Dobrogea Nouă, august 1968 (Anul 21, nr. 6210-6235)

1968-08-01 / nr. 6210

> > > j ■* Organ al Comitetului județean Constanța al P.C.R. și al Consiliului popular județean provizoriu Anul XXI nr. 62101 Joi, 1 august 1968 4 pagini, 30 bani Pe teme ale rentabilizării I.A.S.urilor A ȘTI SA MUNCEȘTI In perspectivă Ce înseamnă de fapt să muncești în perspec­tivă ? în ceea ce privește agricultura,­ mai ales dacă discutăm acum, după parcurgerea a șapte luni din an, se pare că lucrurile sunt oarecum simplificate. Bunăoară, se știe, în prezent, cu­ grîu s-a recoltat și costul acestuia, culturile de porumb și floarea-soarelui se văd, luna s-a pre­dat la fabrică, iar în restul zootehniei, cifrele primului semestru, peste care s-a mai scurs o lună, permit concluzii edificatoare. Se cunosc, de asemenea, lucrările și, respectiv, cheltuielile ce mai trebuie efectuate până la sfârșitul anului. Așadar, prin șefii fermelor și aparatul economic, directorul întreprinderii agricole de stat, știe, cu o aproximație care nu se poate îndepărta mult de realitate, în ce direcție va înclina ba­lanța rezultatelor din acest an. Așa a reieșit, de altfel, și din relatările a trei directori de I.A.S. care, răspunzind solicitărilor redacției, privesc, in cele ce urmează, către bilanțul de la sfârșitul anului. Onîc MAROIROS, I. A. $. Stupina. Va crește rentabilitate gradul de Ceea ce trebuie să spun mai iuții este că nici una dintre fer­mele întreprinderii noastre nu este planificată cu pierderi. Fap­tul că majoritatea indicatorilor de pian au fost încheiați cu bune rezultate la sfirșitul primului se­mestru, ne arată că, în acest an, ca urmare a măsurilor de reor­ganizare a agriculturii de stat, gradul de rentabilitate al unității noastre va marca o nouă ascen­siune. Astfel, cheltuielile plani­ficate a­u fost reduse cu aproape 2.000.000 lei, productivitatea mun­cii a crescut cu 5 la sută față de plan, fondul de salarii s-a rea­lizat numai in proporție de 87 la sută, iar beneficiul planificat este depășit cu mai mult de 1.000.000 lei. Desigur, numai fap­tul că s-au livrat în plus, peste plan, 558 tone de grîu, că tona de grîu, în condițiile de secetă din acest an, a fost realizată la un preț de cost mai mic cu 33 lei față de plan, n-ar spune prea mult. Trebuie adăugat ca chiar termele zootehnice și-au realizat și depășit sarcinile­­ de plan, cu toate că, mai mult ca priv­ind, în această primăvară săracă în precipitații, s-a simțit lipsa furajelor verzi, in special. Astfel, producția de lapte plani­ficată pe cap de vacă s-a depă­șit cu 250 litri, iar prețul de cost planificat pe hl de lapte s-a re­dus cu 7 lei. De asemenea, pro­ducția de lună a fost depășită. Iată, așadar, citeva cifre care ne îndreptățesc să tragem con­cluzia că bilanțul de la sfirșitul acestui an va marca o creștere a gradului de rentabilitate al fie­cărei ferme în parte și al între­gii întreprinderi. Analizînd toate aspectele producției, cheltuielile pe care le mai avem de execu­tat, noi apreciem că la sfirșitul anului vom depăși venitul net planificat cu aproximativ un mi­lion și jumătate de lei. 1.064 lei, față de 000 lei cit se prevăzuse in plan. Aceasta în­seamnă că la fiecare tonă de grin livrat am câștigat 161 lei. Eviden­țiem, din acest punct de vedere, ferma condusă de Ing. Die Ana­s­­tasescu, care, in condiții de stafs, a obținut o producție me­die de 4.244 kg griu la hectar. Vom depăși Venitul net planificat la lună, cit și la floarea-soarelui. Rentabilizarea fermelor plani­ficate cu pierderi o facem, înde­osebi, pe seama extinderii meca­nizării principalelor lucrări, din sectorul zootehnic. Astfel, au fost luate măsuri pentru executarea unei instalații de încălzire eon- Nicolae CONSTANTIN (Continuare în pag. a III-a)I Ing. Titus POPESCU. Sfirșitul însemna I.A.S. M. Kogălniceanu, anului va și sfirșitul „pierderilor planificate" Așa cum se remarca, recent, intr-un articol publicat in ziarul „Dobrogea nouă", noi avem in acest an 3 terme „bugetivore" care lucrează încă cu pierd­er planificate, întreprinderea, în to­talitatea ei, are, insă, planificat să realizeze, la sfirșitul anului un beneficiu de 2.505.000 lei, în­seamnă că, pe total, pierderile celor 3 ferme se acoperă. Acest lucru nu ne-a determinat însă să stăm cu miinile în sin, pentru a aștepta rentabilizarea de la sine a celor 3 ferme. Astfel, din vân­zarea grnului, pentru faptul că s-a acordat o deosebită atenție calității producției, noi am obți­nut la fiecare tonă un venit de La uneori in portul Constant-1 ÎN ZIARUL DE AZI Pagina tineretului pag. « II-a Litoral ’68 Fel de fel pag. a III-a Convorbirile oficiale dintre reprezentanții guvernelor R. D. Vietnam și S.U.A. pag. a IV-a SOSIRII INI DELEGAȚII im., ii mm biitimii Miercuri seara a sosit in Ca­pitală o delegație a Partidului Comunist din Marea Britanie, formată din tovarășii John Göh­ten, secretar general al partidu­lui, și Jack IVod­dis, membru al Comitetului Politic, șeful Depar­tamentului Internațional al Par­tidului, care la invitația Comi­tetului Central al Partidului Co­munist Român va face o vizită în țara noastră. Cu sosirea pe aeroportul Râ­­neasa, delegația a fost salutată de tovarășii Emil Bodn­ara, Virgil Trofin, membri ai Comi­si­tetul­ui Executiv, ai Prezidiului Permanent­­ al C.C. al P.C.R., Ghizela Vasa și Ioan Cîrcel, mem­bri ai C.C. al P.C.R., Andrei Ște­fan, prim-adjunct de șef de sec­ție la C.C. al P.C.R., de activiști de partid. IMPOZITE STABILITE JUDICIOS, ÎN FUNCȚIE DE CONDIȚIILE REALE Crește beneficiul întreprinderii In fiecare lună, colectivul de muncitori, tehnicieni și ingineri de la întreprinderea piscicolă Cernavodă realizea­ză o producție superioară ce­lei planificate. Datorită orga­nizării științifice a producției și a muncii, în perioada 1 ia­nuarie—31 iulie, planul pro­ducției globale a fost îndepli­nit în proporție de 131 la su­tă, iar la producția marfă vândută și încasată s-a reali­zat 117 la sută. Măsurile lua­te de conducerea întreprinde­rii și organizația de partid au influențat pozitiv și reduce­rea cheltuielilor de produc­ție, acestea fiind, la 1.000 lei producție marfă vindută și încasată, cu 111 lei mai mică față de plan. In aceeași pe­rioadă, beneficiul realizat, peste plan, este de 205.000 lei. Măsurile luate de partidul și statul nostru pentru dezvoltarea agriculturii socialiste au dus la sporirea continuă a producției a­­gricole, la creșterea participării acestei ramuri la­­ crearea venitu­lui național, la îmbunătățirea ni­velului de trai al întregului po­por. Eforturile statului au fost concentrate, în special, asupra mecanizării, chimizării și execu­tării lucrărilor de irigații in agri­cultură, asupra asigurării de se­mințe de mare productivitate, material săditor valoros și ani­male de rasă și asupra pregătirii specialiștilor care să lucreze ne­mijlocit in producție. De asem­e­­­nea, un sprijin puternic l-a con­stituit volumul important de cre­dite pus la dispoziție de către stat. Acest ansamblu de măsuri a condus la creșterea continuă producției agricole și la crește­a­rea puterii economice a unități­lor agricole. Aceasta apare cu a­­tît mai evident cu cit, în condi­­țiunile climaterice nefavorabile din acest an, unitățile agricole cooperatiste din județul nostru și-au asigurat producțiile vegeta­le și animale. Condițiile­­ create de stat ca u­­nitățile agricole cooperatiste și membrii acestora să-și valorifice, la prețuri avantajoase, produsele realizate, au constituit un impor­tant sprijin pentru țărănime. Creșterea producției agricole, va­lorificarea ei în condiții avanta­joase au asigurat cooperativelor agricole din­ județul nostru, mem­brilor cooperatori, țărănimii, în ansamblu, venituri tot mai ridi­cate, care au dus la îmbunătăți­rea nivelului de trai, Ia transfor­mări actinei in viața satului do­brogean, în care pătrund tot mai puternic binefacerile civilizației. Dezvoltarea in ritm rapid a a­­griculturii, a economiei naționale, in ansamblu, creșterea, pe aceas­tă bază, a venitului național, mă­surile luate de partid și guvern pentru ridicarea sistematică a nivelului de trai al oamenilor muncii au dus la sporirea conti­nuă a veniturilor bănești ale în­tregii noastre populații, atît de la sate, cit și de la orașe. Așa cum s-a subliniat la Plenara­ Comite­tului Central al Partidului Comu­nist Român din 19 iunie 1968, de-a lungul anilor au apărut însă anumite disproporții — ne­justificate — în nivelul venitu­rilor unor categorii ale popu­lației. Pentru înlăturarea acestor neajunsuri, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România a adoptat intr-o ședință recentă u­­nele decrete cu privire la modi­ficarea unor prevederi referitoare la impozitele pe terenurile coo­perativelor agricole de producție și la impozitele pe veniturile a­­gricole ale populației, precum și la reglementarea unitară a siste­mului de impozite pentru veni­turile realizate din alte surse de­cit salariul. In urma acestor măsuri, impo­zitul pe terenurile cooperativelor agricole de producție va fi mai echitabil așezat, ținând seama de condițiile și posibilitățile de pro­ducție ale fiecărei unități. Până în prezent, impozitul era stabilit pe comună, cu toate că în cadrul aceleiași comune erau coopera­tive agricole de producție cu con­diții mult diferențiate de la una la alta, din punctul de vedere al potențialului productiv al terenu­lui. U­nele măsuri au fost luate și cu privire la stabilirea impozitu­lui agricol pentru gospodăriile personale ale membrilor coope­ratori și ale producătorilor agri­coli individuali. Se va ține sea­ma, la stabilirea impozitelor pen­tru aceste categorii de contribua­bili, și de faptul dacă sunt așezate in perimetrul orașelor sau muni­cipiului, sau in zona limitrofă a municipiului, deci cu condițiuni mai bune pentru valorificarea produselor lor. Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România a mai adoptat un decret privind modificarea unor dispoziții refe­ritoare la impozitele datorate de meseriași, liber profesioniști, că­răuși etc., în sensul că se vor a­­plica cote unificate de impozite la veniturile reale obținute și la norme de venituri mai judicios stabilite. Consiliile populare vor trebui să mobilizeze aparatul lor financiar pentru aplicarea în mod corect a prevederilor legale, să rezolve operativ toate problemele ce se vor ridica, astfel ca venitu­rile planificate la bugetele locale să fie realizate in mod ritmic și integral, cu respectarea deplină a legalității socialiste. Ion ANDREI, directorul Administrației financiare județene Constanța Meschinăria „însurătorii din interes Prin definiție, omul care îm­parte dreptatea trebuie să fie imparțial, să analizeze și să ju­dece cu toată seriozitatea argu­mentele părților. In sub­textul f­iecă­rei a­c­țiuni încheiate persistă câte o acuzație care tinde să gene­ralizeze ca f­enomene viciile de caracter, de comportament, de logică. După ce sunt descîlcite firele și se „distribuie" drepta­tea, ecoul comentariilor persis­tă, purificat de amănunte amplificând reacția la anumi­ti­te mentalități specifice, la anu­mite manifestări de logică so­cială alterată. Nu fără un oarecare umor negru, trist și sălciu, nu fără zîmbetul condescendent al in­dulgenței pe considerentul a­­celui „errare humanum“ — grupezi cazurile asemănătoare și reconstitui, retrospectiv, evo­luția caracterelor. Apoi, izolând particularul de specific, ajungi la izvoarele infracțiunii, viciul de mentalitate. Sintetizînd, to­tul se reduce la motivul co­mun al egoismului: diverșii­­­evici —­te șochează multitudi­nea formelor de manifestare a acestuia, t­om întreprinde, in materialul de față, o operație combinată, de sinteză și di­versificare, comentînd un sin­gur caz din unghiuri inedite. Faptele sînt următoarele: I­­lie A., din Murfatlar, dorește să ia de soție pe Maria D., din Cărpiniș (de bună voie și nesi­lit de nimeni...); simplificînd formalitățile, cei doi trăiesc în concubinaj timp de două luni, timp în care ajung la conclu­zia că nu se înțeleg și —­ în consecință ,— se despart. Aparent, totul este cit se poate de normal dar citeva a­­mănunte vin să complice lu­crurile, pierind din casa ex-­Ho­țului. ex-soția și-a lăsat toate lucrurile acolo (valorificate la circa 5.000 lei), precum și 9.000 lei pe care i-a împrumutat lui Die in vremuri de relativă ar­monie „conjugală"... Până aici lucrurile par sim­ple și ușor de rezolvat prin res­tituirea obiectelor și banilor, iată, însă, că Die A. contestă veridicitatea afirmațiilor Mă­riei D. și pretinde că n-are nici o datorie față de fosta lui con­cubină. Ca proces, cu martori și documente, se stabilește reaua lui credință și se pro­nunță sentința în favoarea re­clamantei. Totodată, insă, dez­baterile în instanță au relevat efectele unei mentalități mer­cantile in problema matrimo­­niului, mentalitate pe care am mai constatat-o și in alte zari și despre care merită ca­să vorbim... Transmisă de la o generație la alta (prin educație, prin pu­terea exemplului), raționamen­tul „căsătoriei din interes“ mai poate fi întîlnit, din păcate, și în societatea contemporană. Mai există oameni pentru care „zestrea" primează, pentru care sentimentele sunt evaluate în... numerar. Din acest punct de A. MARDIROSIAN, judecător, Judecătoria, Constanța (Continuare în pag. a Ill-a) H CIMENT PESTE PLAN In luna iulie, agregatele Fabricii de ciment „Ideal“ din Cernavodă au funcționat din plin și cu întreaga capa­citate, facilitând realizarea peste plan a unei producții de ciment de 495 tone. La sfârșitul acestei luni, munci­torii fabricii au expediat șan­tierelor patriei o întreagă garnitură de tren încărcată cu ciment obținut datorită hărniciei lor. T­E­L­E­G­R­A­M­A Excelenței Sale Domnului WILLY SPUHLER Președintele Confederației Elvețiene BERNA Cu prilejul aniversării întemeierii Confederației Elvețiene,­ nn­ numele Consiliului de Stat și al meu personal, adresei Excelenței Voastre și poporului elvețian prieten felicitări cordiale și cele mai bune urări. NICOLAE CEAUȘESCU Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România * ÎIBELE CU TIPIE CIUTE Intr-o zi de vară fierbinte, intr-una din sălile de clasă ale liceului pedagogic din Constanța, a reînviat atmos­fera cotidiană a școlii. Tinerii care în 1928 au părăsit Școala normală spre a lua pe umeri grija educației altor genera­ții s-au reîntors cu tîmplele încărunțite la întâlnirea lui­de peste patru decenii. Patru decenii și-a făcut fiecare datoria la catedră, veghind fără întrerupere ascensiunea spre viață a copiilor de mun­citori și țărani. Patruzeci de ani de bucurii și necazuri în­vălmășite in amintirile lor peste timp și uitare aveau să devină subiecte de reală și plăcută comunicare. „Ne reîntâlnim oameni bă­­trîni, remarca învățătorul Constantin Nedelescu, absol­ventul de acum 40 de ani. Firește, nimănui nu-i place să-și simtă tinerețea în urmă. Dar, cred că trebuie să pri­vim totul cu­ fruntea s­us. Fiindcă nu poate fi sentiment mai înălțător decât acela de a-ți ști fiecare clipă a tine­reții clădită trainic la tenter lia luminării propriului po­por. Și dacă anii și părul ne arată­ bătrini, sentimentul datoriei împlinite ne dă dreptul să ne socotim încă tineri". Obișnuiesc, adăuga colegul său, Ion Albu­, directorul Șco­lii generale din Poarta Albă, să-mi număr anii de catedră prin numărul elevilor pe care i-am­ învățat primele litere și cifre. Mi-au trecut prin mină peste 8.000 de oameni pe ca­­­re îi reîntâlnesc astăzi, mun­citori sau cooperatori agricoli de nădejde, ingineri, condu­cători de întreprinderi și in­stituții. Și dacă-mi doresc ceva cu mai multă ardoare, este să am posibilitatea de a urmări cu inima și cu ochii cum foștii mei elevi urcă o­­"dată cu țara întinerită "pe po­diumul îm­­plinirii lor ca o­a­­meni și cetățeni“. Rind pe rând, foștii colegi de bancă și-au vorbit despre amintirile lor din școală, des­pre faptele cu care și-au um­plut anii care le-au urmat până azi. învățătorul Vasiile Popa, de la Școala generală nr. 27 din Constanța, a amin­tit despre viața grea a învă­țătorului tânăr de altădată, biruită doar de pasiunea pen­tru menirea lui, Hristache Grozea, azi director al Liceu­lui din Adamclisi, despre mi­nunatele condiții pe care par­tidul și statul nostru socialist le acordă generației tinere, despre datoria ei de a urm­a exemplul vârstnicilor de la înălțimea posibilităților și mijloacelor care i-au fost create, Ion Mogîldea, învăță­tor, respectat pe meleagurile Sibiului și pilot militar iscu­sit în cel de-al doilea război mondial, despre dragostea ele țară care i-a călăuzit faptele de la catedră și din carlingii. Fiecare relatare, o viață de om, închinată cu generozita­te poporului român, aspira­țiilor sale către lumina știin­ței și a culturii. Reîntâlnirea in sine, o lec­ție de cald patriotism, de e­­chitate profesională, de pa­siune în stare să facă din viața oamenilor o tinerețe fără bătrânețe. Au asistat la această tulburătoare pildă de dăruire și abnegație care a constituit reintîlnirea absol­venților de acum patru dece­nii, doar tovarășul director al Liceului pedagogic, care continuă activitatea vechii Școli normale din Constanța. Și doar modestele flori de nalbă roșie prinse cu pioșe­nie și venerație pe locurile în care au învățat, au sperat și și-au croit planuri de vii­tor cei care nu mai sunt azi printre vii, cei căzuți cu ar­ma sau cu globul terestru în mină pentru binele și ferici­rea pământului strămoșesc. Mă gândesc că amintirile veteranilor, adevărată lecție despre menirea și munca lu­minătorilor mlădițelor țării, ar fi fost deosebit de utile pentru actualii tineri de pe băncile Liceului pedagogic. Că ar fi avut de ascultat lucruri interesante din viața înain­tașilor intru meserie, că și-ar fi putut face din cărunții purtători de faclă propriile lor modele in slujirea cate­drei. Dar nu s-a sind­it ni­meni să-i cheme. Tocmai de aceea, in intenția de a reține atenția tinerilor dascăli, pu­blicăm acum însemnările fă­cute cu cîtâva vreme in ur­mă. Nicolae F­AȚU

Next