Dobrogea Nouă, iulie 1968 (Anul 21, nr. 6184-6209)

1968-07-02 / nr. 6184

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UN ÎȚI-V­A ! Organ al Comitetului județean Constanța al P.C.R. și al Consiliului popular județean provizoriu Anul XXÎ nr­. 6184 J Marți, 2 iulie 1968 ! 4 pagini, 30 bani Reducerea cheltuielilor materiale de producție-mijloc important pentru ridicarea eficienței economice a întreprinderilor în ansamblul de măsuri pen­tru perfecționarea conducerii și planificării economiei naționale, aprobate de Conferința Națională a Partidului Comunist Român, un loc deosebit de important îl ocu­pă ridicarea eficienței economice a întregii activități. Realizarea a­­cestui obiectiv ridică ca problemă centrală reducerea cheltuielilor de­ producție, iar in cadrul acestora, reducerea ponderii cheltuielilor materiale. Este știut că, la un anumit ni­vel al produsului social, venitul național va fi mai mare sau mai mic, in funcție de cuantumul cheltuielilor materiale de produc­ție. In documentele de partid și de stat s-a subliniat, în repetate rînduri, necesitatea intensificării preocupărilor pentru reducerea cheltuielilor de producție și în­deosebi a cheltuielilor materiale. Ref­erindu-se la această proble­mă, tovarășul Nicolae Ceaușescu a arătat, la Plenara C.C. al P.C.R. din decembrie 1966, că: „propor­ția exagerată a cheltuielilor de producție în țara noastră con­duce la diminuarea acumulărilor socialiste, influențează negat­iv a­­supra reproducției lărgite, asu­pra creșterii nivelului de trai al populației, asupra dezvoltării în­tregii societăți. Iată de ce ridica­rea eficienței economice a pro­ducției trebuie să stea în centrul preocupărilor noastre, de ce tre­buie să analizăm cu toată răs­punderea cauzele cheltuielilor mari de producție, să găsim căile pentru diminuarea lor“. Faptul că particularitățile pro­ducției, in diferite ramuri indus­triale, determină și o anumită greutate specifică a cheltuielilor de producție, structura lor consti­tuie un criteriu principal în cău­tarea rezervelor d­e reducere a prețului de cost. Cercetarea și analiza structurii prețului d­e cost, la nivelul între­prinderii, permit adincirea și completarea studiului unor feno­mene economice variate și com­plexe, precum și obținerea, pe a­­ceastă bază, a unor concluzii deo­sebit de importante, care pot servi la îmbunătățirea muncii de planificare și de analiză a activi­tății economice, la descoperirea și mobilizarea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor ma­teriale de producție. Sporirea înzestrării tehnice a muncii determină, în mod logic, creșterea productivității muncii, bineînțeles cu condiția ca forța de muncă care utilizează fondu­rile fixe să aibă un nivel de pre­gătire corespunzător nivelului tehnic al acestora, ca în structura fondurilor fixe să predomine cele active, iar utilizarea capacități­lor de producție să fie cit mai aproape de nivelul lor maxim. Trebuie subliniată, totodată, in­fluența importantă a schimbări­lor structurale in cadrul mijloa­celor de muncă in sensul creșterii ponderii valorii mașinilor și uti­lajelor în totalul investițiilor, fapt ce determină creșterea mai rapidă a capacităților de produc­ție față de valoarea fondurilor fixe. Progresul tehnic contempo­ran influențează, de asemenea, reducerea consumurilor specifice de obiecte ale muncii pe unitatea de produs. Ea se datorează, in principal, schimbărilor calitative in metodele de producție care de­termină reducerea adausurilor­­ de prelucrare, îmbunătățirii calită­ții materiilor prime și introduce­rii de noi materiale, îndeosebi iot­etice, creării de noi valori de ntrebuințare, capabile să valori­se, la un nivel superior, resur­­ele materiale. Toate aceste direcții își pun amprenta asupra raportului din­re munca vie și munca materia­lizată, in condițiile creșterii pro­ductivității muncii, în reducerea necesarului relativ de materiale pe unitatea de produs; în acest sens, sunt edificatoare măsurile luate de comitetul de direcție de la I.M.U. Medgidia, care, prin reproiectare, prin îmbunătățirea tehnologiei și organizarea mai temeinică a execuției, vor reduce greutatea și, deci, folosirea de metal la unele produse și re­pere. Prin reproiectarea unor subansalm­ble (dispozitivul de ro­tire și cuplare, butuci, tamburi, cirligul de remorcare) rezultă o reducere de greutate de circa 190 kg pe fiecare remorcă auto de tip 2 I­ 5 A. Urmărind, in conti­nuare, reducerea greutății acestei remorci, se lucrează la reproiec­tarea platformei, suport și mar­ginale, ceea ce va da posibilita­tea reducerii cu încă 130 kg me­tal pe bucată, respectîndu-se, tot­odată, toți parametrii tehnici și dinamici. Presa de balotat pare tip PMT 5 s-a înlocuit, prin pro­iectare, cu o altă presă de mare productivitate tip P.P.F.O. cu o greutate mai mică, de 210 kg bu­cala, și cu parametri tehnici su­periori presei vechi. I. M. „Energia“, prin reproiec­­tarea mașinii de tocat furaje, a redus greutatea cu 120 kg, ceea ce va duce la o economie de me­tal de 72 de tone aferente planu­lui de 600 buc, din acest an. A­­semenea exemple mai sunt și la Uzina de reparații Năvodari, Fa­brica de șuruburi Saligny și al­tele. Sporirea preocupărilor pentru obținerea Ariei inalte eficiente se impune cu atit mai mult cu cit producția industrială a județului Constanța se realizează cu un cuantum mare al cheltuielilor materiale care reprezintă cca. 65 la sută din totalul cheltuielilor. Apreciem că insuficient s-au preocupat unele comitete de di­recție pentru reducerea cheltuie­lilor materiale de producție. La I.P.M.C., cheltuielile materiale re­prezintă 66,31 la sută, la I. M. „Energia“ 78,93 la sută, la între­prinderea integrată de lună 97,3 la sută și Șantierul naval Constanța 83,8 la sută. Va trebui ca, in­ viitor, reduce­­r­ea— duH-aierii si ♦periiru­ materii prime și materiale să se obțină prin reducerea normelor de con­sum care, în unele sectoare, sunt dimensionate larg sau nu se ur­mărește din punct de vedere teh­nic realizarea lor. Astfel, Fabrica de ciment „Ideal“ Cernavodă de­pășește consumurile specifice în pirită, zgură și ghips, pentru toate sortimentele de ciment, iar Fa­brica de celuloză și hârtie Palas înregistrează depășiri la fibre de celuloză, ciclofoniu, abur tehno­logic, ceea ce a dus la nerealiza­rea prețului de cost. J . (Continuare în pag. a IlI-a) Ion TUDOR, secretar al Comitetului județean Constanța al P.C.R. In „Stațiunea tinereții“ In „Stațiunea tin­er­reț­ii" — Costinești — este din nou o vie animație. Luni au sosit aici studenți din prima serie a sezonului spre a-și petrece o parte din vacanță pe litoral. Numărul sporit de căsuțe din lemn construite aici, modernul res­­taurant-cantină cu 500 de locuri, spațiile verzi și um­broase din vecinătatea plajei însorite, un bogat program de excursii, jocuri distractive etc., asigură și în vara aceasta zile plăcute de odihnă pentru cei 6.000 de studenți care vor veni la Costinești. “------------­--------——­ Din nou pe drumuri albastre Ieri, nava-școală „Mircea“ a ridicat ancora din portul Con­stanța, plecând într-o călăto­rie­­ ie lungă durată în Marea Mediterană. Cu acest prilej, nava va acosta în porturile Istanbul și Napoli, unde e­­chipajul, format din ofițeri, elevi și marinari, va vizita locuri istorice și obiective tu­ristice, va avea în­tîlniri prie­tenești cu gazdele. Marinarii români vor susține întîlniri sportive amicale și vor primi la bordul navei vizita mari­narilor și cetățenilor din por­turile amintite. T Conducătorii de partid și de stat, în vizită la expoziția „Revoluția de la 1848 oglindită in arta plastică“ I Luni după-amiază, tovarășii : Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe I Maurer, Gheorghe Apostol, Paul­­ Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, I­­lie Verdeț, Leonte Răutu, Mihai­l Gere, Manea Mănescu, Dumitru­­ Popa, Vasile Patiiineț au vizitat expoziția „Revoluția de la 1848­­ oglindită în arta plastică“, des­­­ chli­să in sălile Muzeului de Artă­­ al Republicii Socialiste România. La sosire, conducătorii de par­tid și de stat au fost intimpinați­­ de tovarășii Pompiliu Macovei, președintele Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă, Brăduț Covaliu, președintele Uniunii Ar­tiștilor Plastici, Ovidiu Maitec, vicepreședinte al Uniunii Artiști­lor Plastici, și M. N­. Maxy, di­rectorul Muzeului de Artă al Re­publicii Socialiste România. Erau prezenți membrii Biroului Uniu­nii Artiștilor Plastici, artiști ex­pozanți, critici de artă. Salutînd pe conducătorii de par­tid și de stat, președintele Uniunii Artiștilor Plastici a­ exprimat sa­tisfacția și mulțumirile creatori­lor din acest domeniu al artei pentru grija deosebită manifesta­tă de partid și guvern pentru dezvoltarea artelor plastice. În continuare, conducătorii de partid și de stat au vizitat sălile expoziției. Explicațiile au fost da­te de directorul Direcției artelor plastice din C.S.C.A., Dan Grigo­­rescu. Revoluția din 1848, pe care au slăvit-o în lucrările lor numeroși poeți, prozatori și compozitori, a fost, in același timp, izvor de no­bilă și generoasă inspirație pen­tru artiștii plastici din trecut și constituie un motiv de inspirație pentru artiștii plastici contempo­rani. Expresie a acestei bogate surse de inspirație, expoziția „Re­voluția de la 1848 oglindită în ar­ta plastică“ grupează un mare nn­(Continuare în pag. a II-a) PRIMIRI­I TOVARĂȘUL RUÜE CEAUȘESCU­ > a directorului general al F.A.O. Luni după-amiază, tovarășul­­ Nicolae Ceaușescu, secretar gene­­­­ral al C.C. al P.C.R., președintele­­ Consiliului de Stat, a primit pe : A. H. Boerma, directorul general 1 al Organizației Națiunilor Unite pentru alimentație și agricultură (F.A.O.). La primire au luat parte tova­rășii Iosif Bane, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, și Nicolae Giosan, președintele Consiliului Superior al Agriculturii. In timpul întrevederii au fost abordate probleme privind parti­ciparea României la diferite for­me de cooperare organizate de F.R.O., la dezvoltarea cercetării științifice in domeniul agricultu­rii, precum și aspecte ale dezvol­tării activității de colaborare și cooperare internațională a acestei organizații. întrevederea s-a desfășurat in­­­tr-o atmosferă cordială. a directorului general al Organizației Internaționale a Muncii Tovarășul Nicolae Ceaușescu,­­ secretar general al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Stat, a primit luni după-amiază pe Da­­­­vid Morse, directorul general al­­ Organizației Internaționale a Muncii. Au luat parte tovarășii Petre­i Blajovici, ministrul muncii, și Pe­tre Lupu, președintele Comitetu­lui de Stat pentru Probleme de Organizare și Salarizare. In cadrul convorbirii au fost subliniate diferite aspecte cu pri­vire la Centrul de perfecționare a pregătirii cadrelor de conducere din întreprinderi, organizat in Ro­mânia cu sprijinul O.I.M. și la ac­tivitatea pe care o desfășoară a­­ceastă organizație pentru coope­rarea internațională, exprimîn­­du-se dorința reciprocă de a dez­volta pe mai departe această ac­tivitate. întîlnirea s-a desfășurat intr-o atmosferă cordială. 4 Aprobare deplina a măsurilor de înaltă echitate sociala stabilite ide plenara C.C. al P.C.R. Adunări deschise ale organizațiilor de partid Săptămina bătă­liei pentru termi­narea campaniei de recoltare In ultimele zile s-a lucrat in­tens la recoltatul orzului, ma­zurii și griului. Orzul și mază­rea au fost recoltate în întregi­me. La cultura griului, din 195.042 hectare au fost recolta­te pînă ieri dimineață mai bine de 92.000 hectare. Deși s-a lă­sat la latitudinea specialiștilor, ca aceștia să hotărască momen­tul optim de intrare a combine­lor în lan, este de neînțeles cum de în unele unități nici acum, cind tot grrul este ajuns la ma­turitate, nu se lucrează cu toa­te forțele. In faza de activitate a S.M.T.-ului 23 August, au fost NU FORȚELE SÎNT INSU­FICIENTE, CI MĂSURILE ORGANIZATORICE recoltate doar 1.320 hectare din planul de 5.260 hectare. Dumi­nică, deși timpul a fost bun de lucru, în unitățile deservite de această stațiune s-a lucrat foar­te puțin, în altele chiar deloc. E și normal atunci ca realiză­rile la recoltat să reprezinte doar 25 la sută. Și aceasta in timp ce S.M.T.-urile din jur au recoltat 40 și respectiv 54 la su­tă din plan. La ședința de co­mandament ce a avut loc ieri dimineață s-a apreciat că față de forțele existente, ritmul la recoltat este nesatisfăcător. In nici­ una din zile nu s-a reușit a se realiza viteza zilnică plani­ficată. Mai mult, duminică, din 31.261 hectare, s-a recoltat doar jumătate. De ce nu se realizează viteza zilnică? Explicațiile nu-s greu de găsit. Se fac multe întreru­peri, pierzindu-se timp prețios din cauza defecțiunilor dese la combine, iar la Ghindărești, Viișoara, Vadu și Vulturu nu sunt mobilizate suficiente brațe de muncă în campania de re­coltat. La Plopeni și Tătaru, și­nele combine sunt nevoite să a­­ducă sacii plini la arie, din cau­ză că nu sunt suficiente mijloa­ce de transport. La toate cele a­­cusate se adaugă și lipsa sacilor care contribuie la crearea tim­pilor morți. In raidul întreprins de redacție zilele trecute s-a desprins și faptul că organiza­rea muncii și a transportului la­să mult de dorit. La ferma nr. 7 a I.A.S. Independența, 16 com­bine nu erau introduse în lan nici la ora 10,30. „E moale griul" — ne-a explicat inginerul me­canic Cristei Cidotă, sau ....am trimis tractoarele la arat", completat la citeva minute in­­­ginerul Vasile Popescu, directo­rul întreprinderii. Nici o ex­plicație din cele primite n-a a­­vut darul de a ne convinge de adevărata realitate, deoarece în jur toate unitățile lucrau de zor la recoltat, iar la arat, după cite știm, se folosește timpul cînd practic combinele nu pot intra în lan. S-a încercat deci o „jus­­tificare“. Defecțiuni sunt și în ceea ce­­ privește reglarea combinelor,­­ stringerea plevei, eliberarea te­­­­renului și executarea arături­lor. Din această cauză griul iese murdar, plin de pleavă și cor­puri străine. La Conacu și Curcani, corpurile străine din griul recoltat depășesc 5,5 la su­tă. Aceasta, după cum se știe, aduce pierderi seriose produ­cătorilor. In ceea ce­ privește stringerea plevei, marea majo­ritate a combinelor au saltele sau colectoare, dar nu peste tot­­ se dă atenția cuvenită trans­portului. Se lasă pleava pe mi­­i riște, în grămezi mici, vîntul reușind a o împrăștia în voie. Fără îndoială că s-ar recolta , mai bine și mai mult greu, da­că s-ar organiza mai bine mun­ca, dacă transportul sacilor s-ar face mai operativ. Pe o arie, a­­­­părtinind cooperativei agricole Topraisar, am găsit într-una din­­ zile aproape 600 de saci plini. Brigadiera Florica Dincă ne-a explicat că acest lucru se dato­­rește faptului ca de aici griul este transportat ia magazie nu­mai cu un singur autocamion, iar cîntărirea de la arie se re­petă din nou la destinație. Se pierde timp mult și din cauză că­ mijloacele de transport in Șt. MIHAI (Continuare in pag a UII-al La I.A.S. Independența, ferma nr. 7, la ora 10,30, combinele „așteaptă“. la S. N. C. Ieri, în cadrul unei adunări de partid, comuniștii de la Șantierul naval Constanța și-au manifestat acordul deplin cu măsurile luate de recenta plenară a C.C. al P.C.R., h­otărirea lor de a munci și de a veghea neabătut la tradu­cerea lor in viață. Deschizînd adunarea, tovarășul VASILE ȘILEA, secretarul comi­tetului de partid, a subliniat im­portanța deosebită pe care o au măsurile adoptate de către plena­ră în munca și viața constructo­rilor navali: „îmbrățișez din toată inima a­­cest nou act care reprezintă voin­ța noastră, a celor ce muncim cinstit și care nu putem îngădui să fim sfidați de indivizi­, îmbo­gățiți peste noapte de pe urma in­­vîrtelilor, a mitei, a furtului și a tot felul de practici incompatibi­le cu normele vieții noastre so­cialiste“ — a arătat, în cuvîntul său electricianul GHEORGHE TĂTARU. „Nu trebuie să uităm nici clipă —­ a spus inginerul EUGEN­­ MOROIANU — că fiecare din noi își poate aduce o contribuție rea­lă la instaurarea unui climat al cinstei și echității sociale. Mai sunt oameni care vor să-și ciștige salariul, pierzind timpul prin sec­ție, întîrziind sau lipsind de la program, mai sunt unii care nu se sfiesc să descompleteze inventarul navelor aflate in reparație. Dato­ria noastră este să luăm atitudi­ne împotriva unor astfel de ma­nifestări meschine, să luptăm cu toată h­otărirea pentru stîrpirea lor“. Economistul GABRIELA RO­­BEANU, inginerul GHEORGHE TIȚA, ION BABA, CONSTANTIN BUZATU și alți participanți dezbatere și-au manifestat acor­d­­jul deplin cu măsurile luate de Plenara C.C. al P.C.R., în care ei își văd exprimate propriile inte­rese și năzuințe și s-au angajat să facă din aplicarea lor în prac­tică un obiectiv primordial al muncii lor. In încheiere, a luat cuvîntul to­varășul PETRE NICOLAE, prim­­secretar al Comitetului municipal de partid Constanța, care, subli­niind importanța recentelor mă­suri luate de partid, a făcut refe­riri la sarcinile de mare impor­tanță ce stau în fața navaliștilor constănțeni, pe linia continuei iro­(Continuare in pag. a HI-a) Sosirea unei delegații Partidului Comunist din Canada. Luni seara a sosit în Capitală o delegație a Partidului Comunist din Canada, condusă de tovarășul Tim Buck, președintele partidu­lui, care, la invitația Comitetului Central al Partidului Comunist Român va face o vizită în țara noastră. Din delegație fac parte tovară­șii: William Beeching, Mei Dóig, Maurice­­ Rush și John Boyd, membri ai Comitetului Central al Partidului Comunist din Canada. La sosire pe aeroportul Bânea­sa delegația a fost salutată de to­varășii Chivu Stoica și Virgil Tro­fin, membri ai Comitetului Exe­cutiv, ai Prezidiului Permanent, secretari ai C.C. al P.C.R., Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.C.R., Barbu Zaharescu, membru al C.C. al P.C.R., Bujor Sion, șef de sec­ție la C.C. al P.C.R., Andrei Ște­fan, prim-adjunct de șef de sec­ție la C.C. al P.C.R., de activiști e­e partid (Ager­preș)

Next