analize se lucra în­tr-o singură tură. In urma sesiză­rilor făcute, noi am luat măsura să mai înființăm încă o tură de specialiști care să lucreze și du­­pa-amiaza“. Este îndeobște cunoscut faptul că în unitățile sanitare există o largă bază materială. Aparatura și instrumentarul medical cu care sînt dotate unitățile nu sînt o sim­plă anexă a medicului, ci, folo­sind o imagine, „mîna dreaptă“ a medicului, cu care poate sta­bili mai precis și mai repede diag­nosticul. Din păcate, pe alocuri, avem de-a face cu o „mină moar­tă“. „Am auzit pe mai mulți ve­cini de-ai mei, arăta tovarășul Marin Nicolae, că au avut ne­voie să facă microradiografii, dar n-au avut unde, deoarece apara­tul a fost defect. De un asemenea necaz, s-au lovit și la cabinetul O.R.L., unde aparatele erau de­fecte“. — De ce nu sînt reparate la timp aparatele medicale? Nu cumva astfel de „defecțiuni“ a­­par din... comoditate? Dr. Ciudin Gheorghe ne-a răs­puns: „Am auzit că s-a defectat ceva la instalațiile de pe cara­vana cu aparatură pentru micro­radiografii, dar­­ nu știu dacă s-a reparat. Același lucru s-a intîm­­plat și cu aparatele de la O.R.L. Nu ne-am gindit la al doilea as­pect relevat de întrebare, dar va trebui să vedem și acest lucru. — Cînd vor fi puse în func­țiune? — Noi ne vom strădui să le punem în funcțiune cît mai repe­de, ca astfel oamenii să-și poată face controlul necesar. Unii participanți la această în­tîlnire au subliniat necesitatea u­­nui mai operativ și diferențiat control din partea organelor su­perioare de specialitate, proble­mă asupra căreia va trebui să-și spună cuvîntul și secția de sănă­tate și prevederi sociale a Sfatu­lui popular regional. Pentru că, oricum, să te mărginești numai la fotografierea unor deficiențe și să nu intervii operativ pentru solu­ționarea lor este o treabă de mîntuială, pe care noi o comba­tem și care se datorește tocmai existenței unor minusuri în acti­vitatea de îndrumare și control. Din discuțiile purtate, s-au des­prins și alte concluzii, asupra că­rora va trebui să-și îndrepte mai mult atenția secția de sănătate și prevederi sociale a Sfatului popu­lar raional și conducerea spitalu­lui. Se impune cu necesitate o lar­gă propagandă pe linia întăririi responsabilității medicilor față de profesiunea aleasă, a îmbunătăți­rii programului de consultații, în așa fel ca la policlinici, cir­cumscripții sanitare și la cabine­tele din întreprinderi să existe , în­totdeauna medicii, care să asigu­re pacienților asistența necesară. Aparatele din dotarea unităților să fie rațional folosite și să se remedieze cu promptitudine de­fecțiunile, atunci cînd ele apar. Cunoscînd cerințele populației din orașul Medgidia pentru asigurarea unei asistențe medicale de calita­te și promptă, secția de sănăta­te și prevederi sociale a Sfatu­lui popular raional trebuie să ia măsuri pentru corectarea, în func­ție de nevoi, a programelor cabi­netelor de consultații medicale. Cadrele medicale au, de aseme­nea, datoria să urmărească perio­dic modul cum sînt respectate nor­mele de igienă, chiar în unitățile sanitare, cum e cheltuit fondul a­­locat de stat pentru hrana ma­m­ei și copilului, precum și modul în care se administrează bolnavi­lor medicația prescrisă. Am amintit pe scurt unele con­cluzii desprinse cu prilejul acestei întîlniri între locuitorii orașului și cadrele medicale de aici, conclu­zii care vor trebui să conducă la o analiză temeinică, în cadrul secției de specialitate, la luarea unor eficiente măsuri pentru îm­­bunatățirea substanțială a muncii d­e ocrotire a sănătății oamenilor muncii, la satisfacerea solicitărilor pacienților, în spiritul recentei ho­­tărîri adoptate de a XII-a sesiune a Sfatului popular al regiunii Do­­brogea. V. GASPAR ADUNĂRI POPULARE Oamenii au hotărît gospodărește în acest an, în cadrul întrecerii patriotice, cetățenii din satul 23 Au­gust, raionul Măcin, mobilizați de comitetul executiv al Sfatului popular comunal, de deputați și comitetele de cetățeni, au participat cu însufle­țire la numeroase acțiuni de interes gospodăresc : au plantat flori, pomi ornamentali pe marginea șoselelor, au desfundat șanțurile de scurgere, au reparat pavajul unor străzi și drumuri, au extins suprafețele de spații verzi etc. După cum spun, insă, locuitorii de aici, niciodată treaba nu se ter­mină, se mai găsește ceva de făcut. De fapt, acesta a fost mobilul pen­tru care, în­ urmă cu cîteva zile, s-au întrunit într-­o adunare populară. Cu acest prilej, cetățenii din satul 23 August au făcut bilanțul realiză­rilor dobîndite în întrecerea patriotică, pentru mai buna gospodărire a satului, au stabilit apoi obiectivele care urmează să fie înfăptuite în anul viitor, cu contribuția alegătorilor. In această privință, președintele comi­tetului executiv al Sfatului popular comunal, tovarășul Moldoveanu Ion, a propus adunării populare, spre aprobare, ca în anul viitor să se con­tinue construcția căminului cultural. A menționat, de asemenea, că, în prezent, stadiul construcției este avansat, că există procurate toate ma­terialele necesare, că debitul contribuției voluntare este realizat in pro­porție de 1­0 la sută. Numeroși participanți la adunarea populară și-au exprimat hotărî­­rea de a contribui nemijlocit la continuarea construcției căminului cul­tural. PERSPECTIVE ale activității pionierești Intr-o tovarășul discuție cu Mihai To­­moș, președintele Con­siliului regional al Organizației pionie­rilor, dînsul amintea — printre altele — și de „perfecționarea continuă a metodelor și formelor de activi­tate în munca pionie­rilor“. Formularea i­­deii cerea argumen­tări suplimentare am considerat nece­si­sară o sumară com­parație între activita­tea desfășurată în a­­nul școlar trecut și cea preconizată pen­tru acest an. Intrarea „în vad“ a activității și acomo­darea cu noile norme ale muncii cu pionie­rii oferă posibilitatea unei anticipații de mare întindere, unei eșalonări judicioase a muncii pe­ întregul an. Spre deosebire de anul trecut, pla­nificările nu mai vi­zează doar un tri­mestru și există — de pe acum — un ca­lendar al activităților pînă în toamna ur­mătoare. Programa­rea riguroasă și din timp a acțiunilor ce urmează să se desfă­șoare la nivel de re­giune sau raioane face posibilă cunoaș­terea lor din timp și informarea operativă a comandanților de unități și detașamente — fapt care va fi re­flectat, desigur, în buna desfășurare a muncii. Ca și în anul tre­cut, se va urmări o largă participare a pionierilor la însăși organizarea acestor acțiuni, prin încredin­țarea de responsabili­tăți concrete fiecă­ruia. Cele de mai sus au fost exprimate suc­cint de către tovară­șul Tomoș, care spu­nea : „Activitatea res­pectivă nu este a co­mandantului ; este a copilului... De aceea, inițiativa trebuie să vină din partea aces­tuia din urmă și să se materializeze prin copil și pentru co­pil I“ Credem că a­­cesta este punctul de vedere corect în do­meniul muncii cu pio­nierii și găsim opor­tună recomandarea făcută­­ comandanților de a lucra în mai strînsă legătură cu colectivele de condu­cere ale detașamen­telor. Prin aceasta, cresc șansele de reu­șită în antrenarea în­tregii mase de pio­nieri și școlari în ac­tivități și — totodată — crește simțitor efi­ciența instructiv-edu­­cativă a acestor acti­vități. De fapt, toate eforturile converg spre acest unic și ma­re scop : sprijinirea procesului de învăță­mînt, în timpul discuției, am încercat să întoc­mim un grafic pe grupe de activități pionierești și ne-am dat seama că do­meniul de analiză nu permite șabloniza­­rea, că lista rămîne deschisă inițiativei și ingeniozității fiecărui pionier în parte, fie­cărui comandant în parte. Coordonatele muncii cu pionierii se centralizează în sco­puri unice (instruire, educare, formare de deprinderi practice, creștere a responsa­bilității și desăvîrșire a pregătirii politice și ideologice etc.) — dar nu admit schema­tizarea, închistarea în forme rigide. Faptul că au fost găsite de către Con­siliul Națio­nal al Or­ganizației pionierilor noi forme de activi­tate (ex. : un concurs de fotografii artistice, care se adaugă celor de artă plastică și li­teratură, organizate anul trecut), sau fap­tul că au fost iniția­te noi forme de con­cursuri pe plan re­gional („Tinere talen­te“,­ „Concursul isteți­lor“ etc.) — nu epui­zează și nici măcar nu limitează aria po­sibilităților; în plus, intervine specificul lo­cal, generator de idei adecvate fiecărei co­lectivități în parte. Nu știm dacă am găsit cea mai bună ilustrare a faptelor, dar proverbul cu „o­­mul gospodar“ ni se pare edificator. încă de acum se lucrează la un studiu privind extinderea bazelor tu­ristice pentru vacanța de vară, s-a început popularizarea și pre­gătirea excursiilor din cele 3 vacanțe, s-a inițiat mișcarea „Prie­tenii turismului“, se înfiripă proiecte în­drăznețe de ordin e­­ditorial (o plachetă de versuri și proză din creațiile copiilor, un album literar-foto­­gra­fic etc.) — totul întărindu-ne convin­gerea că ne aflăm în fața unui reviriment datorat experienței căpătate în anul tre­cut și pasiunii cu ca­re se muncește în di­ficilul domeniu al muncii cu copiii. E VASILIU Foto: G. PAPAGHEORGHE Un conținut adecvat (Urmată din pag. 1) medicul veterinar Ursu Teodor de la I.A.S. Agigea și mulți alții. Pentru stimularea celor mai buni cursanți s-au acordat prin grija Consiliului Superior al Agri­culturii 4.430 diplome­ De aseme­nea, în vederea cointeresării stimulării cursanților, s-a organi­si­zat concursul republican dotat cu premii „Cine cunoaște agricultură cîștigă" care la fazele pe briga­dă, unitate, intercomunală, raio­nală și regională a antrenat pes­te 25­ 000 cursanți, 3.222 cursanți beneficiind de premii în obiecte în valoare de peste 340.000 lei. Demnă de remarcat este perse­verența unora dintre cursanți ca de exemplu Anghel Pavel de la C.A.P. Pecineaga-Măcin, Tudorel Tănase de la I­ A.S. Medgidia, Rusu Ion de la C.A.P. T.Peș Vo­­dă, Barză Costache de la Dealu și alții, care datorită însușirii te­meinice a cunoștințelor predate au participat, recent, la faza zo­nală a acestui concurs de la Brăi­­la, obținînd importante premii. Concurentul Trandafir Constantin de la C.A.P- Comanc a cîștigat concursul zonal, avînd dreptul de a participa la faza pe țară. Pen­tru stimularea activității desfășu­rate de cei mai buni lectori, s-au acordat recompense bănești,­ iar 7 dintre aceștia au fost trimiși prin grija Consiliului Superior al Agriculturii în excursii de docu­mentare în străinătate, în privin­ța rezultatelor bune, apreciem u­­nitățile cooperatiste din raioane­le Adamclisi, Istria, Negru Vodă, Medgidia și Tulcea, S.M.T.-urile Albești, Băneasa, Castelu, Greci, Topraisar și Valea Nucarilor, pre­cum și numeroase I.A­ S.-uri din raionul Medgidia. Cu toate aceste rezultate bune, în desfășurarea învățămîntului a­­grozootehnic s-au manifestat unele lipsuri. Au existat situații și în­spre deschiderea cursurilor în unele cercuri ca, de pildă, cele din cooperativele agricole Rariș­­tea, Mărașu, Turda, Credința, Parches, I­ A.S. Băneasa, Casimcea, Ostrov, s-a făcut S.M.T­ cu multă întîrziere, fapt ce a deter­minat ca, ulterior, predarea lec­țiilor să rămînă mult în urmă, conținutul învățămîntului să pre­zinte multe deficiențe­ în alte u­­nități, din cauza slabei preocu­­pări a conducerilor unităților și lectorilor pentru a discuta cu membrii cooperatori șîi muncitorii asupra importanței ridicării nive­lului lor de cunoștințe și a-i de­termina să frecventeze cursu­rile, s-a cuprins un număr prea mic de cursanți în cercurile de învățămînt, ceea ce a determi­nat, pe de o parte, nerespectarea caracterului de masă al învăță­­mîntului agrozootehnic, iar pe de ailia, limitarea ridicării nivelului de cunoștințe. Consecința s-a vă­zut în aceea că aproape, nimic din cele învățate de cursanți nu s-a aplicat în practică, iar rezul­tatele au fost sub orice așteptări. Lipsuri s-au semnalat, de aseme­nea, în buna organizare și des­fășurare a ciclurilor de conferințe la căminele culturale, în cadrul cărora, nu întotdeauna conferin­țele de­­ specialitate au fost pre­zentate de cadrele de specialiști stabilite (exemplu în comunele Movilița, Cogealac) și în general de fiecare dată în fața altui au­ditoriu. Deficiențe au fost semna­late și în activitatea unora din­tre lectori care nu au privit cu simț de răspundere sarcina pe care o au de a ridica continuu nivelul de cunoștințe al membri­lor cooperatori. Așa s-a întîm­­plat cu ing. Alexiu Paul de la C.A.P- Dunavăț, ing. Grigoriu C. de la C.A.P. Parches, ing­ Ioana Elena de la C.A­ P. Tariverde, ing. Jurcă Haralambie de la C.A­ P. Mihai Bravu și alții, care nu s-au preocupat suficient de buna desfășurare a cursurilor, nu au ți­nut o evidență corectă în carnetul lectorului, nu au folo­sit în expuneri materialul didactic intuitiv și cele mai corespunză­toare metode pentru atragerea cursanților la cursuri. De existen­ța acestor lipsuri, care au diminuat din calitatea și efi­ciența învățămîntului, s-au făcut vinovate (pe lingă conducerile de unități și lectori) în egală măsu­ră, atît comitetele executive ale consiliilor agricole, cît și birou­rile executive ale uniunilor raio­nale ale C.A.P. Aparatul uniunilor raionale C.A.P., consiliile agri­cole nu întotdeauna au reușit să-și facă timp spre a participa în unitățile ce le-au fost reparti­zate pentru îndrumarea cursurilor agrozootehnice de masă. De ase­menea, în raioanele Hîrșova, Mă­cin și Tulcea, deși învățămîntul a fost analizat lunar, nu s-au luat mă­suri operative de lichidare a lip­surilor semnalate în desfășurarea normală a învățămîntului agro­zootehnic. Consiliile agricole ra­ionale nu întotdeauna au tras la răspundere lectorii care au ma­nifestat superficialitate în preda­rea lecțiilor, iar uniunile raionale ale C.A.P., în cazul multor unități, nu au controlat și sprijinit în mod concret consiliile de conducere pentru mobilizarea tuturor cursan­ților și asigurarea unor condiții materiale optime pentru ținerea cursurilor. Pentru anul de învățâmînt agro­zootehnic 1967/1968, este necesar să se ia din timp cele mai cores­punzătoare măsuri, în așa fel ca pregătirea organizării și funcțio­nării lui să se facă în cele mai bune condiții, evitîndu-se repeta­rea deficiențelor manifestate în anul trecut­ Pe regiune, în anul de învățămînt agrozootehnic de masa 1967—1968, vor putea fi în­scriși și participa peste 22­ 000 cursanți, din care circa 7.000 în cadrul cursurilor cu durata de 3 ani, peste 10.000 cursanți în ca­drul ciclurilor de aprofundare a cunoștințelor, iar peste cursanți în cadrul ciclurilor 5.000 de lecții cu mecanizatorii. în scurtul răstimp care a rămas pînă la deschiderea cursurilor, conducerile unităților și lectorii trebuie să ia măsuri pentru în­scrierea de noi cursanți în anul I (numai acolo unde se pot consti­tui cercuri cu minimum 20 cursanți), pentru reînscrierea cursanților promovați în anii II și III, de asemenea pentru în­scrierea absolvenților anului III la ciclurile de aprofundare a cunoș­tințelor, și a mecanizatorilor în ciclurile de lecții care în acest an vor funcționa numai în perioada ianuarie—februarie 1968. Consiliile agricole raionale, în colaborare cu uniunile raionale ale C.A.P., vor trebui să sprijine conducerile unităților agricole so­cialiste în stabilirea forme­lor de învățămînt, a profi­­lelor, a numărului cercurilor, înscrierea și reînscrierea cursan­ților, întocmirea planurilor de școlarizare și a programelor de lecții, respectînd indicațiile C-S.A. și M­­.C.A.P., astfel ca să se dea posibilitatea deschiderii activității cursurilor începînd cu data de 15 noiembrie a.c- în toa­te cercurile organizate. Totodată, este necesar ca uniunile raionale ale C.A.P. să îndrume și să spri­jine în mai mare măsură consi­liile de conducere din coopera­tivele agricole pentru asigurarea condițiilor corespunzătoare desfă­șurării cursurilor ca : săli amena­jate, cu căldură, lumină, de a­semenea pentru ridicarea și di­fuzarea către cursanți a manua­lelor și broșurilor repartizate, pentru contractarea cu secțiile de cineficare raionale a filmelor do­cumentare agricole, pentru orga­nizarea loturilor demonstrative. Comitetele raionale de partid au datoria de a îndruma orga­nizațiile de bază, conducerile u­nităților agricole, specialiștii, de a manifesta o susținută preocu­pare pentru ridicarea calității în­­vățămîntului, legarea acestuia de specificul fiecărei unități, în sco­pul înarmării lucrătorilor de pe ogoare cu cele mai avansate re­guli de sporire a rodniciei pă­mîntului. DOBROGEA NOUĂ nr. 5977 w 18,00: Telecronica economică. In dezbaterea opiniei publice: Conduce­rea centralizată a economiei și arta conducerii întreprinderilor; 18,30: Pentru copii: Micii meșteri mari; 19,00: 30 de minute cu și pentru ti­neret. Emisiune magazin; 19,30: Te­lejurnalul de seară; 19,90: Buletinul meteorologic; 20.00: Desene animate. 20,10: Interpretul preferat. Muzică populară la cererea telespectatorilor; 20.0­1: „Misiune de încredere“ — Participanți români la Marea Revo­luție Socialistă din Octombrie. Film documentar realizat de Studioul de Televiziune București; 21,00: Avan­premieră; 21,19: Film artistic în pre­mieră: „Ascensor pentru eșafod“; 22,35: Invitatul nostru; 22,50: Tele­­jurnalul de noapte; 23,00: închiderea emisiunii. I. P. L. Constanța str. Alex. Lăpușneanu nr. 2 telefon 2.43.12 ANGAJEAZA : — muncitori necalificați (m­a­­nipulanți) ; — tîmplari calificați pentru mobilă și binale, la Con­stanța și Năvodari. La secția din Năvodari, în­treprinderea asigură cazare gratuită pentru cei din alte localități, iar pentru cei ce lo­cuiesc în orașul Constanța se pune la dispoziție autobuz gratuit. CIUMA CONSTANȚA UN IDIOT LA PARIS - „RepU­blica" (orele: 9,30 — 11,30 — 13,30 — 15,30 — 18,15 — 20,30); LADY MACHBET DIN SIBERIA — „PopuLar“ (orele: 9 — 11 — 13 — 15 — 17 — 19 — 21); PRIZONIE­RA DIN CAUCAZ — „Progresul” (orele: 9,30 — 11,30 — 13,30 — 15,30 — 18,15 — 20,30); VIAȚA LA CASTEL — „23 August“ (orele: 15 — 17 — 19 — 21); BUCĂTĂREA­SA — „Bulevard“ (orele: 15 — 17 — 19 — 21); ZODIA FECIOAREI — „Tineretului“. LITORAL OAMENI ȘI DRAPELE (seriile I și a Il-a) — „Farul“ Mangalia; NUME STRĂIN — „Lumina" Te­­chirghiol; NIMENI NU VOIA SĂ MOARĂ — Eforie-Sud. REGIUNE IERBURI AMARE — „Dobrogea* Medgidia; MARELE RESTAURANT — „7 Noiembrie", LUPOAICA - Casa de cultură, IN NORD SPRE ALASKA — „Popular" Tulcea; CIOCIRLIA — Hîrșova; COMPLO­TUL AMBASADORILOR — „30 Decembrie" Babadag; BARCA­GIUL — „Lumina“ Negru Vodă; REÎNTOARCEREA PE PAMÎNT — „Republica" Măcin; UN MARTOR IN ORAȘ — „1 Mai" Băneasa. Consumatori­ OFICIUL PENTRU VALORIFICAREA LEGUMELOR ȘI FRUCTELOR ORAȘ CONSTANȚA vă pune la dispoziție, prin unitățile sale de desfacere, can­tități însemnate de LEGUME DE PRIMA APARIȚIE, ca : — spanac, salata verde, ridichi de lână și ceapă verde, produse care au o valoare nutritivă ridicată, prin conținutul­­ lor în vitamine, săruri minerale, substanțe proteice etc. TRANSPORTURI cu M PIETRELE. fJUTOBU­ZELE SI MOCmORNELE ÎNTREPRINDERII; LUCRĂRI de PICTURA; [branșamente apă; PRESTAȚII IN CONSTRUCȚII CA GARDURI.SOBE DE TERACOTĂ. ZUGRĂVEU, VOPSITORII ETC PRODUCE: EXECUTA 5UC DI FRUCTI «Reparații de extinctoare de toate SIFOrm­E tipurile prin unitatea specializată SIIPMN^ «Reparații mașini de scris și GHERJA dintare • Cazangerie,vulcaniza­­ *FRIMGHII DIFERITE re­morârii,dârăcit lină • Dera­tizări și dezinsecfi­zari. !­’ A

Next