Dobrogea Nouă, septembrie 1968 (Anul 21, nr. 6237-6261)

1968-09-01 / nr. 6237

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI­VA î­n Organ al Comitetului județean Constanța al P.C.R. și al Consiliului popular județean provizoriu după cum am mai anunțat, în Încheierea vizitei pe care tovarășul Nicolae Ceaușescu împreună cu tovarășii Gheorghe Apostol și Manea Mănescu au făcut-o în jude­­țu­l Cluj a avut loc, vineri seara, o întîlnire cu intelectua­lii din Cluj. Importantă și veche cetate­ universitară, centru știin­țific și umanistic de prim rang ai țării, Clujul anilor de construcție socialistă, a adăugat la frumoasa aureolă, în care au strălucit numele unor Babeș, Racoviță, Sext­il Bușcariu, Blaga, Hațieganu, noi și noi valori care au în­tregit și înttregesc patrimoniul spiritual al patriei, în con­tinuă înflorire. Ca și în alte centre de veche tradiție sau mai noi, cultura, știința, cercetarea în toate domeniile au fost și sînt temeinic înzestrate, printr-o puternică bază materială, prin impulsul unui amplu avînt creator, care a captat toate energiile, impuls și efervescență, specifice epocii noastre socialiste. Cu prilejul vizitei tovarășului Nicolae Ceaușescu, in­telectualitatea clujeană s-a adunat să-și exprime recu­noștința față de partid și guvern, să-și afirme încă o dată unanimitatea de­ simțire și gândire față de politica înțe­leaptă a partidului nostru comunist, să-și întărească ho­tărît legământul de a-și­ înzeci eforturile în opera de edi­ficare socialistă a României, în sala mare a Casei Universitarilor, oaspeții sunt pri­miți cu multă căldură de intelectualii clujeni din toate generațiile, care aplaudă și ovaționează puternic. Marea adunare a intelectualilor, la care sunt prezenți și acad. Ștefan Bălan, ministrul învățământului, și acad. Miron Nicolescu, președintele Academiei, este deschisă de Bemis Bocșa, prim-secretar al Comitetului municipal al P.C.R., care, salutându-l pe secretarul general al C.C. al partidului în numele oamenilor de cultură din Cluj, sub­liniază că asemenea întâlniri dintre conducătorii partidu­lui și statului nostru și intelectualitate au devenit tradi­ție în România. Au luat cuvântul prof. dr. docent Ștefan Pascu, mem­bru corespondent al Academiei, decanul facultății de isto­rie și filozofie a Universității „Babeș-Bolyai", Letay La­jos, redactor-șef al revistei „Utunk", prof. ing. Emil­­ Ne­­gruțiu, rectorul Institutului agronomic „Dr. Petru Groza", Balogh Edgar, redactor-șef adjunct al revistei „Korunk", și Aurel Rău, redactor-șef al revistei „Steaua". In aclamațiile întregii adunări ia apoi cuvintul tova­, cașul Nicolae Ceaușescu. Cuvântarea este subliniată cu aplauze și urale. Fie­care cuvânt al secretarului general al partidului, fiecare idee — parte integrantă a programului partidului nostru comunist —, fiecare accent reprezentînd comandamentele acestui moment istoric este urmărit cu atenție de întrea­ga adunare, de toți participanții la această întâlnire boga­tă în sam­ificații. încă o dată, cu și mai multă vigoare, cu și mai în­flăcărat avînt, intelectualitatea clujeană din toate gene­rațiile, fără deosebire de naționalitate, își dovedește ata­șamentul deplin la politica internă și externă a partidului și­ statului nostru, exprimîndu-și hotărârea de a-și aduce aportul la sporirea tezaurului de valori al patriei noastre socialiste, la prosperitatea, demnitatea și fericirea Româ­niei socialiste. Adunarea ia sfârșit intr-o atmosferă de pu­ternic entuziasm. Se aplaudă și se ovaționează îndelung pentru partid, pentru conducerea sa, pentru România so­cialistă. Dragi tovarăși, vă rog să mă scuzați dacă nu voi reuși să dau grai tuturor sentimentelor pe ca­re le încerc în­ întâlnirea cu dv. Sunt după o zi de adunări, de multiple impresii, și îmi e greu să redau în cuvinte emoția pe ca­re mi-o provoacă întâlnirea cu oameni de știință și cultură din Cluj. (Aplauze entuziaste.) Dv., ca întreagă intelectualita­te a României socialiste, repre­zentați un detașament însemnat­ al poporului nostru, cu un rol de o deosebită importanță în întrea­ga activitate de edificare a orân­duirii socialiste. Socialismul, con­cepția științifică despre lume și viață a proletariatului, a sinteti­zat și sintetizează tot ceea ce a creat omenirea mai bună de-a lun­gul mileniilor și a ridicat aceste cuceriri la rangul de știință so­cială menită să asigure făurirea unei societăți în care omul să fie cu adevărat stăpân pe destine­le sale, făuritorul propriei sale istorii. (Aplauze puternice.) Fără îndoială, hotărâtoare în în­treaga activitate umană este crea­ția de bunuri materiale, pentru că aceasta determină in mare măsură schimbările care au loc în societate. Dar nu este mai puțin adevărat că gindirea uma­nă, știința, mai­ cu seamă în so­cietatea de astăzi, au devenit o forță materială cu un rol hotă­­ritor în întreaga viață socială, inclusiv în dezvoltarea materia­lă a societății. (Aplauze.) De aceea, partidul nostru, gu­vernul țării noastre, preocupin­­du-se de dezvoltarea bazei mate­riale, de dezvoltarea economiei naționale, a industriei și agricul­turii, acordă o atenție deosebită științei și culturii, suntem­ con­știenți că fără aceasta nu putem asigura mersul înainte al patriei noastre. (Aplauze.) Avem rezultate bune in dezvol­tarea științei și culturii în țara noastră. In raport cu situația de acum douăzeci și ceva de ani, ni­velul general de cultură al po­porului nostru s-a ridicat la un stadiu incomparabil, numărul in­telectualilor a crescut de mai multe ori, și nu există sector al activității materiale și sociale unde omul de știință și cultură, alături de muncitori și țărani, sub conducerea partidului nostru, să nu participe cu întreaga sa forță de gîndire și de creație la făurirea societății noi, socialiste. (Vii și îndelungi aplauze.) Noi, conducerea partidului și statului, prețuim mult activitatea intelectualilor și, în mod deose­bit, dați-mi voie să spun, pre­țuim aportul pe care îl aduc oa­menii de știință și cultură din Cluj — detașament de valoare al intelectualității din România socialistă. (Aplauze puternice.) Prețuim, de asemenea, faptul că aici, ca și in alte centre uni­versitare din țară, muncesc lao­laltă intelectuali români, ma­ghiari, germani, își unesc efor­turile, capacitatea, pentru a con­tribui la ridicarea științei și cul­turii patriei noastre pe culmi tot mai înalte, își însușesc tot ce este mai bun pe plan internațional in domeniul cunoașterii, aducîndu-și propria contribuție la îmbogăți­rea tezaurului universal al civi­lizației. Vă felicităm din toată ini­ma pentru aportul deosebit de valoros pe care îl aduceți la în­florirea științei și culturii, a în­tregii creații spirituale a Româ­niei socialiste. (Aplauze puterni­ce.) Desigur, tovarăși, una din pro­blemele importante în dezvolta­rea societății omenești, acolo unde locuiesc împreună oameni de diferite naționalități, este re­zolvarea justă a raporturilor so­ciale dintre aceștia, asigurarea e­­galității depline a tuturor, în toa­te de evreiile de activitate. Numai așa omul poate să se simtă li­ber, poate să-și pună cunoștințe­le, întreaga sa capacitate, in ser­viciul bunăstării și fericirii po­porului. Ruteni spune, tovarăși, că în patria noastră, în România, am realizat pe deplin această e­­galitate între oameni, indiferent de naționalitate, în toate dome­niile de activitate. (Aplauze en­tuziaste, prelungite.) Dumneavoastră, ca oameni de știință și cultură, știți foarte bine că, indiferent în ce limbă sunt ex­primate, rezultatele cercetării științifice — ale fizicii, matema­ticii, chiar și ale istoriei și ar­heologiei — sunt aceleași atunci când cercetarea se face cu ade­vărat corect. (Vii aplauze.) Nici poezia, proza, teatrul, mu­zica nu cunosc granițe de limbă, indiferent în ce limbă sunt crea­te, marile opere de artă. — mă refer la litera­tură, căci muzica are limba ei proprie, internațio­­­nală, — aici, s-ar putea spune, s-a realizat internaționalismul (animație în sală) — exprimă a­­celeași idei și simțăminte. Depin­de desigur de ceea ce dorește scriitorul, poetul sau artistul respectiv să redea, de modul in care înțelege el sensul vremii, preocupările și aspirațiile socie­tății și de măsura în care dorește să se încadreze în aceste preocu­pări. Depinde de voința și de pu­terea sa de a face din opera de artă pe care o făurește o expre­sie a năzuințelor de libertate și dreptate socială ale omenirii. Pentru că numai atunci arta ser­vește cu adevărat cauza progre­sului, cauza socialismului. (A­­pteuze puternice, prelungite.) Aș putea spune că în știință, în artă, în cultură se merge cu un pas înainte în realizarea uni­tății în creație, peste deosebirile de naționalitate și limbă, pentru că știința și cultura înaintată este una singură și ea nu cunoaște di­ferențe de naționalitate, nu cu­noaște decât o singură lege: pro­gresul omenirii, realizarea unei vieți mai bune pentru toți menii. (Aplauze însuflețite.) ca­De aceea, consider că este necesar ca intelectualii noștri, indiferent în ce domeniu de activitate lu­crează, indiferent de naționalita­te, să-și unească forța, capacita­tea, priceperea pentru ridicarea continuă a nivelului general al științei și culturii patriei noas­tre. Aceasta e calea pe care își pot aduce contribuția activă la întreaga muncă desfășurată de poporul nostru pentru construirea socialismului, pentru făurirea condițiilor de­ trecere treptată spre comunism. (Aplauze înde­lungate.) Stimați tovarăși. Situația raporturilor de astăzi dintre țările socialiste, dintre par­tidele comuniste și muncitorești ne îngrijorează pe toți, ii îngri­jorează pe toți comuniștii. Cînd noi am pășit pe drumul luptei de eliberare a omului de asuprire, pentru eliberarea socială și națio­nală a maselor, pentru înfăptui­rea celei mai drepte societăți din lume — în care omul să se sim­tă cu adevărat om, în care tot ce se făurește în societate să fie în­chinat omului — nu ne-am­ gin­­dit niciodată că se poate ajunge ca intre comuniști, intre țările socialiste să se folosească forța pentru impunerea unui anumit punct de vedere. Nu se poate con­cepe că asemenea lucruri sunt compatibile cu ideologia noastră, cu concepția noastră științifică despre viață și despre lume. A­­ceasta poate avea ceva comun cu epoca lui Ludovic al XIV-lea — să mă îndrepte istoricii dacă gre­șesc — care spunea „l’etat­e fast moi". Sunt unii teoreticieni care își arogă dreptul de a da judecăți definitive, după principiul: „le marxism c’est- moi". Nu, nimeni nu poate să afirme: „marxismul sunt eu“. (Aplauze furtunoase, fi­raic.) Marxism-venihismul nu este proprietatea nimănui; el este o concepție științifică, și numai in măsura în care toți oamenii politici, toți oamenii de știință­toți oamenii care gindesc, anali­zează dezvoltarea socială bazîn­­du-se pe această concepție, pe ideile materialismului dialectic și istoric, pot trage concluzii juste despre dezvoltarea societății, pot găsi soluții adecvate proble­melor pe care le ridică viața. (Aplauze, urale.­ Mai mult ca oricind, omenirea are nevoie de gîndire creatoare, de oameni care să judece, să re­flecteze, să-și exprime părerea (Continuare în pag. a IV-a) INTILNIREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU CU INTELECTUALII DIN CLUJ Cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu MEM­BIRI BEZEUG POLITICA EXTER­NĂ a­ FASTULUI SI GUVERNULUI NOSTRU Politica partidului exprimă gîndurile fiecărui cetățean al patriei Oamenii muncii din toate jude­țele, întregul­ nostru popor parti­cipă în aceste zile la însuflețitoa­­re întâlniri cu conducătorii par­tidului și statului în frunte cu to­varășul Nicolae Ceaușescu. Aces­te întâlniri, desfășurate sub sem­nul unanimității de gîndire, sim­țire și voință a cetățenilor de toa­te naționalitățile exprimă adân­cul atașament față de politica in­ternă și externă a partidului, ade­ziunea deplină la inițiativele în­țelepte menite să consolideze re­lațiile internaționale dintre parti­dele comuniste și muncitorești prietenia dintre țările socialiste. Mă alătur și eu entuziasmului general cu care cetățenii patriei noastre, comuniști și necomuniști aprobă politica partidului așa cum a fost formulată în Declara­ția adoptată de Marea Adunare Națională și Declarația Comite­tului Executiv al C.C. al P.C.R., exprimîndu-mi­ convingerea fer­mă că această politică răspunde intereselor și năzuințelor firești ale poporului român, strîns unit și stăpîn absolut pe destinele sale. Sobii EMURLA, președintele C.A.P. Cobadin Vizita tovarășului Ion Gheorghe Maurer în județele Mureș și Sibiu Tovarășul Ion Gheorghe Mau­rer, membru al Comitetului Exe­cutiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Con­siliului de Miniștri a făcut în zi­lele de vineri și sîmbătă o vizită de lucru în județele Mureș și Si­biu. Oaspetele s-a întâlnit cu oameni ai muncii din industrie și agri­cultură, cu intelectuali, activiști ai organelor locale de partid și de stat, cu care a discutat pe larg despre modul în care sunt înde­plinite hotărârile Congresului al IX-lea și Conferinței Naționale a P.C.R., măsurile luate de partid și guvern pentru continua înflorire a României socialiste. Au fost vizitate Combinatul chimic din Timăveni, cooperativa agricolă de producție din Luduș, Combinatul de îngrășăminte azo­­toare „Azomureș“ și Institutul de medicină și farmacie din Tg. Mu­reș. Oamenii muncii din unitățile vizitate, numeroși cetățeni din lo­calitățile străbătute au făcut to­varășului Ion Gheorghe Maurer o primire caldă, entuziastă, ova­zion­ând îndelung pentru Partidul Comunist Român, pentru Comi­tetul său Central, pentru tova­rășul Nicolae Ceaușescu, pentru politica internă și externă a par­tidului. Cu prilejul vizitelor făcute to­varășul Ion Gheorghe Maurer s-a interesat de modul în care se rea­lizează sarcinile ce revin unită­ților respective, de preocupările de perspectivă ale conducerilor acestora. Președintele Consiliului de Miniștri a indicat cadrelor de conducere să ia măsurile cele mai eficiente pentru valorificarea ma­ximă a investițiilor, ridicarea continuă a calității produselor, subliniind posibilitățile și resur­sele de care dispune fiecare uni­tate pentru obținerea unor suc­cese și­ mai mari. De asemenea, s-a interesat de profilul actual și perspectivele de dezvoltare ale Centrului universitar Tg. Mureș, de activitatea de cercetare știin­țifică a intelectualilor din locali­tate. La Timăveni a avut loc o în­suflețită adunare a activului de partid din oraș. Cei care au luat cuvîntul au exprimat, în numele tuturor oamenilor muncii din lo­calitate, deplina adeziune față de politica interna și externă a par­tidului, hotărîrea fermă de a în­­­deplini măsurile luate de partid. Tovarășul Ion Gheorghe Mau­rer a subliniat în cuvântul său succesele obținute de colectivul combinatului, marile transformări pe care orașul Timăveni le-a trăit în ultimele decenii. Vorbitorul a arătat că problema națională a fost rezolvată în con­formitate cu interesele naționali­tăților conlocuitoare, cu princi­piile marxist-leniniste. în conti­nuare el a subliniat că conduce­rea partidului și statului vede in rezultatele oamenilor muncii în­crederea cu care întregul popor înconjoară partidul. La întâlnirea de lucru cu inte­lectualii din Tg. Mureș numeroși vorbitori — oameni de știință, cultură și artă — au adus în dis­cuție probleme privind activita­tea lor de zi cu zi, exprimînd totodată hotărîrea de a milita cu abnegație pentru înfăptuirea po­liticii partidului nostru, izvorîtă din gîndurile, năzuințele și voința întregului nostru popor. Luînd cuvântul, tovarășul Ion Gheorghe Maurer a înfățișat preocupările partidului și statu­lui pentru ridicarea continuă a activității științifice și culturale, pentru asigurarea unor condiții din ce în ce mai bune a acestei activități. El a remarcat preocu­pările intelectualilor din Tg. Mu­reș pentru educarea și pregătirea tinerei generații. Seara, la Palatul culturii, tova­rășul Ion Gheorghe Maurer s-a intanst cu activa­ de partid din județul Mureș. La întîlnire au luat cuvlntul ac­tiviști de partid și de stat, mun­citori, cadre didactice. In cuvinte calde, vorbitorii au reafirmat u­­nitatea de nezdruncinat a poporu­lui în jurul partidului condu­cător înțelept, încercat și hotărît, a cărui politică profund princi­pială asigură dezvoltarea tuturor forțelor creatoare ale oamenilor muncii, indiferent de naționali­tate, în condițiile unei depline egalități în drepturi. In cuvîntul său, tovarășul Ion Gheorghe Maurer a adresat calde felicitări oamenilor muncii din județ — români, maghiari și de alte naționalități — organelor și organizațiilor de partid, pentru rezultatele obținute în muncă. Subliniind faptul că edificarea socialismului este o operă vie, de permanentă perfecționare și în­noire, vorbitorul a arătat că tre­buie căutate mereu soluții pentru mai buna conducere a economiei, pentru dezvoltarea științei, cul­turii și învățămîntului, activității de creație, pentru adâncirea de­mocrației. Ocupându-se de situația creată în urma evenimentelor din Ceho­slovacia, vorbitorul a relevat ne­cesitatea de a se căuta cu stă­ruință soluții care să asigure dreptul popoarelor ceh și slovac de a construi socialismul potrivit condițiilor lor specifice și a se crea cu­ mai curind posibilitatea exercitării prerogativelor inalie­nabile ale suveranității naționale prin retragerea din Cehoslovacia a trupelor celor cinci state. A fost subliniată, de asemenea, ho­­tărîrea conducerii Partidului Co­munist Român și guvernului ro­mân — care a întrunit adeziunea întregului nostru popor — de a face tot ce este posibil pentru a contribui la restabilirea relațiilor de prietenie și încredere dintre țările socialiste, la consolidarea unității partidelor comuniste și (Continuare in pag. a IV-al I) poziție principiali profund realistă Din Declarația cu privire la principiile de bază ale politicii externe a țării noas­tre, se desprinde cu deosebită claritate i­­deea, că una din con­dițiile de bază ale des­fășurării cu succes a colaborării, a întări­rii alianței țărilor so­cialiste, a consolidă­rii unității și coeziu­nii lor, a divergențelor lichidării exis­tente este tocmai a­­șezarea relațiilor din­tre ele pe baza prin­cipiilor marxiism-le­­ninismului, ale inter­naționalismului pro­letar, pe baza respec­tării independenței și suveranității fiecărui stat, a egalității în drepturi și neameste­cului în treburile in­terne, a avantajului reciproc și întrajuto­rării tovărășești. Sunt ferm convins, că a­­ceste principii sunt capabile să asigure pentru viitor dezvol­tarea armonioasă relațiilor dintre țări­­­le socialiste. Aceste principii, cuprinse în Declarația Marii A­­dunări Naționale, in Declarația Comitetu­lui Execute al C.C. al P.C.R., ca și in ce­lelalte documente a­­doptate de partidul și statul nostru, cores­pund intru totul gân­durilor și aspirațiilor noastre de libertate și progres social, in­tr-un climat de prie­tenie frățească cu toate țările socialiste. Politica partidului și statului nostru este propria noastră poli­tică și ea și-a dovedit înalta principialitate și spiritul profund internaționalist pe care se bazează. Gh. JURAȘCU, comandant de navă EXPRIMARE­A ASPIRAȚIILOR ÎNTREGULUI POPOR Sunt o simplă cetățeană a Re­publicii noastre, dar am simțit, in aceste ultime zile, că aceasta calitate îmi conferă dreptul unei mîndrii nețărmurite. Sunt mîndri pentru glasul comun al întregu­lui popor exprimînd adeziunea totală și deplină față de politica internă și externă, sunt mândră de conducerea partidului și sta­tului nostru, în frunte cu tovară­șul Nicolae Ceaușescu, care se în­­grijește să apere cu fermitate, să călăuzească destinele și viitorul poporului nostru. Am urmărit cu atenție de aici, din casa mea, la radio și televizor, vizita de lucru a conducătorilor partidului și sta­tului în­ județele Brașov, Covasna, Harghita și Cluj. Trebuie să fii de fier, ca să nu te emoționeze uria­șa manifestare a entuziasmului și bucuriei nețărmurite cu care lo­cuitorii acestor județe i-au pri­mit pe oaspeții dragi. Din toate aceste manifestări, nu poți să nu remarci că oamenii aceia, ca și noi toți,­de altfel, sunt țn­ stare de orice sacrificiu pentru cauza par­tidului, pentru apărarea tuturor cuceririlor revoluționare ale po­porului român. Este clar pentru toată lumea, că politica pătrunsă de cea mai adâncă rațiune, expu­să de tovarășul Ceaușescu de la tribuna înaltă, a Marii Adunări Naționale și formulată în Decla­rația Comitetului Executiv C.C. al P.C.R., se bucură de încre­al­derea nețărmurită a­­ întregului popor. Am simțit în­ aceste ále, mai mult ca oricând,ceea ce înseamnă cu adevărat dragostea­­ de­ partid, dragostea de patrie. Vasilichici TEODORESCU, Un act de înalta responsabilitate Declarația Comitetului Execu­tiv al C.C. al P.C.R. din 39 august 1968, este un act de mare respon­sabilitate și ținută morală. Fără discuție, este expresia incontesta­bilă a unei ample deliberări a conducătorilor noștri de partid, a înaltului spirit de înțelegere și de solidaritate cu poporul frate ceho­slovac, aport la cauza păcii și în­țelegerii între popoarele comuni­tății socialiste, între popoarele în­tregii lumi. Sentimentele de un cald și sin­cer umanism, interesul pentru soluționarea unui conflict neave­nit, efortul pentru preîntâmpina­rea unei ciocniri armate între țări prietene, iată numai câteva din mobilurile care se desprind din istorica Declarație, față de care eu, ca și oricare cetățean cinstit al patriei noastre, am în­credere nețărmurită. Sunt convins că impasul ivit in ultimele zile in familia noastră socialistă va fi depășii. Este evident că Decla­­­­rația reprezintă un document demn al unui popor onorabil care a știut totdeauna să lupte pentru cauza sa, a libertății și indepen­denței sale, pentru pace și pro­gres social — exact ceea ce își dorește în chip normal și poporul cehoslovac. A. RADULESCU, șef secție — Muzeul de arheologie Constanța Cale de acces in orașul Medgidia Continuând acțiunea de moder­nizare și înfrumusețare a orașu­lui Medgidia, Consiliul popular a luat inițiativa construirii unei noi artere moderne de acces în oraș. Noua arteră va porni din șoseaua Constanța —■ Cernavodă din dreptul comunei Castelu și va trece pe lingă Fabrica de ciment. Șoseaua de acces va avea pasaje de trecere peste calea ferată și canalul de irigații Carasu și va fi terminată în primele luni ale an­oului­­ liter.

Next