Dobrogea Nouă, august 1968 (Anul 21, nr. 6210-6235)
1968-08-01 / nr. 6210
> > > j ■* Organ al Comitetului județean Constanța al P.C.R. și al Consiliului popular județean provizoriu Anul XXI nr. 62101 Joi, 1 august 1968 4 pagini, 30 bani Pe teme ale rentabilizării I.A.S.urilor A ȘTI SA MUNCEȘTI In perspectivă Ce înseamnă de fapt să muncești în perspectivă ? în ceea ce privește agricultura, mai ales dacă discutăm acum, după parcurgerea a șapte luni din an, se pare că lucrurile sunt oarecum simplificate. Bunăoară, se știe, în prezent, cu grîu s-a recoltat și costul acestuia, culturile de porumb și floarea-soarelui se văd, luna s-a predat la fabrică, iar în restul zootehniei, cifrele primului semestru, peste care s-a mai scurs o lună, permit concluzii edificatoare. Se cunosc, de asemenea, lucrările și, respectiv, cheltuielile ce mai trebuie efectuate până la sfârșitul anului. Așadar, prin șefii fermelor și aparatul economic, directorul întreprinderii agricole de stat, știe, cu o aproximație care nu se poate îndepărta mult de realitate, în ce direcție va înclina balanța rezultatelor din acest an. Așa a reieșit, de altfel, și din relatările a trei directori de I.A.S. care, răspunzind solicitărilor redacției, privesc, in cele ce urmează, către bilanțul de la sfârșitul anului. Onîc MAROIROS, I. A. $. Stupina. Va crește rentabilitate gradul de Ceea ce trebuie să spun mai iuții este că nici una dintre fermele întreprinderii noastre nu este planificată cu pierderi. Faptul că majoritatea indicatorilor de pian au fost încheiați cu bune rezultate la sfirșitul primului semestru, ne arată că, în acest an, ca urmare a măsurilor de reorganizare a agriculturii de stat, gradul de rentabilitate al unității noastre va marca o nouă ascensiune. Astfel, cheltuielile planificate au fost reduse cu aproape 2.000.000 lei, productivitatea muncii a crescut cu 5 la sută față de plan, fondul de salarii s-a realizat numai in proporție de 87 la sută, iar beneficiul planificat este depășit cu mai mult de 1.000.000 lei. Desigur, numai faptul că s-au livrat în plus, peste plan, 558 tone de grîu, că tona de grîu, în condițiile de secetă din acest an, a fost realizată la un preț de cost mai mic cu 33 lei față de plan, n-ar spune prea mult. Trebuie adăugat ca chiar termele zootehnice și-au realizat și depășit sarcinile de plan, cu toate că, mai mult ca privind, în această primăvară săracă în precipitații, s-a simțit lipsa furajelor verzi, in special. Astfel, producția de lapte planificată pe cap de vacă s-a depășit cu 250 litri, iar prețul de cost planificat pe hl de lapte s-a redus cu 7 lei. De asemenea, producția de lună a fost depășită. Iată, așadar, citeva cifre care ne îndreptățesc să tragem concluzia că bilanțul de la sfirșitul acestui an va marca o creștere a gradului de rentabilitate al fiecărei ferme în parte și al întregii întreprinderi. Analizînd toate aspectele producției, cheltuielile pe care le mai avem de executat, noi apreciem că la sfirșitul anului vom depăși venitul net planificat cu aproximativ un milion și jumătate de lei. 1.064 lei, față de 000 lei cit se prevăzuse in plan. Aceasta înseamnă că la fiecare tonă de grin livrat am câștigat 161 lei. Evidențiem, din acest punct de vedere, ferma condusă de Ing. Die Anastasescu, care, in condiții de stafs, a obținut o producție medie de 4.244 kg griu la hectar. Vom depăși Venitul net planificat la lună, cit și la floarea-soarelui. Rentabilizarea fermelor planificate cu pierderi o facem, îndeosebi, pe seama extinderii mecanizării principalelor lucrări, din sectorul zootehnic. Astfel, au fost luate măsuri pentru executarea unei instalații de încălzire eon- Nicolae CONSTANTIN (Continuare în pag. a III-a)I Ing. Titus POPESCU. Sfirșitul însemna I.A.S. M. Kogălniceanu, anului va și sfirșitul „pierderilor planificate" Așa cum se remarca, recent, intr-un articol publicat in ziarul „Dobrogea nouă", noi avem in acest an 3 terme „bugetivore" care lucrează încă cu pierder planificate, întreprinderea, în totalitatea ei, are, insă, planificat să realizeze, la sfirșitul anului un beneficiu de 2.505.000 lei, înseamnă că, pe total, pierderile celor 3 ferme se acoperă. Acest lucru nu ne-a determinat însă să stăm cu miinile în sin, pentru a aștepta rentabilizarea de la sine a celor 3 ferme. Astfel, din vânzarea grnului, pentru faptul că s-a acordat o deosebită atenție calității producției, noi am obținut la fiecare tonă un venit de La uneori in portul Constant-1 ÎN ZIARUL DE AZI Pagina tineretului pag. « II-a Litoral ’68 Fel de fel pag. a III-a Convorbirile oficiale dintre reprezentanții guvernelor R. D. Vietnam și S.U.A. pag. a IV-a SOSIRII INI DELEGAȚII im., ii mm biitimii Miercuri seara a sosit in Capitală o delegație a Partidului Comunist din Marea Britanie, formată din tovarășii John Göhten, secretar general al partidului, și Jack IVoddis, membru al Comitetului Politic, șeful Departamentului Internațional al Partidului, care la invitația Comitetului Central al Partidului Comunist Român va face o vizită în țara noastră. Cu sosirea pe aeroportul Râneasa, delegația a fost salutată de tovarășii Emil Bodnara, Virgil Trofin, membri ai Comisitetului Executiv, ai Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., Ghizela Vasa și Ioan Cîrcel, membri ai C.C. al P.C.R., Andrei Ștefan, prim-adjunct de șef de secție la C.C. al P.C.R., de activiști de partid. IMPOZITE STABILITE JUDICIOS, ÎN FUNCȚIE DE CONDIȚIILE REALE Crește beneficiul întreprinderii In fiecare lună, colectivul de muncitori, tehnicieni și ingineri de la întreprinderea piscicolă Cernavodă realizează o producție superioară celei planificate. Datorită organizării științifice a producției și a muncii, în perioada 1 ianuarie—31 iulie, planul producției globale a fost îndeplinit în proporție de 131 la sută, iar la producția marfă vândută și încasată s-a realizat 117 la sută. Măsurile luate de conducerea întreprinderii și organizația de partid au influențat pozitiv și reducerea cheltuielilor de producție, acestea fiind, la 1.000 lei producție marfă vindută și încasată, cu 111 lei mai mică față de plan. In aceeași perioadă, beneficiul realizat, peste plan, este de 205.000 lei. Măsurile luate de partidul și statul nostru pentru dezvoltarea agriculturii socialiste au dus la sporirea continuă a producției agricole, la creșterea participării acestei ramuri la crearea venitului național, la îmbunătățirea nivelului de trai al întregului popor. Eforturile statului au fost concentrate, în special, asupra mecanizării, chimizării și executării lucrărilor de irigații in agricultură, asupra asigurării de semințe de mare productivitate, material săditor valoros și animale de rasă și asupra pregătirii specialiștilor care să lucreze nemijlocit in producție. De asemenea, un sprijin puternic l-a constituit volumul important de credite pus la dispoziție de către stat. Acest ansamblu de măsuri a condus la creșterea continuă producției agricole și la creștearea puterii economice a unităților agricole. Aceasta apare cu atît mai evident cu cit, în condițiunile climaterice nefavorabile din acest an, unitățile agricole cooperatiste din județul nostru și-au asigurat producțiile vegetale și animale. Condițiile create de stat ca unitățile agricole cooperatiste și membrii acestora să-și valorifice, la prețuri avantajoase, produsele realizate, au constituit un important sprijin pentru țărănime. Creșterea producției agricole, valorificarea ei în condiții avantajoase au asigurat cooperativelor agricole din județul nostru, membrilor cooperatori, țărănimii, în ansamblu, venituri tot mai ridicate, care au dus la îmbunătățirea nivelului de trai, Ia transformări actinei in viața satului dobrogean, în care pătrund tot mai puternic binefacerile civilizației. Dezvoltarea in ritm rapid a agriculturii, a economiei naționale, in ansamblu, creșterea, pe această bază, a venitului național, măsurile luate de partid și guvern pentru ridicarea sistematică a nivelului de trai al oamenilor muncii au dus la sporirea continuă a veniturilor bănești ale întregii noastre populații, atît de la sate, cit și de la orașe. Așa cum s-a subliniat la Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 19 iunie 1968, de-a lungul anilor au apărut însă anumite disproporții — nejustificate — în nivelul veniturilor unor categorii ale populației. Pentru înlăturarea acestor neajunsuri, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România a adoptat intr-o ședință recentă unele decrete cu privire la modificarea unor prevederi referitoare la impozitele pe terenurile cooperativelor agricole de producție și la impozitele pe veniturile agricole ale populației, precum și la reglementarea unitară a sistemului de impozite pentru veniturile realizate din alte surse decit salariul. In urma acestor măsuri, impozitul pe terenurile cooperativelor agricole de producție va fi mai echitabil așezat, ținând seama de condițiile și posibilitățile de producție ale fiecărei unități. Până în prezent, impozitul era stabilit pe comună, cu toate că în cadrul aceleiași comune erau cooperative agricole de producție cu condiții mult diferențiate de la una la alta, din punctul de vedere al potențialului productiv al terenului. Unele măsuri au fost luate și cu privire la stabilirea impozitului agricol pentru gospodăriile personale ale membrilor cooperatori și ale producătorilor agricoli individuali. Se va ține seama, la stabilirea impozitelor pentru aceste categorii de contribuabili, și de faptul dacă sunt așezate in perimetrul orașelor sau municipiului, sau in zona limitrofă a municipiului, deci cu condițiuni mai bune pentru valorificarea produselor lor. Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România a mai adoptat un decret privind modificarea unor dispoziții referitoare la impozitele datorate de meseriași, liber profesioniști, cărăuși etc., în sensul că se vor aplica cote unificate de impozite la veniturile reale obținute și la norme de venituri mai judicios stabilite. Consiliile populare vor trebui să mobilizeze aparatul lor financiar pentru aplicarea în mod corect a prevederilor legale, să rezolve operativ toate problemele ce se vor ridica, astfel ca veniturile planificate la bugetele locale să fie realizate in mod ritmic și integral, cu respectarea deplină a legalității socialiste. Ion ANDREI, directorul Administrației financiare județene Constanța Meschinăria „însurătorii din interes Prin definiție, omul care împarte dreptatea trebuie să fie imparțial, să analizeze și să judece cu toată seriozitatea argumentele părților. In subtextul fiecărei acțiuni încheiate persistă câte o acuzație care tinde să generalizeze ca fenomene viciile de caracter, de comportament, de logică. După ce sunt descîlcite firele și se „distribuie" dreptatea, ecoul comentariilor persistă, purificat de amănunte amplificând reacția la anumitite mentalități specifice, la anumite manifestări de logică socială alterată. Nu fără un oarecare umor negru, trist și sălciu, nu fără zîmbetul condescendent al indulgenței pe considerentul acelui „errare humanum“ — grupezi cazurile asemănătoare și reconstitui, retrospectiv, evoluția caracterelor. Apoi, izolând particularul de specific, ajungi la izvoarele infracțiunii, viciul de mentalitate. Sintetizînd, totul se reduce la motivul comun al egoismului: diverșiievici —te șochează multitudinea formelor de manifestare a acestuia, tom întreprinde, in materialul de față, o operație combinată, de sinteză și diversificare, comentînd un singur caz din unghiuri inedite. Faptele sînt următoarele: Ilie A., din Murfatlar, dorește să ia de soție pe Maria D., din Cărpiniș (de bună voie și nesilit de nimeni...); simplificînd formalitățile, cei doi trăiesc în concubinaj timp de două luni, timp în care ajung la concluzia că nu se înțeleg și — în consecință ,— se despart. Aparent, totul este cit se poate de normal dar citeva amănunte vin să complice lucrurile, pierind din casa ex-Hoțului. ex-soția și-a lăsat toate lucrurile acolo (valorificate la circa 5.000 lei), precum și 9.000 lei pe care i-a împrumutat lui Die in vremuri de relativă armonie „conjugală"... Până aici lucrurile par simple și ușor de rezolvat prin restituirea obiectelor și banilor, iată, însă, că Die A. contestă veridicitatea afirmațiilor Măriei D. și pretinde că n-are nici o datorie față de fosta lui concubină. Ca proces, cu martori și documente, se stabilește reaua lui credință și se pronunță sentința în favoarea reclamantei. Totodată, insă, dezbaterile în instanță au relevat efectele unei mentalități mercantile in problema matrimoniului, mentalitate pe care am mai constatat-o și in alte zari și despre care merită casă vorbim... Transmisă de la o generație la alta (prin educație, prin puterea exemplului), raționamentul „căsătoriei din interes“ mai poate fi întîlnit, din păcate, și în societatea contemporană. Mai există oameni pentru care „zestrea" primează, pentru care sentimentele sunt evaluate în... numerar. Din acest punct de A. MARDIROSIAN, judecător, Judecătoria, Constanța (Continuare în pag. a Ill-a) H CIMENT PESTE PLAN In luna iulie, agregatele Fabricii de ciment „Ideal“ din Cernavodă au funcționat din plin și cu întreaga capacitate, facilitând realizarea peste plan a unei producții de ciment de 495 tone. La sfârșitul acestei luni, muncitorii fabricii au expediat șantierelor patriei o întreagă garnitură de tren încărcată cu ciment obținut datorită hărniciei lor. TELEGRAMA Excelenței Sale Domnului WILLY SPUHLER Președintele Confederației Elvețiene BERNA Cu prilejul aniversării întemeierii Confederației Elvețiene, nn numele Consiliului de Stat și al meu personal, adresei Excelenței Voastre și poporului elvețian prieten felicitări cordiale și cele mai bune urări. NICOLAE CEAUȘESCU Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România * ÎIBELE CU TIPIE CIUTE Intr-o zi de vară fierbinte, intr-una din sălile de clasă ale liceului pedagogic din Constanța, a reînviat atmosfera cotidiană a școlii. Tinerii care în 1928 au părăsit Școala normală spre a lua pe umeri grija educației altor generații s-au reîntors cu tîmplele încărunțite la întâlnirea luide peste patru decenii. Patru decenii și-a făcut fiecare datoria la catedră, veghind fără întrerupere ascensiunea spre viață a copiilor de muncitori și țărani. Patruzeci de ani de bucurii și necazuri învălmășite in amintirile lor peste timp și uitare aveau să devină subiecte de reală și plăcută comunicare. „Ne reîntâlnim oameni bătrîni, remarca învățătorul Constantin Nedelescu, absolventul de acum 40 de ani. Firește, nimănui nu-i place să-și simtă tinerețea în urmă. Dar, cred că trebuie să privim totul cu fruntea sus. Fiindcă nu poate fi sentiment mai înălțător decât acela de a-ți ști fiecare clipă a tinereții clădită trainic la tenter lia luminării propriului popor. Și dacă anii și părul ne arată bătrini, sentimentul datoriei împlinite ne dă dreptul să ne socotim încă tineri". Obișnuiesc, adăuga colegul său, Ion Albu, directorul Școlii generale din Poarta Albă, să-mi număr anii de catedră prin numărul elevilor pe care i-am învățat primele litere și cifre. Mi-au trecut prin mină peste 8.000 de oameni pe care îi reîntâlnesc astăzi, muncitori sau cooperatori agricoli de nădejde, ingineri, conducători de întreprinderi și instituții. Și dacă-mi doresc ceva cu mai multă ardoare, este să am posibilitatea de a urmări cu inima și cu ochii cum foștii mei elevi urcă o"dată cu țara întinerită "pe podiumul împlinirii lor ca oameni și cetățeni“. Rind pe rând, foștii colegi de bancă și-au vorbit despre amintirile lor din școală, despre faptele cu care și-au umplut anii care le-au urmat până azi. învățătorul Vasiile Popa, de la Școala generală nr. 27 din Constanța, a amintit despre viața grea a învățătorului tânăr de altădată, biruită doar de pasiunea pentru menirea lui, Hristache Grozea, azi director al Liceului din Adamclisi, despre minunatele condiții pe care partidul și statul nostru socialist le acordă generației tinere, despre datoria ei de a urma exemplul vârstnicilor de la înălțimea posibilităților și mijloacelor care i-au fost create, Ion Mogîldea, învățător, respectat pe meleagurile Sibiului și pilot militar iscusit în cel de-al doilea război mondial, despre dragostea ele țară care i-a călăuzit faptele de la catedră și din carlingii. Fiecare relatare, o viață de om, închinată cu generozitate poporului român, aspirațiilor sale către lumina științei și a culturii. Reîntâlnirea in sine, o lecție de cald patriotism, de echitate profesională, de pasiune în stare să facă din viața oamenilor o tinerețe fără bătrânețe. Au asistat la această tulburătoare pildă de dăruire și abnegație care a constituit reintîlnirea absolvenților de acum patru decenii, doar tovarășul director al Liceului pedagogic, care continuă activitatea vechii Școli normale din Constanța. Și doar modestele flori de nalbă roșie prinse cu pioșenie și venerație pe locurile în care au învățat, au sperat și și-au croit planuri de viitor cei care nu mai sunt azi printre vii, cei căzuți cu arma sau cu globul terestru în mină pentru binele și fericirea pământului strămoșesc. Mă gândesc că amintirile veteranilor, adevărată lecție despre menirea și munca luminătorilor mlădițelor țării, ar fi fost deosebit de utile pentru actualii tineri de pe băncile Liceului pedagogic. Că ar fi avut de ascultat lucruri interesante din viața înaintașilor intru meserie, că și-ar fi putut face din cărunții purtători de faclă propriile lor modele in slujirea catedrei. Dar nu s-a sindit nimeni să-i cheme. Tocmai de aceea, in intenția de a reține atenția tinerilor dascăli, publicăm acum însemnările făcute cu cîtâva vreme in urmă. Nicolae FAȚU