Dobrogea Nouă, august 1969 (Anul 22, nr. 6521-6547)
1969-08-01 / nr. 6521
Fag. a 2-a Declarațiile făcute de tovarășul Nicolae Ceaușescu in cadrul convorbirii cu grupul de profesori americani (Urmare din pag. 1) a relațiilor de colaborare între România și S.U.A. Vă mulțumim pentru activitatea pe care o desfășurați și o veți desfășura pentru a face ca România să fie cit mai bine cunoscută in rîndurile poporului american. Ceea ce dorim, este să spuneți numai adevărul despre România , să o prezentați așa cum este in realitate. In scurta dumneavoastră vizită, ați putut vedea ceea ce s-a realizat in ultimii ani în România pe drumul construcției socialiste — in dezvoltarea industriei, culturii, științei, invățămîntului, a nivelului de viață al poporului. Tot ceea ce înfăptuiește poporul român in construcția socialistă este destinat să asigure creșterea bunăstării tuturor celor ce muncesc, și in același timp, să servească dezvoltării prieteniei și colaborării cu toate popoarele lumii. Spuneți despre poporul român că dorește să-și făurească o viață fericită, să trăiască liber, să meargă pe calea socialismului — pe care și-a ales-o și pe care o consideră calea menită să-i asigure prosperitatea, progresul — să conviețuiască în pace și prietenie cu toate popoarele. Făcind aceasta veți contribui la dezvoltarea prieteniei intre popoarele noastre, la cauza păcii în lume. Prof. JEROME DAVIS. Vom fi foarte fericiți, domnule președinte să facem totul pentru promovarea colaborării intre Statele Unite ale Americii și România. Grupul meu m-a însărcinat să vă adresez mai multe întrebări. iată una dintre acestea: Care este cea mai mare, cea mai importantă problemă socială care preocupă România in momentul de fața ? Tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU . Un răspuns scurt este greu de dat, dar aș dori să arăt că problema principală, obiectivul principal care stă astăzi in fața poporului român este cel al dezvoltării rapide a forțelor de producție, al dezvoltării industriei, agriculturii, științei, crearea condițiilor materiale și culturale pentru un nivel de viață ridicat. In acest sens s-a desfășurat activitatea de pînă acum a partidului nostru și a guvernului; aceasta va fi și problema care va sta in centrul dezbaterilor Congresului al X-lea al Partidului Comunist, care se va deschide la 6 august. Congresul își propune să traseze programul dezvoltării României până în 1989, iu așa fel, incit, pe baza dezvoltării susținute a forțelor de producție, să ne putem apropia din punct de vedere economic și cultural de țările avansate ale lumii. Prof. JEROME DAVIS , Care considerați că este cea mai mare piedică in calea realizării păcii în lumea de astăzi? Tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. După părerea mea, principala piedică in calea instaurării păcii este politica țărilor care nu doresc, sau nu acceptă încă, să recunoască dreptul la independență și dezvoltare liberă a altor popoare, care duc, într-o formă sau alta, o politică de dominație asupra altor state. Pentru a se ajunge la instaurarea unei păci trainice este necesar să se pună capăt pentru totdeauna politicii de dominație asupra altor națiuni, sub orice formă s-ar exercita aceasta : să se asigure respectarea deplină a egalității in drepturi, a suveranității, a independenței naționale, să se instaureze relații de colaborare între popoare, in toate domeniile de activitate. Prof. JEROME DAVIS , înțeleg ca Statele Unite ar trebui să dezvolte comerțul cu România, cu China, cu toate țările lumii, prin aceasta ar ajuta la promovarea păcii. Tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU . Desigur, aceasta presupune ca Statele Unite — ca orice stat al lumii — să ducă o politică de egalitate în drepturi cu toate națiunile, să meargă pe linia comerțului și colaborării țeluricoștiințifice cu toate țările, inclusiv cu China, cu România. Noi apreciem că politica de colaborare, de dezvoltare a legăturilor economice, tehnico-științifice este singura politică rațională care poate servi păcii și securității internaționale. Prof. JEROME DAVIS: Cred că răspunsul dumneavoastră a fost foarte util. Aș dori să vă pun o altă întrebare, la care dealtfel ați răspuns în parte. Este oare posibil ca socialismul și capitalismul să coexiste în mod pașnic în lumea viitorului? Dacă răspunsul este da, ce concesii sau acomodări reciproce trebuie să facă fiecare dintre cele două sisteme pentru a putea trăi în pace și colaborare ? Tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU: Problema este ceva mai complexă. Desigur, noi suntem partizanii coexistenței pașnice intre țări cu orinduiri sociale diferite și apreciem că, atita timp cit in lume vor exista state cu regimuri deosebite, este necesar ca intre ele să se stabilească relații de colaborare și cooperare in toate domeniile de activitate, ca problemele litigioase care apar să fie rezolvate pe calea tratativelor și înțelegerii, renunțindu-se la folosirea forței. In ce privește coexistența între socialism și capitalism, aceasta este o altă problemă. Partidul Comunist Român, noi, comuniștii români, pornim de la concepția că orinduirile sociale nu sunt veșnice. Istoria — și dumneavoastră ca profesor cunoașteți bine aceasta — a demonstrat că, mai devreme sau mai tirziu, orice societate trebuie să dispară și să facă loc alteia, superioară din punct de vedere al organizării sociale. Noi avem convingerea că pînă la urmă capitalismul trebuie să facă loc socialismului in întreaga lume. Aceasta este o legitate care nu poate fi înlăturată, problema trebuie rezolvată clar de forțele sociale proprii, de poporul din fiecare țară. Apreciem că viitorul este al socialismului, al comunismului, al societății care nu va mai fi împărțită in bogați și săraci; realizarea acestui ideal al omenirii depinde de fiecare popor, de forțele progresiste din fiecare țară. Noi, fiind comuniști, dorim, desigur, ca acest ideal să se realizeze cât mai repede, dar în America el depinde de dumneavoastră, de poporul american. Prof. JEROME DAVIS : Vă suntem foarte recunoscători, domnule președinte, pentru expunerea inspirată și, în același timp, plină de informație, pe care ne-ați făcut-o. Dacă înțelegem poziția dumneavoastră, considerați că socialismul și comunismul vor înlocui in ultimă instanță capitalismul in lumea Întreagă, dar că, intre timp, trebuie să trăim in pace și înțelegere. Vă mulțumim foarte mult pentru contribuția pe care o aduceți la înțelegere, la pace. Tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU : Intr-adevăr, noi apreciem că pină la victoria socialismului în întreaga lume, oamenii trebuie să lucreze și să trăiască in pace, dar și după victoria comunismului tot in pace trebuie să trăiască, tot împreună trebuie să colaboreze. Suntem partizanii colaborării pașnice intre popoare și dorim sineer să lărgim relațiile cu poporul american, cu Statele Unite ale Americii. Aș dori să vă rog să transmiteți din partea mea, a poporului român, cele mai bune urări de prosperitate corpului didactic din Statele Unite, întregului popor american. Vă urez, dumneavoastră, multă sănătate și fericire ! RADIO VINERI. 1 AUGUST PROGRAMUL I 5.05—6,00 Program muzical de dimineață. 6,05—9.50 Muzică și actualități. 9,30 Memoria pămintului românesc. 19,10 Curs de limba spaniolă. 19,40 Păriiit al patriei iubite. 11,05 Prezent și viitor in știința agricolă. 11,31 Varietăți muzicale. 11,50 Cotele apelor Dunării. 12,00 Melodii de George Grigoriu. 12,15 Recital de operă Lucia, Stănescu. 12,25 Moment științific. 12,30 întâlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13,00 Radiojurnal. 13,19 Mic magazin muzical. 14,10 Roza vin turilor. 14,35 Răsună plaiurile țării de cântec și joc. 15,20 Radio publicitate. 16,00 Radiojurnal. 16,20 Gintă Margareta Pislaru. 16,39 Tribuna Radio. 16,50 Muzică ușoară. 17,05 Pentru patrie. 17,35 Muzică populară. 18,19 Programul partidului — programul nostru. 18,30 O melodie pe adresa dumneavoastră. 19,90 Gazeta radio. 19,25 Săptămâna unui meloman. 29,05 Tableta de seară de Grigore Moisil. 20,10 Vedete ale muzicii ușoare — Caterina Caselir. 20,30 Eminesciană. 20,35 Pentru magnetofonul dumneavoastră. 21,00 Mai aveți o întrebare? 21,30 Sport. 21,40 Revista șlagărelor. 22,00 Radiojurnal. 22,20 Almanah muzical. 22,45 Caravana fanteziei. 23,45 Moment poetic. 23,50 Muzică ușoară. 0,03—3,00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL NI 6,00 Din programul zilei. 6,10 Varietăți matinale. 7,00 Radiojurnal. 7,10 Muzică pentru fanfară. 7,30 Ciută Dida Dragan și Viorel Diaconescu. 7,45 Muzică populară. 8,10 Tore înainte. 9,00 Chiță sextetul vocal feminin ,.Perinița‘s. 9,10 Curs de limba spaniolă. 9,30 Cîntece de muncă. 10,20 Luna dramaturgiei radiofonice românești. Citadela sfărâmată. Scenariu radiofonic de Horia Lovinescu. 12,03 Avanpremieră cotidiană. 12,15 Melodii de curind lansate. 12,40 Concert de print. 13,40 Ciută Laura Lavric și Florentin Iosif. 14,03 Dansuri de estradă. 15,00 Moment științific. 15,05 Opera pentru toți. 16,00 Radiojurnal. 16,20 Muzica ușoară. 16,50 Pe teme medicale. 17,00 Pagini alese din muzica ușoară românească. 17,35 Milue, in emisiunile muzicale. 17,40 Radio publicitate. 18,00 Varietăți muzicale. 18,30 Curs de limba spaniola. 18,50 Muzică populară. 19,00 Album de piese corale. 19,20 Camil Petrescu. 19,40 Ginită Sheila. 19,50 Noapte bună, copii. 19,55 Seară de operă. In pauza: Buletin de știri și cronica literară.22,03 Cupidon... și muzica ușoară. 23,45 Album liric. TELEVIZIUNE " iii,01: Limba rusă (reluare); 10,25 : Limba spaniolă (reluare); 10,50': închiderea emisiunii de dimineață ; 14,30: Tenis de cîmp România-India. Semifinala interzonală a Cupei Davis ; 18,30: Pe scenele lirice ale țării. Brașov- Galați-Constanța; 19,00; Teleuniversitatea. Ciclul Om — Știință*• Societate. Omul și cibernetica. (II); 19,30; Telejurnalul de seară; 20,00; Congresul al X-lea al P.C.R. Secvențe din Marea dezbatere. Delegații la congres, purtători de cuvint ai Întregului popor; 20,1»: Film artistic : „Străzile au amin 113*1**. O producție a Studioului „București“; 31,40: „Mult e dulce și frumoasă“. română ; 22,15: Emisiune de limba Telejurnalul de noapte ; 22,35 : Traseul Pămint-Lîină-Pămint — o realitate; Sinteză „Apollo 11“; 22,45: Publicitate; 22,50: Ciută Duke Ellington și orchestra sa ; 23,30: închiderea emisiunii. TEATRU TEATRUL DE DRAMĂ ȘI COMEDIE CONSTANȚA prezintă azi, org. 20, la Medgidia — FAPAGALIȚA ȘI CURCANUL. CINEMA MAMAIA, 31 iulie—3 august: „Comisarul X și banda trei clini verzi“; EFORIE-NORD, 31 iulie—3 august : grădina I — „Noaptea generalilor“; grădina II — „Prințul negru“; EFORIE-SUD, 31 iulie—3 august: „Dragoste la Las Vegas“ ; TECHIRGHIOL, 1—3 august : „Vițelul de aur“ . MANGALIA, 31 iulie — 3 august : „O chestiune de onoare“. • Expoziția realizărilor economiei județului Constanța 1944—1969. • Expoziția inovatorilor din întreprinderile economice din județul Constanța, deschisă in sala Clubului S.N.C. din bulevardul Tomis, zilnic, intre orele 10,00—18,00. MUZEE • Muzeul arheologic Constanța, str. Muzeelor nr. 7 i. • Monumentul cu mozaic Constința, piața Independenței. • Muzeul de artă Constanța, str. Muzeelor nr. 12. • Muzeul „Ion Jalea“ — Constanța, str. Muzeelor nr. 26. • Acvariul „Prof. I. Borcea“, Constanța, b-dul 16 Februarie nr. 1 (lhnga Cazino). • Planetarium-ul Constanța, piața Soveja. • Muzeul arheologic Mangalia, In parcul orașului Mangalia. VREMEA Timpul probabil pentru zilele de 3 și 4 august a.c. Vreme frumoasă și călduroasă, cu cerul senin noaptea și dimineața. Vâutul va sufla potrivit din Est și Sud-Est. Temperatura aerului va atinge pe litoral 24 de grade, iar în interiorul Dobrogei, 29 de grade. Temperatura apei mării va fi de 22 de grade. Marea, CU valuri moderate. DOBROGEA NOUA nr. 6521 Cu concursul arbitrului, Steaua a obținut o victorie fără glorie Așa cum anticipam, în cronica noastră de marți la jocul Farul—Beeringen, oaspeții au evoluat, în a doua partidă din cadrul turneului ce-l Întreprind pe litoral, mult mai bine, demonstrând, cu prisosința, că sunt un mesager valoros al fotbalului belgian, atatind In partida cu Steaua lucruri frumoase, attt sub raport tehnic, cit si al pregătirii fizice. De altfel, ca urmare a acestui fapt, echipa belgiană a dominat copios In finalul jocului, final în care a Înscris două goluri (omul anulat nejustificat de arbitru). Din păcate, rasa, ineficacitatea oaspeților a apărut chiar și atunci chiarracanții nu mai aveau in față decit poarta goală. Steaua, așteptată cu multă simpatie și curiozitate de publicul constănțean, a constituit, prin jocul său, o deziluzie. Cu mici excepții, jucătorii militari nu au demonstrat aproape nimic din valoarea fotbalului pe care trebuie să-l practice câștigătoarea Cupei României, ți schimbările efectuate de conducerea tehnică în lotul militar (cel puțin la ora actuală) nu sunt in măsură să asigure, fostei noastre echipe campioane, liniștea unui viitor sigur. Cu privește evoluția titularilor mai vechi, aceștia nu au atins forma și valoarea predecesorilor lor din epoca de aur a Stelei. De fapt (la baza aprecierii noastre stă numai jocul de miercuri) introducerea in unsprezecele militar a unor jucători ca Mireuță, sau menținerea unui fundaș ca Vigu intr-un lot de perspectivă, este cel puțin o acțiune de mare curaj a antrenorilor. Dar, asupra capacității echipei militare in ajunul competițiilor internaționale ne vom pronunța după jocul ei cu Farul, joc ce aveaa convingerea că se va situa la o valoare tehnică bună, încheiem scurtele aprecieri, prilejuite de partida de miercuri seara, criticind comportarea, total nesportivă, a jucătorilor Dumitru Nicolae și Ștefănescu, atitudine ce nu a avut nimic comună cu fotbalul și cu ideea pentru care este practicat. Revenind la joc, consemnăm principalele faze notate pe parcursul celor 90 de minute. în minutul 9, Heven este beneficiarul unei pase tn adîncime, pătrunde In careul de 16 metri, dar Suciu intervine cu promptitudine, evitând, astfel, deschiderea scorului. Un minut mai tirziu Leypen ratează o nouă ocazie, expediind balonul pe lingă poartă. Presiunea belgienilor este materializată, apoi, prin două șuturi, autori Huitern și Heven. In fine, în minutul 10, la o fază ce nu anticipa nimic deosebit, Tătaru înscrie : 1— 0 pentru Steaua. Oaspeții par desc iumpăniți, fapt ce permite formației bucureștene să aibă o ușoară superioritate. Apoi, jocul se echilibrează. In finalul reprizei, asistăm la cea mai mare ratare a militarilor (autor Mereuța). Repriza secundă începe în nota de dominare a oaspeților care, în minutele 48, 49, 52 și 55 ratează ocazii bune de egalare. Din această presiune accentuată, Steaua reușește să iasă o singură dată, printr-o acțiune colectivă dar Tătaru expediază mingea in bară. Minutul 66 aduce al doilea gol al Stelei. Ștefănescu prelungește o acțiune pină la marginea careului de 16 metri, pasează apoi lui Voinea care înscrie: 2—0. Ultimele 20 de minute aparțin echipei Beeringen care micșorează din handicap prin Heren 2— 1 și apoi i se refuză un gol, perfect valabil, înscris de Coles. Partida a fost condusă cu multe scăpări de o brigadă constănțeană, avindu-i la centru pe V. Dăscălescu. STEAUA: Suciu, Sătmăreanu, Dumitru Nicolae, Mireuță, Vigu, Ștefănescu, Dumitriu, Pantea, Tătaru, Voinea, Crăiniceanu, BEERINGEN : Houtmeyers, Aondt, Moons, Lespoîx, Ruiten, Huykechts, Seypen, Heven, Strensclis, Kasprzack, Cobs. Livîu BRUCKNER CÎMP LARG DE AFIRMARE (Urmare din pag. 1) baterea și adoptarea deciziilor de importanță generală pentru societate, la aplicarea lor în viață. In urma hotăririi Plenarei C.C. al P.C.R. din noiembrie—decembrie 1967 privind îmbunătățirea muncii de educație în rindul tineretului și a Consfătuirii pe țară a U.T.C., organizațiile U.T.C. au reușit, într-o măsură sporită, să mobilizeze masele de tineri în activitatea constructivă, creatoare, a întregului popor, la activitatea generală de pregătire pentru viață, in vederea formării lor ca militanți activi pentru înfăptuirea politicii partidului, a nobilelor idealuri de fericire ale celor ce muncesc, întreaga activitate a tineretului patriei noastre se desfășoară sub semnul Intimpinarii cu noi succese in muncă a Congresului al X-lea al partidului. Interesul larg manifestat, față de documentele pentru al X-lea. Congres, colocviul viu și deschis cu masele desfășurat de partid pe marginea acestor documente demonstrează largul democratism al orânduirii noastre în elaborarea problemelor fundamentale pentru destinele patriei, ceea ce oferă certitudinea și garanția ca hotăririle ce se vor lua vor constitui cu adevărat emajiația voinței și gîndirii cetostí * tstríTayi pastoris«a ce caracterizează ampla consultare a maselor, fapt remarcat in adunările de partid, ale organizațiilor de masă, in Conferința extraordinară a organizației județene de partid — este adeziunea unanimă a oamenilor muncii de la orașe și sate, vârstnici și tineri, la linia politică generală pe care o trasează Tezele și proiectul de Directive pentru Congresul al X- lea, împreună cu întregul popor, tineretul din județul nostru, ca de altfel întregul tineret al țării, intîmpină cu sentimente de mindrie patriotică, cu unanimă adeziune și deplină aprobare, recentele documente, care oferă un timp larg de afirmare a elanului și inițiativei sale creatoare, exprimîndu-și convingerea că liniile directoare ale vieții social-politice și economice, cuprinse în vastul program elaborat de partid, răspund in cel mai înalt grad cerințelor obiective ale progresului social, intereselor supreme ale națiunii noastre socialiste. Hotărirea Conferinței extraordinare a organizației județene de partid constanta de a susține realegerea in funcția de secretar general al C.C. al P.C.R. a tovarășului Nicolae Ceaușescu, eminent om politic, iubit și stimat de întregul tineret, de întregul popor, se dă convingerea fermă că se va rși înală de&lijjim cu consecvență a liniei politice generale a partidului, in vederea obținerii de noi și însemnate îzbînzi măreața operă de construire în socialismului și comunismului in a România. Exprimînd sentimentele sale de gratitudine pentru grija partidului față de destinele țării, pentru multiplele dovezi ale preocupării permanente de a asigura tinerei generații condiții optime de muncă și viață, pentru pregătirea sa multilaterală, tineretul, conștient că este principalul beneficiar al realizărilor prezente și viitoare ale poporului nostru, se integrează frontului comun al activității creatoare a poporului în opera de edificare a socialismului. Mîndru de a se ști demn continuator al glorioaselor tradiții de luptă ale poporului, ale mișcării revoluționare și democratice din țara noastră, tineretul se manifestă ca un factor activ de progres, consacrindu-și cu entuziasm eforturile și planul tineresc dezvoltării sociale, economice și culturale a țării, militând cu dăruire pentru cauza socialismului și comunismului. In înfăptuirea obiectivelor care conturează chipul de mâine al patriei, organizațiile U.T.C. trebuie să contribuie la cunoașterea de către toți tinerii a sarcinilor care revin fiecărei unități socialiste, fiecărui colectiv de muncă, să mobilizezi întregul tineret la înfăptuirea hotăririlor Congresului. Organizațiile U.T.C. au datoria să antreneze tineretul în întrecerea socialistă, la îndeplinirea obiectivelor cuprinse în chemările C.C. al U.T.C. și ale organizațiilor județene Prahova și Teleorman ale U.T.C., ș angajamentelor proprii luate in cinstea celei de-a XXV-a aniversări a eliberării patriei. Răspunderi deosebite revin organizațiilor U.T.C. din întreprinderile de construcții, care trebuie să aibă în atenție realizarea ritmică și integrală a programului de investiții în vederea dării în folosință la timp a obiectivelor economice de uriașă însemnătate, cum sunt extinderea lucrărilor de irigații, construirea noilor fabrici, dezvoltarea construcțiilor turistice și a locuințelor. In perioada care urmează, organizațiile U.T.C. trebuie să aibă, de asemenea, în vedere sprijinirea unităților economice în îmbunătățirea activității de calificare și ridicare a calificării profesionale a muncitorilor, să inițieze acțiuni care să dezvolte atașamentul și dragostea tinerilor față de unitatea în care lucrează. Organizațiile U.T.C. de la sate au răspunderi deosebite în mobilizarea tinerilor pentru efectuarea la timp și de bună calitate a lucrărilor de întreținere și recoltare a culturilor, la dezvoltarea producției de legume și a sectorului zootehnic, la consolidarea economico-organizatorică a unităților respective. Este necesar, de asemenea, ca in rindul tineretului studios organizațiile U.T.C. să se manifeste ca factori activi in îmbunătățirea procesului instructiv-educativ, pentru o corespunzătoare pregătire de specialitate și formarea la elevi și studenți a unor ferme convingeri marxiste. Creșterea rolului activității politico-ideologice, sarcinile stabilite de partid în acest domeniu impun organizațiilor U.T.C. perfecționarea formelor și metodelor de educație comunistă, pentru dezvoltarea la tineri a dragostei și atașamentului profund față de patrie și partid. Tuturor organizațiilor U.T.C. le revine sarcina de a milita pentru studierea, înțelegerea și aplicarea politicii interne și externe a partidului și statului nostru. Participarea tinerilor la dezbaterea documentelor pentru Congresul al X-lea și la toate acțiunile inițiate de organizațiile U.T.C. trebuie să constituie un nou prilej de mobilizare politică a tinerei generații la înfăptuirea obiectivelor stabilite de partid, la integrarea sa responsabilă in viața economică și social-politică a țării. Privite in ansamblu, documentele pentru Congresul al X-lea înfățișează un program realist, motivat științific, precum și un ansamblu de măsuri menite să susțină înfăptuirea riguroasă, sistematică, a prevederilor pe care le cuprinde. Prin aceste caracteristici, prin faptul că întrunesc adeziunea maselor, aprobarea și hotărirea de a le transpune în practică, ele își asigură și garanția înfăptuirii, inspiră certitudinea că perioada noului plan cincinal va însemna un pas hotăritor In construirea economiei românești moderne, in edificarea deplină a socialismului. Prin însemnătatea problemelor pe care le analizează, prin semnificațiile profunde ale hotăririlor pe care urmează să le ia, Congresul al X- lea al partidului va marca un jalon decisiv in dezvoltarea României pe coordonatele civilizației contemporane. Atașat profund politicii partidului, hotârit să-și consacre eforturile, priceperea și talentul cauzei nobile a dezvoltării societății socialiste românești, tineretul din județul nostru, împreuna cu tineretul din întreaga țară, vede în realizarea programului elaborat de partid căile împlinirii năzuințelor sale, ale afirmării lui multilaterale, stațiunea EXPERIMENTALA MUREA TLAB angajează MERCEOLOGI cu îndeplinirea condițiilor prevăzute de H.C.M. 328/1967. Informații, la sediul stațiunii, telefon 1.25.01, Marea veselie a litoralului continuă . In cea de-a doua seară a marelui carnaval popular și-a făcut spectaculos intrarea REVISTA. Spectacolul a avut un final inedit ce s-a consumat chiar pe străzile orașului. Publicul și actorii și-au „distribuit“ deopotrivă rolurile, fără imparțialitate și subiectivism, făcind din zona peninsulară a orașului o imensă scenă in care s-a jucat „spectacolul veseliei și bunei dispoziții generale“ 2 • Astă seară, în cea de-a III-a „etapă“ a Carnavalului veseliei vă invităm din nou, la ora 20,00 pe stadionul „1 Mai“ din Constanța pentru a asista la spectacolul „Revista veseliei", asigurându-vă că barometrul veseliei este gata să atingă nivelul cel mai înalt. PĂRINȚI ȘI ELEVI! Bucuria începerii noului an școlar o puteți trăi încă de pe acum, VIZITÎND UNITĂȚILE CENTRULUI DE LIBRARII CONSTANȚA din orice localitate a județelor Constanța și Tulcea, unde vă așteaptă UN SORTIMENT COMPLET DE RECHIZITE ȘCOLARE. Procurîndu-vă din timp rechizitele școlare, evitați aglomerațiile din zilele imediat premergătoare începerii cursurilor. DECI. REȚINEȚI: unitățile de librărie vă așteaptă ! COOPERATIVA „DRUM NOU" CONSTANȚA bulevardul Tomis nr. 136 ORGANIZEAZĂ ORE DE MEDITAȚII pentru următoarele materii: — matematică; — limba română; — fizică; — chimie; — limbi străine. Tariful pe oră este de 5 lei. Materiile vor fi predate de profesori de specialitate. Informații la telefon 1.10.66 și 1.31.17. CONSILIUL POPULAR «AL JUDEȚULUI CONSTANȚA COMITETUL EXECUTIV Lista nr. 2 1* Decizia nr. 331/1969 «luna Iulie 1969 Produsul Preț efect, cumpărare Preț plafon cu amănunt, Cartofi de țară, calitatea 1 inclusiv mutații calitatea aH-a — Idem sortați ln fileu 2 — Idem spălați ln fileu 1 Struguri extra timpurii superiori extra calitatea I calitatea a n-a Ceapă arpagic fără frunză calitatea I calitatea a II-a Morcot extra calitatea I calitatea a II-a Prețurile intră in vigoare s vin rare pe 2 august 1969, ora 0, kg 0,80 1,30 « 0.6# 1,00 » " S ■» — 1,40 s» 4,4# 6.80 >. 3,50 5,50 « 2,55 i » 33 >> 1,50 2,30 i» 1,03 1,60 »« 0,80 1,30 i« 0,60 1,00 la cumpărare pe 1 august 1363,