Dobrogea Nouă, februarie 1969 (Anul 22, nr. 6367-6390)

1969-02-01 / nr. 6367

O DISCUȚIE CU SPECIALIȘTII DESPRE: PRODUCȚIA DE LEGUME A ACESTUI AN , DUBLAREA SUPRAFEȚELOR DE CULTURI IN ADĂPOSTURI • APROAPE 6.000 TONE MAI MULTE LEGUME LA FONDUL DE STAT Q TRUFANDALELE ȘI CULTURILE TIMPURII, IN DREPTURI LEGALE • SA­­MINȚA, MAI OPERATIV EXPEDIATĂ PRODUCĂTORI­LOR. PRODUCȚia de legume, așa cum bine este cunoscut, e pregătită din iarnă, cînd în alte sectoare agricole oamenii și-au luat „va­canță”. De aceea, am socotit ne­cesar să vedem ce preocupări au cei care hotărăsc soarta produc­ției de legume din acest an. începem discuția noastră la Di­recția agricolă județeană. „Spre deosebire de anul trecut — ne vorbește inginerul Horea NEA­­GU — suprafața de legume crește cu aproape 1.000 de hectare. Im­portant de subliniat este și fap­tul că vor crește în mod simțitor suprafețele de culturi irigate. A­­vîn­d în vedere că, în condițiile de anul trecut, seceta n-a influ­ențat cu nimic producția de le­gume din terenurile irigate, spe­răm să realizăm și in acest an recolte sporite. Dar cel mai În­semnat lucru, după părerea noas­tră, este noua orientare în ceea ce privește concentrarea produc­ției de legume. In urma unor a­­n­alize făcute împreună cu Uniu­nea județeană a cooperativelor de producție, am procedat la scoaterea legumelor din planul unor cooperative îndepărtate de piețele de desfacere și care n-au condiții pentru obținerea unor producții mari și profilarea pe a­­ceste culturi a altor unități. Așa, de pildă. Intr-o serie de coopera­tive, cum sunt cele din Căstelu, Satu Nou, Cuza Vodă, N. Bălces­­cu, Lumina, Sibioara și altele, a­proape de piețe și situate în preajma noului sistem de irigații, am creat grădini puternice de 150—160 hectare". Intr-adevăr, practica a dovedit că este mai eficient să produci și să valorifici legumele dint­r-un număr restates de unități, unde oamenii, alături de condiții priel­nice, au dobîndit și o experiență valoroasă, decit să fărîmițezi su­prafața pe întregul județ. Nu în­tâmplător s-au luat aceleași mă­suri și în privința producerii le­gumelor timpurii. în afara celor 21 hectare de solarii existente, un număr de unități, care au de a­­cum experiență, au primit mate­riale pentru a construi solarii pe alte 24 hectare. La Tuzla, Ana­­dalchioi, Techirghiol, Palazu Ma­re, Agigea și în alte cîteva uni­tăți, numai în această primăvară, vor fi ridicate cîte 15.000—20.000 mp solarii, o măsură bună, care va ridica eficiența economică a legumiculturii, creînd pe piață o abundență de legume timpurii solicitate de consumatori. Continuăm discuția noastră cu inginerul Constantin TIMIR GA­­ZIN, agronomul cooperativei a­­gricole Agigea. „In acest an, vom cultiva în solarii 50.000 mp de le­gume. Adăugind la această supra­față răsadnițele, serele și tinde­le, rezultă că vom cultiva peste 65.000 mp legume protejate sub adăposturi. Lucrăm în prezent la ridicarea noilor construcții și la producerea răsadurilor ce le vor „popula“ curînd“. Am admirat priceperea legumicultorilor vă­­zând meticulozitatea lor de pro­ducerea răsadurilor. Plantele ti­nere de roșii, ardei și vinete, cal­culate pentru întreaga suprafață de culturi protejate în adăposturi, se dezvoltă bine, garantînd an­ticiparea primăverii cu cel puțin o lună. „Hotăritor, după părerea mea, pentru producția de legume — arăta inginerul TIMIR GAZIN — este modul cum pregătești ră­sadul. Ai răsad bun și gata la data cind urmează a fi plantat în so­lar sau în câmp, ai legume mul­te, la timp și de calitate. La noi s-a încetățenit o practică bună in ceea ce privește producerea ră­sadurilor. Toate răsadurile le producem în ghivece nutritive și le repicăm obligatoriu la 6-7 zile. Tot legat de producerea răsadu­rilor, înainte de semănare, proce­dăm la forțarea semințelor, supu­­nîndu-le unei acțiuni de preîn­­colțire. Avantajul, timp de 5-6 zile nu udăm răsadurile, micile plante hrănindu-se din rezerva din semințe, preîntîmpinînd ast­fel apariția „bolii“ destul de frec­ventă — căderea". De fapt, despre ceea ce ar tre­bui să știe toți legumicultorii în legătură cu producerea și îngri­jirea răsadurilor, am aflat lucruri interesante și în discuția purtată cu inginerul Dumitru TALAM­­BA, cercetător la STAȚIUNEA Șt. MI­HAI (Continuare in pag. a II-a) HOTARIREA CONSILIULUI DE MINIȘTRI PRIVIND GENERALIZAREA EXPERIMENTĂRII NOULUI SISTEM DE SALARIZARE ȘI MAJORAREA SALARIILOR ÎN ÎNTREPRIN­­ DERILE DIN RAMURA INDUSTRIEI UȘOARE Un plus de venituri înseamnă pentru noi și un p­us de obligații fie la țesătorie, fie la filatură, fie în toate celelalte comparti­mente de lucru ale întreprinderii, muncitorii, muncitoarele, laolaltă cu maiștrii, inginerii, tehnicienii și funcționarii noștri, au primit cu mare bucurie și satisfacție re­centa Hotărire a Consiliului de Miniștri privind generalizarea ex­perimentării noului sistem de sa­larizare și majorarea salariilor și în întreprinderile din ramura in­dustriei ușoare. Corespunzător prevederilor noii hotărîri, la noi, în întreprindere, salariile vor fi majorate cu 9,42 la sută la muncitori și cu 9,02 la sută la personalul tehnico-admi­­nistrativ. Aceasta înseamnă un spor lunar de 165.000 lei la sala­riul muncitorilor din secțiile pro­ductive și de 24.000 lei la salariul inginerilor, tehnicienilor și func­ționarilor din serviciile tehnice­­administrative. Evident că s-au făcut și calcule la nivelul între­gului an. Pe întreprindere, veni­turile tuturor categoriilor de sa­lariați vor înregistra un spor a­­nual în valoare de peste 2.268.000 lei. Rolul stimulativ al noului sis­tem de salarizare este deosebit de mare, dacă adăugăm și gratifica­­țiile ce urmează a se acorda la sfîrșitul anului, în funcție de be­neficiile realizate peste plan. A­­ceasta creează condițiile necesare pentru stimularea creșterii preo­cupării colectivelor de muncă din toate întreprinderile din ramura industriei ușoare în mobilizarea rezervelor de care dispun, prin organizarea superioară a produc­ției și a muncii, folosirea rațio­nală a timpului de lucru, redu­cerea cheltuielilor neeconomicoa­­se, intr-un cuvînt în creșterea e­­ficienței întregii activități econo­mice. Aplicarea noului sistem de salarizare va contribui din plin și la asigurarea stabilității cadre­lor. Toate acestea mă determină să afirm că aplicarea noului sis­tem îmbunătățit de salarizare și în unitățile din industria ușoară este binevenită, convins fiind că aceasta va însemna, pe lângă creș­terea nivelului de trai al oame­nilor muncii, încă o treaptă în satisfacerea nevoilor de aprovizio­nare a populației cu produse in­dustriale corespunzătoare canti­tativ și calitativ cerințelor actua­le. Ing. Vasile PASCARU, directorul întreprinderii integrate de lină Palas-Constanța à In Editura politică a apărut: NICOLAE CEAUȘESCU Cuvîntare la Plenara Consiliului Uniunii Na­ționale a Cooperative­lor Agricole de Produc­ție - 28 ianuarie 1969. Lucrarea a apărut intr-un tiraj de masă. În întîmpinarea alegerilor de deputați în Marea Adunare Națională și consiliile populare ACTIVITATE CREATOARE IN TOATE DOMENIILE CONSTRUCȚIEI SOCIALISTE Obiective noi de deservire A fost dat in folosință un mo­dern restaurant cu 500 locuri la Mangalia, care, in sezonul de vară, va dispune și de două li­nii de autoservire. Alte două restaurante sunt in construcție in cealaltă extremitate a litoralului, la Mamaia, în cadrul unui nou complex hotelier cu 1.000 de locuri. Pentru îmbunătățirea de­servirii turiștilor, la Eforie­ Sud se construiesc încă două restau­rante cu 1.200 de locuri și un mare centru al cooperației mește­șugărești, iar în tînăra stațiune Mangalia-Nord — 9 restaurante, un mare complex comercial, un oficiu poștal, agenții de voiaj și turism. COOPERAȚIA DE CONSUM, IMPORTANTA PÂRGHIE ECONOMICA IN VIATA SATELOR Cooperația de consum, prin sarcinile multiple ce le are, aduce o contribuție importantă la dez­voltarea legăturilor economice dintre sat și oraș, la întărirea continuă a alianței muncitorești­­țărănești, pentru realizarea aces­tora beneficiind de tot sprijinul partidului și guvernului. Activitatea complexă și multi­laterală desfășurată de coopera­ția de consum din județul Con­stanța, prin sectoarele comerț, a­­chiziții și producție-prestări ser­vicii, s-a extins în toate satele ju­dețului nostru, unde prin unitățile de desfacere se asigură aprovi­zionarea populației sătești cu o gamă variată de mărfuri de bună calitate, in funcție de cerințele locale. Dezvoltarea sectorului de producție-prestări-panificație s-a făcut in scopul punerii la dispozi­ția populației rurale, prin unități specializate, a unor servicii va­riate ca profil. Ținînd cont de in­dicațiile și sarcinile trasate coo­perației de consum prin documen­tele de partid și având sprijinul permanent al Comitetului jude­țean P.C.R. Constanța și al „Cen­­trocoop"-ului, în cadrul Uniunii județene a cooperației de con­sum Constanța s-au obținut, în ultima perioadă, realizări bune, pe linia aprovizionării populației Constantin DUMITRESCU, președintele U.J.C.C. Constanța (Continuare în par. a 11-a) PASIUNEA Înălțimilor Suntem in plină iar­nă. La înălțimea sec­ției de prăjire a li­niei III de acid sulfu­ric de la U.S.A.S. Nă­vodari, frigul își eta­lează toate valențele. Ne găsim doar la 34 de metri înălțime. Și totuși... Am văzut la lucru brigada de montori a unuia din­tre cei mai iscusiți oameni ai șantieru­lui, veșnic tînărul șef de brigadă Constan­tin Maftei. Sînt 22 de „viteji“, așa cum îi apreciază colectivul lotului I.M.B. de la Năvo­dari, tineri, in cea mai mare parte, dar „bătrîni“ în meserie. S-au constituit intr-o formație complexă de lucru în urmă cu peste 12 ani, sub­­ conducerea celui mai harnic și priceput dintre ei, hotărînd ca el, cu chibzuiala și iscusința lui, să le fie șef, să le conducă munca și randamen­tul meseriei acolo unde vor fi trimiși, unde vor avea front de lucru puternic, așa cum sunt umerii lor de­mentori. I-am văzut pe fie­care aici, in inima șantierului, la început de an. Am stat și am privit ritmica mișcă­rilor a 22 de bărbați in urustul infernal al ciocanelor și ma­caralelor, al agrega­telor de sudură elec­trică și autogenă. La ceasul sosirii noastre pe șantier, nu-i conducea ni­meni. Șeful de briga­dă și maistrul Mir­­cea Lungu se aflau in biroul șefului de lot. P. Deziderate, în fața planurilor des­fășurate ale secției unde lucrează aceas­tă formație fruntașă, unde, zi de zi, sub apăsarea zecilor tone de utilaje, de se montează secția de prăjire cu filtrele sale electrice uscate de la purificare, cu podurile rulante de la depozitele de piri­tă și fosforită. In brigada comple­xă de lucru, Maftei și-a instruit bine oa­menii. Fiecare are a­­tribuțiuni bine stabi­lite, reguli nescrise, dar la fel de stator­nice ca și legile de la care nu s-ar abate vreunul nici să-l pici cu ceară. Au crescut pe șan­tierele țării și, in special, ale Dobrogei. Unii au participat la construirea și monta­rea primei și celei de-a doua linii de a­­cid sulfuric și super­­fosfat, la Fabrica de hîrtie și celuloză, la Fabrica de oxigen Palas sau la monta­rea giganticelor ma­șini de la Casa Scîn­­teii și Institutul de fizică atomică. Dar, mândria lor de do­brogeni, de fii ai ți­nutului dintre ape, rămîn­e montarea fa­rului direcțional de la Sfinte Gheorgher Corneliu PÎSLARU (Continuare in pag. a II-a) I ÎN ZIARUL DE AZI I FEL DE FEL Pag. a 2-a Declarația-program a guvernului R. S. Cehoslovace Pag. a 4_a MAGAZIN Pag. a 3-a DIALOG RECE DESPRE SEZONUL... CALD ANTICIPĂRI Ne-am întîlnit deunăzi patru inși: Traian BILECA, directorul comercial al I.H.R. Eforie, Tudor IVANOV, director de restaurant, Mircea POPESCU, director de hotel, și subsemnatul. Proiecta­sem un dialog despre „funcțio­narea“ în general a unui complex comercial turistic. Treptat, însă, discuția a alunecat spre o temă foarte precisă, care e rolul unui complex comercial turistic în ac­tivitatea comercială? Fără să fi pus în prealabil această în­trebare, l-am auzit cam pe ne­așteptate pe directorul I.H.R.-ului spun­ind: — Crearea unor astfel de com­plexe comerciale a fost impusă de o necesitate cit se poate de obiectivă: asigurarea tuturor con­dițiilor pentru o completă deser­vire a turiștilor. — Completă deservire? — i-am întrebat pe interlocutorii noștri și am solicitat cîteva explicații suplimentare pe a­­ceastă temă. — Intr-o accepțiune simplistă, un complex comercial turistic s-ar reduce (și din păcate în mul­te orașe se reduce n.n.) la o sim­plă clădire, care e alcătuită din două elemente distinctive: jos restaurantul, sus hotelul. O atare concepție despre complexul tu­ristic comercial (dacă mai poate fi numit așa) poate fi și ea, acceptată. Depinde de ni­velul de pretenții de la care pornești. Ne-am gindit să facem din „Europa" o unitate de deser­vire polivalentă. Adică, ne-am străduit să creăm pasagerului condiții optime de popas, drept, la început baza au con­­­stituit-o tot clasicul restaurant, hotelul, salonul de coafură... Oa­menii — și nu e vorba de puțini oameni, — nu erau însă satisfă­cuți. Ne-am consultat, am cerut și sprijinul organului de resort. Au apărut, pe rând — barul de noap­te, un magazin care desface mărfuri numai cu valută, s-au în­mulțit prestațiile de servicii ofe­rite turiștilor. — La ce fel de prestații vă referiți ? — Din clipa cînd pasagerul, fie străin sau român, a poposit la noi, i se pun la dispoziție nenu­mărate servicii suplimentare. Ele sunt de două categorii: plătite și neplătite. Lustruitul încălțămin­tei, informarea, păstrarea obiecte­lor prețioase, periazei hainelor se efectuează gratuit. Pe de altă parte închidem umbrele, șezlon­guri, cearșafuri pentru baie... Hotelul satisface orice doleanță a pasagerului. Gazdele ne-au introdus și în alte detalii și intimități ale hote­lului „Europa“. Iată ce mai spu­ne directorul comercial: — Firește, toate strădaniile noastre au avut niște scopuri bi­ne definite. In primul rind, am Gh. GRAURE (Continuare în pag. a Il-a) Din noul peisaj al orașului Hîrșova. Foto : G. CIOROBEA

Next