Dobrogea Nouă, aprilie 1968 (Anul 21, nr. 6107-6132)
1968-04-02 / nr. 6107
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-V A ! Organ aL Comitetului județean Constanța al P.C.R. și al Consiliului popular județean provizoriu Anul XXI nr. 6107 Marți, 2 aprilie 1968 4 pagini, 30 bani Mai „ciugulesc“ găinile din milioanele întreprinderii ? Discuția cu ing. M. Mihailov, director al I.A.S. ..Avicola“ Agigea, întreprindere care a fost creată cu aproape un an în urmă, a pornit de la un articol apărut în „Scînteia“, care, analizînd rezultatele slabe ale unei întreprinderi asemănătoare, se intitulase „Găinile care au „ciugulit“ milioane“. — Combinatul din Mihail Kogălniceanu dădea anual pierderi mari care se acopereau din bugetul statului. Mai „ciugulesc“ găinile din milioanele întreprinderii? — Într-adevăr, după o populară, exprimată plastic zicală „ca găina din grămadă“, aceste păsări trec drept foarte risipitoare, în ceea ce ne privește, sintem de altă părere. Crescute după cele mai avansate reguli ale tehnicii și științei, în sistem industrial, ele devin o adevărată mină de aur. De pildă, din totalul de 28.150.000 ouă realizate de întreprinderea noastră în anul trecut, peste 16.500.000 au fost livrate la export, găinile aducîndu-ne în final (nu mai vorbim de valută) un beneficiu de 5.357.000 lei Rezultatul îl punem în exclusivitate pe seama noului cadru organizatoric al întreprinderii, ca urmare a indicațiilor Plenarei CC. al P.C.R. din martie 1967, care, dîndu-ne posibilitatea să concentrăm pe baze industriale sectorul avicol, a fact INTERVIUL NOSTRU luat crearea unor ferme strict specializate, aplicarea în creșterea și ingrășdrea păsărilor a celor mai noi cuceriri ale tehnicii și științei autohtone și mondiale. — Ați putea să vă referiți, pe scurt, la cîteva caracteristici ale noului sistem de organizare a întreprinderii? — Baza de plecare a activității avicole în sistem industrial în județul nostru a constituit-o combinatul de la Mihail Kogălniceanu, dat în folosință în anul 1963. Existau aici, pentru început, toate cele 3 sectoare de producție: în Nicolae CONSTANTIN (Continuare în pag. a II-a) Vizita președintelui Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, în Finlanda Duminică la amiază a părăsit Capitala, plecînd spre Helsinki, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, care, însoțit de ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, va face o vizită oficială în Finlanda, la invitația guvernului finlandez. La plecare, pe aeroportul Băneasa, erau prezenți tovarășii Ilie Verdeț, prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Alexandru Drăghici, Janos Fazekas, Gheorghe Rădulescu, Vasile Vîlcu, Iosif Banc, Mihai Gere, Petre Lupu, Manea Mănescu, Gheorghe Gaston Marin, membri ai guvernului și alte persoane oficiale. A fost de față Seppo Olavi Aviario, însărcinat cu afaceri adinterim al Finlandei la București. A HELSINKI 31. — Trimișii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu și Mircea S. lonescu, transmit: După un zbor de aproximativ patru ore, avionul special, la bordul căruia se aflau președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, și ministrul afacerilor externe, Cornelii Mănescu, a aterizat pe aeroportul Sentula. Dominat de majestuoase păduri prin care și-a răsfirat pistele, aeroportul capitalei finlandeze și-a primit oaspeții într-o atmosferă sărbătorească — expresie a relațiilor de stimă și prietenie ce s-au dezvoltat în zilele noastre între România și Finlanda. Arborate pe frontispiciul aerogării, se profilau pe fundalul cerului nordic drapelele de stat ale României și Finlandei. La coborîrea din avion, oaspeții români au fost salutați cu căldură de președintele Consiliu(Continuare in pag. a IV-a) STAVILARELE AN EFICIENTEI ÎNTREPRINDERILOR POT ȘI TREBUIE SA FIE ÎNLĂTURATE . Se cunoaște că, anul acesta, întreprinderile industriale din municipiul Constanța urmează să producă un volum de mărfuri cu peste 378 de milioane lei mai mare decit realizările lui 1967. Ce concluzii se desprind, acum, după aproape trei luni de activitate, pentru înfăptuirea acestei sarcini ? — Se poate spune că începutul e bun, întrucît numai pe primele două luni s-a realizat o producție cu 800.000 lei mai mare decit cea planificată. Acesta e un rezultat al entuziasmului cu care DIN CALEA SPORII ECONOMICE A oamenii muncii din municipiul Constanța, mobilizați de hotărîrile Conferinței Naționale a P.C.R. luptă pentru înfăptuirea sarcinilor de plan, un rezultat direct al creșterii competenței organelor și organizațiilor de partid în conducerea economiei. Ele constituie dovada cea mai convingătoare că întreprinderile dispun încă de mari rezerve pentru creșterea producției. — V-ați putea referi la cîteva dintre aceste resurse, subliniind astfel și unele deficiențe care mai persistă în folosirea lor ? — Este vorba, in primul rind, de faptul că suntem încă departe de a putea vorbi despre folosirea completă a capacităților de producție, a instalațiilor și utilajelor din dotare. Ani să dau cîteva exemple : Secția de rafinare a Fabricii de ulei ..Argus“ nu lucrează decit cu jumătate din capacitate, iar instalația de semipreparate culinare de la I.R.I.C., cu 30 la sută. La Uzina de reparații Năvodari, capacitatea de reparații capitale nu este folosită decit în procent de 60 la sută. Situații asemănătoare întilnim și la U.S.A.S. Năvodari, Combinatul industrial de morărit și panificație, Fabrica ..Munca“, I.P.A.T. și alte unități. La toate acestea se poate adăuga și faptul că la întreprinderea electrocentrale, la I.R.I.C., Fabrica de celuloză și hîrtie, întreprinderea integrată de lină, T. M. „Energia“, I.P.M.C. etc., există un volum mare de utilaje complet nefolosite — în valoare de peste 9,3 milioane lei — și pentru care se plătesc, desigur, amortismente. Situația amintită e cunoscută de conducerile unităților respective, de organizațiile de partid de acolo. Deși s-au făcut numeroase studii și analize pe această temă, totuși conducerile întreprinderilor lasă ca problema să se rezolve de la sine. Organizațiile de partid din unitățile enumerate, în loc să controleze , cum se înfăptuiesc sarcinile trasate și să stabilească concrete pentru îmbunăactivității economice, se ocupă de cele mai multe ori de rezolvarea unor probleme mărunte. Nu e mai puțin adevărat că nici comisia economică a Comitetului municipal de partid n-a acționat cu mai multă hotărîre și în mod eficient pentru curmarea lor. — Cum a fost folosit în această perioadă timpul de lucru ? — Față de anul trecut, se constată o oarecare îmbunătățire. Dar această comparație cu trecutul nu este suficientă ținînd seama că, practic, pe lunile ianuarie și februarie s-a înregistrat un fond de timp neutilizat de peste 200.000 am/ore, ceea ce înseamnă încă enorm de mult. O pondere mare continuă să dețină absențele nemotivate și învoirile din producție, îndeosebi la Șantierul naval, întreprinderea integrată de lînă, Î.P.R.O.F.I.L., Uzina de reparații Năvodari, Fabrica de celuloză și hîrtie și altele. Dacă punem la socoteală și faptul că în multe unități orele afectate producției nu sînt folosite cum Convorbire cu tovarășul ing. MICOLAE DAN, secretar al Comitetului municipal Constanța al P.C.R. trebuie, că se irosește încă timp prețios în special în schimburile I și III, cînd asistența tehnică și controlul sînt mult mai reduse, ne dăm mai bine seama de proporțiile reale ale pierderilor de timp. Ar mai trebui poate, avind în vedere fenomenul care ni se pare interesant, că pentru compensarea pierderilor de timp, s-au folosit în această perioadă peste 70.000 ore/ori suplimentare, mai ales la întreprinderile care au avut un număr mare de absențe nemotivate și învoiri. Toate acestea arată că munca politică desfășurată de organizațiile de partid și obștești pentru combaterea indisciplinei nu este încă destul de eficientă, că organizarea procesului de producție prezintă încă deficiențe. Mii de ore/om se pierd la T.C.E.H., întreprinderea 12 construcții, I.P.L., I. M. „Energia“, I.P.A.T., datorită neritmicității în aprovizionarea cu materialele necesare. Se face, așadar, simțită necesitatea ca opinia de masă împotriva acelora care nu vor să se încadreze în disciplina socialistă a muncii să-și spună dar răspicat cuvîntul. — Ce se întreprinde în direcția îmbunătățirii normării muncii, pentru introducerea pe scară Interviu realizat de G. STOIOVICI (Continuare în pag. a III-a) Șantierul naval Constanța — aspect de la asamblarea coletelor de șlepuri fluviale pentru export. Foto : G. CIOROBEA SA TE ARĂT! AȘA CUM EȘTI Trecem zilnic pe lingă probleme și frâmînturi, ne lovim de ele sau le ocolim, dar ele există și pentru liniștea și pentru neliniștea noastră. Noile relații de muncă fixează trăirea noastră în coordonate distincte, puternice și luminoase. Există, în acest caz, o demnitate care se formează „pe parcurs“, o dată cu viața, o demnitate care reliefează personalitatea individului, reglîndu-i comportamentul interior și de situație. Desigur, discuția de față reia o idee, propunîndu-și, însă, să fie deschisă, fără pretențiabiectul, de a epuiza supoate adresîndu-se, în special, celor tineri, a căror experiență de viață se completează „din mers“ și, cîteodată, „oricum“, a căror intrare în viață se face firesc, cu dezinvoltură, cu patos și entuziasm, la o temperatură înaltă a viselor și ideilor ce își așteaptă înfăptuirea-Dar cum intrăm in viață, cu de pregătiți facem primul pas spre cunoaștere și definire, către o deplină consolidare sufletească a tuturor aspirațiilor? „Să le arăți așa cum ești“ — sună frumos și romantic, ca o emblemă pe diploma de bacalaureat a adolescenței, ca ecou al unei bucurii publice de creație. Tinerețea are marele avantaj al prezenței fizice de a fi mereu în fruntea fiecărei noi încercări. Al fiecărui experiment. Dar, această prezență să nu însemne actul de bravadă al unor mai tîrzii remușcări. Ești sigur că te cunoști bine? Iată o întrebare care ar trebui adresată, înaintea oricărei acțiuni care comportă prezența sufletească, adeziunea noastră publică și de credință. Sîntem predispuși, în fiecare moment, să tăcem gesturi solemne și îndrăznețe, ne socotim eroi și, desigur, credem în frumusețea cuvintelor și a viselor pînă la primul obstacol pe care nu reușim să-l trecem. Și atunci urmează îndoiala în noi și în puterile noastre; cu această îndoială pornim iarăși la luptă, timorați, și viitorul insucces ar putea aduce renunțarea. Este rezultatul nefericit cu care se întorc învinșii, pe care încercăm să-i consolăm, să le legăm rănile, să-i vindecăm. Unii vor porni din nou și vor învinge, dar cu o experiență care le-a tăiat ceva din zbor și înălțime, făcîndu-i sceptici și prudenți. Alții vor rămîne pe drum, iar realizarea lor pe planul sentimentelor va fi ori albă, ori încărcată. Și cei pe care-i cunoaștem argumentând aceste cazuri cu bucuria lor tristă invită la această discuție. ★ Nina O. este funcționară într-o astăzi întreprindere constănțeană. Are 19 ani, este o fată frumoasă, volubilă, chiar prea volubilă pentru nu părea ostentativă îmabrăcată elegant, după „ultima modă“ (a se citi mini-jupe...). Are o privire deschisă, senină chiar, și totuși... E undeva, înăuntrul acestei priviri, o tristețe ascunsă, care nu se poate disimula, pe care nici veselia nu poate să l-o acopere. Ceva care strigă, o suferință unei bucurii de moment, pentru care astăzi nu mai există decit uitare, de fapt la ea, primul examen al necunoașterii de sine. Și cel mai greu. După care a încercat să privească senin. Nu știu cu a reușit, însă. N. O are un copil de doi ani. Un băiețel pe care i-l cresc părinții, pe care ea îl vizitează, din cînd în cînd, „cu multă bucurie, este cea mai mare bucurie a mea“. S-a reintegrat vieții, muncește, după orele de serviciu citește, merge la spectacole, este mare amatoare de sport. Trebuie să-și refacă viața, crede cu siguranță în aceasta. • Cînd ai greșit de fapt, N. O.? — Cred că nu m-am cunoscut deloc. Eram în liceu atunci..., ar fi trebuit să știu mai multe despre mine și despre viață, în general. Știu eu,oate că e necesar să vegheze cineva cu mai multă prietenie asupra ta. Și să-și vorbească de la suflet, ca unui om matur, care pătrunde în viață cu drepturi și datorii depline. Acum știu mai multe, acum e altfel... Da, acum e altfel. N. O. a spus-o cu privirea în altă parte, cu un gest evaziv de umeri, cipói a rîs. Scurt. Prea scurt pentru tinerețea ei. ■ [UNK] [UNK]T. C. refuză întrebările despre trecut. Vorbește cu greutate, dar și cu o anumită convingere că „n-a greșit“. Acesta a fost drumul ei in viață, astfel trebuia să se întîmple și... Ciudat mod de a gînndi. T. C. e profesoară sau ar trebui să fie, dar a renunțat la catedră. Acum este funcționară. A absolvit o facultate, a obținut rezultate Ion PANAIT (Continuare în pag. a III-a) ATITUDINI ÎN CUPRINS: I Cronica cinematografică I Sport 1 Publicitate pag. a II«» ■ Cuvîntul specialistului I Fei de fel I Sugestii pentru organizatorii de turism • ■ .a . 7 . .. t.1 pag. a III-a Moment solemn Ion Stancu stă drept în fața drapelului tricolor al unității militare. Rostește cu glas solemn, puternic, jurămîntul ostășesc și fiecare cuvînt trece ca un fior prin trupul înghețat parcă în acea poziție statuară. Brațele lui încleștate pe automată apasă arma puternic pieptul din care se desprind, pornind din inimă, cuvintele acestui legămînt de maturitate ostășească. Un fiu al Cisnădiei, omul care în ultimii doi ani a purtat pe piept steluța de fruntaș în întrecere la cunoscutele uzine textile, a reușit într-un timp foarte scurt să se facă remarcat și în unitate, alături de flăcăi veniți din toate colțurile țării. A venit aici, în această unitate cu bogate tradiții de luptă și care peste puțin timp va împlini 74 ani de existență, cu gîndul de a se instrui să fie gata oricînd să-și apere patria din a cărui pămînt roditor își trage seva. Dar ca să ajungi să te remarci într-o asemenea unitate nu a fost deloc ușor căci cu aceleași gînduri au venit și frezorul Tiberiu Imbrea din Brașov, și cooperatorul Marin Vlad din Ciolănești și toți cei care astăzi jură în fața drapelului să rămînă aceiași fii credincioși ai patriei și să cinstească prin muncă, prin jertfă, dacă va fi cazul, jertfele străbunilor care s-au acoperit de glorie în luptele pentru apărarea patriei. în aceste momente solemne încercăm să desprindem din noianul de fapte pe cele mai semnificative, pe acelea care definesc dorința tinerilor ostași de a deveni oameni de nădejde aici, pe cîmpul de insistrucție. Căpitanul Ion Drăgan stă și el cumpănă. La început vrea să ne vorbească de fiecare exercițiu în parte, dar se răzgîndește, concluzionînd că totul și toate aici sînt importante și definitorii. Atunci căpitanul, el însuși unul dintre comandanții de nădejde, încearcă să ne spună despre sîrguința lui Gheorghe Netedu, venit de prin părțile Moldovei, dar își dă seama că lăudîndu-l, chiar pe deplin meritat, pe acest soldat l-ar nedreptăți pe Marin Stan, Gheorghe Antal sau pe atîția alții. Rînd pe rind ostașii vin în fața drapelului să rostească legămîntul solemn cu patria, jurămîntul de credință față de jertfele strămoșilor căzuți la Războieni, Podul înalt sau Mărășești. Și ascultîndu-i cu altă hotărîre rostesc acest legămînt nu-i greu să-ți dai seama că vor fi demni să se numească urmași ai lui Mircea cel Bătrîn, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul sau ai acelora care au dus tricolorul românesc pe munții Tatra pînă în urmărirea hitleriștilor. G. COSTICA tat Jur sâ fiu de capoporului meu... cauzei socialismului... «8 COTIDIENE PRIMA AUTOGREFA PULMONARĂ DIN LUME A Ieșit din spital, Vasile Nicolcescu se simte excelent Vasile Nicolcescu, împreună cu pilotul care l-a transportat de la spital acasă. (Amănunte în pag. a III-a) AU TERMINAT SEMĂNATUL Cooperativele agricole din județul nostru cultivă cu floarea-soarelui în acest an o suprafață de 30.900 hectare. Direcția agricolă județeană ne-a informat că semănatul acestei culturi s-a terminat. în prezent, mecanizatorii lucrează la pregătirea terenului pentru semănatul porumbului și verificarea semănătorilor. LA CASA AGRONOMULUI în prima zi a lunii aprilie, la Casa agronomului din Poitazu Mare, a avut loc consfătuirea sericicultorilor din cooperativele agricole din județele Constanța și Tulcea. Participă agenții sericicoli comunali și crescători de viermi de mătase, președinți și ingineri din cooperativele agricole care au plan de producere a firelor de mătase SOSIT DE PE MĂRI ȘI OCEANE După ce a străbătut Mediterana și a înfruntat valurile Atlanticului, acostînd la Hamburg, Roterdam și Anvers, cargoul românesc „Tg. Mureș“ s-a înapoiat în portul Constanța, din prima sa cursă. De pe vas vor fi descărcate 3.000 tone de mărfuri generale și utilaje. UTILAJE NOI S.M.T.-urile din județul nostru au primit, în primele 3 luni ale anului în curs, 111 tractoare noi, precum și diferite mașini agricole. De remarcat că printre utilajele noi se află șasiul autopropulsat (R.S. 09) pentru lucrări în legumicultură și o întreagă gamă de mașini — semănători, cositori mecanice, cultivatoare, mașini fitosanitare etc. — cu care lucrează acesta.