Dobrogea Nouă, februarie 1969 (Anul 22, nr. 6367-6390)
1969-02-01 / nr. 6367
O DISCUȚIE CU SPECIALIȘTII DESPRE: PRODUCȚIA DE LEGUME A ACESTUI AN , DUBLAREA SUPRAFEȚELOR DE CULTURI IN ADĂPOSTURI • APROAPE 6.000 TONE MAI MULTE LEGUME LA FONDUL DE STAT Q TRUFANDALELE ȘI CULTURILE TIMPURII, IN DREPTURI LEGALE • SAMINȚA, MAI OPERATIV EXPEDIATĂ PRODUCĂTORILOR. PRODUCȚia de legume, așa cum bine este cunoscut, e pregătită din iarnă, cînd în alte sectoare agricole oamenii și-au luat „vacanță”. De aceea, am socotit necesar să vedem ce preocupări au cei care hotărăsc soarta producției de legume din acest an. începem discuția noastră la Direcția agricolă județeană. „Spre deosebire de anul trecut — ne vorbește inginerul Horea NEAGU — suprafața de legume crește cu aproape 1.000 de hectare. Important de subliniat este și faptul că vor crește în mod simțitor suprafețele de culturi irigate. Avînd în vedere că, în condițiile de anul trecut, seceta n-a influențat cu nimic producția de legume din terenurile irigate, sperăm să realizăm și in acest an recolte sporite. Dar cel mai Însemnat lucru, după părerea noastră, este noua orientare în ceea ce privește concentrarea producției de legume. In urma unor analize făcute împreună cu Uniunea județeană a cooperativelor de producție, am procedat la scoaterea legumelor din planul unor cooperative îndepărtate de piețele de desfacere și care n-au condiții pentru obținerea unor producții mari și profilarea pe aceste culturi a altor unități. Așa, de pildă. Intr-o serie de cooperative, cum sunt cele din Căstelu, Satu Nou, Cuza Vodă, N. Bălcescu, Lumina, Sibioara și altele, aproape de piețe și situate în preajma noului sistem de irigații, am creat grădini puternice de 150—160 hectare". Intr-adevăr, practica a dovedit că este mai eficient să produci și să valorifici legumele dintr-un număr restates de unități, unde oamenii, alături de condiții prielnice, au dobîndit și o experiență valoroasă, decit să fărîmițezi suprafața pe întregul județ. Nu întâmplător s-au luat aceleași măsuri și în privința producerii legumelor timpurii. în afara celor 21 hectare de solarii existente, un număr de unități, care au de acum experiență, au primit materiale pentru a construi solarii pe alte 24 hectare. La Tuzla, Anadalchioi, Techirghiol, Palazu Mare, Agigea și în alte cîteva unități, numai în această primăvară, vor fi ridicate cîte 15.000—20.000 mp solarii, o măsură bună, care va ridica eficiența economică a legumiculturii, creînd pe piață o abundență de legume timpurii solicitate de consumatori. Continuăm discuția noastră cu inginerul Constantin TIMIR GAZIN, agronomul cooperativei agricole Agigea. „In acest an, vom cultiva în solarii 50.000 mp de legume. Adăugind la această suprafață răsadnițele, serele și tindele, rezultă că vom cultiva peste 65.000 mp legume protejate sub adăposturi. Lucrăm în prezent la ridicarea noilor construcții și la producerea răsadurilor ce le vor „popula“ curînd“. Am admirat priceperea legumicultorilor văzând meticulozitatea lor de producerea răsadurilor. Plantele tinere de roșii, ardei și vinete, calculate pentru întreaga suprafață de culturi protejate în adăposturi, se dezvoltă bine, garantînd anticiparea primăverii cu cel puțin o lună. „Hotăritor, după părerea mea, pentru producția de legume — arăta inginerul TIMIR GAZIN — este modul cum pregătești răsadul. Ai răsad bun și gata la data cind urmează a fi plantat în solar sau în câmp, ai legume multe, la timp și de calitate. La noi s-a încetățenit o practică bună in ceea ce privește producerea răsadurilor. Toate răsadurile le producem în ghivece nutritive și le repicăm obligatoriu la 6-7 zile. Tot legat de producerea răsadurilor, înainte de semănare, procedăm la forțarea semințelor, supunîndu-le unei acțiuni de preîncolțire. Avantajul, timp de 5-6 zile nu udăm răsadurile, micile plante hrănindu-se din rezerva din semințe, preîntîmpinînd astfel apariția „bolii“ destul de frecventă — căderea". De fapt, despre ceea ce ar trebui să știe toți legumicultorii în legătură cu producerea și îngrijirea răsadurilor, am aflat lucruri interesante și în discuția purtată cu inginerul Dumitru TALAMBA, cercetător la STAȚIUNEA Șt. MIHAI (Continuare in pag. a II-a) HOTARIREA CONSILIULUI DE MINIȘTRI PRIVIND GENERALIZAREA EXPERIMENTĂRII NOULUI SISTEM DE SALARIZARE ȘI MAJORAREA SALARIILOR ÎN ÎNTREPRIN DERILE DIN RAMURA INDUSTRIEI UȘOARE Un plus de venituri înseamnă pentru noi și un pus de obligații fie la țesătorie, fie la filatură, fie în toate celelalte compartimente de lucru ale întreprinderii, muncitorii, muncitoarele, laolaltă cu maiștrii, inginerii, tehnicienii și funcționarii noștri, au primit cu mare bucurie și satisfacție recenta Hotărire a Consiliului de Miniștri privind generalizarea experimentării noului sistem de salarizare și majorarea salariilor și în întreprinderile din ramura industriei ușoare. Corespunzător prevederilor noii hotărîri, la noi, în întreprindere, salariile vor fi majorate cu 9,42 la sută la muncitori și cu 9,02 la sută la personalul tehnico-administrativ. Aceasta înseamnă un spor lunar de 165.000 lei la salariul muncitorilor din secțiile productive și de 24.000 lei la salariul inginerilor, tehnicienilor și funcționarilor din serviciile tehniceadministrative. Evident că s-au făcut și calcule la nivelul întregului an. Pe întreprindere, veniturile tuturor categoriilor de salariați vor înregistra un spor anual în valoare de peste 2.268.000 lei. Rolul stimulativ al noului sistem de salarizare este deosebit de mare, dacă adăugăm și gratificațiile ce urmează a se acorda la sfîrșitul anului, în funcție de beneficiile realizate peste plan. Aceasta creează condițiile necesare pentru stimularea creșterii preocupării colectivelor de muncă din toate întreprinderile din ramura industriei ușoare în mobilizarea rezervelor de care dispun, prin organizarea superioară a producției și a muncii, folosirea rațională a timpului de lucru, reducerea cheltuielilor neeconomicoase, intr-un cuvînt în creșterea eficienței întregii activități economice. Aplicarea noului sistem de salarizare va contribui din plin și la asigurarea stabilității cadrelor. Toate acestea mă determină să afirm că aplicarea noului sistem îmbunătățit de salarizare și în unitățile din industria ușoară este binevenită, convins fiind că aceasta va însemna, pe lângă creșterea nivelului de trai al oamenilor muncii, încă o treaptă în satisfacerea nevoilor de aprovizionare a populației cu produse industriale corespunzătoare cantitativ și calitativ cerințelor actuale. Ing. Vasile PASCARU, directorul întreprinderii integrate de lină Palas-Constanța à In Editura politică a apărut: NICOLAE CEAUȘESCU Cuvîntare la Plenara Consiliului Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție - 28 ianuarie 1969. Lucrarea a apărut intr-un tiraj de masă. În întîmpinarea alegerilor de deputați în Marea Adunare Națională și consiliile populare ACTIVITATE CREATOARE IN TOATE DOMENIILE CONSTRUCȚIEI SOCIALISTE Obiective noi de deservire A fost dat in folosință un modern restaurant cu 500 locuri la Mangalia, care, in sezonul de vară, va dispune și de două linii de autoservire. Alte două restaurante sunt in construcție in cealaltă extremitate a litoralului, la Mamaia, în cadrul unui nou complex hotelier cu 1.000 de locuri. Pentru îmbunătățirea deservirii turiștilor, la Eforie Sud se construiesc încă două restaurante cu 1.200 de locuri și un mare centru al cooperației meșteșugărești, iar în tînăra stațiune Mangalia-Nord — 9 restaurante, un mare complex comercial, un oficiu poștal, agenții de voiaj și turism. COOPERAȚIA DE CONSUM, IMPORTANTA PÂRGHIE ECONOMICA IN VIATA SATELOR Cooperația de consum, prin sarcinile multiple ce le are, aduce o contribuție importantă la dezvoltarea legăturilor economice dintre sat și oraș, la întărirea continuă a alianței muncitoreștițărănești, pentru realizarea acestora beneficiind de tot sprijinul partidului și guvernului. Activitatea complexă și multilaterală desfășurată de cooperația de consum din județul Constanța, prin sectoarele comerț, achiziții și producție-prestări servicii, s-a extins în toate satele județului nostru, unde prin unitățile de desfacere se asigură aprovizionarea populației sătești cu o gamă variată de mărfuri de bună calitate, in funcție de cerințele locale. Dezvoltarea sectorului de producție-prestări-panificație s-a făcut in scopul punerii la dispoziția populației rurale, prin unități specializate, a unor servicii variate ca profil. Ținînd cont de indicațiile și sarcinile trasate cooperației de consum prin documentele de partid și având sprijinul permanent al Comitetului județean P.C.R. Constanța și al „Centrocoop"-ului, în cadrul Uniunii județene a cooperației de consum Constanța s-au obținut, în ultima perioadă, realizări bune, pe linia aprovizionării populației Constantin DUMITRESCU, președintele U.J.C.C. Constanța (Continuare în par. a 11-a) PASIUNEA Înălțimilor Suntem in plină iarnă. La înălțimea secției de prăjire a liniei III de acid sulfuric de la U.S.A.S. Năvodari, frigul își etalează toate valențele. Ne găsim doar la 34 de metri înălțime. Și totuși... Am văzut la lucru brigada de montori a unuia dintre cei mai iscusiți oameni ai șantierului, veșnic tînărul șef de brigadă Constantin Maftei. Sînt 22 de „viteji“, așa cum îi apreciază colectivul lotului I.M.B. de la Năvodari, tineri, in cea mai mare parte, dar „bătrîni“ în meserie. S-au constituit intr-o formație complexă de lucru în urmă cu peste 12 ani, sub conducerea celui mai harnic și priceput dintre ei, hotărînd ca el, cu chibzuiala și iscusința lui, să le fie șef, să le conducă munca și randamentul meseriei acolo unde vor fi trimiși, unde vor avea front de lucru puternic, așa cum sunt umerii lor dementori. I-am văzut pe fiecare aici, in inima șantierului, la început de an. Am stat și am privit ritmica mișcărilor a 22 de bărbați in urustul infernal al ciocanelor și macaralelor, al agregatelor de sudură electrică și autogenă. La ceasul sosirii noastre pe șantier, nu-i conducea nimeni. Șeful de brigadă și maistrul Mircea Lungu se aflau in biroul șefului de lot. P. Deziderate, în fața planurilor desfășurate ale secției unde lucrează această formație fruntașă, unde, zi de zi, sub apăsarea zecilor tone de utilaje, de se montează secția de prăjire cu filtrele sale electrice uscate de la purificare, cu podurile rulante de la depozitele de pirită și fosforită. In brigada complexă de lucru, Maftei și-a instruit bine oamenii. Fiecare are atribuțiuni bine stabilite, reguli nescrise, dar la fel de statornice ca și legile de la care nu s-ar abate vreunul nici să-l pici cu ceară. Au crescut pe șantierele țării și, in special, ale Dobrogei. Unii au participat la construirea și montarea primei și celei de-a doua linii de acid sulfuric și superfosfat, la Fabrica de hîrtie și celuloză, la Fabrica de oxigen Palas sau la montarea giganticelor mașini de la Casa Scînteii și Institutul de fizică atomică. Dar, mândria lor de dobrogeni, de fii ai ținutului dintre ape, rămîne montarea farului direcțional de la Sfinte Gheorgher Corneliu PÎSLARU (Continuare in pag. a II-a) I ÎN ZIARUL DE AZI I FEL DE FEL Pag. a 2-a Declarația-program a guvernului R. S. Cehoslovace Pag. a 4_a MAGAZIN Pag. a 3-a DIALOG RECE DESPRE SEZONUL... CALD ANTICIPĂRI Ne-am întîlnit deunăzi patru inși: Traian BILECA, directorul comercial al I.H.R. Eforie, Tudor IVANOV, director de restaurant, Mircea POPESCU, director de hotel, și subsemnatul. Proiectasem un dialog despre „funcționarea“ în general a unui complex comercial turistic. Treptat, însă, discuția a alunecat spre o temă foarte precisă, care e rolul unui complex comercial turistic în activitatea comercială? Fără să fi pus în prealabil această întrebare, l-am auzit cam pe neașteptate pe directorul I.H.R.-ului spunind: — Crearea unor astfel de complexe comerciale a fost impusă de o necesitate cit se poate de obiectivă: asigurarea tuturor condițiilor pentru o completă deservire a turiștilor. — Completă deservire? — i-am întrebat pe interlocutorii noștri și am solicitat cîteva explicații suplimentare pe această temă. — Intr-o accepțiune simplistă, un complex comercial turistic s-ar reduce (și din păcate în multe orașe se reduce n.n.) la o simplă clădire, care e alcătuită din două elemente distinctive: jos restaurantul, sus hotelul. O atare concepție despre complexul turistic comercial (dacă mai poate fi numit așa) poate fi și ea, acceptată. Depinde de nivelul de pretenții de la care pornești. Ne-am gindit să facem din „Europa" o unitate de deservire polivalentă. Adică, ne-am străduit să creăm pasagerului condiții optime de popas, drept, la început baza au constituit-o tot clasicul restaurant, hotelul, salonul de coafură... Oamenii — și nu e vorba de puțini oameni, — nu erau însă satisfăcuți. Ne-am consultat, am cerut și sprijinul organului de resort. Au apărut, pe rând — barul de noapte, un magazin care desface mărfuri numai cu valută, s-au înmulțit prestațiile de servicii oferite turiștilor. — La ce fel de prestații vă referiți ? — Din clipa cînd pasagerul, fie străin sau român, a poposit la noi, i se pun la dispoziție nenumărate servicii suplimentare. Ele sunt de două categorii: plătite și neplătite. Lustruitul încălțămintei, informarea, păstrarea obiectelor prețioase, periazei hainelor se efectuează gratuit. Pe de altă parte închidem umbrele, șezlonguri, cearșafuri pentru baie... Hotelul satisface orice doleanță a pasagerului. Gazdele ne-au introdus și în alte detalii și intimități ale hotelului „Europa“. Iată ce mai spune directorul comercial: — Firește, toate strădaniile noastre au avut niște scopuri bine definite. In primul rind, am Gh. GRAURE (Continuare în pag. a Il-a) Din noul peisaj al orașului Hîrșova. Foto : G. CIOROBEA