Dobrogea Nouă, aprilie 1968 (Anul 21, nr. 6107-6132)

1968-04-02 / nr. 6107

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UN­IȚI-V A ! Organ aL Comitetului județean Constanța al P.C.R. și al Consiliului popular județean provizoriu Anul XXI nr. 6107 Marți, 2 aprilie 1968 4 pagini, 30 bani Mai „ciugulesc“ găinile din milioanele întreprinderii ? Discuția cu ing. M. Mihailov, director al I.A.S. ..Avicola“ Agi­­gea, întreprindere care a fost creată cu aproape un an în urmă, a pornit de la un articol apărut în „Scînteia“, care, anali­­zînd rezultatele slabe ale unei în­treprinderi asemănătoare, se inti­tulase „Găinile care au „ciugulit“ milioane“. — Combinatul din Mihail Ko­­gălniceanu dădea anual pierderi mari care se acopereau din buge­tul statului. Mai „ciugulesc“ găi­nile din milioanele întreprinderii? — Într-adevăr, după o populară, exprimată plastic zicală „ca găina din grămadă“, aceste pă­sări trec drept foarte risipitoare, în ceea ce ne privește, sintem­ de altă părere. Crescute după cele mai avansate reguli ale tehnicii și științei, în sistem industrial, ele devin o adevărată mină de aur. De pildă, din totalul de 28.150.000 ouă realizate de întreprinderea noastră în anul trecut, peste 16.500.000 au fost livrate la ex­port, găinile aducîndu-ne în final (nu mai vorbim de valută) un be­neficiu de 5.357.000 lei­ Rezultatul îl punem în exclusivitate pe sea­ma noului cadru organizatoric al întreprinderii, ca urmare a indi­cațiilor Plenarei CC. al P.C.R. din martie 1967, care, dîndu-ne posi­bilitatea să concentrăm pe baze industriale sectorul avicol, a fact­ INTERVIUL NOSTRU lu­at crearea unor ferme strict spe­cializate, aplicarea în creșterea și ingrășd­rea păsărilor a­ celor mai noi cuceriri ale tehnicii și științei autohtone și mondiale. — Ați putea să vă referiți, pe scurt, la cîteva caracteristici ale noului sistem de organizare a întreprinderii? — Baza de plecare a activității avicole în sistem industrial în ju­dețul nostru a constituit-o combi­natul de la Mihail Kogălniceanu, dat în folosință în anul 1963. E­­xistau aici, pentru început, toate cele 3 sectoare de producție: în­ Nicolae CONSTANTIN (Continuare în pag. a II-a) Vizita președintelui Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, în Finlanda Duminică la amiază a părăsit Capitala, plecînd spre Helsinki, președintele Consiliului de Mi­niștri al Republicii Socialiste Ro­mânia, Ion Gheorghe Maurer, ca­re, însoțit de ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, va face o vizită oficială în Finlan­da, la invitația guvernului finlan­dez. La plecare, pe aer­oportul Bă­neasa, erau prezenți tovarășii Ilie Verdeț, prim-vicepreședinte al Consiliului­ de Miniștri, Alexan­dru Drăghici, Janos Fazekas,­ Gheorghe Rădulescu, Vasile Vîl­­cu, Iosif Banc, Mihai Gere, Pe­tre Lupu, Manea Mănescu, Gheorghe Gaston Marin, membri ai guvernului și alte persoane o­­ficiale. A fost de față Seppo Olavi Av­­iario, însărcinat cu afaceri ad­­interim al Finlandei la București. A HELSINKI 31. — Trimișii spe­ciali Agerpres, Nicolae Ionescu și Mircea S. lonescu, transmit: Du­pă un zbor de aproximativ patru ore, avionul special, la bordul că­ruia se aflau președintele Consi­liului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheor­ghe Maurer, și ministrul afaceri­lor externe, Cornelii­ Mănescu, a aterizat pe aeroportul Sentula. Dominat de majestuoase păduri prin care și-a răsfirat pistele, aeroportul capitalei finlandeze și-a primit oaspeții într-o atmos­feră­ sărbătorească — expresie a relațiilor de stimă și prietenie ce s-au dezvoltat în zilele noastre între România și Finlanda. Arbo­rate pe frontispiciul aerogării, se profilau pe fundalul cerului nor­dic drapelele de stat ale Româ­niei și Finlandei. La coborîrea din avion, oas­peții români au fost salutați cu căldură de președintele Consiliu­(Continuare in pag. a IV-a) STAVILARELE AN­ EFICIENTEI ÎNTREPRINDERILOR POT ȘI TREBUIE SA FIE ÎNLĂTURATE . Se cunoaște că, anul acesta, întreprinderile industriale din municipiul Constanța urmează să producă un volum de mărfuri­ cu peste 378 de milioane lei mai ma­re decit realizările lui 1967. Ce concluzii se desprind, acum, după aproape trei luni de activitate, pentru înfăptuirea acestei sar­cini ? — Se poate spune că începutul e bun, întrucît numai pe primele două luni s-a realizat o produc­ție cu 800.000 lei mai mare decit cea planificată. Acesta e un re­zultat al entuziasmului cu care DIN CALEA SPORI­I ECONOMICE A oamenii muncii din municipiul Constanța, mobilizați de hotărî­­­rile Conferinței Naționale a P.C.R. luptă pentru înfăptuirea sarcinilor de plan, un rezultat di­rect al creșterii competenței or­ganelor și organizațiilor de par­tid în conducerea economiei. Ele constituie dovada cea mai con­vingătoare că întreprinderile dis­pun încă de mari rezerve pen­tru creșterea producției. — V-ați putea referi la cîteva dintre aceste resurse, subliniind astfel și unele deficiențe care mai persistă în folosirea lor ? — Este vorba, in primul rind, de faptul că suntem­ încă departe de a putea vorbi despre folosirea completă a capacităților de pro­ducție, a instalațiilor și utilajelor din dotare. Ani să dau cîteva e­­xemple : Secția de rafinare a Fa­bricii de ulei ..Argus“ nu lucrează decit cu jumătate din capacitate, iar instalația de semipreparate culinare de la I.R.I.C., cu 30 la su­tă. La Uzina de reparații Năvodari, capacitatea de reparații capitale nu este folosită decit în procent de 60 la sută. Situații asemănătoa­re întilnim și la U.S.A.S. Năvo­dari, Combinatul industrial de morărit și panificație, Fabrica ..Munca“, I.P.A.T. și alte unități. La toate acestea se poate adăuga și faptul că la întreprinderea e­­lectrocentrale, la I.R.I.C., Fabri­ca de celuloză și hîrtie, întreprin­derea integrată de lină, T. M. „E­­nergia“, I.P.M.C. etc., există un volum mare de utilaje complet nefolosite — în valoare de peste 9,3 milioane lei — și pentru care se plătesc, desigur, amortismen­te. Situația amintită e cunoscută de conducerile unităților respec­tive, de organizațiile de partid de acolo. Deși s-au făcut numeroase studii și analize pe această temă, totuși conducerile întreprinderilor lasă ca problema să se rezolve de la sine. Organizațiile de partid din unitățile enumerate, în loc să controleze , cum se înfăptuiesc sarcinile trasate și să stabilească­­ concrete pentru îmbună­­activității economice, se ocupă de cele mai multe ori de re­zolvarea unor probleme mărunte. Nu e mai puțin adevărat că nici comisia economică a Comitetului municipal de partid n-a acționat cu mai multă hotărîre și în mod eficient pentru curmarea lor. — Cum a fost folosit în aceas­tă­ perioadă timpul de lucru ? — Față de anul trecut, se con­stată o oarecare îmbunătățire. Dar această comparație cu tre­cutul nu este suficientă ținînd seama că, practic, pe lunile ia­nuarie și februarie s-a înregistrat un fond de timp neutilizat de peste 200.000 am/ore, ceea ce în­seamnă încă enorm de mult. O pondere mare continuă să dețină absențele nemotivate și învoirile din producție, îndeosebi la Șan­tierul naval, întreprinderea inte­grată de lînă, Î.P.R.O.F.I.L., Uzi­na de reparații Năvodari, Fabrica de celuloză și hîrtie și altele. Da­că punem la socoteală și faptul că în multe unități orele afectate producției nu sînt folosite cum Convorbire cu tovarășul ing. MI­CO­LAE DAN, secretar al Comitetului municipal Constanța al P.C.R. trebuie, că se irosește încă timp prețios în special în schimburile I și III, cînd asistența tehnică și controlul sînt mult mai reduse, ne dăm mai bine seama de propor­țiile reale ale pierderilor de timp. Ar mai trebui poate, avind în vedere fenomenul care ni se pare interesant, că pentru compensa­rea­ pierderilor de timp, s-au fo­losit în această perioadă peste 70.000 ore/ori suplimentare, mai ales la întreprinderile­­ care au a­­vut un număr mare de absențe nemotivate și învoiri. Toate aces­tea arată că munca politică des­fășurată de organizațiile de par­tid și obștești pentru combaterea indisciplinei nu este încă destul de eficientă, că organizarea pro­cesului de producție prezintă încă deficiențe. Mii de ore/om se pierd la T.C.E.H., întreprinderea 12 construcții, I.P.L., I. M. „Energia“, I.P.A.T., datorită neritmicității în aprovizionarea cu materialele ne­cesare. Se face, așadar, simțită necesitatea ca opinia de masă îm­potriva acelora care nu vor să se încadreze în disciplina socialistă a muncii să-și spună dar răs­picat cuvîntul. — Ce se întreprinde în direcția îmbunătățirii normării muncii, pentru introducerea pe scară Interviu realizat de G. STOIOVICI (Continuare în pag. a III-a) Șantierul naval Constanța — aspect de la asamblarea c­oletelor de șlepuri fluviale pentru export. Foto : G. CIOROBEA SA TE ARĂT! AȘA CUM EȘTI Trecem zilnic pe lingă probleme și frâmînturi, ne lovim de ele sau le ocolim, dar ele există și pentru liniștea și pentru neliniștea noastră. Noile relații de mun­că fixează trăirea noas­tră în coordonate dis­tincte, puternice și lumi­noase. Există, în acest caz, o demnitate care se formează „pe par­curs“, o dată cu viața, o demnitate care relie­fează personalitatea in­dividului, reglîndu-i comportamentul interior și de situație. Desigur, discuția de față reia o i­­dee, propunîndu-și, însă, să fie deschisă, fără pre­tenția­biectul, de a epuiza su­poate adresîn­­du-se, în special, celor ti­neri, a căror experiență de viață se completează „din mers“ și, cîteodată, „oricum“, a căror intrare în viață se face firesc, cu dezinvoltură, cu patos și entuziasm, la o tem­peratură înaltă a viselor și ideilor ce își așteaptă înfăptuirea-Dar cum intrăm in via­ță, cu­ de pregătiți facem primul pas spre cunoaș­tere și definire, către o deplină consolidare su­fletească a tuturor aspi­rațiilor? „Să le arăți așa cum ești“ — sună frumos și romantic, ca o emblemă pe diploma de bacalau­reat a adolescenței, ca ecou al unei bucurii pu­blice de creație. Tinere­țea are marele avantaj al prezenței fizice de a fi mereu în fruntea fiecă­rei noi încercări. Al fie­cărui experiment. Dar, a­­ceastă prezență să nu în­semne actul de bravadă al unor mai tîrzii remuș­cări. Ești sigur că te cu­noști bine? Iată o între­bare care ar trebui a­­dresată, înaintea oricărei acțiuni care comportă prezența sufletească, a­­deziunea noastră publică și de credință. Sîntem predispuși, în fiecare moment, să tă­cem gesturi solemne și îndrăznețe, ne socotim e­­roi și, desigur, credem în frumusețea cuvintelor și a viselor pînă la primul obstacol pe care nu reu­șim să-l trecem. Și­­ a­­tunci urmează îndoiala în noi și în puterile noas­tre; cu această îndoială pornim iarăși la luptă, timorați, și viitorul insuc­ces ar putea aduce re­nunțarea. Este rezultatul nefericit cu care se în­torc învinșii, pe care în­cercăm să-i consolăm, să le legăm rănile, să-i vin­decăm. Unii vor porni din nou și vor învinge, dar cu o experiență care le-a tăiat ceva din zbor și înălțime, făcînd­u-i sceptici și prudenți. Alții vor rămîne pe drum, iar realizarea lor pe planul sentimentelor va fi ori al­bă, ori încărcată. Și cei pe care-i cunoaștem ar­gumentând aceste cazuri cu bucuria lor tristă in­vită la această discuție. ★ Nina O. este funcționară într-o astăzi între­prindere constănțeană. Are 19 ani, este o fată frumoasă, volubilă, chiar prea volubilă pentru nu părea ostentativă îm­a­brăcată elegant, după „ultima modă“ (a se citi mini-jupe...). Are o privi­re deschisă, senină chiar, și totuși... E undeva, înă­untrul acestei priviri, o tristețe ascunsă, care nu se poate disimula, pe ca­re nici veselia nu poate să l-o acopere. Ceva ca­re strigă, o suferință unei bucurii de moment,­­ pentru care astăzi nu mai există decit uitare, de fapt la ea, primul exa­men al necunoașterii de sine. Și cel mai greu. Du­pă care a încercat să pri­vească senin. Nu știu cu­ a reușit, însă. N. O are un copil de doi ani. Un băiețel pe care i-l cresc părinții, pe care ea îl vizitează, din cînd în cînd, „cu multă bucurie, este cea mai mare bucurie a mea“. S-a reintegrat vieții, munceș­te, după orele de servi­ciu citește, merge la spectacole, este mare a­­matoare de sport. Tre­buie să-și refacă viața, crede cu siguranță în a­­ceasta. • Cînd ai greșit de fapt, N. O.? — Cred că nu m-am cunoscut de­loc. Eram în liceu atunci..., ar fi tre­buit să știu mai multe despre mine și despre viață, în general. Știu eu,­­­­oate că e necesar să vegheze cineva cu mai­­ multă prietenie asupra ta.­­ Și să-și vorbească de la­­ suflet, ca unui om ma­­­­tur, care pătrunde în via­ță cu drepturi și datorii depline. Acum știu mai multe, acum e altfel... Da, acum e altfel. N. O. a spus-o cu privi­rea în altă parte, cu un gest evaziv de umeri, ci­pói a rîs. Scurt. Prea scurt pentru tinerețea ei. ■ [UNK] [UNK]T. C. refuză întrebă­rile despre trecut. Vor­bește cu greutate, dar și cu o anumită convinge­re că „n-a greșit“. Aces­ta a fost drumul ei in viață, astfel trebuia să se întîmple și... Ciudat mod de a gînndi. T. C. e pro­fesoară sau ar trebui să fie, dar a renunțat la ca­tedră. Acum este funcțio­nară. A absolvit o facul­tate, a obținut rezultate Ion PANAIT (Continuare în pag. a III-a) ATITUDINI ÎN CUPRINS: I Cronica cinema­tografică I Sport 1 Publicitate pag. a II«» ■ Cuvîntul specia­listului I Fei de fel I Sugestii pentru organizatorii de turism • ■ .a . 7­­ . .. t.1 pag. a III-a Moment solemn Ion St­an­cu stă drept în fața drape­lului tricolor al uni­tății militare. Ros­tește cu glas solemn, puternic, jurămîntul ostășesc și fiecare cu­­vînt trece ca un fior prin trupul înghețat parcă în acea poziție statuară. Brațele lui încleștate pe automată apasă arma pu­ternic pieptul din ca­re se desprind, por­nind din inimă, cu­vintele acestui legă­­m­înt de maturitate ostășească. Un fiu al Cisnădiei, omul care în ultimii doi ani a purtat pe piept ste­luța de fruntaș în întrecere la cunoscu­tele uzine textile, a reușit într-un timp foarte scurt să se fa­că remarcat și în u­­nitate, alături de flă­căi veniți din toate colțurile țării. A ve­nit aici, în această u­­nitate cu bogate tra­diții de luptă și ca­re peste puțin timp va împlini 74 ani de existență, cu gîndul de a se instrui să fie gata oricînd să-­și a­­pere patria din a că­rui pămîn­t roditor își trage seva. Dar ca să ajungi să te remarci într-o asemenea uni­tate nu a fost deloc ușor căci cu aceleași gînduri au venit și frezorul Tiberiu Im­­brea din Brașov, și cooperatorul Marin Vlad din Ciolănești și toți cei care astăzi jură în fața drapelu­lui să rămînă aceiași fii credincioși ai pa­triei și să cinstească prin muncă, prin jertfă, dacă va fi ca­zul, jertfele străbuni­lor care s-au acope­rit de glorie în lupte­le pentru apărarea patriei. în aceste momente solemne încercăm să desprindem din noia­nul de fapte pe cele mai semnificative, pe acelea care definesc dorința tinerilor os­tași de a deveni oa­meni de nădejde aici, pe cîmpul de in­si­strucție. Căpitanul Ion Drăgan stă și el cumpănă. La început vrea să ne vorbească de fiecare exercițiu în parte, dar se răz­­gîndește, concluzio­­nînd că totul și toa­te aici sînt importan­te­­ și definitorii. A­­tunci căpitanul, el însuși unul dintre co­mandanții de nădej­de, încearcă să ne spună despre sîrgu­­ința lui Gheorghe Netedu, venit de prin părțile Moldovei, dar își dă seama că lău­­dîndu-l, chiar pe de­plin meritat, pe acest soldat l-ar nedreptăți pe Marin Stan, Gheorghe Antal sau pe atîția alții. Rînd pe rind osta­șii vin în fața drape­lului să rostească le­­g­ămîntul solemn cu patria, jurămîntul de credință față de jert­fele strămoșilor că­zuți la Războieni, Podul înalt sau Mă­­rășești. Și ascultîn­­du-i cu altă hotărîre rostesc acest legă­­m­înt nu-i greu să-ți dai seama că vor fi demni să se­ numeas­că urmași ai lui Mir­cea cel Bătrîn, Ștefan cel Mare, Mihai Vi­teazul sau ai acelora care au dus tricolo­rul românesc pe munții Tatra pînă în urmărirea hitleriști­­lor. G. COSTICA tat Jur sâ fiu de ca­poporului meu... cauzei so­cialismului... «8 COTIDIENE PRIMA AUTOGREFA PULMONARĂ DIN LUME A Ieșit din spital, Vasile Nicolcescu se simte excelent Vasile Nicolcescu, împreună cu pilotul care l-a transpor­tat de la spital acasă. (Amănunte în pag. a III-a) AU TERMINAT SEMĂNATUL Cooperativele agricole din județul nostru cultivă cu floa­­rea-soarelui în acest an o su­prafață de 30.900 hectare. Di­recția agricolă județeană ne-a informat că semănatul acestei culturi s-a terminat. în pre­zent, mecanizatorii lucrează la pregătirea terenului pentru semănatul porumbului și ve­rificarea semănătorilor. LA CASA AGRONOMULUI în prima zi a lunii aprilie, la Casa agronomului din Poi­­tazu Mare, a avut loc con­sfătuirea sericicultorilor din cooperativele agricole din ju­dețele Constanța și Tulcea. Participă agenții sericicoli co­munali și crescători de viermi de mătase, președinți și ingi­neri din cooperativele agrico­le care au plan de producere a firelor de mătase­ SOSIT DE PE MĂRI ȘI OCEANE După ce a străbătut Medi­­terana și a înfruntat­­ valurile Atlanticului, acostînd la Ham­burg, Roterdam și Anvers, cargoul românesc „Tg. Mureș“ s-a înapoiat în portul Con­stanța, din prima sa cursă. De pe vas vor fi descărcate 3.000 tone de mărfuri generale și utilaje. UTILAJE NOI S.M.T.-urile din județul nos­tru au primit, în primele 3 luni ale anului în curs, 111 tractoare noi, precum și dife­rite mașini agricole. De re­marcat că printre utilajele noi se află șasiul autopropulsat (R.S. 09) pentru lucrări în le­­gumicultură și o întreagă ga­mă de mașini — semănători, cositori mecanice, cultivatoa­re, mașini fitosanitare etc. — cu care lucrează acesta.

Next