Dobrogea Nouă, martie 1968 (Anul 21, nr. 6080-6106)

1968-03-01 / nr. 6080

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! Organ al Comitetului județean Constanța al P.C.R. și al Consiliului popular județean provizoriu Vineri 1 martie 1968 f 4 pagini 30 bani Anul XXI nr. 6080 Reproiectarea unor repere, a­­plicarea tehnologiilor noi, dimi­nuarea ponderii rebuturilor și a derogărilor, găsirea de înlocui­tori, iată doar citeva din pârghiile care acționează în direcția redu­cerii consumului de metal. Im­portant este ca factorii de răs­pundere din întreprinderi să de­pisteze sursele specifice asupra cărora trebuie acționat pentru a se putea obține economii. Privită sub acest unghi, care este traiec­toria în care se înscriu măsuri­le de reducere a consumurilor de metal la S.NT.C. și I.M.U. Med­gidia, două din cele mai mari consumatoare din județul Con­stanța? Fiecare portiță de scurgere a meta­lului—închisă „Mai întîi trebuie să fac o pre­cizare, deschide discuția tovară­șul Vasile Secară, inginer șef la S.N.C. Cred că reducerea consu­mului de metal nu trebuie privi­tă ca o campanie, ci ca o acțiu­ne permanentă. Plecînd de la a­­ceastă premiză, anul trecut, noi am­ obținut o economie de 170,5 tone, în primul rînd s-a urmărit reducerea normelor de consum. Așa, de pildă, la reparații de na­ve, normele de consum au fost reduse de la 11,3 la 8,5 tone pe milionul de lei, la completele de șlepuri pentru export, de la 278 tone pe complet, la 271 tone etc. Nu-i mai puțin adevărat, însă, că nu au fost neglijate nici alte surse, în 1967, s-au folosit ca în­locuitori 2.433 kg de mase plasti­ce, din care, în șantier s-au con­fecționat diferite piese, ceea ce a dus la reducerea consumului de metal cu 1.129 kg. . în afară de aceasta, tubulatura de sonde și aerisire la complete­le de șlepuri s-a executat din PVC, obținîndu-se, pe această ca­le, o economie de 0,45 tone pe produs“. , în discuția noastră a interve­nit și tovarășul Nicolae Tudor, responsabil cu normele de con­sum în cadrul serviciului tehno­log șef. „în acest an — a spus vorbitorul — noi avem sarcina să realizăm o economie de cel pu­țin 1 la sută față de cantitatea de metal cuvenită conform nor­melor. Am întocmit, în acest sens, un plan în care am prevă­zut măsuri pentru îmbunătățirea tehnologiei la toate produsele, în special la lucrările de reparații de nave, diminuarea în continua­re a derogărilor (și anul trecut ponderea lor a fost foarte mică), întocmirea și folosirea albumelor de croire la șalupele și comple­tele de șlepuri, reproiectarea șa­lupei de 65 C.P.". „Paralel cu aceasta — a ținut să completeze tovarășul Vladi­mir Cazacenco, tehnician I C.T.C. — vom urmări, în continuare, reducerea procentului de rebuturi care anul trecut a reprezentat la prelucrări mecanice 0,03 la sută, la neferoase 0,35 la sută, iar la turnătoria de fontă, 1 la sută din producție. Rezultatele de început sunt, de altfel, promi­țătoare. Pe primele două luni s-au înregistrat numai 3 față de 8 rebuturi înregistrate în perioa­da corespunzătoare a anului tre­cut­. Rezultatele obținute demon­strează că atunci cînd există pre­ocupare ele nu se lasă mult aș­teptate. Nu trebuie uitat că sunt B. TRAIAN (Continuare în pag. a lll-a) Ce foc ocupa GOSPODĂRIREA jssficrrissi ® METALULUI în viața întreprinderilor BUN VENIT, PRIMĂVARĂ ! Ne zîmbesc, de citeva zile, din coșurile florăreselor, căp­­șoarele imaculate ale ghiocei­lor și tinerescul și veșnicul al­bastru din petalele învoite ale violetelor. Zvon de primăvară! Ne cheamă din vitrinele maga­zinelor multicolorele și sprința­rele mărfișoare. Zvon de pri­măvară! Ne cheamă tumultul străzii, înmugurirea de pe ra­muri, întîia filă de calendar a lunii lui mărfișor. Și în ziua aceasta dăruim mamelor, soțiilor, fiicelor și iu­bitelor mărfișoare, mărfișoare însoțite de buchetele de ghio­cei și violete. Mărfișorul, în tradiția poporului nostru, înmă­nunchează trei simboluri: al primăverii, al tinereț­ii, al iubi­rii. Și constânțenii știu perpe­tua tradiția. Un exemplu eloc­vent: s-au vîndut în oraș, pînă astăzi, aproape 300.000 de măr­țișoare. Cifră record, dacă ți­nem să facem o comparație cu anul trecut. E un simbol al creșterii afecțiunii pentru cei dragi, o certitudine că tradiția este respectată și se bucură de toată cinstirea. Oameni de toate vîrstele, dăruiți mamelor, soțiilor, fiice­lor și iubitelor mărțișoare! In acest gest sînt înmănuncheate respectul, dragostea și prețui­rea. Mărțișorul este simbolul anotimpului înnoitor. Să-l cins­tim cum se cuvine. Bun venit primăvară! I. DRAGANESCU COMUNICAT La 6 martie a.c., se convoacă la Sofia Comitetul Politic Con­sultativ al țărilor participante la Tratatul de la Varșovia. La o serie de lucrări ce se execută în noul port ma­ritim Constanța, scafandrii sunt prezenți și în această perioadă rece. Echipa celor 1X scafandri ai întreprinderii de construcții hidrotehnice din localitate, condusă de Ion Sîrbu, lucrează în prezent la confecționarea paturilor de piatră și așezarea blocu­rilor mari prefabricate din beton în greutate de 80—100 tone fiecare, necesare construcției celor două mutuare (laturile por­ții de intrare în noul port). Lucrătorii adîncurilor pornesc într-o nouă misiune la 13—14 metri sub apă. La capătul digului de larg, la peste 2,5 km depăr­tare de mal, se lucrează la cheiul de acostare a navelor de ser­viciu, la viitorul far, în fotografii: două aspecte cotidiene de pe șantier. Text și foto: G. CIOROBEA ÎN CUPRINS: Opinii pedagogice IN PAS CU­LE VIEȚII CERINȚE­Pag. a !!-a ■ MESAJUL DE SOLI­DARITATE AD­RESAT POPORULUI VIETNA­MEZ DE ÎNTÎLNIREA CONSULTATIVĂ DE LA BUDAPESTA Pag. a !V-a Primirea de către tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat, a șefilor cultelor din România Joi la amiază, președintele Con­siliului de Stat, Nicolae Ceau­șescu, a primit, la Palatul Consi­liului de Stat, în audiență de pre­zentare, pe șefii cultelor din țara noastră. La solemnitate au luat parte președintele Consiliului de Miniș­tri, Ion Gheorghe Maurer, vice­președinții Consiliului de Stat, E­­mil Bodnaraș și Ștefan Peterfi, se­cretarul Consiliului de Stat, Con­stantin Stătescu, și șeful Departa­mentului Cultelor, Dumitru Doga­­ru. Au fost prezenți Justinian Ma­rina, patriarhul bisericii ortodoxe române, însoțit de Justin Moises­­cu, arhiepiscop al Iașilor și Mitro­polit al Moldovei și Sucevei, Mla­­din Nicolae, arhiepiscop de Alba Iulia și Sibiu și mitropolit al Ar­dealului, Firmilian Marin, arhiepis­cop al Craiovei și mitropolit al Ol­teniei, Nicolae Corneanu, arhie­piscop al Timișoarei și Caransebe­șului și mitropolit al Banatului, Antim Nica Tîrgovișteanul, e­­piscop, vicar patriarhal, Vi­­sarion Ploieșteanul, episcop, vî­­car patriarhal, Marton Aron, e­piscop romano-catolic de Alba lulia, însoțit de Huber Iosif, con­silier al episcopiei romano-catoli­­ce de Alba-lulia, Francisc Augus­tin, conducătorul arhiepiscopiei ro­­mano-catolice din București, înso­țit de Bertalan Blaziu, consilier al arhiepiscopiei romano-catolice București, Petru Pleșca, episcop ro­mano-catolic și provicar al arhie­piscopiei de București; Nagy Iuliu, episcop al episcopiei reformate Cluj, însoțit de Tobes Ștefan, con­silier al episcopiei reformate Cluj, Papp Ladislau Iosif, episcop al Episcopiei reformate Oradea, însoțit de Santha Paul, vicarul e­­piscopiei reformate Oradea; Bin­der Hermann, vicar al episcopiei evanghelice de confesiune augus­­tană Sibiu, însoțit de Hochmeister Albert, prim-curator general al bisericii evanghelice C A. Sibiu; Rosen Moses, șef rabin al cultului mozaic, însoțit de Amarilus Ițic, membru în consiliul superior rabi­nic; Kiss Alexa, episcop al epis­copiei unitariene Cluj, însoțit de (Continuare în pag. a lll-a) RAID ANCHETA CORPURI STRĂINE în „meniul“ T.A.P.L. Consumatorul, oricare ar fi el, intră într-un local de alimen­tație publică, aruncă o privire fugitivă asupra preparatelor expu­se, se așază la masă și așteaptă. Ce i se poate oferi? Există o va­rietate a meniurilor, localul oferă o ambianță plăcută, deservirea este operativă? Iată cîteva întrebări la care va încerca să răs­pundă raidul întreprins prin cîteva unități din municipiul Con­stanța. Varietate... invariabilă De la început, o precizare: în ultimul timp, diriguitorii comer­țului local au organizat nume­roase expoziții culinare. Mobilul lor e în principal, pentru a pre­zenta noi preparate și a cunoaș­te preferințele consumatorilor. Tendința e salutară: în majori­tatea localurilor, ca urmare a u­­nei aprovizionări judicioase, pot fi servite, după preferințe, prepa­rate reci și calde. „Cind am ocazia, trec pe la be­răria „Populară", ne mărturisea tehnicianul veterinar Mihai Flo­­rea, pentru că știu că aici pot găsi ce doresc". „Localul meu preferat e „Sulina", afirma muncitorul I. Ștefan. „Intru destul de rar în­­tr-o unitate de alimentație publi­că, spunea inginerul C. P., dar cind o fac nu ocolesc bufetul „Sinaia". Preferințele consumatorilor nu pot fi îndoielnice. Ele își au su­portul în varietatea preparatelor și băuturilor pe care le pot servi în localurile amintite, ca de alt­fel în multe altele. Din păcate, însă, nu peste tot întîlnești aceeași situație: „îmi lipsesc preparate din peș­te, se destăinuia Constantin Pi­ Iarmnos, responsabilul restauran­tului gării (existența lor ar putea contribui la realizarea planului, care, în general, nu atinge suma planificată ? E­ greu de dat un răspuns: în orice caz, ele sunt căutate), apoi nu întotdeauna e­­xistă cantități suficiente de cior­bă de burtă. „Uneori, preparatele din carne sunt insuficiente", ne spunea Hristu Manaculi, ajutor de res­ponsabil la bufetul „Mangalia“. Apoi, restaurantul „Victoria", în afară de obișnuita friptură și încă vreo cîteva preparate, alt­ceva nu mai oferă, ca să nu­ mai vorbim de faptul că se servește ca salată doar... castraveți acri (e adevărat că, uneori, se mai găsește și salată verde, dar a­­ceasta este o raritate). Să nu ne mai mirăm atunci de ce vînzările au scăzut în ultimul timp, la acest restaurant? în pri­mul rînd, aici e vorba de un a­­numit dezinteres față de consu­matori. De ce să-i pretindem re­miză, cînd nu suntem­ în stare să-l oferim ce dorește? De ce se cre­ează obligații față de consuma­tori și nu se achită de ele? „Perlele“ T.A.P.L.-ului nu pot fi devalorizate ? Un consumator stă la o masă și așteaptă de 10 minute. Se uită în jur după un ospătar. Nimic, în cele din urmă, face atentă de­­barasoarea, rugînd-o să cheme ospătarul în raionul căruia se a­­șezase. Era la bar. Dar, ce pă­cat! A dat din cap ca și cînd îl deranjase și abia după alte zece minute s-a apropiat de masa consumatorului respectiv să întrebe foarte plictisit, ce dorește. A plecat, avînd gri­jă să repeadă debarasoarea și nu s-a mai întors, lăsînd-o pe aceasta din urmă să servească. Cine-i acest om (ospătarul), îm­brăcat în halat alb, pe care u­­nitatea (statul) l-a mandatat cu îndatorirea­­ de a servi con­sumatorul? Am aflat puțin mai tîrziu , îl cheamă Vasile Tudor. Lucrează de mai mulți ani în Geogel KAIALI Traian BRATIANU ((Continuare în pag. a IîI-a) COTIDIENE UN NOU ANSAMBLU DE LOCUINȚE In cel mai tînăr cartier al municipiului nostru — Tomis Nord — au început lucrările de construcție a unui nou an­samblu de locuințe. Acesta va cuprinde peste 40 de blocuri, însumînd 3.600 de apartamen­te cu cîte două, trei și patru camere, amplasate, îndeosebi în apropierea lacului Tabaca­­rie și a noii artere de legătu­ră a orașului Constanța cu stațiunea Mamaia. ÎMPOTRIVA CANICULEI S-a terminat construcția clă­dirii unui mare congelator de unt la Întreprinderea de co­lectare și industrializare a lap­telui din Constanța, destinat a­­sigurării unor condiții optime de păstrare a untului și în lu­nile călduroase. Construcția cuprinde mai multe tunete și camere speciale, unde pot congelate 150 tone de unt, pre­fi­­um și spații pentru depozita­rea acestuia, un laborator de analize, ateliere de întreținere. DOCHERII CERNAVODENI Ca un ecou la frumoasele succese în muncă, obținute de docherii constânțeni, sunt realizările colegilor lor din par­și­tul fluvial Cernavoda. Deși pla­nul anului în curs prevede e­­xecutarea unui volum de lu­crări, în conditiile tehnice exis­tente, cu peste 70.000 tone mai mare decât anul trecut, harni­cul colectiv de muncitori de aici s-a angajat să realizeze, în plus, încă 10.000 tone, să re­ducă cu 0,5 la sută timpul de staționare a navelor sub ope­rațiuni de î­ncărca­re-descă­rca­­re, să extindă gradul de meca­nizare a operațiunilor de ma­nipulare a mărfurilor cu 2,66 l­a sută și să realizeze un benefi­ciu peste plan de 100.000 lei. INSTALAȚIE MADE „ENERGIA" Bateria de pentru vulcanizat presă electrică semeringuri, concepută și realizată la J.M. „Energia“ Constanța a început să producă. Grafie acestei noi instalații, la fiecare patru mi­nute se realizează acum 18 semeringuri, în loc de 4 bu­căți cet se obfineau prin ve­chiul sistem. Trebuie adăugat că la confecționarea semerin­­gurilor, reglarea presiunii și a temperaturii se face automat, noua instalație ridicîndu-se ast­fel la nivelul cerințelor tehnice actuale. Constituirea Comitetului județean al femeilor Ieri a avut loc adunarea acti­vului mișcării de femei din jude­țul Constanța, cu care prilej s-a constituit Comitetul județean al femeilor. La adunare au participat tova­rășii Ion C. Petre și Gheorghe Crișovan, secretari ai Comitetului județean de partid, Constantin Carata, președintele Consiliului sindical județean, și Florica An­drei, membră a comitetului exe­cutiv al Consiliului Național al Femeilor din Republica Socialistă România, membre ale comitetelor și comisiilor de femei, activiste obștești, în funcția de președintă a Comitetului județean al femei­lor a fost aleasă tovarășa Veta Ionescu, ca vicepreședinte tova­rășele Zinca Țuțuianu, Silvia Teodorescu, Maria Băjan, iar ca secretară tovarășa Elena Toma­­zian. In disputa dintre agronom și zootehnist, pierd animalele Specialiștii susțin că nu poți obține producții sporite în zooteh­nie fără o hrană abundentă ; în­sușirile productive dobîndite de descendenți nu pot fi consolida­te, dacă aceștia nu sînt furajați în mod corespunzător, într-un cuvînt succesul în zootehnie e hotărît de baza furajeră. Și to­tuși, deși baza furajeră este mult discutată, deficiențele privind or­ganizarea și producerea furajelor se perpetuează de la un an la al­tul. Deoarece producția furajeră se include în aria de activitate a inginerului agronom, în nume­roase cazuri inginerul zootehnist manifestă nemulțumiri generate de faptul că furajelor li se a­­cordă puțină atenție. Amplasa­rea furajelor pe terenurile mai puțin fertile, folosirea cotei de în­grășăminte repartizate acestor culturi în alte scopuri, întîrzierea recoltatului, diminuarea suprafe­țelor sau schimbarea destinației unor plante, iată cîteva din cau­zele care influențează în mod ne­gativ baza furajeră. Ancheta noastră și-a propus să evidențieze faptul că zootehnistul, specialistul cu creșterea animale­lor, poate rezolva problema bazei furajere, atunci cînd acesta își asumă răspunderea să producă furajele. Primul care și-a spus părerea în legătură cu problema pusă în discuție a fost inginerul Petre RUDEANU, specialist cu baza furajeră de la Direcția a­­gricolă județeană. „Cu toate îm­bunătățirile înregistrate în ulti­mii ani în ceea ce privește pro­ducerea furajelor, se semnalea­ză, an de an, deficite la toate sor­timentele. Anul trecut, de pildă, cooperativele agricole și-au asi­gurat numai 50 la sută din ne­cesarul de fin, 68 la sută din con­centrate și 60 la sută din sucu­lente“. — După cite cunoaștem pro­ducțiile furajere în ultimii 5 ani au fost în continuă creștere. Care este atunci explicația neasigură­­rii în nici unul din ani a balan­ței furajere ? — S-ar putea găsi multe expli­cații: în primul rînd suprafața repartizată producerii furajelor e mică comparativ cu încărcătura de animale la 100 de ha și în al doilea rînd urmarea înrădăcină­rii unei tendințe greșite precum că furajele se fac oriunde și ori­cum. Față de necesarul de 4.900 mp furaje pe unitate vită mare, noi realizăm 2.100—2.300 mp. In ceea ce privește tendința de ca­re aminteam, cu toate că s-au in­trodus plante noi în cultură (lu­cerna și sparceta) in cele mai multe unități producția fiind în continuă creștere, aceasta e mult rămasă în urmă comparativ cu ceea ce se realizează în prezent la grîu, porumb, floarea-soarelui și sfeclă de zahăr. La coopera­tiva agricolă din Limanu, de pil­dă, furajele au fost amplasate pe 44 de sore, la Negru Vodă, Straja, Lanurile și Viișoara, agronomii in „dorința" de a-și depăși pla­nul la grîu, sau la porumb, au diminuat la recoltat suprafețele cu aceste culturi destinate bazei furajere. Tot anul trecut 346 tone Anchetă organizată de Ing. Șt. MIHAI (Continuare în pag. a II-a) • Pămîntul e același, producția trebuie mărită • in scripte da, în iesle ba • Cînd „ciu­pești“ din baza furajeră • Zootehnistul—bene­ficiar și producător

Next