Dobrogea Nouă, iulie 1968 (Anul 21, nr. 6184-6209)
1968-07-02 / nr. 6184
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UN ÎȚI-VA ! Organ al Comitetului județean Constanța al P.C.R. și al Consiliului popular județean provizoriu Anul XXÎ nr. 6184 J Marți, 2 iulie 1968 ! 4 pagini, 30 bani Reducerea cheltuielilor materiale de producție-mijloc important pentru ridicarea eficienței economice a întreprinderilor în ansamblul de măsuri pentru perfecționarea conducerii și planificării economiei naționale, aprobate de Conferința Națională a Partidului Comunist Român, un loc deosebit de important îl ocupă ridicarea eficienței economice a întregii activități. Realizarea acestui obiectiv ridică ca problemă centrală reducerea cheltuielilor de producție, iar in cadrul acestora, reducerea ponderii cheltuielilor materiale. Este știut că, la un anumit nivel al produsului social, venitul național va fi mai mare sau mai mic, in funcție de cuantumul cheltuielilor materiale de producție. In documentele de partid și de stat s-a subliniat, în repetate rînduri, necesitatea intensificării preocupărilor pentru reducerea cheltuielilor de producție și îndeosebi a cheltuielilor materiale. Referindu-se la această problemă, tovarășul Nicolae Ceaușescu a arătat, la Plenara C.C. al P.C.R. din decembrie 1966, că: „proporția exagerată a cheltuielilor de producție în țara noastră conduce la diminuarea acumulărilor socialiste, influențează negativ asupra reproducției lărgite, asupra creșterii nivelului de trai al populației, asupra dezvoltării întregii societăți. Iată de ce ridicarea eficienței economice a producției trebuie să stea în centrul preocupărilor noastre, de ce trebuie să analizăm cu toată răspunderea cauzele cheltuielilor mari de producție, să găsim căile pentru diminuarea lor“. Faptul că particularitățile producției, in diferite ramuri industriale, determină și o anumită greutate specifică a cheltuielilor de producție, structura lor constituie un criteriu principal în căutarea rezervelor de reducere a prețului de cost. Cercetarea și analiza structurii prețului de cost, la nivelul întreprinderii, permit adincirea și completarea studiului unor fenomene economice variate și complexe, precum și obținerea, pe această bază, a unor concluzii deosebit de importante, care pot servi la îmbunătățirea muncii de planificare și de analiză a activității economice, la descoperirea și mobilizarea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor materiale de producție. Sporirea înzestrării tehnice a muncii determină, în mod logic, creșterea productivității muncii, bineînțeles cu condiția ca forța de muncă care utilizează fondurile fixe să aibă un nivel de pregătire corespunzător nivelului tehnic al acestora, ca în structura fondurilor fixe să predomine cele active, iar utilizarea capacităților de producție să fie cit mai aproape de nivelul lor maxim. Trebuie subliniată, totodată, influența importantă a schimbărilor structurale in cadrul mijloacelor de muncă in sensul creșterii ponderii valorii mașinilor și utilajelor în totalul investițiilor, fapt ce determină creșterea mai rapidă a capacităților de producție față de valoarea fondurilor fixe. Progresul tehnic contemporan influențează, de asemenea, reducerea consumurilor specifice de obiecte ale muncii pe unitatea de produs. Ea se datorează, in principal, schimbărilor calitative in metodele de producție care determină reducerea adausurilor de prelucrare, îmbunătățirii calității materiilor prime și introducerii de noi materiale, îndeosebi iotetice, creării de noi valori de ntrebuințare, capabile să valorise, la un nivel superior, resurele materiale. Toate aceste direcții își pun amprenta asupra raportului dinre munca vie și munca materializată, in condițiile creșterii productivității muncii, în reducerea necesarului relativ de materiale pe unitatea de produs; în acest sens, sunt edificatoare măsurile luate de comitetul de direcție de la I.M.U. Medgidia, care, prin reproiectare, prin îmbunătățirea tehnologiei și organizarea mai temeinică a execuției, vor reduce greutatea și, deci, folosirea de metal la unele produse și repere. Prin reproiectarea unor subansalmble (dispozitivul de rotire și cuplare, butuci, tamburi, cirligul de remorcare) rezultă o reducere de greutate de circa 190 kg pe fiecare remorcă auto de tip 2 I 5 A. Urmărind, in continuare, reducerea greutății acestei remorci, se lucrează la reproiectarea platformei, suport și marginale, ceea ce va da posibilitatea reducerii cu încă 130 kg metal pe bucată, respectîndu-se, totodată, toți parametrii tehnici și dinamici. Presa de balotat pare tip PMT 5 s-a înlocuit, prin proiectare, cu o altă presă de mare productivitate tip P.P.F.O. cu o greutate mai mică, de 210 kg bucala, și cu parametri tehnici superiori presei vechi. I. M. „Energia“, prin reproiectarea mașinii de tocat furaje, a redus greutatea cu 120 kg, ceea ce va duce la o economie de metal de 72 de tone aferente planului de 600 buc, din acest an. Asemenea exemple mai sunt și la Uzina de reparații Năvodari, Fabrica de șuruburi Saligny și altele. Sporirea preocupărilor pentru obținerea Ariei inalte eficiente se impune cu atit mai mult cu cit producția industrială a județului Constanța se realizează cu un cuantum mare al cheltuielilor materiale care reprezintă cca. 65 la sută din totalul cheltuielilor. Apreciem că insuficient s-au preocupat unele comitete de direcție pentru reducerea cheltuielilor materiale de producție. La I.P.M.C., cheltuielile materiale reprezintă 66,31 la sută, la I. M. „Energia“ 78,93 la sută, la întreprinderea integrată de lună 97,3 la sută și Șantierul naval Constanța 83,8 la sută. Va trebui ca, in viitor, reducerea— duH-aierii si ♦periiru materii prime și materiale să se obțină prin reducerea normelor de consum care, în unele sectoare, sunt dimensionate larg sau nu se urmărește din punct de vedere tehnic realizarea lor. Astfel, Fabrica de ciment „Ideal“ Cernavodă depășește consumurile specifice în pirită, zgură și ghips, pentru toate sortimentele de ciment, iar Fabrica de celuloză și hârtie Palas înregistrează depășiri la fibre de celuloză, ciclofoniu, abur tehnologic, ceea ce a dus la nerealizarea prețului de cost. J . (Continuare în pag. a IlI-a) Ion TUDOR, secretar al Comitetului județean Constanța al P.C.R. In „Stațiunea tinereții“ In „Stațiunea tinerreții" — Costinești — este din nou o vie animație. Luni au sosit aici studenți din prima serie a sezonului spre a-și petrece o parte din vacanță pe litoral. Numărul sporit de căsuțe din lemn construite aici, modernul restaurant-cantină cu 500 de locuri, spațiile verzi și umbroase din vecinătatea plajei însorite, un bogat program de excursii, jocuri distractive etc., asigură și în vara aceasta zile plăcute de odihnă pentru cei 6.000 de studenți care vor veni la Costinești. “--------------------—— Din nou pe drumuri albastre Ieri, nava-școală „Mircea“ a ridicat ancora din portul Constanța, plecând într-o călătorie ie lungă durată în Marea Mediterană. Cu acest prilej, nava va acosta în porturile Istanbul și Napoli, unde echipajul, format din ofițeri, elevi și marinari, va vizita locuri istorice și obiective turistice, va avea întîlniri prietenești cu gazdele. Marinarii români vor susține întîlniri sportive amicale și vor primi la bordul navei vizita marinarilor și cetățenilor din porturile amintite. T Conducătorii de partid și de stat, în vizită la expoziția „Revoluția de la 1848 oglindită in arta plastică“ I Luni după-amiază, tovarășii : Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe I Maurer, Gheorghe Apostol, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Leonte Răutu, Mihail Gere, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Vasile Patiiineț au vizitat expoziția „Revoluția de la 1848 oglindită în arta plastică“, des chlisă in sălile Muzeului de Artă al Republicii Socialiste România. La sosire, conducătorii de partid și de stat au fost intimpinați de tovarășii Pompiliu Macovei, președintele Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă, Brăduț Covaliu, președintele Uniunii Artiștilor Plastici, Ovidiu Maitec, vicepreședinte al Uniunii Artiștilor Plastici, și M. N. Maxy, directorul Muzeului de Artă al Republicii Socialiste România. Erau prezenți membrii Biroului Uniunii Artiștilor Plastici, artiști expozanți, critici de artă. Salutînd pe conducătorii de partid și de stat, președintele Uniunii Artiștilor Plastici a exprimat satisfacția și mulțumirile creatorilor din acest domeniu al artei pentru grija deosebită manifestată de partid și guvern pentru dezvoltarea artelor plastice. În continuare, conducătorii de partid și de stat au vizitat sălile expoziției. Explicațiile au fost date de directorul Direcției artelor plastice din C.S.C.A., Dan Grigorescu. Revoluția din 1848, pe care au slăvit-o în lucrările lor numeroși poeți, prozatori și compozitori, a fost, in același timp, izvor de nobilă și generoasă inspirație pentru artiștii plastici din trecut și constituie un motiv de inspirație pentru artiștii plastici contemporani. Expresie a acestei bogate surse de inspirație, expoziția „Revoluția de la 1848 oglindită în arta plastică“ grupează un mare nn(Continuare în pag. a II-a) PRIMIRII TOVARĂȘUL RUÜE CEAUȘESCU > a directorului general al F.A.O. Luni după-amiază, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Stat, a primit pe : A. H. Boerma, directorul general 1 al Organizației Națiunilor Unite pentru alimentație și agricultură (F.A.O.). La primire au luat parte tovarășii Iosif Bane, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, și Nicolae Giosan, președintele Consiliului Superior al Agriculturii. In timpul întrevederii au fost abordate probleme privind participarea României la diferite forme de cooperare organizate de F.R.O., la dezvoltarea cercetării științifice in domeniul agriculturii, precum și aspecte ale dezvoltării activității de colaborare și cooperare internațională a acestei organizații. întrevederea s-a desfășurat intr-o atmosferă cordială. a directorului general al Organizației Internaționale a Muncii Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Stat, a primit luni după-amiază pe David Morse, directorul general al Organizației Internaționale a Muncii. Au luat parte tovarășii Petrei Blajovici, ministrul muncii, și Petre Lupu, președintele Comitetului de Stat pentru Probleme de Organizare și Salarizare. In cadrul convorbirii au fost subliniate diferite aspecte cu privire la Centrul de perfecționare a pregătirii cadrelor de conducere din întreprinderi, organizat in România cu sprijinul O.I.M. și la activitatea pe care o desfășoară această organizație pentru cooperarea internațională, exprimîndu-se dorința reciprocă de a dezvolta pe mai departe această activitate. întîlnirea s-a desfășurat intr-o atmosferă cordială. 4 Aprobare deplina a măsurilor de înaltă echitate sociala stabilite ide plenara C.C. al P.C.R. Adunări deschise ale organizațiilor de partid Săptămina bătăliei pentru terminarea campaniei de recoltare In ultimele zile s-a lucrat intens la recoltatul orzului, mazurii și griului. Orzul și mazărea au fost recoltate în întregime. La cultura griului, din 195.042 hectare au fost recoltate pînă ieri dimineață mai bine de 92.000 hectare. Deși s-a lăsat la latitudinea specialiștilor, ca aceștia să hotărască momentul optim de intrare a combinelor în lan, este de neînțeles cum de în unele unități nici acum, cind tot grrul este ajuns la maturitate, nu se lucrează cu toate forțele. In faza de activitate a S.M.T.-ului 23 August, au fost NU FORȚELE SÎNT INSUFICIENTE, CI MĂSURILE ORGANIZATORICE recoltate doar 1.320 hectare din planul de 5.260 hectare. Duminică, deși timpul a fost bun de lucru, în unitățile deservite de această stațiune s-a lucrat foarte puțin, în altele chiar deloc. E și normal atunci ca realizările la recoltat să reprezinte doar 25 la sută. Și aceasta in timp ce S.M.T.-urile din jur au recoltat 40 și respectiv 54 la sută din plan. La ședința de comandament ce a avut loc ieri dimineață s-a apreciat că față de forțele existente, ritmul la recoltat este nesatisfăcător. In nici una din zile nu s-a reușit a se realiza viteza zilnică planificată. Mai mult, duminică, din 31.261 hectare, s-a recoltat doar jumătate. De ce nu se realizează viteza zilnică? Explicațiile nu-s greu de găsit. Se fac multe întreruperi, pierzindu-se timp prețios din cauza defecțiunilor dese la combine, iar la Ghindărești, Viișoara, Vadu și Vulturu nu sunt mobilizate suficiente brațe de muncă în campania de recoltat. La Plopeni și Tătaru, șinele combine sunt nevoite să aducă sacii plini la arie, din cauză că nu sunt suficiente mijloace de transport. La toate cele acusate se adaugă și lipsa sacilor care contribuie la crearea timpilor morți. In raidul întreprins de redacție zilele trecute s-a desprins și faptul că organizarea muncii și a transportului lasă mult de dorit. La ferma nr. 7 a I.A.S. Independența, 16 combine nu erau introduse în lan nici la ora 10,30. „E moale griul" — ne-a explicat inginerul mecanic Cristei Cidotă, sau ....am trimis tractoarele la arat", completat la citeva minute inginerul Vasile Popescu, directorul întreprinderii. Nici o explicație din cele primite n-a avut darul de a ne convinge de adevărata realitate, deoarece în jur toate unitățile lucrau de zor la recoltat, iar la arat, după cite știm, se folosește timpul cînd practic combinele nu pot intra în lan. S-a încercat deci o „justificare“. Defecțiuni sunt și în ceea ce privește reglarea combinelor, stringerea plevei, eliberarea terenului și executarea arăturilor. Din această cauză griul iese murdar, plin de pleavă și corpuri străine. La Conacu și Curcani, corpurile străine din griul recoltat depășesc 5,5 la sută. Aceasta, după cum se știe, aduce pierderi seriose producătorilor. In ceea ce privește stringerea plevei, marea majoritate a combinelor au saltele sau colectoare, dar nu peste tot se dă atenția cuvenită transportului. Se lasă pleava pe mii riște, în grămezi mici, vîntul reușind a o împrăștia în voie. Fără îndoială că s-ar recolta , mai bine și mai mult greu, dacă s-ar organiza mai bine munca, dacă transportul sacilor s-ar face mai operativ. Pe o arie, apărtinind cooperativei agricole Topraisar, am găsit într-una din zile aproape 600 de saci plini. Brigadiera Florica Dincă ne-a explicat că acest lucru se datorește faptului ca de aici griul este transportat ia magazie numai cu un singur autocamion, iar cîntărirea de la arie se repetă din nou la destinație. Se pierde timp mult și din cauză că mijloacele de transport in Șt. MIHAI (Continuare in pag a UII-al La I.A.S. Independența, ferma nr. 7, la ora 10,30, combinele „așteaptă“. la S. N. C. Ieri, în cadrul unei adunări de partid, comuniștii de la Șantierul naval Constanța și-au manifestat acordul deplin cu măsurile luate de recenta plenară a C.C. al P.C.R., hotărirea lor de a munci și de a veghea neabătut la traducerea lor in viață. Deschizînd adunarea, tovarășul VASILE ȘILEA, secretarul comitetului de partid, a subliniat importanța deosebită pe care o au măsurile adoptate de către plenară în munca și viața constructorilor navali: „îmbrățișez din toată inima acest nou act care reprezintă voința noastră, a celor ce muncim cinstit și care nu putem îngădui să fim sfidați de indivizi, îmbogățiți peste noapte de pe urma invîrtelilor, a mitei, a furtului și a tot felul de practici incompatibile cu normele vieții noastre socialiste“ — a arătat, în cuvîntul său electricianul GHEORGHE TĂTARU. „Nu trebuie să uităm nici clipă — a spus inginerul EUGEN MOROIANU — că fiecare din noi își poate aduce o contribuție reală la instaurarea unui climat al cinstei și echității sociale. Mai sunt oameni care vor să-și ciștige salariul, pierzind timpul prin secție, întîrziind sau lipsind de la program, mai sunt unii care nu se sfiesc să descompleteze inventarul navelor aflate in reparație. Datoria noastră este să luăm atitudine împotriva unor astfel de manifestări meschine, să luptăm cu toată hotărirea pentru stîrpirea lor“. Economistul GABRIELA ROBEANU, inginerul GHEORGHE TIȚA, ION BABA, CONSTANTIN BUZATU și alți participanți dezbatere și-au manifestat acordjul deplin cu măsurile luate de Plenara C.C. al P.C.R., în care ei își văd exprimate propriile interese și năzuințe și s-au angajat să facă din aplicarea lor în practică un obiectiv primordial al muncii lor. In încheiere, a luat cuvîntul tovarășul PETRE NICOLAE, primsecretar al Comitetului municipal de partid Constanța, care, subliniind importanța recentelor măsuri luate de partid, a făcut referiri la sarcinile de mare importanță ce stau în fața navaliștilor constănțeni, pe linia continuei iro(Continuare in pag. a HI-a) Sosirea unei delegații Partidului Comunist din Canada. Luni seara a sosit în Capitală o delegație a Partidului Comunist din Canada, condusă de tovarășul Tim Buck, președintele partidului, care, la invitația Comitetului Central al Partidului Comunist Român va face o vizită în țara noastră. Din delegație fac parte tovarășii: William Beeching, Mei Dóig, Maurice Rush și John Boyd, membri ai Comitetului Central al Partidului Comunist din Canada. La sosire pe aeroportul Bâneasa delegația a fost salutată de tovarășii Chivu Stoica și Virgil Trofin, membri ai Comitetului Executiv, ai Prezidiului Permanent, secretari ai C.C. al P.C.R., Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.C.R., Barbu Zaharescu, membru al C.C. al P.C.R., Bujor Sion, șef de secție la C.C. al P.C.R., Andrei Ștefan, prim-adjunct de șef de secție la C.C. al P.C.R., de activiști ee partid (Agerpreș)